Daniela Aducovschi Curs de Dans Sportiv

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
LECTOR UNIV. DR. DANIELA ADUCOVSCHI
DANS SPORTIV
MANUAL PENTRU STUDENŢII
UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI
BUCUREŞTI
2007
CUPRINS
Cuvânt înainte / 3
Introducere / 4
PARTEA a I-a
1.1. Design-ul instrucţional - obiectivele instrucţionale generale, intermediare

şi operaţionale ale dansului sportiv / 5
1.2. Efectele dansului asupra organismului uman / 6
1.3. Principiile de bază ale dansului sportiv / 11
1.4. Conţinutul tehnic şi metodica predării figurilor şi paşilor de dans sportiv /
12
PARTEA a II-a
2.1. Structura lecţiei de dans sportiv / 19

2.2. Metodele de exersare în lecţiile de dans sportiv / 20
2.3. Materiale didactice /21
2.4. Mijloacele de lucru / 21
2.5. Reguli de organizare şi participare a studenţilor la lecţiile de educaţie
fizică / 24
PARTEA a III-a
3.1. Programa analitică pentru anii I şi II / 25

3.2. Planificarea pregătirii pentru anul I / 27
3.3. Programarea pregătirii pentru anul I / 30
3.4. Planificarea pregătirii pentru anul II / 82
3.5. Programarea pregătirii pentru anul II / 85
PARTEA a IV-a
Contribuţii personale privind determinarea relaţiei existente între

capacităţile coordinative şi comportamentul motric în dansul sportiv / 138
Bibliografie selectivă / 146
2
CUVÂNT ÎNAINTE
Reformarea învăţământului universitar pentru a-l face compatibil cu cel din

Uniunea Europeană, la care se adaugă prevederile cuprinse în „Legea de
asigurare a calităţii în educaţie” a avut ca efect mobilizarea cadrelor didactice
interesate de lărgirea competenţelor profesionale, în elaborarea unor documente
cu caracter curricular.
Lucrarea elaborată de d-na lector dr. Daniela Aducovschi este actualizată la
cerinţele curriculare de ultimă apariţie. Soluţiile prezentate vizează toate
conţinuturile programei, iar documentele de planificare precum şi concepţia de
structurare a lecţiei au avut în vedere realizarea unui demers didactic modern.
Din paleta largă a ramurilor sportive, dansul sportiv se desprinde ca o
disciplină tânără cu foarte mare priză în rândul studenţilor, care oferă condiţii
favorabile de dezvoltare a calităţilor şi deprinderilor motrice generale şi
specifice, dezvoltă simţul muzical al executanţilor şi ajută la susţinerea efortului
pe o durată mai mare de timp.
D-na profesor abordează cu înalt profesionalism problematica dansului
sportiv, oferind soluţii metodico-practice de predare a acestei discipline la
studenţii de anul I şi II. Aceştia primesc o bună pregătire motrică şi tehnică, iar
cei cu aptitudini sunt cuprinşi în echipele reprezentative, unde sunt pregătiţi
pentru performanţă.
Structurată logic, manualul de dans sportiv asigură o fundamentare solidă şi
se recomandă a fi un ghid de implementare a acestei discipline sportive în
activitatea de masă şi competiţională.
Cursul de dans sportiv îşi propune ca pe lângă conţinutul de fond să
prezinte informaţii şi recomandări cu caracter metodic şi organizatoric, utile în
alcătuirea unor lecţii mai eficiente şi mai atractive, în dorinţa de a câştiga cât
mai mulţi adepţi pentru mişcare şi sport.
Manualul cuprinde o parte teoretică în care sunt abordate probleme cu
caracter general: obiective, efecte, principii, conţinut şi o parte destinată lecţiei
cu metode şi mijloace de realizare.
Cartea va suscita desigur interes în rândul specialiştilor favorizând
schimbul de experienţă. Cei ce vor citi cartea îşi vor da desigur seama că se află
în faţa unei contribuţii binevenite, de o noutate certă, bogăţie de idei,
sistematizare şi claritate precum şi o cuprindere largă a năzuinţei de
perfecţionare.
Spiritul ştiinţific domină această carte iar literatura de specialitate
consultată, română şi străină este de asemenea demnă de semnalat.
Conf. Univ.dr. Mihaela Ganciu
3
INTRODUCERE
Lucrarea de faţă răspunde unor necesităţi actuale, datorită faptului că în

educaţia fizică din învăţământul universitar de neprofil, dansul sportiv este o
disciplină din ce în ce mai căutată şi agreată de tinerii noştri studenţi.
Acest manual este conceput pentru a fi de ajutor cadrelor didactice
interesate de această disciplină şi de modul în care poate fi predată în lecţiile de
educaţie fizică. Este conceput după programa actuală şi cuprinde în totalitate
numărul de lecţii alocat.
În acelaşi timp se adresează şi studenţilor care pasionaţi de mişcare, doresc
să aprofundeze cunoştinţele teoretice şi metodice legate de dansul sportiv,
precum şi dorinţa acestora de a nu uita ceea ce au realizat în decursul activităţii
practice.
Manualul cuprinde o primă parte teoretică a design-ului instrucţional,
principii, metode, efecte, conţinutul tehnic al paşilor şi figurilor. A doua parte
este destinată lecţiei de educaţie fizică cu teme din dansul sportiv şi atingem
câteva probleme de referinţă şi anume metodele de exersare, materiale didactice
şi mijloacele de lucru cu care operăm. Partea a treia, reprezintă eşalonarea
lecţiilor prin programarea şi planificarea pregătirii.
Într-o succesiune logică de prezentare şi realizare se regăsesc lecţiile
practice care conţin mijloacele specifice şi nespecifice de realizare a temelor şi
obiectivelor propuse, precum şi indicaţiile metodice pentru învăţarea şi
perfecţionarea figurilor studiate.
Ţinând cont de vârsta studenţilor, de capacităţile condiţionale şi
coordinative şi de posibilităţile de ameliorare a sănătăţii prin sport, dansul
sportiv se încadrează în disciplinele de învăţământ în care compensarea efortului
intelectual determină o mai bună valorificare a potenţialului uman.
Ultima parte este un experiment realizat pe studenţii noştri între anii 2001-
2003 pentru a depista importanţa capacităţilor coordinative în realizarea
mişcărilor de dans sportiv.
Dansul sportiv a căpătat o mare popularitate în rândul disciplinelor sportive
practicate în Universitatea din Bucureşti. Este introdusă în programa studenţilor
din 1994 şi este una din cele mai căutate şi apreciate discipline sportive.
Universitatea din Bucureşti prin echipa reprezentativă de dans sportiv la
Campionatele Universitare de Formaţii, a câştigat de 7 ori titlul de „Campion
Naţional Universitar”.
În fiecare an studenţii practicanţi ai dansului sportiv realizează demonstraţii
sportive pentru diverse competiţii ale Universităţii din Bucureşti, unde sunt
angrenaţi un număr mare de participanţi şi unde sunt apreciate coregrafiile,
costumele, muzica şi participanţii.
4
PARTEA a I-a
1.1 . DESIGN-UL INSTRUCŢIONAL

– OBIECTIVELE INSTRUCŢIONALE GENERALE, INTERMEDIARE
ŞI OPERAŢIONALE ALE DANSULUI SPORTIV
Obiective generale
 Întărirea şi menţinerea unei stări optime de sănătate a studenţilor şi

îmbunătăţirea rezistenţei organismului acestora la acţiunea
factorilor de mediu şi specificul activităţii profesionale.
 Dezvoltarea fizică armonioasă, perfecţionarea indicilor somato-
fiziologici şi prevenirea instalării atitudinilor deficitare.
 Educarea esteticii corporale şi a esteticii motrice – ţinută şi execuţie
artistică.
 Dezvoltarea capacităţilor condiţionale (forţă, rezistenţă, viteză) şi a
capacităţilor coordinative şi intermediare.
 Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea (anul II de studiu) unor
paşi de bază (specifici) din dansurile standard –slow foxtrot, quick
step, vals lent, vals vienez, tango.
 Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea unor paşi specifici din
dansurile latino-americane – samba, cha-cha, jive, rumba şi paso
doble.
 Noţiuni elementare de teorie a muzicii.
 Educarea capacităţii de percepere şi redare a ritmului şi tempoului
precum şi a caracterului fiecărui dans studiat.
 Cultivarea deprinderilor şi obişnuinţei studenţilor de a practica
independent, exerciţiile şi sporturile în scop corectiv, recreativ,
compensator.
 Dezvoltarea personalităţii tinerilor şi favorizarea integrării sociale.
 Formarea şi consolidarea cunoştinţelor teoretice şi practico-
metodice în concordanţă cu necesităţile învăţământului superior şi
mai departe cu societatea actuală.
Obiectivele intermediare
 Realizarea unei pregătiri fizice generale şi specifice care să poată să
susţină execuţia tehnică corectă şi în regim de oboseală;
 Exersarea memoriei motrice prin combinaţii coregrafice realizate la
fiecare dans studiat;
 Exersarea permanentă a exerciţiilor de gimnastică de bază şi dans
pentru realizarea ţinutei şi execuţiei artistice;
5
 Îmbunătăţirea încrederii de sine şi a comunicării şi colaborării
dintre parteneri;
 Educarea indicilor emoţionali şi dezvoltarea stăpânirii de sine şi
autocontrolului;
 Educarea expresivităţii motrice prin interpretarea caracterului
muzical.
Obiectivele operaţionale
 Executarea individuală a paşilor de bază din samba, cha-cha, rumba,
paso doble şi jive cu accent pe respectarea muzicalităţii mişcărilor;
 Executarea individuală a paşilor de bază din vals lent, vals vienez,
tango, slow foxtrot, quick step, cu accent pe respectarea direcţiilor
de deplasare şi a geometriei figurilor;
 Exersarea şi consolidarea mişcării bazinului în fiecare dans latino-
american cu accent pe interpretarea caracterului muzicii;
 Exersarea individuală a exerciţiilor de acomodare pentru cap,
trunchi şi picioare în figurile de standard;
 Exersarea controlului respiraţiei în execuţia individuală pe o durată
mai mare de 3 min;
 Poziţionarea corectă a segmentelor corpului de la poziţia iniţială-
mişcarea propriu-zisă şi poziţia finală a pasului studiat;
 Îmbunătăţirea lucrului în pereche a paşilor de bază studiaţi la fiecare
dans;
 Dezvoltarea „simţului partenerului” cu accent pe modul de
conducere a partenerului şi răspunsul partenerei;
 Dezvoltarea şi perfecţionarea coregrafiilor realizate la toate cele 5
dansuri latino-americane;
 Dezvoltarea şi perfecţionarea coregrafiilor realizate la toate cele 5
dansuri standard;
 Consolidarea şi perfecţionarea execuţiei tehnice în pereche cu
accent pe realizarea fiecărui pas cât mai corect din punct de vedere
al aliniamentelor segmentelor şi a coregrafiei în deplasarea în
spaţiu;
 Realizarea unei bune precizii în desfăşurarea spaţio-temporală
apreciată de execuţia pe muzică.
1.2. Efectele dansului asupra organismului uman
Dansul sportiv prin conţinutul său, exercită asupra subiecţilor o serie de

influenţe benefice. Ele se pot grupa în influenţe locale şi generale, imediate sau
tardive, rapide sau lente, trecătoare sau stabile şi lista ar putea continua.
Noi o să abordăm o altă clasificare în funcţie de efectele morfogenetice,
fiziologice şi educative.
6
După Bota, A. (2000), din punct de vedere gerontologic, perioada 15-30 ani
se încadrează în etapa vârstei tinere, iar după Winter (citat de Bota, A., 2000),
această etapă este denumită vârsta adultă precoce (18-30 ani).
Pentru adultul neantrenat poate fi descrisă ca o perioadă cu o relativă
conservare a capacităţii de performanţă motrică.
Şchiopu, U. (1995), împarte în trei subetape perioada adolescenţei:
- preadolescenţa, între 14 şi 16 ani;
- adolescenţa propriu-zisă, între 16 şi 18 ani;
- adolescenţa prelungită, între 18 şi 25 ani.
Ultima perioadă, adolescenţa prelungită, este legată de dobândirea statutului
de adult şi este caracterizată de intensa maturizare biologică, intelectuală şi
morală.
La adolescente, sistemul osos reprezintă 68-72% din greutatea oaselor
bărbatului, având dimensiuni mai mici în lungime, cât şi în diametrele osoase
(Bota, A., 2000). La această vârstă s-a încheiat creşterea în lungime şi osificarea
oaselor. La 18 ani se termină procesul de sudare a oaselor bazinului.
Oasele craniului au un proces mai lent, creşterea masivului osos facial
încetează spre 23 ani.
După Kulcsar, S. (2000), oasele membrelor se definitivează în jurul vârstei
de 20-22 ani.
Sistemul osteo-articular este influenţat prin exercitarea unor presiuni,
tracţiuni, factori mecanici statici şi dinamici. Acestea acţionează pozitiv prin
mărirea aportului de sânge şi substanţe nutritive, mişcarea determinând
existenţa şi forma articulaţiilor. De amplitudinea mişcărilor depinde întinderea
suprafeţei articulare. Grosimea cartilajului articular corespunde presiunii
exercitate asupra suprafeţei articulare. Articulaţiile devin mai rezistente la cei
care fac exerciţii fizice, dansul are o contribuţie importantă la întărirea acestora
mai ales la nivelul membrelor inferioare - articulaţia gleznei, genunchiului,
articulaţia coxo-femurală. Mobilitatea articulaţiilor şi ligamentelor este
menţinută la parametri normali şi chiar dezvoltată prin exerciţiile care constituie
pregătirea organismului pentru temele din dans cât şi prin dansul propriu-zis.
Prin practicarea dansului ca mijloc al educaţiei fizice, se realizează o
osificare mai bună prin mijloacele specifice pe care le are la îndemână.
Contribuţia acestuia la întărirea şi maturizarea sistemului osos atât la femei cât şi
la bărbaţi, se realizează şi prin ţinuta corectă şi îndreptarea unor deficienţe de
postură. Obişnuirea tinerilor să facă exerciţii fizice şi după terminarea studiilor,
contribuie la prevenirea unor boli ca osteoporoza, oasele fiind mult mai fragile,
diminuarea mobilităţii articulare, predispoziţii ale curburilor coloanei vertebrale
la scolioze, cifoze, etc.
Sistemul muscular ca şi cel osos se află în pragul maturizării. La această
vârstă tinerii îşi măresc volumul muscular căpătând o capacitate de forţă mai
crescută şi este chiar recomandat să se lucreze pentru dezvoltarea forţei
generale şi segmentare. Deosebirile dintre bărbaţi şi femei există şi sunt
7
semnificative. După realizarea diferitelor probe fizice cu ambele sexe, s-a
constatat că:
- tonusul muscular este în general mai crescut la bărbaţi faţă de femei;
- forţa diferitelor grupe musculare este mai scăzută la femei – în special
centura scapulo-humerală;
- supleţea musculară şi ligamentară este mai crescută la femei şi mai
scăzută la bărbaţi (Ionescu, A. şi Mazilu, V., 1968).
Muşchii sunt organele active ale mişcării. Forma, lungimea, grosimea şi
proprietăţile lor funcţionale fundamentale, mecanismele biochimice şi nervoase
ale contracţiei, ca şi structura intimă a fibrei musculare sunt determinate de
caracteristicile mişcărilor pe care le execută.
În dansul sportiv se activează întreaga musculatură a corpului, inclusiv cea
facială, deoarece este nevoie de expresie corporală dar şi facială, la un nivel care
determină intensificarea şi generalizarea circulaţiei sângelui, deschiderea
capilarelor, activizarea schimburilor nutritive în întregul organism. Contracţiile
nu sunt de intensitate maximală, forţa de contracţie musculară este raportată la
coregrafie, genul de dans şi partener(ă). Dansul este îndrăgit de foarte mulţi
tineri, la nivel de masă, deoarece creează plăcere, este accesibil şi menţine
tonusul muscular, creşte capacitatea funcţională în special a excitabilităţii
neuromusculare.
Prin dans creşte capacitatea de forţă şi rezistenţă musculară, se intensifică
tonusul muscular pentru a putea face faţă problemelor programului de lucru.
Ţesutul adipos care la femei este mai evident se diminuează şi se modelează
odată cu musculatura prin exersarea paşilor şi figurilor de dans.
Cercetările arată că practicarea exerciţiilor fizice, determină activarea
sporită a cantităţii de glicogen din muşchi. Muşchii antrenaţi la rândul lor
utilizează economicos glicogenul în timpul manifestărilor fizice, produc acid
lactic, dar întârzie apariţia oboselii.
Dansul sportiv, prin acţiunea asupra sistemului muscular, modelează şi
structurează corpul, dezvoltă o capacitate de efort mai mare, menţine supleţea
musculară şi ligamentară.
Sistemul respirator la această vârstă de 18-30 ani, are unele particularităţi, în
funcţie de sex. După Georgescu, M. (1988):
- greutatea plămânilor este mai mare la bărbaţi, 505- 479 g, faţă de femei,
468 – 417 g;
- bărbaţii au respiraţia de tip costal inferior şi abdominală, iar femeile de
tip costal superior;
- cantitatea de sânge care irigă ţesutul pulmonar împreună cu sângele
funcţional circulant este în medie 5 l/min la bărbaţi şi 3 l/min la femei;
- mobilitatea toracelui este mai mare la bărbaţi decât la femei;
- frecvenţa respiratorie (F.R.) este de 14-18 resp/min la bărbaţi şi de 18
resp/min la femei;
8
- amplitudinea mişcărilor respiratorii este de 500 ml la bărbaţi şi 400 ml
la femei;
- capacitatea vitală şi ventilaţia maximă este în medie 4100-4400 ml la
bărbaţi şi 3100-3200 ml la femei;
- debitul respirator maxim la bărbaţii sportivi este între 150 şi 180 l/min,
iar la femeile sportive este între 100 şi 120 l/min. Neantrenaţii au limite
de 80-100 l/min;
- consumul maxim de oxigen VO2 maxim este aproximativ 2000 ml/min
(35 ml/kgcorp/min.) la femei şi cu 30% mai mare la bărbaţi.
În timpul unei probe de dans, partenerii îşi execută o anumită coregrafie
prestabilită şi exersată pentru formarea stereotipului dinamic. Printr-o respiraţie
cât mai corectă, instalarea oboselii se poate întârzia, astfel încât organismul să
poată suporta un volum mai mare de lucru. Utilizarea oxigenului la nivel
muscular determină o posibilitate de efort prelungită.
Prin antrenament, dansul contribuie la realizarea unei respiraţii corecte, la
creşterea volumului respirator prin reprize de exerciţii dinamice, la dezvoltarea
rezistenţei generale a organismului.
După Bota, C. (2000), modificările tardive în sistemul cardio-vascular
vizează atât indicatorii fiziologici, dar şi aspectele structurale şi morfologice.
Acestea se referă la modificările dimensiunilor inimii, diminuarea frecvenţei
cardiace, creşterea volumului sistolic, debitul cardiac, tensiunea arterială,
modificări ale densităţii capilarelor în muşchii scheletici, VO2/puls maxim.
Prin antrenament, inima se adaptează având modificări ale morfologiei,
structurii şi caracteristicilor funcţionale.
Prin întreruperea programului de antrenare, aceste modificări dispar,
parametrii morfologici şi funcţionali ajung la valorile iniţiale.
Dimensiunile inimii se modifică în funcţie de gradul de antrenabilitate, la
sportivi fiind mai mari faţă de nesportivi.
Cordul, cel mai important organ al aparatului cardio-vascular, creşte şi se
dezvoltă în raport cu vârsta, sexul tipul constituţional, cu greutatea şi înălţimea
corpului. Inima creşte în greutate de la naştere până la maturitate de 12 ori:
- volumul cordului la adulţii/tinerii neantrenaţi este de 600-800 ml sau
11-12 ml/kgcorp, faţă de 900-1300 ml, respectiv 14-17 ml/kgcorp la
sportivi care practică eforturi de lungă durată;
- masa cardiacă (greutatea cordului), la neantrenaţi este în medie
300g, la sportivi până la 500g. Există diferenţe ale dimensiunilor
inimii şi în funcţie de sex, la femei fiind de 225g. (Demeter, A.,
1972);
- frecvenţa cardiacă de repaus este de 72 b/min la bărbaţii neantrenaţi
şi de 75 b/min la femeile neantrenate;
- volumul sistolic (VS) în repaus la neantrenaţi este de 55-75 ml, iar
VS maximal de 80-110 ml., la femei dimensiunile cordului
9
determină ca VS în repaus să fie de 55-60 ml., faţă de 70-75 ml la
bărbaţi (proporţia se păstrează şi la VS maximal);
- debitul cardiac (DC) este de 5 l/min la bărbaţii neantrenaţi şi 4,5
l/min la femeile neantrenate în condiţii de repaus, DC maximal
creşte până la 14-16 l/min la neantrenaţi faţă de 20-25 l/min la
antrenaţi;
- tensiunea arterială este după Demeter, A. (1984), mai mică la femei
în comparaţie cu cea a bărbaţilor de aceeaşi vârstă, respectiv 115,65
mmHg la femei faţă de 124,75 mmHg la bărbaţi, în efort TA la
femei arată creşteri mai mici decât la bărbaţi, fiind un atu în
eforturile de rezistenţă.
Dansul sportiv contribuie la realizarea unei mai bune vascularizări a
întregului organism, hrănirea ţesuturilor se realizează mai bine, sângele este
oxigenat. Prin practicarea dansului sportiv, tinerii nesportivi, îşi îmbunătăţesc
debitul cardiac şi rezistenţa organismului la efortul zilnic.
La vârsta cuprinsă între 18-25 ani, odată cu stabilizarea fizică se realizează
şi cea a secreţiilor hormonale şi în principal a axului hipotalamo-hipofizar
implicat în eficienţa reglărilor corespunzătoare. Este perioada de perfecţionare a
tehnicii şi de dobândire a tuturor calităţilor fizice, specifice unei discipline
sportive.
Echilibrul proporţiilor corpului, atingerea nivelului parametrilor biologici şi
funcţionali ai adultului, stabilitatea psihică şi nivelul intelectual, fac ca această
etapă să fie considerată „a doua vârstă de aur a învăţării”. Hipofiza, prin
hormonii săi, influenţează creşterea celulelor nervoase şi stimulează intens
producerea hormonilor sexuali şi implicit maturizarea.
Epifiza şi suprarenalele sunt şi ele implicate în dezvoltarea organelor
genitale, pigmentarea pielii, îngroşarea generală a corpului la această vârstă.
Aparatul de reproducere e în stadiul matur, producerea în funcţie de sex a
hormonilor (estrogeni, spermatozoizi) fiind realizată.
Participarea la activitatea de educaţie fizică sub diferitele sale forme are
consecinţe pozitive asupra reglării hormonale. Prin stimularea emoţională în
lecţiile de dans cu ajutorul acompaniamentului muzical şi a lucrului în perechi se
declanşează şi reacţii hormonale care ajută funcţionarea organismului în condiţii
optime.
Hormonii creează un fond general de adaptare la efort prin mobilizarea
resurselor funcţionale şi menţinerea homeostaziei generale prin:
- direcţionarea metabolismului glucidic şi hidromineral;
- adaptarea la stres;
- adaptarea promptă a termoreglării;
- adaptarea circulaţiei şi respiraţiei la cerinţele efortului.
În funcţie de starea de antrenament, de starea emoţională a subiectului, de
volumul şi intensitatea efortului, se produc diferite constelaţii endocrine care
10
asigură eficient atât mobilizarea rapidă a funcţiilor implicate în efort cât şi
menţinerea lor la nivelul corespunzător solicitării.
1.3. Principiile de bază ale dansului sportiv
Principiile de bază pe care le putem urmări şi la această disciplină sportivă

implementată în programul educaţional pe care-l desfăşoară studenţii la orele de
educaţie fizică, sunt unele cu caracter general şi altele mult mai strict legate de
particularităţile de vârstă ale subiecţilor, de conţinutul învăţământului.
Ca un principiu general avem interacţiunea teoriei cu practica. Cred că
aceste procese se intercondiţionează, astfel încât, finalitatea acestora să creeze
tineri conştienţi asupra importanţei şi posibilităţilor de aplicare a cunoştinţelor
practice şi teoretice însuşite şi dorinţa de aplicare a acestora în viaţa cotidiană.
Un alt principiu general este al respectării particularităţilor de vârstă,
sex şi caracteristici individuale. Acest principiu are în vizor mai ales
posibilităţile de abordare ale profesorului. Trebuie să ţinem seama de capacitatea
biomotrică pe care o deţin studenţii şi studentele şi capacitatea de învăţare şi
redare. Tot aici trebuie să se ţină cont de progresele individuale şi evaluarea
acestora să se facă în funcţie de nivelul de plecare şi nivelul la care s-a ajuns
(progres individual).
Principiul accesibilităţii cunoştinţelor se referă la:
- adaptarea metodelor de predare şi exersare la posibilităţile
colectivului;
- selecţionarea mijloacelor şi dozarea lor optimă în vederea obţinerii
rezultatelor dorite de la subiecţi;
- învăţare de la cunoscut la necunoscut, de la uşor la greu, de la
simplu la complex.
Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare are ca scop o ordonare
a modului de predare a cunoştinţelor într-o succesiune logică pentru o învăţare
cât mai rapidă şi eficientă. Cunoştinţele noi pe care trebuie să le însuşească
trebuie să pornească de la cunoştinţe dobândite anterior.
Principiul intuiţiei în care se stimulează sistemul analizatorilor într-o
măsură cât mai mare. Intuiţia nu trebuie înţeleasă doar ca o posibilitate de a
vedea sau simţi ce anume implică realizarea mişcării, ci şi ca o modalitate de
uşurare a învăţării prin trăiri şi senzaţii pe care le dau analizatorii implicaţi.
Principiul participării conştiente şi active se referă la implicarea
subiecţilor în propriul proces de învăţare-asimilare a cunoştinţelor şi de formare
a personalităţii lor.
Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor se referă la calitatea
învăţării, la posibilitatea utilizării informaţiilor în situaţii diferite, de păstrare a
informaţiilor şi folosirea acestora teoretic şi/sau practic şi după o perioadă de
pauză.
11
Exersarea continuă, cu un număr de repetări optim pentru o însuşire
temeinică asigură posibilitatea păstrării, stocării şi folosirii în situaţii deosebite
şi diferite a cunoştinţelor însuşite.
1.4. Conţinutul tehnic şi metodica predării figurilor şi paşilor de dans

sportiv
Metodica generală de acomodare cu muzica
Înainte de a trece la partea de predare a exerciţiilor şi paşilor de dans,

trebuie să ne educăm ritmicitatea motrică prin:
- audiţie muzicală;
- depistarea măsurii, frazei muzicale, a timpilor accentuaţi şi a
caracterului muzicii;
- numărătoarea timpilor pe măsura sau fraza muzicală;
- percuţie realizată pe fiecare valoare de notă muzicală, apoi pe
timpii accentuaţi;
- percuţie realizată după felul în care realizăm paşii caracteristici
acelui dans;
- jocuri muzicale: unii numără sau realizează percuţie pe timpii
accentuaţi, alţii pe timpii neaccentuaţi;
- jocuri muzicale pe echipe: o echipă execută percuţie pe prima
frază sau măsură muzicală, cealaltă echipă răspunde la următoarea
măsură sau frază muzicală;
- jocuri muzicale şi cu tactare pe paşi simplii ca: variante de mers,
variante de bătaie pe loc din picior(are), variante de săltări pe loc
şi în deplasare, combinarea bătăilor din palme cu bătăile din
picioare, etc.
Jocurile muzicale sunt foarte utile şi în acelaşi timp şi distractive pentru
perceperea corectă a particularităţilor muzicale. Relaţia muzică-mişcare este de
coordonare a mişcărilor din punct de vedere al tempoului şi ritmului.
Educarea esteticii corporale şi a esteticii motrice – ţinută şi execuţie

artistică
Estetica corporală este expresia pe care o are corpul într-o poziţie statică.
Dansul, prin compoziţia sa are nevoie de o ţinută corporală controlată,
expresivă, tehnică şi estetică. Aceste poziţii ale corpului şi segmentelor sale sunt
studiate foarte bine de dansul clasic. Pentru studiul nostru am luat câteva
elemente şi le-am adaptat dansului sportiv şi ideii de educaţie fizică.
Astfel avem:
12
 caracteristici generale ale poziţiei corpurilor în standard şi latino –
americane, priza;
 caracteristici generale ale poziţiilor de braţe în latino-americane;
 pasul, noţiuni generale de păşire în standard şi latino-americane;
 direcţia de păşire;
 sensul de dans.
Priza în standard
Poziţia (poziţia de început sau de plecare), este cea care precede
întotdeauna primul pas din orice figură şi este menţinută de cuplu pe toată
durata desfăşurării dansului având rol tehnic şi estetic.
Poziţia închisă (PÎ): partenerii sunt faţă în faţă, fata uşor decalată spre
dreapta băiatului, cu greutatea repartizată pe ambele picioare, pe pingea, chiar
dacă călcâiele sunt pe podea. Corpurile partenerilor se ating până la nivelul
centurii pelviene numit „punct de contact” care trebuie menţinut tot timpul
dansului.
Băiatul are corpul drept, fata este într-o uşoară extensie spre stânga spate,
capul spre stânga, linia umerilor partenerilor paralelă.
Braţele băiatului - de la umeri până la coate sunt aproape de orizontală,
antebraţul stâng este ridicat oblic înainte sus, cu mâna în prelungire şi ţine mâna
dreaptă a fetei, celălalt este oblic înainte jos, cu mâna aşezată sub omoplatul
stâng al fetei.
Braţele fetei - braţul drept până la cot este pe orizontală, antebraţul uşor
înainte sus, mâna întâlneşte mâna stângă a băiatului. Braţul stâng se susţine pe
antebraţul drept al băiatului, paralel cu solul, antebraţul cu mâna în continuarea
braţului partenerului.
Poziţia de promenadă (PP)– corpurile dansatorilor formează un V de 45 0 şi

900. Deschiderea acestui unghi este mai mare atunci când se calcă cu piciorul
din interior. Băiatul se roteşte spre stânga cu capul spre stânga. Fata se roteşte
spre dreapta, punctul de contact se află la nivelul centurii pelviene interior
stânga, capul trece din poziţie închisă (stânga), în partea dreaptă pe direcţia nouă
de deplasare.
Poziţia exterioară (PE) – partenerii dansează alături cu aceeaşi parte a
corpului (dreapta cu dreapta şi stânga cu stânga). Trecerea în poziţie exterioară o
realizează unul din parteneri, umerii rămân paraleli, braţele îşi modifică linia.
Poziţia Fallaway (PF) – este adoptată în timpul mişcării specifice, dacă
partenerii se deplasează în sensul opus orientării corpurilor.
13
Latino-americane
Pregătirea pentru rumba şi cha-cha
Poziţia individuală - Stând cu picioarele apropiate vârfurile spre exterior,

trunchiul drept, coloana vertebrală întinsă, abdomenul controlat, umerii jos.
Poziţia tălpilor din dansurile latine se aseamănă cu poziţia a-III-a din
dansul clasic, tălpile nu sunt paralele niciodată. Vârfurile sunt orientate spre
exterior pentru ambele picioare indiferent de moment.
Maniera în care se realizează pasul: se trece greutatea pe unul din picioare
cu întinderea genunchiului, bazinul face o mişcare laterală şi spre înapoi,
greutatea este repartizată pe toată suprafaţa tălpii piciorului de sprijin. Bazinul se
mişcă fără să declanşeze oscilaţii verticale, trunchiul are o ţinută frumoasă cu
întinderea coloanei vertebrale, capul cu bărbia sus.
Pregătirea pentru samba şi jive

Poziţia individuală - Trunchiul are o poziţie asemănătoare rumbei şi cha-
cha-ului.
Poziţia picioarelor în timpul păşirii: genunchiul piciorului de sprijin este
într-o uşoară flexie în mod cât mai natural, pasul lateral se realizează cu
transfer de greutate total pe partea internă a tălpii, pe pingea cu păstrarea în
acelaşi timp a călcâiului pe sol.
Pregătirea pentru paso doble

Poziţia individuală - Paso doble are o poziţie diferită faţă de celelalte
dansuri. Bazinul este proiectat înainte, coloana vertebrală datorită acestei
proiecţii are o formă diferită, bărbia este uşor spre faţă jos, greutatea este
repartizată spre pingea, călcâiele pe sol, braţele rotunjite şi tensionate.
Poziţii de bază în pereche
Poziţia închisă (PÎ) - Băiatul stă cu picioarele apropiate, cu greutatea pe

oricare din ele, mâna dreaptă este pe spatele fetei, pe partea de jos a
omoplatului, braţul drept este uşor îndoit, cu antebraţul ridicat cu cotul
aproximativ la nivelul pieptului.
Fata „îmbracă” poziţia băiatului, braţul stâng este aşezat pe braţul drept al
băiatului, urmând curba braţului, mâna pe umăr, braţul drept cu antebraţul
ridicat şi mâna în mâna stângă a băiatului. Picioarele sunt apropiate cu greutatea
pe piciorul opus băiatului.
Poziţia închisă în paso doble este puţin diferită, coapsa, bazinul şi trunchiul
până la nivelul pieptului sunt în contact, braţele (stângul băiatului şi dreptul
fetei) sunt mai ridicate cu câţiva centimetrii.
Poziţia închisă din jive este identică cu cea din rumba şi cha-cha dar braţele
sunt ceva mai jos menţinute.
14
Poziţia deschisă (PD) - Partenerii sunt faţă în faţă separaţi la o distanţă de
un braţ. Greutatea repartizată pe oricare picior, la fată pe piciorul opus băiatului,
poziţia picioarelor depinde de figura dansată înainte.
Priza mâinilor poate fi:
- stânga băiatului şi dreapta fetei,
- dreapta băiatului şi dreapta fetei;
- dreapta băiatului şi stânga fetei;
- priză (prindere) dublă;
- fără (prindere) priză.
Braţul liber este uşor lateral rotunjit, braţul cu priza este uşor îndoit din cot,
antebraţul spre înainte, mai jos de nivelul pieptului.
Când nu există priză (prindere) între parteneri, braţele sunt rotunjite în
lateral, cu coatele spre interior.
Poziţia evantai (PE) - Folosită în rumba şi cha-cha, fata se află în stânga

băiatului perpendicular faţă de poziţia băiatului, la o distanţă egală cu lungimea
braţelor partenerilor. Băiatul are greutatea pe piciorul drept oblic înainte, fata pe
piciorul stâng în spate. Braţele libere sunt lateral rotunjite, braţul stâng al
băiatului este lateral cu palma în sus, braţul drept al fetei este uşor înainte cu
palma în jos.
Poziţia fallaway (PF) - Folosită în paso doble şi jive se aseamănă cu poziţia

de promenadă, numai că perechea se deplasează în sens invers deplasării din
promenadă (spre înapoi băiatul şi înainte fata).
Poziţia deschisă fallaway (PDF) - Se foloseşte în rumba şi cha-cha, începe

din poziţie deschisă, priza este stânga băiatul cu dreapta fata. Se rotesc partenerii
câte ¼ (băiatul spre dreapta şi fata spre stânga) pe un pas executat înapoi de
fiecare (băiatul cu piciorul drept şi fata cu piciorul stâng). Braţele cu priza sunt
aşezate diagonal înainte, braţele libere sunt rotunjite în lateral.
Poziţia de promenadă (PP) - Se foloseşte în samba, paso doble şi jive.

Începe din poziţie închisă şi se realizează printr-o rotare de 1/8 spre exterior a
partenerilor (băiatul spre stânga şi fata spre dreapta), braţele (la băiat braţul
stâng şi la fată braţul drept) coboară sub nivelul umerilor. Întoarcerea poate fi
mai mare dacă ceea ce urmează necesită o mişcare mai intensă a bazinului.
Poziţia de contrapromenadă (PCP) - Se foloseşte în samba şi paso doble.

Băiatul este întors din poziţia închisă cu aproximativ 45 0 la dreapta iar fata la
stânga. Braţul drept al băiatului este uşor în retragere iar mâna este pe braţul
stâng al fetei. Braţul stâng al fetei se aşează pe braţul băiatului urmând aceeaşi
curbă.
15
Poziţia deschisă de promenadă (PDP) - Se foloseşte în samba, cha-cha şi
rumba. Este asemănătoare cu poziţia deschisă când băiatul are greutatea pe
piciorul stâng şi ţine partenera cu mâna dreaptă, iar fata are greutatea pe piciorul
drept şi priza o realizează cu mâna stângă. Sunt câteva diferenţe:
- braţele care realizează priza sunt diagonal faţă, cotul
retras;
- întoarcerea este de 900 (1/4);
- o întoarcere mai mare de 90 0(1/4) între parteneri
determină trecerea în „lateral poziţie deschisă”;
- o întoarcere mai mare de 1800 (1/2), poziţia de picioare
va fi „faţă în poziţie de promenadă”.
Poziţia deschisă de contrapromenadă (PDCP) - Folosită în samba, cha-

cha şi rumba, se aseamănă cu poziţia deschisă în care priza este făcută cu mâna
stângă a băiatului şi dreapta fetei, băiatul se sprijină pe piciorul drept.
Sunt câteva diferenţe:
- priza de braţe este înainte diagonal, cotul retras;
- băiatul se întoarce 900(1/4) spre dreapta, fata 90 0 spre
stânga;
- când diferenţa dintre băiat şi fată este mai mare de ¼,
poziţia piciorului va fi „lateral în PDCP”;
- când diferenţa este de ½, poziţia piciorului va fi
„înainte în PDCP”.
În latino-americane mai sunt câteva poziţii ale partenerilor pe care noi nu le
folosim deoarece figurile şi paşii pe care îi realizăm sunt de nivelul clasei E (cu
mici excepţii), nivelul cel mai mic de clasificare şi nu avem incluse în program
poziţiile şi figurile care nu le-am descris.
Caracteristici generale ale poziţiilor de braţe în latino-americane
Ca şi în celelalte discipline sportive cu caracter estetico-artistic şi dansul

sportiv în secţiunea latino, unde partenerii au o lejeritate de mişcare mai mare ca
în cealaltă secţiune, trebuie să completeze mişcarea corpului cu mişcarea
braţelor şi a capului. Braţele vor reacţiona ca o prelungire la mişcarea corpului
şi vor încheia mişcarea începută de picioare şi trunchi, contribuind astfel la
amplitudinea, eleganţa, expresivitatea, plasticitatea şi ritmicitatea execuţiei.
Poziţiile tipice ale braţului liber:
- lateral în prelungirea liniei umerilor, rotunjit uşor din
cot, palma orientată spre podea;
- lateral cu cotul spre înapoi, rotunjit, palma orientată
spre podea sau spre corp înainte;
- înainte, cotul uşor retras, mâna la nivelul pieptului cu
palma orientată spre corp;
16
- înainte uşor încrucişat, umărul este spre înainte, cotul
îndoit palma este aproape de şoldul opus;
- înapoi lateral jos;
- oblic lateral sus, cu mâna răsucită spre exterior, cotul
aproape întins;
- sus, braţul rotunjit sau foarte puţin îndoit.
Pasul, noţiuni generale de păşire în standard şi latino-americane
Deplasare în dansul sportiv este realizată prin mers sau alergare, prin
trecerea centrului de greutate de pe un picior pe celălalt, pe direcţii prestabilite.
În deplasare trebuie să avem în vedere permanent poziţia corpului, direcţia
tălpilor şi echilibrul general al fiecărui dansator cât şi a perechii:
- deplasarea se face prin conducerea pe direcţia de
deplasare a centrului de greutate;
- păşirea se realizează printr-o conducere a piciorului în
direcţia de deplasare, plutind foarte aproape de podea;
- mişcarea de păşire se face din articulaţia coxo-
femurală, genunchiul se întinde;
- talpa lucrează cât mai natural.
Direcţiile de păşire - În funcţie de direcţia de deplasare păşirea se
realizează astfel: direcţiile de păşire ale piciorului drept faţă de piciorul stâng
înainte
înainte uşor lateral

diagonal înainte
înainte încrucişat
lateral uşor
încrucişat în faţă
lateral
lângă
lateral uşor înapoi
încrucişat în spate stând
diagonal înapoi
înapoi uşor lateral

înapoi încrucişat
înapoi
17
În dansurile latine contactul labei piciorului cu podeaua, în general, se face
progresiv de la vârf spre călcâi, denumit „contact progresiv” (CP), vârfurile sunt
uşor spre exterior, călcâiele spre interior. Există şi alte variante de contact dar
acestea nu sunt întâlnite ca generalităţi.
Sensul de dans
Sensul de dans reprezintă direcţia prestabilită în care perechile trebuie să se

deplaseze. Această unică direcţie a apărut din necesitate pentru a nu se deranja
perechile reciproc în timpul desfăşurării coregrafiei. Sensul de dans este invers
faţă de sensul acelor ceasornicului, pe exteriorul ringului la distanţă de 1m de
margine.
Indicaţii metodice
Metodica de învăţare în dansul sportiv are câteva criterii de urmărit:

- se fac jocuri muzicale pentru obişnuirea cu muzica;
- se exersează mişcarea de bază din respectivul dans studiat ca exerciţiu de
acomodare;
- se trece la tehnica dansului: cum mişcăm picioarele, cum trecem
greutatea de pe un picior pe celălalt, maniera de păşire şi interpretare a
măsurii muzicale;
- se exersează figurile individual până la însuşire;
- se fac mici coregrafii de două, trei figuri pentru memorie motrică şi
coordonare;
- se exersează începând de la învăţarea paşilor individual şi pe varianta
„slow” pentru o realizare mai exactă şi mai bună a tehnicii de execuţie a
paşilor şi figurilor;
- se exersează câte o figură în pereche, separat;
- se exersează figurile în mici coregrafii pentru a consolida învăţarea.
18
PARTEA a II-a
2.1. Structura lecţiei de dans sportiv
Lecţia de educaţie fizică în învăţământul superior de neprofil
Inclusă în Cu regim obligatoriu Pe discipline

planul de sportive
învăţământ Cu regim facultativ
Colectivul de studenţi este omogen în mare măsură, având aproximativ

aceeaşi vârstă şi acelaşi nivel de pregătire şi desfăşurarea lecţiei pe verigi este
obligatorie pentru întreg colectivul sub îndrumarea profesorului care are rolul de
conducător în procesul instructiv-educativ.
În funcţie de scopurile didactice dominante, lecţia de educaţie fizică este:
- lecţie introductivă, de deschidere, cu scopul de informare asupra
activităţii cuprinse într-un an, semestru de lucru, obiectivele urmărite,
informare asupra cerinţelor disciplinei;
- lecţie de învăţare unde se însuşesc deprinderi noi;
- lecţie de consolidare şi perfecţionare a deprinderilor învăţate;
- lecţie mixtă, atât de învăţare cât şi de perfecţionare a cunoştinţelor;
- lecţie de verificare, în care se evaluează nivelul de dezvoltare a calităţilor
motrice şi a deprinderilor şi priceperilor perfecţionate;
- lecţie concurs, de verificare a cunoştinţelor sub formă de întrecere,
apreciind pe lângă cunoştinţele acumulate şi aplicarea lor în condiţii de
stres.
Lecţiile cu structuri diferite obligă profesorul să folosească modalităţi
variate în stabilirea conţinutului lecţiei, în alegerea mijloacelor de exersare.
Astfel, conţinutul programelor este împărţit pe două părţi: anul I, cu cele
două semestre, studenţii sunt consideraţi „începători”, anul II, cu următoarele
două semestre, sunt consideraţi „avansaţi”.
Lecţia de educaţie fizică la acest nivel este de tip monosport şi are
următoarea structură:
Organizarea colectivului de studenţi cu salutul, prezenţa curentă,
verificarea aparaturii şi a echipamentului, starea de sănătate, anunţarea temelor
din lecţie – 3 minute.
Pregătirea organismului pentru efort – încălzire generală cu variante de
mers, exerciţii din şcoala alergării, şcoala săriturii, elemente de gimnastică de
bază realizate din deplasare ( extensii de braţe, răsuciri de trunchi, balansări de
picioare fără o amplitidine mare) – 10 minute.
19
Prelucrarea selectivă a aparatului locomotor şi a principalelor grupe
musculare – încălzirea selectivă – angrenarea succesivă a grupelor musculare
şi articulaţiilor. Se începe cu cap şi gât, centura scapulo-humerală, cot şi
articulaţia mâinii, coloană vertebrală cu musculatura trunchiului, articulaţia
coxo-femurală şi bazin, musculatura membrelor inferioare cu articulaţiile
genunchi şi glezne cu accent pe supleţea tendonului Achile şi musculatura labei
piciorului, stretching – 15 minute.
Exersarea elementelor tehnice specifice ramurei sportive – aici se
însuşesc deprinderile motrice din fiecare dans studiat. In fiecare lecţie se
exersează deprinderi motrice dintr-un dans latino-american şi deprinderi motrice
dintr-un dans standard. Fiind o ramură de sport în care muzica este cea care ne
dă tempoul şi ritmul de execuţie a structurilor de paşi, exersarea se face în
funcţie de aceasta. Deprinderile motrice de bază – mersul, alergarea, săritura,
sunt elemente importante în realizarea figurilor de dans sportiv. Ele se modifică,
se adaptează la specificul ramurei de sport şi devin prin exersare deprinderi
motrice specifice – 60 minute.
Efectuarea unor exerciţii pentru dezvoltarea calităţilor motrice –
exerciţii de dezvoltare a forţei pentru grupele musculare majore, exerciţii pentru
dezvoltarea rezistenţei generale a organismului- 10 minute.
Liniştirea organismului şi încheierea lecţiei – recomandări pentru
exersare individuală, audiţie muzicală – 2 minute.
2.2. Metodele de exersare în lecţiile de dans sportiv

Exersarea se referă exclusiv la colectivul de studenţi şi este de obicei
concretizată după ce s-au folosit metodele verbale şi intuitive de predare de către
profesor.
- exersare individuală – este prima întâlnită în lecţiile de dans
sportiv după demonstraţia şi explicaţia specialistului. Fie că sunt
fete sau băieţi, toţi exersează individual figura sau pasul respectiv
după numărătoarea profesorului şi/sau după muzică;
- exersare în pereche – urmează după exersarea individuală, după
ce fiecare partener din pereche ştie ce are de făcut;
- exersare fracţionată individuală şi în pereche – se foloseşte
atunci când este necesară o tehnică specială în interiorul unei
figuri, când băiatul are paşi diferiţi faţă de fată, când necesită o
corectare a poziţiei corporale la acel moment;
- exersare globală individuală şi în pereche – este întâlnită după
celelalte tipuri de exersări, în condiţiile cunoaşterii şi însuşirii
figurilor de dans şi chiar a micilor coregrafii realizate ca exemple
în timpul lecţiilor;
- exersare în condiţii de concurs – este practic verificare a
cunoştinţelor şi a capacităţilor psihice în condiţiile unei competiţii
20
ad-hoc în timpul lecţiei sau chiar programată, incluzând şi
spectatori.
2.3. Materiale didactice
- sală parchetată, luminoasă şi aerisită cu toate elementele

auxiliare;
- bară de perete, oglinzi, scări fixe, saltele;
- combină muzicală performantă;
- CD-uri, casete audio, cu melodii selecţionate pentru toate
dansurile;
- televizor, video sau DVD;
- materiale de studiu iconografice, documente legate de
regulament, tehnică.
2.4. Mijloacele de lucru
Nespecifice
– variante de mers - pe călcâie, pe vârfuri, cu rularea tălpii de la vârf la
călcâi, mers ghemuit;
– variante de alergare - alergare uşoară, alergare cu pendularea gambelor
înapoi, alergare cu genunchii la piept, alergare ascuţită, alergare cu
rularea vârfurilor pe sol, braţele lateral, alergare laterală cu paşi
încrucişaţi înainte şi înapoi, spre dreapta şi spre stânga, pas săltat, pas
sărit;
– exerciţii analitice – din gimnastica de bază, aerobic sau jazz, stretching,
pentru cap şi gât, umeri şi membre superioare, trunchi şi bazin, membre
inferioare;
– Exerciţii la bara de perete adaptate pentru dans sportiv – battement
tandu, releve`-uri, pointe`-uri, sautilles, port de bras;
– exerciţii de pregătire fizică generală – sărituri drepte şi cu genunchii la
piept, genuflexiuni, exerciţii pentru dezvoltare musculaturii abdominale
şi a spatelui, flotări, ştafete concurs, alergare de rezistenţă.
Specifice
Sunt reprezentate de toate figurile care sunt studiate în lecţiile de educaţie
fizică cu studenţii din repertoriul fiecărui dans.
Secţiunea latino-americană
I. Samba (Sb)
1. Rhythm Bounce (RtB)
2. Natural Basic Movement (NBM)
21
3. Reverse Basic Movement (RBM)
4. Progressive Basic Movement (PBM)
5. Outside Basic Movement (OBM)
6. Whisk to Left and to Right (WL/R)
7. Whisk to Left – Volta Spot Turn to Right (WL,VR)
8. Whisk to Right – Volta Spot Turn to Left (WR,VL)
9. Stationary Samba Walks (StSbWk)
10. Side Samba Walk (SdSbWk)
II. Cha-Cha (CC)

1. Chasse` to Right (CR)
2. Chasse` to Left (CL)
3. Cha-cha-cha Lock Forward (RLR) – (CCCFrR)
4. Cha-cha-cha Lock Forward (LRL) – (CCCFrL)
5. Cha-cha-cha Lock Backward (RLR)– (CCCBkR)
6. Cha-cha-cha Lock Backward (LRL) – (CCCBkL)
7. Time Steps (TSt)
8. Close Basic Movement (ClBM)
9. Open Basic Movement (OpBM)
10. Fan (Fn)
11. New York (Check from Open CPP and PP)-(NY)
12. Spot Turn to Left or to Right (SpTnL/R)
13. Hand to Hend (HH)
III. Rumba (R)

1. Basic Movement (BM)
2. Side Steps (SdSt)
3. Cucarachas (Ccc)
4. Basic Movement ( Alternative) – (ABM)
5. Fan (Fn)
6. Progressive Walks Forward and Backward (PWkF/B)
7. Spot Turn to Left (SpTnL)
8. Spot Turn to Right (SpTnR)
9. New York (Check from open PP) – (NY)
10. Shoulder to Shoulder (Open) (SdSd)
11. Hand to Hand (HH)
IV. Paso Doble (PDb)

1. Basic Movement (BM)
2. Sur place (SPl)
3. Chasse` to Right (CR)
4. Chasse` to Left (CL)
5. Elevations to Right or to Left (EvR/L)
22
6. Attack (Atc)
V. Jive (J)
1. Chasse` to Left or to Right (CL/R)
2. Basic in Place (BPl)
3. Basic in Fallaway (BF)
4. Change of Place Right to Left (CgPlR/L)
5. Change of Place Left to Right (CgPlL/R)
6. Link (Lk)
Secţiunea standard
I. Vals Lent (VL)

1. Closed Change Natural to Reverse (ClCgNR)
2. Closed Change Reverse to Natural (ClCgRN)
3. Natural Turn (NTn)
4. Reverse Turn (RTn)
5. Whisk (W)
6. Chasse` from Promenade Position (CPP)
7. Progressive Chasse` to Right (PCR)
8. Hesitation change (HCg)
9. Back Whisk (BW)
II. Vals Vienez (VV)

III. Slow Foxtrot (SFT)

1. Feather Step (FtSt)
2. Three Steps (TrSt)
IV. Quick Step (QS)

1. Quarter Turn to Right (QTnR)
2. Quarter Turn to Left (Heel Pivot) (QTnL)
4. Change of Direction (CgD)
V. Tango (Tg)
1. Walk (Wk)
2. Progressive Side Step (PSdSt)
3. Progressive Link (PLk)
4. Closed Promenade (ClP)
5. Open Promenade (OpP)
23
2.5. Reguli de organizare şi participare a studenţilor la lecţiile de
educaţie fizică
- Grupele se alcătuiesc pe disciplinele sportive, în urma opţiunii

studenţilor, la începutul anului universitar.
- Disciplinele sportive sunt: autoapărare, badminton, baschet, culturism,
fitness, dans sportiv, fotbal, gimnastică aerobică, gimnastică medicală,
handbal, pregătire fizică generală, tenis de câmp, tenis de masă, volei -
înot şi şah numai pentru cei avansaţi.
- Transferul de la o disciplină sportivă la alta se poate face numai în
semestrul I, în cazul în care mai sunt locuri la disciplina solicitată.
- Orele absentate motivat vor fi recuperate numai la aceeaşi disciplină
sportivă, recomandabil la acelaşi cadru didactic.
- Studenţii cu diferite afecţiuni, certificate medical, pot urma cursuri de
gimnastică medicală.
- Eventualele scutiri medicale, pentru toţi studenţii de la toate facultăţile,
trebuie să fie prezentate la începutul anului universitar, altfel nu se mai
iau în considerare şi trebuie vizate de Policlinica Universităţii.
- Pentru participarea la colocviu este necesară îndeplinirea cerinţelor de
promovare:
- Numărul de prezenţe;
- Probele fizice date;
- Participarea la competiţii;
- Probe specifice fiecărei discipline sportive urmate pe
parcursul anului universitar;
- Pregătirea teoretică.
24
PARTEA a III-a
3.1. Programa analitică pentru anii I şi II
Nivel de lucru: curs de bază

- lecţii sem I: 14
- lecţii sem II: 14
- lecţii sem III: 14
- lecţii sem IV: 14
- total lecţii: 56
- durata lecţiei: 100 minute
- frecvenţa lecţiilor: o lecţie pe săptămână
- regim de lucru: obligatoriu şi facultativ
I. Conţinut
A. Pregătire teoretică
Predarea unor noţiuni teoretice generale privind practicarea dansului
sportiv:
- istoricul fiecărui dans studiat în timpul celor patru semestre;
- noţiuni de regulament şi organizarea unor competiţii de dans
sportiv;
- noţiuni de igienă a efortului, de prevenire a accidentelor şi de
prim ajutor în caz de accidente;
- cunoştinţe suplimentare privind practicarea unor activităţi
sportive în timpul liber ca turismul, alergări pe diferite distanţe în
funcţie de posibilităţile individuale, culturism, fitness, stretching
etc.
B. Lucrări practice
- exerciţii la nivelul trenului inferior executate la bară şi centru pe
numărătoare şi apoi cu acompaniament muzical;
- exerciţii la nivelul trenului superior executate la bară şi centru pe
numărătoare şi apoi cu acompaniament muzical;
- învăţarea paşilor specifici fiecărui dans, mai întâi individual şi
apoi în pereche la tempo normal;
- consolidarea paşilor specifici prin mici legări de 2-3 paşi învăţaţi,
individual şi în pereche;
- perfecţionarea paşilor specifici prin coregrafii de 4-6 paşi la
fiecare dans, individual şi în pereche;
- concursuri inter-grupe după finalizarea predării fiecărui dans
standard şi latino-american.
25
II. Forme de verificare – colocviu sem. II şi IV
A) Probe fizice generale
- alergare de viteză pe distanţa de 50 m;

- săritura în lungime de pe loc – forţa explozivă a picioarelor (2 încercări);
- din culcat dorsal, ridicarea trunchiului la verticală cu mâinile la ceafă -
test de forţă în regim de viteză (nr. repetări/30 sec.);
- din stând pe banca de gimnastică, îndoirea trunchiului înainte
(mobilitatea coloanei vertebrale şi coxo-femurale în flexie înainte) –
fete;
- din culcat facial, ridicarea trunchiului în extensie cu mâinile la ceafă -
test de forţă în regim de viteză (nr. repetări/30 sec.);
- flotări în braţe – băieţi (nr. repetări);
- alergare de rezistenţă , 12 minute - Testul Cooper (m).
B) Probe tehnice specifice

- realizarea unei coregrafii din patru paşi de bază din fiecare dans studiat
din secţiunea standard şi latino-americane;
- realizarea unei coregrafii impuse de profesor din patru paşi specifici
dansului propus pentru examinare.
III. Cerinţe de promovare

- frecvenţă săptămânală – o lecţie/săptămână;
- susţinerea şi trecerea probelor de motricitate generală ( vezi II.A);
- susţinerea probelor specifice disciplinei sportive (vezi II.B);
- participarea la competiţiile sportive din timpul anului universitar ( Cupa
Bobocilor, Campionatul Universităţii, Campionatul Universitar, Crosul
Universităţii, demonstraţii sportive de dans, etc.);
- verificarea cunoştinţelor teoretice.
IV. Forme de evaluare

- colocviu cu notă, semestrial;
- colocviu cu notă, anual;
- colocviu cu calificativ, semestrial;
- colocviu cu calificativ, anual.
26
3.2. Planificarea pregătirii
În planificarea pregătirii se ţine cont de structura anului universitar:
AN UNIVERSITAR Forma de pregătire Număr de săptămâni

Semestrul I
01oct - 22 decembrie Activitate didactică 11
23 dec – 07 ianuarie Vacanţă de sărbători 2
08 ian – 22 ianuarie Activitate didactică 3
23 ian – 18 februarie Sesiune de examene 3
19 febr – 24 februarie Vacanţă intersemestrială 1
Semestrul II
25 febr – 23 aprilie Activitate didactică 9
24 – 30 aprilie Vacanţă de Paşti 1
01 – 31 mai Activitate didactică 4
01 – 30 iunie Sesiune de examene 4
27
PLAN CALENDARISTIC - ANUL I, SEMESTRUL I
14 săptămâni
Mijloacele de pregătire
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1. vit 50 m;
Cap. 2. lg. pe loc;
Motrică 3.ab; 4. ext;
Gen. 5. m; 6. f;
7. Cooper
ClCgNR; NTn;
ClCgN ClCgN NTn; W;
ClCgN
ClCgRN;
Probe de motricitate generală - TI
Probe de motricitate generală - TI

R; R; ClCgN RTn;
VL ClCgR ClCgR R; ClCgR
R; W;
NTn; RTn;
LECŢIE INTRODUCTIVĂ
ClCgR
W N; N; RTr; N;
N;
RtB;
RtB;NBM; RtB;
RtB; RtB; RtB; WL/R;
NBM;
Sb RBM; PBM; NBM; NBM; NBM;
RBM;
NBM;
OBM;WL/R RBM; RBM; OBM; RBM;
WL/R
OBM;
VV NTr NTr NTr NTr NTr
BM; BM;
BM; SdSt; BM; BM;
PWkF/ PWkF/
SdSt; SdSt;
R Ccc; ABM; Ccc; Ccc;
B; B;
Fn; PWkF/B ABM; ABM;
ABM; ABM;
Fn; Fn;
Wk; Wk;
Wk; PSdSt;
Tg PSdSt; PSdSt;
PLk; PLk; PLk;
CR; CL; CR;
CR;
CccFrR; CL;
CC CL;
TSt;
CccFrL; TSt; TSt;
CBM CBM
28
PLAN CALENDARISTIC - ANUL I, SEMESTRUL II
14 săptămâni
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
CP; OP; Wk;
Wk; PSdSt; Wk; PSdSt;
PROBE SPECIFICE DIN DANS SPORTIV

Tg PSdSt; PLk;
PLk; CP; OP
PLk; CP; OP;
CR; CL;
Probe de motricitate generală - TF

CccFrR; CR; CR; CL;
CccFrL; TSt; CL; TSt;
TSt; CBM
CC CBM;
C O L O C V I
CccBrR CccBrR
CccBrR; CccBrL CccBrL
CccBrL; OBM OBM
OBM
QTnR; NTn;
QTnR; QTnR; NTn;
QTnL; QTnR CgD;
QS CgD;
CgD; CgD; CgD;
QTnR;
NTn;CgD QTnL QTnL QTnR;
QTnL
BM; BM; CR; CR;
U
BM; BM;
SPl,CR,CL SPl; CL; CL;
PDb SPl; CR;
CR; SPl; SPl;
CR CL;
CL; BM; BM;
FtSt; TrSt FtSt; FtSt; FtSt; FtSt;
SFT TrSt TrSt TrSt TrSt
CL/R; BPl; BF; CL/R;
CL/R; CL/R;
J BF; CPR/L BPl; BPl;
BPl; BF;
CL/R; BPl;
29
3.3. Programarea pregătirii
Lecţia a I-a – organizatorică
Obiective:
- înscrierea pe bază de opţiuni a studenţilor la lecţiile de educaţie
fizică;
- prezentarea disciplinei, a cerinţelor, probelor şi modul de
organizare a lecţiilor.
Conţinut:
- înscrierea studenţilor în caietul de teren al profesorului;
- precizări cu privire la cerinţele de promovare ale cursului;
- semnarea protocolului pentru protecţia muncii unde sunt
incluse şi problemele de organizare a lecţiilor, reguli de igienă
şi echipament sportiv;
- introducere teoretică despre disciplina dans sportiv;
- anunţarea competiţiilor tradiţionale la nivel universitar.
Lecţia a II-a
Teme:
Probe fizice – TI: alergare de viteză pe distanţa de 50 m, săritura în
lungime de pe loc, alergare de rezistenţă 12 min – testul Cooper.
Obiective:
- testarea iniţială a capacităţii motrice prin probele atletice care
urmăresc viteza de deplasare, forţa explozivă sau detenta
membrelor inferioare şi capacitatea aerobă sau rezistenţa
generală a orbanismului.
Conţinut:
Adunarea, salutul, anunţarea temelor, organizarea colectivului – 10 min;
Încălzirea generală a colectivului de studenţi – 20 min:
- alergare uşoară -1000 m
- forme variate din şcoala alergării – joc de glezne, pendularea
gambelor înapoi, alergare cu genunchii la piept, pas săltat, pas
sărit – 2 x 30 m
- gimnastica analitică cu accent pe exerciţiile pentru membrele
inferioare - 8 min
- accelerări pe distanţă scurtă – 2x 15-20 m
Încălzirea specială pentru probe – 10 min
- alergarea pe 50 m în tempo de 75% - 2x
- săritura în lungime de pe loc – 2x
Partea fundamentală: susţinerea probelor de control – 50 min
- alergare de viteză pe distanţa de 50m, cu start din picioare la
semnal vizual -1x (sec)
- săritura în lungime de pe loc - 2x, notarea rezultatului cel mai
bun (cm)
- alergarea de rezistenţă timp de 12 min – testul Cooper (metri
parcurşi)
Revenirea organismului după efort – 5 min
- exerciţii de respiraţie din mers, de pe loc din picioare şi din
culcat dorsal
- exerciţii de stretching din şezând şi culcat
Încheierea lecţiei – 2 min
- discuţii despre baremurile probelor, concluzii, indicaţii, salutul
Indicaţii metodice:
Este foarte important ca studenţii să fie foarte bine încălziţi în special la
nivelul membrelor inferioare, iar unde este cazul se pot face repetări mai multe.
Este bine ca explicaţiile referitoare la modul de desfăşurare a probelor să fie
însuşite bine de către colectiv, să se prevină eventualele accidentări.
Înainte de fiecare probă organismul trebuie să fie încălzit şi odihnit pentru
un efort de 100%, deoarece pe un fond de oboseală rezultatele pot fi incorecte.
Lecţia a III-a
Teme:
Probe fizice –TI: mobilitatea coloanei vertebrale şi a coxo-femuralului în
flexie înainte, testarea forţei abdominale şi a forţei spatelui, flotări (băieţi) şi
flotări de pe genunchi (fete)
Obiective:
- testarea iniţială a capacităţii motrice prin probele fizice
generale
Conţinut:
sărit – 2 x 30 m
- gimnastica analitică cu accent pe exerciţiile de mobilitate a
coloanei vertebrale, bazinului, umerilor - 10 min
31
- rotări de braţe, răsuciri, îndoiri laterale, aplecări, îndoiri şi
îndoiri cu răsuciri de trunchi, balansări de picioare
- îndoiri înainte de trunchi cu picioarele întinse şi apropiate şi
menţinerea poziţiei 2 sec – 12 x
- culcat facial cu mâinile la glezne, ridicarea corpului în extensie
şi revenire – 10x
- rotări din articulaţia cotului, stretching la nivelul braţelor
- proba de mobilitate a coloanei vertebrale şi coxo-femuralului
în flexie înainte – 2 sec menţinerea poziţiei – calificativ
- culcat dorsal cu prinderea picioarelor la scara fixă, mâinile la
ceafă, ridicarea trunchiului înainte la 90o în 30 sec ( repetări)
- culcat facial cu prinderea picioarelor la scara fixă, mâinile la
ceafă, ridicarea trunchiului în extensie – 30 sec (repetări)
- flotări în sprijin facial – băieţi, flotări din sprijin pe genunchi –
fete – repetări corecte
culcat dorsal
- exerciţii de stretching din şezând şi culcat pentru braţe, trunchi
şi picioare
La fiecare probă se urmăreşte dorinţa studenţilor de a realiza performanţe
cât mai bune. După fiecare probă subiecţii trebuie să-şi revină complet şi vor fi
monitorizaţi de către profesor.
La fiecare probă se urmăreşte performanţa studentului în condiţiile unor
execuţii corecte.
Lecţia a IV-a
Teme:
Samba – noţiuni de muzică, noţiuni introductive ale mişcărilor de bază
- Rhythm Bounce - RtB
- Natural Basic Movement - NBM
- Reverse Basic Movement - RBM
Vals lent – noţiuni muzicale, noţiuni introductive de poziţie şi păşire

- Closed Change Natural to Reverse - ClCgNR
- Closed Change Reverse to Natural - ClCgRN
32
- coordonare şi rezistenţă generală a organismului
Obiective:
- însuşirea noţiunilor muzicale şi înţelegerea mecanismelor de
bază ale mişcărilor din cele două dansuri
- învăţarea paşilor de samba şi vals lent
- dezvoltarea coordonării şi rezistenţei generale a organismului
Conţinut:
- alergare uşoară în jurul sălii – 4 ture
sărit – 2x fiecare procedeu
coloanei vertebrale, bazinului, umerilor, membrelor inferioare,
în special articulaţia gleznei
îndoiri cu răsuciri de trunchi, balansări de picioare – 2 x 8timpi
fiecare
Încălzirea specială pentru dans – 10 min
- audiţie muzicală cu percuţie pentru obişnuirea cu tempoul şi
ritmul dansului – samba - măsura muzicală 2/4, tempoul de 52-
54 măsuri/minut, vals lent – măsura muzicală ¾, tempoul de
29-30 măsuri/minut
- mers cu tactarea ritmului şi percuţie
- mers cu rularea piciorului de la vârf la călcâi (samba) şi cu
oscilaţii pe verticală prin ridicări pe vârfuri şi coborâri pe talpă
cu flexia genunchilor
- exerciţii de coordonare la nivelul trenului inferior realizate pe
muzică
Partea fundamentală a lecţiei – 50 min

Samba – măsura muzicală 2/4, tempoul de 52-54 măsuri/minut
- învăţarea ritm bounce-ului – 2 melodii
- realizarea unei mici coregrafii din paşi simplii care să cuprindă
RtB – 2 melodii
- Natural Basic Movement – NBM – pas cu piciorul drept – 2
melodii
- Reverse Basic Movement – RBM – pas cu piciorul stâng – 2
melodii
33
- Combinaţie de paşi incluzând cele trei mişcări de bază – 2
melodii
Vals lent - măsura muzicală ¾, tempoul de 29-30 măsuri/minut
- învăţarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1 melodie
- pas lateral dreapta şi stânga – 2 melodii
- pas faţă şi spate – 2 melodii
- Closed Change Natural to Reverse – ClCgNR – pas de
închidere cu piciorul stâng – 2 melodii
- Closed Change Reverse to Natural - ClCgRN – pas de
închidere cu piciorul drept – 2 melodii
- Combinaţia de paşi incluzând structurile învăţate anterior
Rezistenţă generală: realizarea unui traseu aplicativ cu alergare, săritură,
căţărare – 3 min
culcat dorsal
şi picioare
- discuţii, concluzii, indicaţii, salutul
Să se ţină cont de direcţia de deplasare în timpul exerciţiilor de dans.
Băieţii sunt fată în faţă cu fetele fără priză, execuţie individuală. Fiecare să
reţină desenul pe care-l realizează paşii şi cu ce picior porneşte. De respectat
ritmul şi tempoul muzical.
Lecţia a V-a
Teme:
- Reverse Basic Movement - RBM

- coordonare şi rezistenţă generală a organismului.
Obiective:
34
- dezvoltarea coordonării şi a rezistenţei generale a organismului
Conţinut:
fiecare
ritmul dansului
muzică
Samba – învăţarea ritm bounce-ului – 2 melodii
- realizarea unei mici coregrafii din paşi simpli care să cuprindă
RtB – 2 melodii
melodii
melodii
melodii
Vals lent - învăţarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1 melodie
35
culcat dorsal
şi picioare
Băieţii sunt fată în faţă cu fetele fără priză, execuţie individuală. Fiecare să
reţină desenul pe care-l realizează paşii şi cu ce picior porneşte. De respectat
ritmul şi tempoul muzical.
Lecţia a VI-a
Teme:
Samba –noţiuni introductive ale mişcărilor de bază
- Outside Basic Movement - OBM

- Reverse Turn - RTr
Obiective:
Conţinut:
36
fiecare
ritmul dansului
muzică
- exersarea poziţiilor de braţe şi picioare din dansul clasic
RtB – 2 melodii
melodii
- Outside Basic Movement – OBM – pas cu piciorul stâng – 2
melodii
melodii
- Reverse Turn – RTr – întoarcere spre stânga - 2 melodii
- Natural Turn – NTr - întoarcere spre dreapta – 2 melodii
culcat dorsal
şi picioare
37
Exerciţiile de dans clasic trebuie realizate pe tempo lent şi să fie cât mai
corectă postura. Exersarea paşilor de dans sportiv să se realizeze atât cât e
nevoie pentru o învăţare corectă.
Lecţia a VII-a
Teme:
- Reverse Basic Movement – RBM
- Wisk to Left and to Right – WL/R

- Wisk – W
- Reverse Turn - RTn
Obiective:
- învăţarea şi consolidarea paşilor de samba şi vals lent
Conţinut:
fiecare
ritmul dansului
38
muzică
RtB – 2 melodii
melodii
melodii
melodii
culcat dorsal
şi picioare
Băieţii sunt faţă în faţă cu fetele fără priză, execuţie individuală. Să se realizeze
decalarea spre dreapta a fetei în timpul dansului. Fiecare să reţină desenul pe
care-l realizează paşii şi cu ce picior porneşte. De respectat ritmul şi tempoul
muzical.
39
Lecţia a VIII-a
Teme:
Samba:
- Rhytm Bounce,
- Wisk to Left and to Right,
- Natural Basic Movement,
- Rhytm Bounce Movement,
- Outside Basic Movement;
Vals lent:
- Natural turn,
- Closed Chenge Natural to Reverse,
- Wisk,
- Closed Chenge Reverse to Natural
Obiective:
- consolidarea paşilor de samba şi vals lent
Conţinut:
Adunarea, salutul, prezenta, anunţarea temelor, organizarea colectivului –
10 min;
fiecare
- de pe loc, din poziţia a VI-a, relevé-uri cu plié-uri braţele
lateral
ritmul dansului
40
muzică
Samba – consolidarea ritm bounce-ului – 2 melodii
RtB – 2 melodii
melodii
melodii
- Rhytm Bounce Movement – RtBM – 2 melodii
- Wisk to Left and to Right – WL/R – 2 melodii
- Outside Basic Movement – OBM – 2 melodii
- Combinaţie de paşi incluzând toţi paşii şi mişcările de bază – 2
melodii
Vals lent - consolidarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1
melodie
- Natural Turn – NTn – întoarcere spre dreapta - 2 melodii
- Wisk – W - învăţarea succesiunii paşilor şi a poziţiei
partenerilor – lucru în pereche – 1 melodie
- Combinaţie de paşi incluzând structurile învăţate anterior- 2
melodii
culcat dorsal
şi picioare
Pentru început băieţii sunt faţă în faţă cu fetele, fără priză, execuţie
individuală. Fiecare să reţină desenul pe care-l realizează paşii şi cu ce picior
porneşte. De respectat ritmul şi tempoul muzical. Consolidarea se poate face în
41
execuţie în pereche într-o priză neutră, mai lejeră, să creeze încredere şi
posibilitate de colaborare reciprocă.
Lecţia a IX-a
Teme:
Rumba:
- Basic Movement -BM
- Side Step - SdSt
- Cucaracheas, - Ccc
- Alternative Basic Movement - ABM
Vals Vienez:
- Natural Turn - NTn
Obiective:
- învăţarea paşilor de rumba şi vals vienez
- dezvoltarea coordonării
- dezvoltarea forţei abdominale şi a spatelui
Conţinut:
Adunarea, salutul, prezenţa, anunţarea temelor, organizarea colectivului –
10 min;
fiecare

ritmul dansului
- mers cu rularea piciorului de la vârf la călcâi (rumba) şi cu
42
muzică
-
Rumba – măsura muzicală 4/4, tempoul, 25-27 măsuri/minut

- învăţarea mişcării specifice a bazinului – 2 melodii
- învăţarea BM individual, cu accent pe urmărirea muzicalităţii –
2 melodii
- ABM – 2 melodii
- Ccc – se urmăreşte în mod special muzicalitatea şi mişcarea
bazinului în forma stilizată de opt orizontal
- SdSt – 2 melodii, angrenarea în mişcare a întregului corp
Vals vienez - măsura muzicală ¾, tempoul, 60 măsuri/minut

- combinaţia dintre cei doi paşi – 2 melodii
- pas lateral fără transfer de greutate cu întoarcere spre dreapta –
2 melodii
- pas lateral fără transfer de greutate cu întoarcere spre stânga - 2
melodii
Joc pentru coordonare: în pereche, imitaţia cât mai exactă a mişcărilor pe

care le face partenerul, se schimbă rolurile după primele 3 minute – 2 reprize
pentru fiecare pereche
Forţă abdomen: din culcat pe spate, forfecări ample de picioare în plan
sagital – 2x30 repetări
Atârnat la bara de perete: ridicarea picioarelor întinse la orizontală – câte
poate fiecare de 2x
Forţă spate: culcat facial, braţele întinse sus, ridicarea corpului în extensie –
2x 30 repetări

şi picioare
La rumba, să se accentueze prin explicaţii şi demonstraţii întinderea
piciorului de bază şi lucrul bazinului.
43
La vals vienez acomodarea cu tempoul muzical reprezintă elementul
principal. Exerciţiile trebuie să fie simple şi să urmărească execuţia pe muzică.
Lecţia a X-a
Teme:
Rumba:
- Side Step - SdSt
Vals Vienez:
Obiective:
- consolidarea paşilor de rumba şi vals vienez
Conţinut:
10 min;
fiecare

ritmul dansului
44
muzică
Rumba – consolidarea mişcării specifice a bazinului – 2 melodii

- consolidarea BM individual, cu accent pe urmărirea
muzicalităţii – 2 melodii
- ABM – 2 melodii
- Ccc – se urmăreşte în mod special muzicalitatea şi mişcarea
bazinului în forma stilizată de opt orizontal
- SdSt – 2 melodii, angrenarea în mişcare a întregului corp
Vals vienez - consolidarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1

melodie
2 melodii
melodii

poate fiecare de 2 serii
2x 30 repetări

şi picioare
Se pune accent pe corectitudinea mişcărilor în concordanţă cu muzica în
execuţie individuală. În pereche, pretenţiile sunt mai mici din punct de vedere
tehnic, sincronizarea partenerilor fiind pe primul plan.
45
Lecţia a XI-a
Teme:
Rumba:
- Progressive Walks Forward and Backward - PWkF/B
- Fan – Fn
Vals Vienez:
- Natural Turn – NTn
Obiective:
- învăţarea şi consolidarea paşilor de rumba şi vals vienez
- dezvoltarea forţei musculare a membrelor inferioare
Conţinut:
10 min;
fiecare

ritmul dansului
cu flexia genunchilor – vals vienez
muzică
46
- consolidarea BM individual, cu accent pe urmărirea
- ABM – individual, 2 melodii
- Progressive Walks Forward and Backward – individual, 2
melodii
- Fan – individual, în combinaţie, 3 melodii
Vals vienez - învăţarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1

melodie
2 melodii
melodii
- sfert de întoarcere dreapta individual – 2 melodii

poate fiecare - 2 serii
2x 30 repetări
Forţă picioare: semigenuflexiuni cu ridicare pe vârfuri – 2x 20 repetări
- sărituri drepte pe ambele picioare, alternativ, chick-uri – 8x 4 timpi
muzicali x 3 serii

şi picioare
Accentul la figurile noi pică pe însuşirea corectă a succesiunii mişcărilor.
Se va urmării respectarea muzicalităţii mişcării de la începutul învăţării pentru
eficienţă şi progres.
47
Lecţia a XII-a
Teme:
Rumba:
- Progressive Walks Forward and Backward - PWkF/B
- Fan – Fn
Vals Vienez:
Obiective:
Conţinut:
10 min;
fiecare

ritmul dansului
cu flexia genunchilor – vals vienez
muzică
48
- consolidarea BM individual şi pereche, cu accent pe urmărirea
- ABM – în pereche, 2 melodii
- Progressive Walks Forward and Backward – 2 melodii
- Fan – în pereche în combinaţie, 3 melodii
Vals vienez - învăţarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1

melodie
2 melodii
melodii
- sfert de întoarcere dreapta individual – 2 melodii
- întoarcere dreapta pe sensul de dans, individual – 2 melodii
- NaturalTurn în pereche – 2 melodii
Joc pentru coordonare: în pereche, imitaţia cat mai exactă a mişcărilor pe

2x 30 repetări
muzicali x 3 serii

şi picioare
Se urmăreşte sincronul partenerilor, muzicalitatea mişcărilor şi nu în
ultimul rând, progresul perechii din punct de vedere al tehnicii de execuţie.
49
Lecţia a XIII-a
Teme:
Cha-cha:
- Chasse` to Right – CR;
- Chasse` to Left - CL;
- Time Steps - TSt;
Tango:
- Walk – Wk;
- Progressive Side Step - PSdSt;
- Progressive Link – PLk.
Obiective:
- Învăţarea paşilor de cha-cha şi tango
- dezvoltarea vitezei de execuţie
- dezvoltarea forţei musculaturii membrelor superioare
Conţinut:
10 min;
fiecare

ritmul dansului
- mers cu rularea piciorului de la vârf la călcâi (cha-cha) şi cu
flexia genunchilor fără oscilaţii pe verticală – tango
muzică de cha-cha şi tango
50
Cha-cha – măsura muzicală de 4/4, tempoul, 28-30 măsuri/minut

- învăţarea chasse`-urilor individual, cu accent pe urmărirea
muzicalităţii – 2 melodii pentru fiecare
- Time Steps –individual, 2 melodii
Tango - măsura muzicală de 4/4, tempoul, 33 măsuri/minut

- pas lateral – lângă – 2 melodii
- mers înainte şi spre înapoi- 2 melodii
- Progressive Side Step – 2 melodii
- Progressive Link – 2 melodii
Viteză de execuţie: sărituri în coardă de pe loc – 3 x 30 repetări

- sărituri în coardă cu deplasare – 3 x 25 m cronometrat
muzicali x 3 serii
Forţă braţe – în pereche, braţele lateral, priză neutră, opunerea de rezistenţă
partenerului şi invers
- flotări de pe genunchi – fete – 2 x 10 repetări
- flotări din sprijin pe sol – băieţi – 2 x 15 repetări

şi picioare

Se pune accent pe întinderea genunchiului la piciorul care are greutate
(cha-cha), mişcarea bazinului şi a coloanei vertebrale trebuie să fie în
concordanţă cu aşezarea piciorului pe sol. Se repetă succesiunea chasse`-urilor
până se însuşeşte foarte bine. La tangou se pune accent pe păstrarea genunchilor
flexaţi şi a mişcării sacadate.
51
Lecţia a XIV-a
Teme:
Cha-cha:
- Time Steps - TSt;
- Open Basic Movement – OBM;
- Cha-cha-cha Lock Backward - CccBkR;
- Cha-cha-cha Lock Backward - CccBkL.
Tango:
- Walk – Wk;
- Progressive Link – PLk;
- Closed Promenade – CP;
- Open Promenade – OP.
Obiective:
- Consolidarea paşilor de cha-cha şi tango
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansului
52
muzică de cha-cha şi tango.
-
Cha-cha – consolidarea mişcării specifice a bazinului – 2 melodii

- consolidarea chasse`-urilor individual, cu accent pe urmărirea
- Lock spre înainte – 2 melodii
- Lock spre înapoi – 2 melodii
- Combinaţii de structuri de paşi învăţate – 2 melodii
Tango - consolidarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1 melodie

- mers înainte şi spre înapoi - 2 melodii
- Open promenade – 2 melodii
- Closed promenade – 2 melodii

muzicali x 3 serii
şi picioare
Se urmăreşte acomodarea cu tempoul mişcărilor şi cu muzica. Se pune în
valoare mişcarea şoldurilor şi a bazinului prin indicaţia de a mişca cât mai
energic această zonă (cha-cha). La tangou se pune accent pe acurateţea execuţiei
timpilor slow şi quick.
53
Lecţia a XV-a
Teme:
Cha-cha:
- Time Steps - TSt;
- Cha-cha-cha Lock Backward to Right - CccBkR;
- Cha-cha-cha Lock Backward to Left– CccBkL.
Tango:
- Walk – Wk;
Obiective:
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansului
54
-
Cha-cha – consolidarea mişcării specifice a bazinului – 2 melodii

- consolidarea chasse`-urilor individual şi în pereche, cu accent
pe urmărirea muzicalităţii – 2 melodii pentru fiecare
- Time Steps –individual şi pereche, 2 melodii
- Lock spre înainte, individual– 2 melodii
- Lock spre înapoi, individual – 2 melodii
- Open Basic Movement, individual şi în pereche – 2 melodii
Tango - consolidarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1 melodie

- Open promenade – 2 melodii
- Closed promenade – 2 melodii

muzicali x 3 serii

şi picioare
Se exersează individual foarte mult pentru că lucrul în pereche devine
foarte uşor abordabil dacă fiecare ştie ce are de făcut.
55
Lecţia a XVI-a
Teme:
Cha-cha:
- Time Steps - TSt;
- Cha-cha-cha Lock Backward to Right - CccBkR;
- Cha-cha-cha Lock Backward to Left – CccBkL;
- Close Basic Movement – CBM.
Tango:
- Walk – Wk;
Obiective:
- Consolidarea paşilor de cha-cha şi tango în pereche
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansului
56
Cha-cha – consolidarea chasse`-urilor în pereche, cu accent pe urmărirea

- Time Steps – în pereche - 2 melodii
- Lock spre înainte, în pereche – 2 melodii
- Lock spre înapoi, în pereche – 2 melodii
- Open Basic Movement, în pereche – 2 melodii
- Closed Basic Movement – în pereche -2 melodii
Tango - consolidarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc în pereche

– 1 melodie
- pas lateral – lângă – în pereche - 2 melodii
- mers înainte şi spre înapoi – pe arc de cerc – în pereche - 2
melodii
- Progressive Side Step – în pereche - 2 melodii
- Progressive Link – în pereche - 2 melodii
- Open Promenade – în pereche - 2 melodii
- Closed promenade – în pereche - 2 melodii
Viteză de execuţie: sărituri în coardă de pe loc – 3 x 30 repetări -

cronometrate
muzicali x 3 serii

şi picioare

57
Se urmăreşte acomodarea cu partener/parteneră, lucrul în poziţie cât mai
corect şi comod. Colaborarea partenerilor ne interesează foarte mult. Trebuie
dezvoltate calităţi ca toleranţa, perseverenţa, controlul asupra propriului corp,
etc..
Lecţia a XVII-a
Teme:
Paso Doble:
- Basic Movement - BM;
- Chassé to Right - CR;
- Chasse` to Left - CL.
Quickstep:
- Quarter Turn to Right - QTnR;
- Change of Direction – CgD;
- Quarter Turn to Left – QTnL.
Obiective:
- învăţarea paşilor de paso doble şi quickstep - elemente
introductive
- dezvoltarea vitezei de execuţie – mijloace specifice dansului
- dezvoltarea forţei musculaturii membrelor inferioare
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansurilor
58
- paso doble – măsura muzicală de 2/4, ritmul este de 60 – 62
măsuri/minut
- quickstep – măsura muzicală de 4/4, ritmul este de 50
măsuri/minut
- mers cu rularea piciorului de la călcâi spre vârf şi mers pe
vârfuri (paso doble), bazinul proiectat spre înainte
- mers cu lock step înainte şi înapoi (quickstep)
muzică de paso doble şi quickstep
-
Paso Doble – măsura muzicală 2/4, tempoul, 60-62 măsuri/minut

- Basic Movement – individual cu accent pe pasul apăsat pe
pingea şi poziţia corpului cu bazinul proiectat spre înainte – 2
melodii
- Chassé to Right – se execută în jurul sălii pentru repetare de
mai multe ori, individual – accent pe apropierea picioarelor - 2
melodii
- Chasse` to Left - accent pe apropierea picioarelor - 2 melodii
Quickstep – măsura muzicală de 4/4, tempoul, 50 măsuri/minut

- învăţarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc, individual
- pas lateral – lângă –- 2 melodii
- Quarter Turn to Right – individual, din poziţie de dans, pasul
spate pe S se realizează mai jos faţă de ceilalţi 2 din lateral mai
rapizi – 2 melodii
- Change of Direction – individual, în jurul sălii pe sensul de
dans, cu pas de legătură pentru repetare continuă – 2 melodii
- Quarter Turn to Left – cu pivot pe călcâi (heel pivot) –
individual, atenţia îndreptată pe călcâiul drept la băiat – 2
melodii
Viteză de execuţie:
- Exerciţii specifice realizate pe tempoul celor două dansuri: pendul, mers
pe optime (2 mişcări pe o pătrime sau QQ)
Forţă picioare: ridicări şi coborâri pe banca de gimnastică – 2x 30 repetări
- sărituri de pe ambele picioare cu trecere peste banca de gimnastică –10 x
3 serii
Forţă braţe – în pereche, roaba – 2 serii pentru fiecare
59

şi picioare

Se urmăreşte realizarea cât mai corectă a paşilor băiatului cât şi ai fetei,
înţelegerea muzicii şi a numărătorii acesteia în concordanţă cu execuţia
figurilor. Se repetă mai mult dacă nu se progresează după cele 2 melodii.
Lecţia a XVIII-a
Teme:
Paso Doble:
Quickstep:
- Quarter Turn to Left – QTnL;
Obiective:
- Învăţarea paşilor de paso doble şi quickstep - elemente
introductive
Conţinut:
10 min;
60
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
Paso Doble – măsura muzicală 2/4

melodii
melodii
Quickstep – măsura muzicală 4/4

melodii
61
- Ex. specifice realizate pe tempoul celor două dansuri: pendul, mers pe
optime (2 mişcări pe o pătrime sau QQ)
3 serii
şi picioare
Se urmăreşte realizarea cât mai corectă a paşilor băiatului cât şi ai fetei.
Muzicalitatea ocupă un rol foarte important, deoarece, paşii quick sunt destul de
alerţi ca să poată crea probleme de execuţie.
Lecţia a XIX-a
Teme:
Paso Doble:
- Sur Place – SPl.
Quickstep:
- Quarter Turn to Left – QTnL;
Obiective:
- învăţarea paşilor de paso doble şi quickstep
Conţinut:
10 min;
62
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut

melodii
melodii
- Sur Place – accent pe poziţia corpului şi pe mişcarea
picioarelor în sprijin pe perniţe - 2 melodii

63
individual, atenţia îndreptată spre călcâiul drept al băiatului – 2
melodii
3 serii

şi picioare

Se urmăreşte realizarea cât mai corectă a paşilor băiatului cât şi ai fetei. Se
urmăreşte maniera de păşire şi orientarea în spaţiu pe întoarceri.
Lecţia a XX-a
Teme:
Paso Doble:
Quickstep:
- Natural Turn – NTn.
64
Obiective:
- învăţarea şi consolidarea paşilor de paso doble şi quickstep
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut

- Basic Movement – în pereche cu accent pe priză şi pe pasul
apăsat pe pingea şi poziţia corpului cu bazinul proiectat spre
înainte – 2 melodii
- Chassé to Right – în pereche, se execută în jurul sălii pentru
repetare de mai multe ori, – accent pe poziţia corpurilor şi pe
priza dintre cei doi - 2 melodii
65
- Chasse` to Left – în pereche, atenţia fiind concentrată pe priza
dintre parteneri şi pe poziţiile corpurilor - 2 melodii

- Consolidarea învăţării mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc,
individual
- Quarter Turn to Right – individual, apoi în pereche, din poziţie
de dans, pasul spate pe S se realizează mai jos faţă de ceilalţi 2
din lateral mai rapizi – 2 melodii
- Change of Direction – individual şi în pereche, în jurul sălii pe
sensul de dans, cu pas de legătură pentru repetare continuă – 2
melodii
- Natural Turn –– individual, învăţarea succesiunii paşilor – 2
melodii
- Exerciţiile specifice realizate pe tempoul celor două dansuri: pendul, mers
pe optime (2 mişcări pe o pătrime sau QQ)
- sărituri de pe ambele picioare cu trecere peste banca de
gimnastică –10 x 3 serii
- sărituri în coardă – 2 x 50 repetări

şi picioare

Corectarea a ceea ce s-a început în lecţiile anterioare şi adăugirea unor noi
informaţii în legătură cu corectitudinea paşilor şi a poziţiei corpurilor. Se discută
despre caracterul dansului paso doble şi se lucrează mai mult pentru a-l însuşi în
dans.
66
Lecţia a XXI-a
Teme:
Paso Doble:
Quickstep:
- Natural Turn – NTn;
- Quarter Turn to Left – QTnL.
Obiective:
- consolidarea paşilor de paso doble şi quickstep
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
- quickstep – măsura muzicală de 4/4, 50 măsuri/minut
67

- Basic Movement – în pereche cu accent pe priză şi pe pasul
apăsat pe pingea şi poziţia corpului cu bazinul proiectat spre
înainte – 2 melodii
- Chassé to Right – în pereche, se execută în jurul sălii pentru
repetare de mai multe ori, – accent pe poziţia corpurilor şi pe
priza dintre cei doi - 2 melodii
- Chasse` to Left – în pereche, atenţia fiind concentrată pe priza
dintre parteneri şi pe poziţiile corpurilor - 2 melodii

- Consolidarea învăţării mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc,
individual
- Quarter Turn to Right – în pereche, consolidare a figurii din
poziţie de dans – 2 melodii
- Change of Direction – în pereche, consolidarea figurii în jurul
sălii pe sensul de dans, cu pas de legătură pentru repetare
continuă – 2 melodii
- Natural Turn –– consolidarea succesiunii paşilor – 2 melodii
- Natural Turn - lucru în pereche – 2 melodii
- Realizarea unei mici coregrafii cu paşii învăţaţi – 2 melodii
- sărituri de pe ambele picioare cu trecere peste banca de
gimnastică –10 x 3 serii
- sărituri în coardă – 2 x 50 repetări
68
şi picioare
Se aduc corectări noi legate de lucrul în pereche, indicaţii tehnice de
menţinere a poziţiei de dans şi de a păşii cât mai corect din punct de vedere
tehnic.
Lecţia a XXII-a
Teme:
1. Supleţe
2. Jive:
- Chasse` to Left or to Right – CL/R;
- Basic in Place – BPl.
3. Slow foxtrot:
- Feather Step - FtSt;
- Three Steps – TrSt.
Obiective:
- Învăţarea noţiunilor de bază de jive şi slow foxtrot
- Dezvoltarea supleţei articulare, ligamentare şi musculare în
articulaţia coxo-femurală şi cea scapulo-humerală
- Dezvoltarea rezistenţei generale a organismului
Conţinut:
10 min;
69
fiecare
ritmul dansurilor
- jive – măsura muzicală de 4/4, tempoul este de 42 – 44
măsuri/minut
- slow foxtrot – măsura muzicală de 4/4, tempoul este de 29 - 30
măsuri/minut
vârfuri
- mers cu lock step înainte şi înapoi
- deplasare laterală cu pas adăugat
muzică de jive
Supleţe – la bara de perete:

- balansări înainte, lateral şi înapoi – 15 repetări pe fiecare parte
şi picior
- sprijin cu ambele braţe pe bară, aplecarea trunchiului înainte cu
braţele întinse şi cât mai apropiate, picioarele depărtate lateral
– menţinere 20 sec
- în pereche cu spatele la bară, ridicarea piciorului înainte cu
menţinere pasivă, ajutorul partenerului – 15 sec
- acelaşi lucru din lateral şi cu faţa la bară – 15 sec, după care se
schimbă perechea
- în pereche, ducerea braţelor lateral cu menţinere pasivă – 20
sec
Jive – măsura muzicală 4/4, tempoul, 42 – 44 măsuri/minut

- pas pe loc cu trecerea greutăţii de pe un picior pe celălalt cu
uşor swing – 2 melodii
- swing din depărtat cu uşoară coborâre pe timpul accentuat – 2
melodii
- Chassé to Right - se execută în jurul sălii pentru repetare de
mai multe ori - 2 melodii
- Chasse` to Left – în jurul sălii - 2 melodii
- Chasse la dreapta şi stânga cu faţa la punctul 1 al sălii – 2 timpi
D şi 2 t S – 2 melodii
70
Slow foxtrot – măsura muzicală 4/4, tempoul, 29-30 măsuri/minut

- pas lateral – lângă, fără trecere de greutate – 2 melodii
- mers înainte pe S – 2 melodii
- mers înapoi pe S - 2 melodii
- Feather Step - învăţarea succesiunii paşilor – SQQS - 2
melodii
- Three Steps - QQS, individual mers în jurul sălii – 2 melodii

şi picioare

Se alocă mai mult timp jive-ului din cadrul temelor deoarece, tempoul mai
alert creează probleme mai multe, exerciţiile introductive sunt importante şi
necesare dintr-o gamă mai variată pentru o realizare cât mai corectă a paşilor.
Pentru obişnuirea cu muzica se pot face mici coregrafii simple din dansul
modern, sunt distractive şi totodată folositoare.
Lecţia a XXIII-a
Teme:
1. Supleţe
2. Jive:
- Basic in Place – BPl.
3. Slow foxtrot:
- Three Steps – TrSt.
Obiective:
- învăţarea noţiunilor de bază de jive şi slow foxtrot
- dezvoltarea supleţei articulare, ligamentare şi musculare în
- dezvoltarea rezistenţei generale a organismului
71
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
vârfuri
muzică de jive

şi picior
schimbă perechea
72
sec
Jive – măsura muzicală 2/4

melodii
Slow foxtrot – măsura muzicală 4/4

melodii
- Three Steps - QQS, individual – 2 melodii
şi picioare
Se repetă tot ce s-a învăţat în lecţia anterioară pentru o bună fixare a
mişcărilor şi automatism. Se pune accent pe îmbunătăţirea performanţelor din
lecţia precedentă.
Lecţia a XXIV-a
Teme:
1. Supleţe
2. Jive:
- Basic in Place – BPl;
73
- Basic in Fallaway – BF.
3. Slow foxtrot:
- Three Steps – TrSt;
Obiective:
- Consolidarea noţiunilor de bază de jive şi slow foxtrot
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
vârfuri
muzică de jive
74
şi picior
schimbă perechea
sec

melodii
- Basic in Place – în pereche, accent pe poziţia corpului şi pe
mişcarea picioarelor în sprijin pe perniţe - 2 melodii
- Basic in Fallaway – execuţie în pereche – 2 melodii

- consolidarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc, în
pereche – 2 melodii
- pas lateral – lângă, fără trecere de greutate – în pereche - 2
melodii
- Feather Step - consolidarea succesiunii paşilor – SQQS - 2
melodii
- Three Steps - în pereche – 2 melodii

şi picioare
75
Consolidarea paşilor ca şi mod de păşire şi succesiune trebuie atent observată,
diferenţa dintre paşii quick şi cei slow să se facă vizibilă. Se corectează foarte
mult poziţia corpului, păşirea trebuie să fie căt mai suplă şi cursivă. Eleganţa în
mişcare este o ocondiţie de reuşită.
Lecţia a XXV-a
Teme:
1. Supleţe
2. Jive:
- Basic in Place – BPl;
- Basic in Fallaway – BF;
- Change of Place Right to Left – CgPlR/L
3. Slow foxtrot:
- Three Steps – TrSt;
Obiective:
Conţinut:
10 min;
fiecare
76
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
vârfuri
muzică de jive

şi picior
schimbă perechea
sec

melodii
- Change of Place Right to Left – în pereche – învăţarea
succesiunii paşilor şi a schimbării de poziţie – 2 melodii
77
melodii
melodii
- Three Steps - în pereche – consolidarea paşilor - 2 melodii

şi picioare

Trebuie pus accentul pe realizarea mişcărilor cât mai suplu şi cu multă
dezinvoltură. Viteza cu care se desfăşoară dansul are nevoie de flexibilitate
articulară, ligamentară şi musculară. Corpul trebuie să se mişte cât mai amplu
fără o deplasare mare.
Lecţia a XXVI-a
Teme:
Probe de motricitate – testare finală
1. alergare de viteză 50 m;
2. săritura în lungime de pe loc;
3. testarea forţei abdominale;
4. testarea forţei spatelui;
5. mobilitate coxo-femurală şi coloanei vertebrale în flexie înainte;
6. flotări;
7. testul Cooper.
Obiective:
Verificarea capacităţii motrice generale, respectiv – forţa, rezistenţa, viteza
şi supleţea organismului.
78
Conţinut:
10 min;
fiecare
1. Proba de mobilitate: din stând, îndoire înainte de trunchi cu menţinerea
poziţiei 3 secunde.
Evaluarea se realizează prin calificative:
– f. bine – lipirea abdomenului pe coapse;
– bine – palmele pe sol în totalitate;
– satisfăcător - atingerea palmelor pe sol;
– nesatisfăcător – palmele în aer.
2. Proba de forţă abdominală: din culcat dorsal, ridicarea trunchiului la
verticală cu mâinile la ceafa, timp de 30 secunde. Se execută cu partener sau cu
picioarele imobilizate la scara fixă.
Evaluarea se realizează prin puncte în funcţie de numărul de repetări
realizat.
3. Proba de forţă a spatelui: din culcat facial, ridicarea trunchiului în
extensie cu mâinile la ceafă, timp de 30 secunde. Se execută cu partener sau cu
picioarele imobilizate la scara fixă.
realizat.
4. Proba de forţă a braţelor, flotări: fetele din sprijin pe genunchi, băieţii din
sprijin culcat. Evaluarea se realizează prin puncte în funcţie de numărul de
repetări realizat.
5. Viteza de deplasare pe 50m plat cu start din picioare la semnal vizual.
Evaluarea se realizează în funcţie de timpul realizat în secunde.
6. Forţa explozivă a picioarelor: săritura în lungime de pe loc. 2 încercări,
cea mai bună este notată. Evaluarea se realizează prin puncte în funcţie de cm
săriţi.
7.Proba de rezistenţă generală a organismului: alergarea timp de 12 minute.
Se înregistrează metrii parcurşi. Evaluarea se realizează în puncte în funcţie de
distanţa parcursă.
79
La fiecare probă se va da un minut de încălzire înaintea acesteia. Profesorul
dă indicaţiile tehnice şi organizatorice la care toţi studenţii trebuie să fie atenţi.
Nu se admite abandonul decât în situaţiile în care există probleme de sănătate.
Lecţia a XXVII-a
Teme:
Evaluarea cunoştinţelor din dansul sportiv, secţiunea latino-americane – un
dans, secţiunea standard – un dans, la alegere.
Obiective:
Verificarea deprinderilor şi priceperilor acumulate pe parcursul unui an
universitar din dansurile studiate a ambelor secţiuni.
Conţinut:
10 min;
fiecare
Proba de dans din secţiunea latino-americane trebuie să cuprindă o legare de

cel puţin patru paşi de bază, realizaţi pe muzică specifică.
Se examinează în ordinea următoare: samba, cha-cha, rumba, jive şi paso
doble.
Evaluarea se realizează în puncte. Se ţine cont de respectarea muzicii şi de
coordonarea generală a segmentelor între ele şi a întregului corp.
Proba de dans din secţiunea standard trebuie să cuprindă o legare de cel

puţin trei paşi sau figuri de bază, realizaţi pe muzică specifică.
Se examinează în ordinea următoare: vals lent, vals vienez, quickstep, slow
foxtrot şi tango.
80
coordonarea generală a segmentelor între ele şi a întregului corp, de dorinţa de
dans şi tehnica de execuţie a paşilor şi figurilor.. Unde se poate, se dansează în
pereche.
Se grupează studenţii în funcţie de ce anume doresc să danseze, apoi, se
face o încălzire specifică pentru fiecare dans înainte de examinare.
Lecţia a XXVIII-a
Obiectiv:
Colocviu - încheierea situaţiei şcolare la această disciplină în care se

ţine cont de prezenţele realizate pe tot parcursul anului, trecerea probelor
de motricitate generală şi a probelor specifice, participarea la competiţiile
organizate la nivel universitar şi la demonstraţiile sportive, răspunsul la
câteva întrebări teoretice.
81
3.4. Planificarea pregătirii
Structura anului universitar este aceeaşi ca şi la anul I:
AN UNIVERSITAR Forma de pregătire Număr de săptămâni

Semestrul III
01oct - 22 decembrie Activitate didactică 11
23 dec – 07 ianuarie Vacanţă de sărbători 2
08 ian – 22 ianuarie Activitate didactică 3
23 ian – 18 februarie Sesiune de examene 3
19 febr – 24 februarie Vacanţă intersemestrială 1
Semestrul IV
25 febr – 23 aprilie Activitate didactică 9
24 – 30 aprilie Vacanţă de Paşti 1
01 – 31 mai Activitate didactică 4
01 – 30 iunie Sesiune de examene 4
82
PLAN CALENDARISTIC - ANUL II, SEMESTRUL I
14 săptămâni
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ClCgNR; W; RTn;
CPP; NTn;
ClCgRN; NTn; ClCgNR PCR ClCgNR
NTn;
VL RTn; W; CPP;
ClCgRN
CPP;
BW; ; RTn;
RTn RTn; ClCgRN
PCR; HCg; BW PCR
HCg ; BW;
RtB;NBM; RBM; NBM;
RtB; RtB; NBM; WLVR
PBM; OBM;WL/R; OBM;
NBM; WLVR WRVL
Sb WL-VR;WR-
RBM; WRVL StSbWk
WL/R
VL;StSbWk;SdSbW StSbWk
k Probe de motricitate generală - TI WL/R; StSbWk SdSbwk
SdSbwk
VV NTn
LECŢIE INTRODUCTIVĂ
NTn NTn NTn NTn
BM; SdSt;Ccc; BM;

ABM BM;
PWkF/B
ABM;Fn; SdSt; PWkF/B
SdSt; Fn;
Ccc; ABM;
R PWkF/B; Ccc;
ABM; Fn
SpTnL/R
SpTnL/R; ABM; NY;SdS
PWkF/B NY;SdS
PWkF/B d; HH;
NY;SdSd; HH Fn; NY d; HH;
ClP Wk; Wk; Wk;

Wk; PSdSt; Wk;
PSdSt; PSdSt; PSdSt;
Tg PLk; ClP;OpP
PSdSt;
PLk; PLk; PLk; ClP
PLk; ClP
OpP OpP ClP ClP
CR; CL;
CR; CL; CL; CR;
CR; CL; CL; CR; TSt;
CccFrL/ TSt;
TSt; CccFrL/
CccFrL/R; CBM
R; CccFrL/
R;
CccBkR/L;TSt; CccBkR/ R;
CccFrL/ CccBkR/
CC CBM; R;
L;TSt; CccBkR/
L;TSt;
NY L; NY
OpBM;NY,SpT CccBkR/ NY
CBM; CBM;
L;TSt; CBM;
nL/R;HH SpTnL/R SpTnL/R
SpTnL/R
;HH ;HH
;HH
PLAN CALENDARISTIC - ANUL II, SEMESTRUL II
14 săptămâni
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
QTnR; NTn;
QTnR; QTnR; NTn;
QTnL; QTnR
PROBE SPECIFICE DIN DANS SPORTIV –

PROBE SPECIFICE DIN DANS SPORTIV –
QS CgD; CgD;
CgD;
CgD;
Recapitulare vals lent, vals vienez şi tango

NTn;CgD QTnL QTnL
QTnL
QTnR;
Recapitulare samba, rumba şi cha cha

BM; BM; CR;
BM; BM; SPl; CL;
Probe de motricitate generală -

SPl;CR;CL;
SPl; SPl; CR; SPl;
PDb EvR/L; Atc CR; CR; CL; BM;
CL CL; EvR/L; EvR/L;
C O L O C V I
Atc Atc
standard (TF)
FtSt; TrSt; FtSt; FtSt; FtSt;
latino (TF)
FtSt;
SFT NTn TrSt
TrSt; TrSt; TrSt;
(TF)
NTn NTn NTn
CL/R; BPl; CL/R;
BF;
BF; CgPlR/L; CL/R; BF;
CL/R; BPl;
J CgPlR; Lk BPl;
BPl;
CL/R;
BPl;
BF; CgPlR;
CgPlR;
Lk
U
1. vit 50 m;
Cap. 2. lg. pe loc;
Motrică 3.ab; 4. ext;
Gen. 5. m; 6. f;
7. Cooper
84
3.5. Programarea pregătirii
Lecţia a I-a – introductivă
Obiective:
- înscrierea pe bază de opţiuni a studenţilor la lecţiile de educaţie
fizică;
- prezentarea disciplinei, a cerinţelor, probelor şi modul de
organizare a lecţiilor.
Conţinut:
- înscrierea studenţilor în caietul de teren al profesorului;
- precizări cu privire la cerinţele de promovare ale cursului;
- semnarea protocolului pentru protecţia muncii unde sunt
incluse şi problemele de organizare a lecţiilor, reguli de igienă
şi echipament sportiv;
- introducere teoretică despre disciplina dans sportiv;
- anunţarea competiţiilor tradiţionale la nivel universitar.
Lecţia a II-a
Teme:
Probe fizice – TI: alergare de viteză pe distanţa de 50 m, săritura în lungime
de pe loc, alergare de rezistenţă 12 min – testul Cooper, mobilitatea coloanei
vertebrale şi a coxo-femuralului în flexie înainte, testarea forţei abdominale şi a
forţei spatelui, flotări (băieţi) şi flotări de pe genunchi (fete).
Obiective:
- testarea iniţială a capacităţii motrice prin probele atletice care
urmăresc viteza de deplasare, forţa explozivă sau detenta
membrelor inferioare, capacitatea aerobă sau rezistenţa
generală a organismului, mobilitatea, forţa musculaturii
trunchiului şi a braţelor.
Conţinut:
sărit – 2 x 30 m
- gimnastica analitică cu accent pe exerciţiile pentru membrele
inferioare - 8 min
- accelerări pe distanţă scurtă – 2x 15-20 m
- alergarea pe 50 m în tempo de 75% - 2x
- săritura în lungime de pe loc – 2x
- îndoiri înainte de trunchi cu picioarele întinse şi apropiate şi
menţinerea poziţiei 2 sec – 12 x
- culcat facial cu mâinile la glezne, ridicarea corpului în extensie
şi revenire – 10x
- rotări din articulaţia cotului, stretching la nivelul braţelor
- alergare de viteză pe distanţa de 50m, cu start din picioare la
semnal vizual -1x (sec)
- săritura în lungime de pe loc - 2x, notarea rezultatului cel mai
bun (cm)
- alergarea de rezistenţă timp de 12 min – testul Cooper (metri
parcurşi)
- proba de mobilitate a coloanei vertebrale şi coxo-femuralului în
flexie înainte – 2 sec menţinerea poziţiei – calificativ
- culcat dorsal cu prinderea picioarelor la scara fixă, mâinile la
ceafă, ridicarea trunchiului înainte la 90o în 30 sec ( repetări)
- culcat facial cu prinderea picioarelor la scara fixă, mâinile la
ceafă, ridicarea trunchiului în extensie – 30 sec (repetări)
- flotări în sprijin facial – băieţi, flotări din sprijin pe genunchi –
fete – număr de repetări corecte
culcat dorsal
- exerciţii de stretching din şezând şi culcat
Este foarte important ca studenţii să fie foarte bine încălziţi. Explicaţiile
referitoare la modul de desfăşurare a probelor să fie însuşite bine de către
colectiv, să nu se creeze accidentări.
Înainte de fiecare probă organismul trebuie să fie încălzit şi capabil pentru
un efort de 100%.
86
Lecţia a III-a
Teme:
- Reverse Turn - RTn

- Whisk to Left and to Right – WL/R
Obiective:
- învăţarea paşilor noi din samba şi vals lent
- consolidarea paşilor studiaţi în anul I
Conţinut:
sărit – 2 x 30 m
coloanei vertebrale, bazinului, umerilor - 10 min
îndoiri cu răsuciri de trunchi, balansări de picioare
- exerciţii de coordonare pe muzică în măsura 2/4
- mişcări de dans modern realizate prin imitaţia profesorului de
către studenţi
- exerciţii de dans modern executate pe muzică în măsura de 3/4
Partea fundamentală: vals lent– 30 min, măsura muzicală ¾, tempo de 29-
30 măsuri/minut, exerciţii individuale
- pas înapoi cu apropierea picioarelor în jurul sălii
- Closed Change Natural to Reverse – 1 melodie
- Closed Change Reverse to Natural – 1 melodie
87
- Reverse Turn – învăţarea întoarcerii şi a păşirii pe pătrat sau
romb– 2 melodii
Samba – măsura muzicală 2/4, tempoul de 52-54 măsuri/minut, exerciţii
individuale
- învăţarea ritm bounce-ului – 2 melodii
RtB – 2 melodii
melodii
melodii
melodii
- Whisk to Left and to Right – WL/R – învăţarea pasului lateral
– 2 melodii
- exerciţii de respiraţie din mers, de pe loc şi din culcat dorsal
şi picioare
- discuţii despre temele realizate, concluzii, indicaţii, salutul
Se începe exersarea cu paşi şi figuri deja studiate în anul precedent şi apoi
se trece la învăţarea elementelor noi. Pentru început se execută individual pentru
o însuşire cât mai bună.
Lecţia a IV-a
Teme:
- Close Change Natural to Reverse - ClCgNR
- Close Change Reverse to Natural - ClCgRN
- Whisk – W
- Reverse Turn – RTn
- Chasse From Promenade Position -CPP
- Progressive Chasse to Right - PCR

- Stationary Samba Walk – StSbWk
88
- Whisk to Left, Wolta Spot to Right - WLVR
- Whisk to Right, Wolta Spot to Left - RVL
Obiective:
- însuşirea noţiunilor muzicale şi înţelegerea mecanismelor de
bază ale mişcărilor din cele două dansuri
- dezvoltarea coordonării şi rezistenţei generale a organismului
Conţinut:
fiecare
ritmul dansului – samba - măsura muzicală 2/4, vals lent –
măsura muzicală ¾,
- mers cu tactarea ritmului şi percuţie pe timpii accentuaţi
muzică

Vals lent - măsura muzicală ¾, tempoul de 29-30 măsuri/minut
- repetarea păşirii prin exerciţii pe loc – 1 melodie
- pas faţă cu apropiere – 1 melodie
- pas înapoi cu apropiere – 2 melodii
- Close Change Natural to Reverse – ClCgNR – pas de închidere
cu piciorul stâng – 2 melodii
89
- Whisk – W – individual, 3 timpi, ieşire din figură cu 3 paşi
pentru repetare de mai multe ori – 2 melodii
- Reverse Turn – RTn – repetare individual pe romb – 2 melodii
- Chasse From Promenade Position –CPP – individual în jurul
sălii – 2 melodii
- Progressive Chasse to Right – PCR – individual, repetare 2
melodii
- Combinaţie de paşi incluzând structurile învăţate anterior
Rezistenţă generală: sărituri în coardă – 3 min cât mai puţine întreruperi
Samba – măsura muzicală 2/4, tempoul de 52-54 măsuri/minut
- exersarea ritm bounce-ului – 2 melodii
RtB – 2 melodii
melodii
melodii
- Stationary Samba Walk – StSbWk
- Combinaţie de paşi incluzând patru paşi din cei şase studiaţi –
2 melodii
culcat dorsal
şi picioare
Să se ţină cont de direcţia de deplasare în timpul exerciţiilor de dans. Băieţii
sunt faţă în faţă cu fetele fără priză, execuţie individuală. Fiecare să reţină
desenul pe care-l realizează paşii şi cu ce picior porneşte. De respectat ritmul şi
tempoul muzical.
Lecţia a V-a
Teme:
Vals lent
- Chasse From Promenade Position –CPP
90
- Progressive Chasse to Right – PCR
- Back Whisk - BW
- Hesitation Change - HCg
Samba
- Stationary Samba Walks - StSbWk
- Side SambaWalk – SdSbWk
Obiective:
Conţinut:
fiecare
muzică
- dans modern pe ritm de samba, măsura muzicală 2/4

Vals lent - pas lateral dreapta şi stânga – 2 melodii
- pas faţă şi spate – 2 melodii, mers în jurul sălii
- Chasse From Promenade Position –CPP – în pereche – 2
melodii
- Progressive Chasse to Right – PCR - în pereche – 2 melodii
91
- Reverse Turn – RTn - în pereche – 2 melodii
- Back Whisk - BW – individual – 1 melodie, în pereche, 2
melodii
- Hesitation Change – HCg – individual – 2 melodii
Samba - realizarea unei mici coregrafii din paşi simpli care să cuprindă RtB
– 2 melodii
- Whisk to Left, Wolta Spot to Right – WLVR – direct în
pereche, 2 melodii
- Whisk to Right, Wolta Spot to Left – RVL – în pereche, 2
melodii
- Stationary Samba Walks – StSbWk – în pereche, 2 melodii
- Side Samba Walk – SdSbWk – individual, 1 melodie şi în
pereche, 1 melodie
- Combinaţie de paşi incluzând structurile învăţate anterior
-
culcat dorsal
şi picioare
Însuşirea temeinică a succesiunii paşilor individual şi apoi trecerea în
pereche. Se execută la unison, profesorul coordonează realizarea mişcările.
Lecţia a VI-a
Teme:
Vals lent
- Back Whisk - BW
Samba
- Reverse Basic Movemennt – RBM
92
- Whisk to Right ori to Left – WR/L
- Stationary Samba Walks - StSbWk
- Side SambaWalk – SdSbWk
Obiective:
- consolidarea paşilor de samba şi vals lent
Conţinut:
fiecare
ritmul dansului
muzică
- exersarea poziţiilor de braţe şi picioare din dansul clasic
Vals lent - consolidarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1
melodie
- Natural Turn – NTr – cu pic drept – în pereche, 2 melodii
închidere cu piciorul stâng – în pereche, 2 melodii
închidere cu piciorul drept – în pereche, 2 melodii
- Reverse Turn – RTn – în pereche – 2 melodii
- Natural Turn – NTn – în pereche – 2 melodii
93
- Back Whisk – BW – în pereche2 melodii
- Combinaţie de paşi incluzând structurile învăţate anterior (cel
puţin 4 figuri)
Samba
RtB – 2 melodii
melodii
- Outside Basic Movement – OBM – pas cu piciorul stâng – 2
melodii
- Reverse Basic Movemennt – RBM – pas cu piciorul stâng – 2
melodii
- Whisk to Right ori to Left – WR/L -1 melodie
- Stationary Samba Walks – StSbWk – 1 melodie
- Side SambaWalk – SdSbWk – 1 melodie
- Combinaţie de paşi incluzând cel puţin 4 paşi di cei studiaţi – 2
melodii
Rezistenţă generală: alergare în coardă – 3 min

culcat dorsal
şi picioare
Exerciţiile de samba se execută cât mai amplu din şolduri şi din articulaţia
genunchilor. Valsul lent este la fel de amplu deoarece tempoul muzicii fiind
destul de lent, permite realizarea păşirii să fie cât mai lungă. Coregrafiile se
execută pe numărătoare şi apoi pe muzică.
Lecţia a VII-a
Teme:
Vals Vienez:
Rumba:
- Side Step - SdSt
94
- Progressive Walk Farword and Backward - PWkF/B
Obiective:
Conţinut:
fiecare
ritmul dansului – ¾ vals vienez
- mers cu rularea piciorului de la vârf la călcâi (rumba) cu
întinderea genunchiului piciorului de sprijin
muzică
- Pas lateral - lângă fără transfer de greutate cu întoarcere uşoară
spre dreapta – 1 melodie
spre stânga – 1 melodie
- Combinaţie de paşi incluzând structurile învăţate anterior 1-2-
melodii
95
Rumba – măsura muzicală 4/4, tempoul de 25 – 27 masuri/minut
- învăţarea mişcării de bazin caracteristică – 2 melodii
- Basic Movement – BM – 2 melodii
- Side Step - SdSt – 1 melodie
- Cucaracheas, - Ccc – 1 melodie
- Alternative Basic Movement - ABM – 1 melodie
- Progressive Walk Farword and Backward - PWkF/B – 2
melodii
- Combinaţie de paşi incluzând paşii învăţaţi – 2 melodii

culcat dorsal
şi picioare
Să se ţină cont de direcţia de deplasare în timpul exerciţiilor de dans. Băieţii
sunt faţă în faţă cu fetele fără priză, execuţie individuală. Lucrul în oglidă este
foarte bun pentru coordonare şi păstrarea tempoului muzical.
Lecţia a VIII-a
Teme:
Vals Vienez:
Rumba:
- Side Step - SdSt
- Progressive Walk Forward and Backward - PWkF/B
- Fan - Fn
- New York -NY
Obiective:
- consolidarea paşilor de vals vienez şi rumbă
96
Conţinut:
10 min;
fiecare
- de pe loc, din poziţia a VI-a, relevé-uri cu plié-uri braţele
lateral
ritmul dansului
muzică
Vals vienez - învăţarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1 melodie
melodii
Rumba – consolidarea mişcării de bazin caracteristică – 2 melodii
- Basic Movement – BM – 2 melodii, în pereche - PI
- Side Step - SdSt – 2 melodie, în pereche - PI
- Cucaracheas, - Ccc – 2 melodie, în pereche - PI
97
- Alternative Basic Movement - ABM – 1 melodie – în pereche,
PD
melodii, în pereche, PI
- Fan – Fn – 1 melodie – în pereche, din PI în PE
- New York –NY– 1 melodie – în pereche, PD
- Combinaţie de paşi incluzând structurile învăţate anterior - 2
melodii
culcat dorsal
şi picioare
La început, exersarea în pereche se face fără muzică. Pe măsură ce se
coordonează partenerii şi ştiu exact ce au de făcut se trece la lucru pe muzică.
Lecţia a IX-a
Teme:
Vals Vienez:
Rumba:
- Side Step - SdSt
- Fan - Fn
- New York –NY
- Hand to Hand - HH
Obiective:
98
Conţinut:
10 min;
fiecare

ritmul dansului
muzică

- Întoarcere spre dreapta ¼ - 2 melodii, individual
- Întoarcere spre dreapta pe sensul de dans – 2 melodii,
individual
melodii
99
- Cucaracheas, - Ccc – 2 melodie, în pereche - PI
- Alternative Basic Movement - ABM – 1 melodie – în pereche,
PD
- Hand to Hand – HH – 2 melodii, în pereche, PD
melodii
poate fiecare de 2x
2x 30 repetări

şi picioare
La rumba, să se accentueze prin explicaţii şi demonstraţii întinderea
piciorului de bază şi lucrul bazinului. Perechile să ştie paşii foarte bine ca
succesiune pentru prevenirea neplăcerilor din timpul dansului.
La vals vienez acomodarea cu tempoul muzical reprezintă elementul
principal. Exerciţiile trebuie să fie simple şi să urmărească execuţia pe muzică.
Lecţia a X-a
Teme:
Vals Vienez:
Rumba:
- Side Step - SdSt
100
- Fan - Fn
- New York –NY
- Hand to Hand – HH
- Spot Turn to Right and to Left – SpTnL/R
Obiective:
Conţinut:
10 min;
fiecare

ritmul dansului
muzică
101
- Întoarcere spre dreapta ¼ - 2 melodii, individual
- Natural Turn - NTn – 2 melodii, individual şi în pereche
melodii

- Hand to Hand – HH – 2 melodii, în pereche, PD
- Spot Turn to Right and to Left – SpTnL/R
melodii
poate fiecare de 2 serii
2x 30 repetări

şi picioare
Se pune accent pe corectitudinea mişcărilor în concordanţă cu muzica în
execuţie individuală. În pereche, pretenţiile sunt mai mici din punct de vedere
tehnic, sincronizarea partenerilor fiind pe primul plan.
102
Lecţia a XI-a
Teme:
Tango:
- Walk – Wk
- Progressive Side Step - PSdSt
- Progressive Link – PLk
- Closed Promenade - ClP
Cha-cha:
- Chasse` to Right – CR
- Chasse` to Left - CL
- Time Steps - TSt
- Cha-cha-cha Lock Forward (RLR) – CCCFrR
- Cha-cha-cha Lock Backward (RLR)– CCCBkR
- Close Basic Movement - ClBM
Obiective:
- învăţarea şi consolidarea paşilor de tango şi cha-cha
Conţinut:
10 min;
fiecare

ritmul dansului
- mers cu rularea piciorului de la vârf la călcâi (cha-cha)
- genunchii în flexie cu deplasare fără oscilaţii - tango
103
muzică

- Closed Promenade – ClP – 2 melodii - individual

- Close Basic Movement (ClBM) – 2 melodii
- Lock spre înainte începând cu piciorul drept – 2 melodii
- Lock spre înapoi începând cu piciorul drept – 2 melodii

2x 30 repetări
muzicali x 3 serii

şi picioare
104
Accentul la figurile noi pică pe însuşirea corectă a succesiunii mişcărilor.
Se va urmării respectarea muzicalităţii mişcării de la începutul învăţării pentru
eficienţă şi progres.
Lecţia a XII-a
Teme:
Tango:
- Walk – Wk
- Closed Promenade – ClP
- Open Promenade - OpP
Cha-cha:
- Time Steps - TSt
- Cha-cha-cha Lock Forward (LRL) – CCCFrL
- Cha-cha-cha Lock Backward (LRL) – CCCBkL
- Time Steps - TSt
- Close Basic Movement ClBM
- New York (Check from Open CPP and PP)- NY
- Spot Turn to Left or to Right - SpTnL/R
- Hand to Hend - HH
Obiective:
- consolidarea paşilor de tango şi cha-cha
Conţinut:
10 min;
105
fiecare

ritmul dansului
- mers fără oscilaţii pe verticală cu flexia genunchilor – tango
muzică

- Closed Promenade – ClP – 2 melodii - individual

- Time Steps –individual, 2 melodii - pereche
- Close Basic Movement - ClBM – 2 melodii, pereche
- Lock spre înainte începând cu piciorul drept – 2 melodii,
pereche
- Lock spre înapoi începând cu piciorul drept – 2 melodii,
pereche
- New York – NY – 2 melodii, pereche
- Spot Turn to Left or to Right SpTnL/R – 2 melodii, în pereche
- Hand to Hend HH – 2 melodii, în pereche
Realizarea unei coregrafii cu figurile studiate – 2 melodii
106
2x 30 repetări
muzicali x 3 serii

şi picioare
Perechile exersează mai întâi fără muzică şi apoi, după executarea pe
numărătoare a figurilor se trece la exersarea pe muzică. Corectările se fac
înainte de dansul pe muzică.
Lecţia a XIII-a
Teme:
Tango:
- Walk – Wk
Cha-cha:
- Time Steps - TSt
- Time Steps - TSt
- Close Basic Movement - ClBM
107
- Hand to Hend - HH
Obiective:
- consolidarea paşilor de cha-cha şi tango
Conţinut:
10 min;
fiecare

ritmul dansului
- mers cu flexia genunchilor fără oscilaţii pe verticală – tango
muzică de cha-cha şi tango

- învăţarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1 melodie -
pereche
- pas lateral – lângă – 2 melodii - pereche
- mers înainte şi spre înapoi- 2 melodii - pereche
- Progressive Side Step – 2 melodii - pereche
108
- Progressive Link – 2 melodii - pereche
- Closed Promenade – ClP – 2 melodii - pereche
- Open Promenade – OpP – pereche – 2 melodii
- Coregrafie cu figurile învăţate – 2 melodii - pereche

pereche
pereche

muzicali x 3 serii

şi picioare

Se pune accent pe întinderea genunchiului la piciorul care are greutate,
mişcarea bazinului şi a coloanei vertebrale trebuie să fie în concordanţă cu
aşezarea piciorului pe sol. Se repetă succesiunea chasse`-urilor în cha-cha până
se însuşeşte foarte bine.
109
Lecţia a XIV-a
Teme:
Tango:
- Walk – Wk
Cha-cha:
- Time Steps - TSt
- Time Steps -TSt
- Close Basic Movement (ClBM)
- Hand to Hend - HH
Obiective:
Conţinut:
10 min;
fiecare
110
ritmul dansului

- învăţarea mişcării picioarelor prin exerciţii pe loc – 1 melodie -
pereche
- pas lateral – lângă – 2 melodii - pereche
- mers înainte şi spre înapoi- 2 melodii - pereche
- Progressive Side Step – 2 melodii - pereche
- Progressive Link – 2 melodii - pereche
- Closed Promenade – ClP – 2 melodii - pereche
- Open Promenade – OpP – pereche – 2 melodii
- Coregrafie cu figurile învăţate – 2 melodii - pereche

pereche
pereche

muzicali x 3 serii
111

şi picioare

Coregrafiile trebuie să fie destul de bine ştiute de către studenţi pentru a fi
executate pe muzică. Este necesar să se păstreze poziţia corectă a prizei.
Lecţia a XV-a
Teme:
Quickstep:
- Quarter Turn to Right - QTnR
- Change of Direction – CgD
- Quarter Turn to Left – QTnL
Paso Doble:
- Basic Movement - BM
- Chassé to Right - CR
- Sur place – SPl
Obiective:
- învăţarea şi consolidarea paşilor de quickstep şi paso doble
Conţinut:
10 min;
112
fiecare
ritmul dansului
- mers cu rularea piciorului de la călcâi spre vârf (paso doble)
- mers cu flexia genunchilor fără oscilaţii mari pe verticală, slow
– jos şi pas mare, quick – pas pe vârfuri sau perniţe – quickstep
-
- pas lateral – lângă –2 melodii
spate pe stângul se realizează mai jos faţă de ceilalţi 2 din
lateral mai rapizi – 2 melodii
melodii

melodii
melodii
- Chasse` to Left - accent pe apropierea picioarelor - 2 melodie
- Sur place – SPl – 1 melodie individual
113
muzicali x 3 serii

şi picioare

Se exersează individual foarte mult pentru că lucrul în pereche devine
foarte uşor abordabil dacă fiecare ştie ce are de făcut.
Lecţia a XVI-a
Teme:
Quickstep:
Paso Doble:
- Sur place – SPl
Obiective:
- învăţarea şi consolidarea paşilor de quickstep şi paso doble
Conţinut:
10 min;
114
fiecare
ritmul dansului
- mers cu rularea piciorului de la călcâi spre vârf (paso doble)
- mers cu flexia genunchilor fără oscilaţii mari pe verticală, slow
– jos şi pas mare, quick – pas pe vârfuri sau perniţe – quickstep
muzică de quickstep.

spate pe stângul se realizează mai jos faţă de ceilalţi 2 din
lateral mai rapizi – 2 melodii
melodii

melodii
115
melodii
- Chasse` to Left - accent pe apropierea picioarelor - 2 melodie
- Sur place – SPl – 1 melodie individual
Viteză de execuţie: sărituri în coardă de pe loc – 3 x 30 repetări -

cronometrate
muzicali x 3 serii

şi picioare

În paso doble poziţia şi atitudinea sunt foarte importante de aceea se va
pune accent în exersare pe aceste elemente.
Lecţia a XVII-a
Teme:
Quickstep:
- Natural Turn - NTr
Paso Doble:
- Elevations to Right or to Left - EvR/L
- Sur place – SPl
- Attack - Atc
116
Obiective:
- Învăţarea paşilor de paso doble şi quickstep – pereche
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
-

117
rapizi – 2 melodii, pereche
- Change of Direction –pereche, în jurul sălii pe sensul de dans,
cu pas de legătură pentru repetare continuă – 2 melodii
melodii
- Natural Turn – NTr – 2 melodii, pereche

- Basic Movement –pereche cu accent pe pasul apăsat pe pingea
şi poziţia corpului cu bazinul proiectat spre înainte – 2 melodii
mai multe ori, pereche – accent pe apropierea picioarelor - 2
melodii
- Elevations to Right or to Left - EvR/L – 2 melodii, pereche
- Sur place – SPl – pereche, 2 melodii
- Attack – Atc -1 melodie în combinaţie cuceilalţi paşi executaţi
anterior
3 serii

şi picioare

118
Înţelegerea muzicii şi a numărătorii acesteia în concordanţă cu execuţia figurilor
trebuie să fie primordială. Se repetă mai mult dacă nu se progresează după cele 2
melodii.
Lecţia a XVIII-a
Teme:
Quickstep:
- Natural Turn - NTr
Paso Doble:
- Elevations to Right or to Left - EvR/L
- Sur place – SPl
- Attack - Atc
Obiective:
- consolidarea paşilor de paso doble şi quickstep – pereche
Conţinut:
10 min;
fiecare
119
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut

- Quarter Turn to Right –pereche, din poziţie de dans, pasul – 2
melodii
- Change of Direction –pereche, în jurul sălii pe sensul de dans,
cu pas de legătură pentru repetare continuă – 2 melodii
- Quarter Turn to Left – cu pivot pe călcâi (heel pivot) – pereche,
atenţia îndreptată pe călcâiul drept la băiat – 2 melodii
- Natural Turn – NTr- 2 melodii, pereche

- Basic Movement – pereche, cu accent pe pasul apăsat pe
melodii
mai multe ori, pereche – accent pe apropierea picioarelor - 2
melodii
- Attack – Atc – 1 melodie, pereche
- Elevations to Right or to Left - EvR/L – 2 melodii, pereche
- Sur place – SPl – 1 melodie , pereche
- Combinaţie, coregrafie cu paşii învăţaţi anterior – 2 melodii
120
3 serii

şi picioare

Muzicalitatea ocupă un rol foarte important, deoarece, paşii quick sunt destul de
alerţi ca să poată crea probleme de execuţie şi de aceea se exersează chiar mai
mult pentru însuşirea acestora.
Lecţia a XIX-a
Teme:
1. Supleţe
2. Slow foxtrot:
- Feather Step - FtSt
- Three Steps – TrSt
3. Jive:
- Chasse` to Left or to Right – CL/R
- Basic in Place – BPl
Obiective:
- Învăţarea şi consolidarea paşilor de slow foxtrot şi jive
Conţinut:
10 min;
121
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
vârfuri
muzică de jive

şi picior
schimbă perechea
sec
Slow foxtrot – măsura muzicală 4/4, tempoul, 29-30 măsuri/minut

122
melodii
- Three Steps - QQS, individual mers în jurul sălii – 2 melodii
Jive – măsura muzicală 4/4, tempoul, 42 – 44 măsuri/minut

melodii
3 serii

şi picioare

Se repetă mai mult de 2 melodii dacă nu se progresează. Se corectează de la
caz la caz greşelile şi se lucrează individualizat.
Lecţia a XX-a
Teme:
1. Supleţe
123
2. Slow foxtrot:
- NaturalTurn - NTn
3. Jive
- Basic in Fallaway - BF
Obiective:
- Învăţarea şi consolidarea noţiunilor de bază de jive şi slow
foxtrot
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
vârfuri
124
muzică de jive

şi picior
schimbă perechea
sec

melodii
- Three Steps - QQS, individual – 2 melodii
- NaturalTurn – NTn – individual -2 melodii

melodii
- Basic in Fallaway - BF
125
şi picioare

Se repetă tot ce s-a învăţat în lecţia anterioară pentru o bună fixare a
mişcărilor, pentru automatism. Se pune accent pe îmbunătăţirea performanţelor
din lecţia precedentă.
Lecţia a XXI-a
Teme:
1. Supleţe
2. Jive:
- Basic in Fallaway – BF
- Change of Place Right to Left - CgPLR
3. Slow foxtrot:
Obiective:
Conţinut:
10 min;
126
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
vârfuri
muzică de jive

şi picior
schimbă perechea
sec

melodii
melodii
- Three Steps - în pereche – 2 melodii
127
- NaturalTurn – NTn – individual -2 melodii

melodii
- Change of Place Right to Left - CgPLR

şi picioare

Consolidarea paşilor ca şi mod de păşire şi succesiune trebuie atent
observată, diferenţa dintre paşii quick şi cei slow să se facă vizibilă. Se
corectează foarte mult poziţia corpului, ţinuta în dans trebuie să fie cât mai
dreaptă la slow foxtrot.
Lecţia a XXII-a
Teme:
1. Supleţe
2. Slow foxtrot:
3. Jive:
- Basic in Fallaway – BF
128
- Change of Place Right to Left – CgPlR/L
- Link - Lk
Obiective:
Conţinut:
10 min;
fiecare
ritmul dansurilor
măsuri/minut
măsuri/minut
vârfuri
muzică de jive

şi picior
129
schimbă perechea
sec

melodii
melodii
- Three Steps - în pereche – consolidarea paşilor - 2 melodii
- Natural Turn – în pereche – exersare – 2 melodii

melodii
- Change of Place Right to Left – în pereche – învăţarea
succesiunii paşilor şi a schimbării de poziţie – 2 melodii
- Link – 1 melodie
- Realizarea unei coregrafii incluzând paşii studiaţi – 2 melodiii

şi picioare
130
Trebuie pus accentul pe realizarea mişcărilor cât mai suplu şi cu multă
dezinvoltură. Viteza cu care se desfăşoară dansul are nevoie de flexibilitate
articulară, ligamentară şi musculară.
Lecţia a XXIII-a
Teme:
Secţiunea standard
- vals lent,
- vals vienez,
- tango,
- quickstep,
- slow foxtrot
Obiective:
- recapitularea cunoştinţelor pentru colocviu
- realizarea pentru fiecare dans a unei coregrafii din 4 figuri/paşi
specifici
Conţinut:
10 min;
fiecare

Se alocă fiecărui dans 10-12 minute în care se execută succesiunea paşilor
din coregrafie individual, în pereche fără muzică şi apoi cu muzică
131
Perechile pot şă-şi introducă în coregrafie şi mai mulţi paşi sau figuri dacă
execuţia le permite.
Profesorul coordonează executarea coregrafiilor fără muzică pentru a exista
certitudinea că studenţii au exersat ce trebuie şi cum trebuie.
Se repetă în mod special coregrafia pe care fiecare pereche o prezintă la
colocviu.
Lecţia a XXIV-a
Teme:
Secţiunea latino
- samba,
- rumba,
- cha-cha,
- paso doble,
- jive.
Obiective:
- recapitularea cunoştinţelor pentru colocviu
- realizarea pentru fiecare dans a unei coregrafii din 4 figuri/paşi
specifici
Conţinut:
10 min;
fiecare

Se alocă fiecărui dans 10-12 minute în care se execută succesiunea paşilor
din coregrafie individual, în pereche fără muzică şi apoi cu muzică
Perechile pot şă-şi introducă în coregrafie şi mai mulţi paşi sau figuri dacă
execuţia le permite.
132
Profesorul coordonează executarea coregrafiilor fără muzică pentru a exista
certitudinea că studenţii au exersat după rigorile stabilite. Se alocă mai mult
timp coregrafiei pe care fiecare pereche doreşte să o prezinte la colocviu.
Lecţia a XXV-a
Teme:
Probe de motricitate – testare finală
1. alergare de viteză 50 m;
2. săritura în lungime de pe loc;
3. testarea forţei abdominale;
4. testarea forţei spatelui;
5. mobilitate coxo-femurală şi coloanei vertebrale în flexie înainte;
6. flotări;
7. testul Cooper.
Obiective:
Verificarea capacităţii motrice generale, respectiv – forţa, rezistenţa, viteza
şi supleţea organismului.
Conţinut:
10 min;
fiecare
1. Proba de mobilitate: din stând, îndoire înainte de trunchi cu menţinerea
poziţiei 3 secunde.
Evaluarea se realizează prin calificative:
– f. bine – lipirea abdomenului pe coapse;
– bine – palmele pe sol în totalitate;
– satisfăcător - atingerea palmelor pe sol;
– nesatisfăcător – palmele în aer.
133
2. Proba de forţă abdominală: din culcat dorsal, ridicarea trunchiului la
verticală cu mâinile la ceafa, timp de 30 secunde. Se execută cu partener sau
cu picioarele imobilizate la scara fixă.
realizat.
3. Proba de forţă a spatelui: din culcat facial, ridicarea trunchiului în

extensie cu mâinile la ceafă, timp de 30 secunde. Se execută cu partener sau
cu picioarele imobilizate la scara fixă.
realizat.
4. Proba de forţă a braţelor, flotări: fetele din sprijin pe genunchi, băieţii din
sprijin culcat. Evaluarea se realizează prin puncte în funcţie de numărul de
repetări realizat.
5. Viteza de deplasare pe 50m plat cu start din picioare la semnal vizual.

Evaluarea se realizează în funcţie de timpul în secunde realizat.
6. Forţa explozivă a picioarelor: săritura în lungime de pe loc. 2 încercări,

cea mai bună este notată. Evaluarea se realizează prin puncte în funcţie de
cm săriţi.
7. Proba de rezistenţă generală a organismului: alergarea timp de 12 minute.

Se înregistrează metri parcurşi. Evaluarea se realizează în puncte în funcţie
de distanţa parcursă.
La fiecare probă se va da un minut de încălzire înaintea acesteia. Profesorul
dă indicaţiile tehnice şi organizatorice la care toţi studenţii trebuie să fie atenţi.
Nu se admite abandonul decât în situaţiile în care există probleme de sănătate.
Se compară datele culese cu cele de la testarea iniţială.
Lecţia a XXVI-a
Temă:
Secţiunea standard – un dans, la alegere.
Obiective:
universitar din dansurile studiate ale secţiunii standard.
134
Conţinut:
10 min;
fiecare
Proba de dans din secţiunea standard trebuie să cuprindă o legare de cel

puţin trei paşi sau figuri de bază, realizaţi pe muzică specifică.
Se examinează în ordinea următoare: vals lent, vals vienez, quickstep, slow
foxtrot şi tango.
coordonarea generală a segmentelor între ele şi a întregului corp. Unde nu se
poate realiza coregrafia în pereche, se dansează individual. Se ţine cont de
dorinţa de dans, coordonarea mişcării cu muzica şi tehnica de execuţie a paşilor
şi figurilor.
Se grupează studenţii în funcţie de ce anume doresc să danseze, apoi, se face
o încălzire specifică pentru fiecare dans înainte de examinare.
Lecţia a XXVII-a
Temă:
Secţiunea latino-americane – un dans, la alegere.
Obiective:
universitar din dansurile studiate ale secţiunii latino..
Conţinut:
10 min;
135
fiecare
Proba de dans din secţiunea latino-americane trebuie să cuprindă o legare de

cel puţin patru paşi de bază, realizaţi pe muzică specifică.
Se examinează în ordinea următoare: samba, cha-cha, rumba, jive şi paso
doble.
coordonarea generală a segmentelor între ele şi a întregului corp, dorinţa de
dans, tehnica de execuţie a paşilor şi figurilor.
Se grupează studenţii în funcţie de ce anume doresc să danseze, apoi, se face
o încălzire specifică pentru fiecare dans înainte de examinare.
Lecţia a XXVIII-a
Obiectiv:
Colocviu: încheierea situaţiei şcolare la această disciplină în care se

ţine cont de prezenţele realizate pe tot parcursul anului, trecerea probelor
de motricitate generală şi a probelor specifice, participarea la competiţiile
organizate la nivel universitar şi la demonstraţiile sportive şi verificarea
cunoştinţelor teoretice.
136
PARTEA a IV-a
Contribuţii personale privind determinarea relaţiei existente între

capacităţile coordinative şi comportamentul motric în dansul sportiv
Premisele cercetării
 Subiecţii care au participat la acest studiu au format un eşantion

omogen şi reprezentativ pentru studenţii din învăţământul universitar
de neprofil.
 Starea de sănătate a subiecţilor în perioada de experiment a fost bună,
fiind luaţi sub supravegherea medicului de la Policlinica Universitară.
 Subiecţii au fost cooperanţi pentru recoltarea datelor cât mai exact.
 Programul de pregătire a avut obiective distincte şi accesibile nivelului
lor de pregătire fizică şi psihică.
 Activităţile noi, cu conţinut atractiv, însoţite de acompaniament
muzical sunt o provocare pentru studenţii noştri, contribuind la
creşterea numărului de participanţi la aceste cursuri şi la creşterea
randamentului practicării exerciţiilor fizice.
Scopul cercetării este de a argumenta ştiinţific ponderea deosebită pe care

o are nivelul de dezvoltare şi de exprimare al capacităţilor coordinative prin
mijloacele specifice dansului sportiv.
În acelaşi scop, dansul sportiv practicat în orele de educaţie fizică, îşi aduce
aportul considerabil la dezvoltarea capacităţilor coordinative şi pregăteşte tinerii
pentru viaţă.
Am intenţionat să identificăm componentele capacităţilor coordinative care
au cea mai mare implicare în dansul sportiv.
Dorim ca prin acest demers să deschidem interesul studierii de către
specialişti ori viitori specialişti, acestei discipline sportive foarte apreciată şi
îndrăgită de tinerii noştri studenţi.
Subiecţii investigaţi
Experimentul s-a realizat pe un eşantion de 30 subiecţi, dintre care 15 sunt
fete şi 15 sunt băieţi. Aceştia la momentul începerii experimentului erau în anul
I de facultate şi toţi au optat pentru disciplina dans sportiv ca mijloc de realizare
a cursului de educaţie fizică.
Subiecţii au fost studenţi din aproape toate facultăţile din cadrul Universităţii
din Bucureşti. Vârsta cuprinsă a fost între 19 şi 23 ani, au fost luaţi în evidenţă
de Cabinetul medical al Universităţii din Bucureşti privind starea de sănătate.
Probele date: 5 probe ale capacităţii motrice, 5 probe din secţiunea latino-
americane, 5 probe din secţiunea standard.
137
Capacitate motrică: testul Matorin, echilibru Flamingo, aprecierea
distanţei, capacitate ritmică, capacitate de combinare şi cuplare a mişcărilor.
Probe latino din: samba, cha-cha, rumba, paso doble, jive.
Probe standard: vals lent, vals vienez,sow foxtrot, quickstep, tango.
Condiţiile de desfăşurare a cercetării

Probele-test care au făcut parte din experiment nu au necesitat o aparatură
sofisticată, condiţiile de lucru fiind uzuale pentru orice lecţie de educaţie fizică.
Cercetarea s-a realizat foarte bine în sala de sport, cu aparatele pe care le-am
avut în dotare şi câteva elemente aduse special pentru aceasta.
Am avut spaţiu suficient pentru realizarea probelor, sala curată şi aerisită,
sistemul electric funcţionabil, combina muzicală bună.
Locul desfăşurării experimentului

Experimentul s-a desfăşurat pe durata a doi ani ani universitari (2001-2002
şi 2002-2003). Sala numărul 2 din imobilul Facultăţii de Drept din cadrul
Universităţii din Bucureşti este amenajată pentru cursurile de educaţie fizică şi
special pentru dans sportiv cu: parchet, oglinzi, bară de perete, spaliere, bănci de
gimnastică, saltele, combină muzicală.
În această sală s-au desfăşurat lecţiile de pregătire, cât şi testările iniţială şi
finală.
S-a respectat planul anual de pregătire şcolară, cu o lecţie de educaţie fizică
pe săptămână, cu perioadele de vacanţe şi sesiuni.
Concluziile parţiale ce se desprind din rezultatele tuturor probelor şi testelor

capacităţilor coordinative sunt următoarele:
Tabelul nr. I
Capacitate t- TEST t- TEST
coordinativă valoarea lui p valoarea lui p BĂIEŢI
FETE
Matorin rot. dr. 0,096 0,156
Matorin rot. stg. 0,164 0,196
Echilibru Flamingo 0,01 0,002
Aprecierea distanţei 0,001 0,003
Capacitate ritmică 0,009 0,004
Capacitate de cuplare şi
0,024 0,004
combinare a mişcărilor
Influenţele formative asupra dezvoltării capacităţilor coordinative au avut efecte

favorabile asupra majorităţii componentelor, excepţie făcând capacitatea de
coordonare generală atât la fete cât şi la băieţi.
138
Tabelul nr. II
Probe t- TEST t- TEST
latino-americane valoarea lui p valoarea lui p
FETE BĂIEŢI
Samba 0,013 0,312
Cha-cha 0,003 0,001
Rumba 0,000 0,007
Paso doble 0,000 0,000
Jive 0,002 0,000
Pe ansamblu la probele din secţiunea latino-americane – fete, rezultatele

au evidenţiat progres statistic semnificativ la toate dansurile, cele mai
reprezentative rezultate au fost în probele de rumba şi paso doble.
- În ceea ce priveşte băieţii, în această secţiune se remarcă rezultatele
pozitive, semnificative statistic la 4 dintre cele 5 probe (excepţie samba) o
explicaţie a acestei situaţii fiind caracteristica mişcării de bază a bazinului, a
şoldurilor care este mai accesibilă şi mai naturală fetelor decât băieţilor.
Tabelul nr.III
Probe t- TEST t- TEST
standard valoarea lui p valoarea lui p
FETE BĂIEŢI
Vals lent 0,000 0,110
Vals vienez 0,004 0,013
Slow foxtrot 0,003 0,028
Quick step 0,016 0,027
Tango 0,001 0,001
- La probele din secţiunea standard – fete, toate valorile lui t-TEST au

ieşit semnificative, rezultatele încadrându-se între 0,000 şi 0,016.
- La băieţi cel mai reprezentativ ca valoare a fost tangoul (0,001), cu
caracterul său mai impulsiv în mişcări şi cu capacitatea de a scoate în
evidenţă temperamentul subiecţilor, iar cel mai slab a fost valsul lent
(testare nesemnificativă statistic).
B) a 3-a categorie de rezultate este realizată asupra gradului de influenţă a

factorilor reprezentaţi de probele şi testele capacităţilor coordinative
asupra fiecărei probe specifice de dans sportiv.
Prin analiza de regresie multiliniară care evidenţiază atât corelaţia cât şi regresia
dintre variabile, am reuşit să stabilim factorii de influenţă şi gradul participării
lor la fiecare probă de dans din cele 2 secţiuni.
139
Într-o prezentare generală specificăm faptul că la probele din secţiunea latino-
americane, factorii de influenţă se manifestă după următoarea ordine (tabelul
nr. IV):
La fete: principalul factor de influenţă cu ponderea cea mai mare este
reprezentat de
- Capacitatea ritmică, urmat de
- Capacitatea de apreciere a distanţei, şi de
- Capacitatea de cuplare şi combinare a mişcărilor.
La băieţi: avem din nou factor de influenţă primordial reprezentat de
- Capacitatea de apreciere a distanţei şi
Tabelul nr.IV
Probe Factori de influenţă % Factori de influenţă %
latino-americane FETE BĂIEŢI
1. aprecierea distanţei = 34 1. capacitatea de cuplare şi
2. capacitatea ritmică = 19 combinare mişcări = 19,82
3. coordonare generală spre stânga 2. aprecierea distanţei = 16,73
Samba (Matorin) = 12,72 3. coordonare generală spre
4. alte influenţe = 22,90 dreapta (Matorin) = 14,88
4. alte influenţe = 35,61
1. capacitatea ritmică = 44,99 1. capacitatea ritmică = 48,60
2. aprecierea distanţei = 28,39 2. aprecierea distanţei = 23,03
Cha-cha 3. capacitatea de cuplare şi 3. capacitatea de cuplare şi
combinare mişcări = 3,06 combinare mişcări = 5,88
4. alte influenţe = 20,25 4. alte influenţe = 13,63
2. aprecierea distanţei = 30,19 2. aprecierea distanţei = 14,37
Rumba 3. capacitatea de cuplare şi 3. capacitatea de cuplare şi
2. capacitatea de cuplare şi 2. capacitatea de cuplare şi
Paso doble combinare mişcări = 11,77 combinare mişcări = 22,53
3. aprecierea distanţei = 4,81 3. aprecierea distanţei =17,78
2. capacitatea de cuplare şi 2. echilibru Flamingo = 17,82
Jive combinare mişcări = 26,64 3. capacitatea de cuplare şi
3. aprecierea distanţei = 26,58 combinare mişcări = 14,22
- În proba de samba, factorii care au cea mai mare influenţă în

experimentul realizat sunt reprezentaţi de capacitatea de apreciere a
distanţei, capacitatea ritmică, capacitatea de cuplare şi combinare a
mişcărilor şi capacitatea de coordonare generală. Există totuşi diferenţe
140
între rezultatele fetelor faţă de cele ale băieţilor. Coordonarea generală
spre stânga este prezentă la fete, iar la băieţi coordonarea generală spre
dreapta. Fetele au nevoie de capacitate ritmică, ceea ce nu a reieşit şi la
băieţi. Credem că diferenţa de rezultate a factorilor de influenţă sunt mai
aproape de realitate la fete, deoarece, p calculat, la băieţi nu a ieşit
semnificativ. Astfel reperele legate de factorii de influenţă la proba de
samba băieţi nu sunt relevante.
- La celelalte probe de dans din secţiunea latino-americane pe primul loc
se află factorul de capacitate ritmică, atât la fete cât şi la băieţi.
Procentajul cel mai mare de influenţă în probele realizate este reprezentat
de capacitatea ritmică, ceea ce înseamnă că în toate probele de dans este
o condiţie foarte importantă să educăm această capacitate dar să existe şi
nativ pentru că altfel, progresele sunt reduse după cum observăm şi din
rezultatele obţinute de subiecţii care au avut testarea iniţială foarte slabă
sau nereuşită a capacităţii ritmice şi la testarea finală şi probele de dans
următoare, progresele au fost foarte mici sau deloc.
- Proba de cha-cha, a avut aceiaşi factori de influenţă cu acelaşi clasament
în ordinea importanţei lor, ceea ce deducem din rezultate că fetele şi
băieţii la această probă au nevoie de capacitate ritmică în principal, de
capacitatea de apreciere a distanţei pe locul secund şi pe al 3-lea loc, de
capacitatea de cuplare şi combinare a mişcărilor.
- Rumba are nevoie din punct de vedere statistic şi spunem noi şi practic,
de capacitate ritmică, de apreciere a distanţei şi de capacitate de cuplare
şi combinare a mişcărilor în această ordine. Este un dans lent şi necesită
foarte mult respectarea tempoului în care mişcările să fie cursive, să
umple muzica de mişcare, mişcările executate sunt mai ample şi este
nevoie de apreciere a deplasărilor, a întoarcerilor şi a mişcărilor
segmentelor corporale care se manifestă cu finalizări foarte extinse din
articulaţii.
- În paso doble factorii de influenţă sunt reprezentaţi de aceleaşi capacităţi
într-o mică schimbare de ordine. Pe primul loc al importanţei este
capacitatea ritmică, urmează capacitatea de cuplare şi combinare a
mişcărilor şi aprecierea distanţei pe al 3-lea loc. Este o ordine firească
dacă ţinem cont că este un dans mult mai rapid ce necesită un simţ foarte
dezvoltat al ritmicităţii muzicii şi mişcării, figurile sunt compuse în
general de mai mulţi paşi, ceea ce ne demonstrează şi importanţa
memorării cuplării şi combinării mişcărilor.
- Jive-ul are printre factorii de influenţă la băieţi testul Flamingo
(echilibru), ceea ce la fete nu este printre primii trei. O explicaţie că el
este prezent, este necesitatea de conducere şi susţinere a partenerei în
timpul coregrafiei, realizată cu un dinamism pe care nu-l întâlnim la
celelalte dansuri din secţiunea latino-americane. Capacitatea ritmică este
pe primul loc la fete cât şi la băieţi şi capacitatea de cuplare şi combinare
141
a mişcărilor necesară pe un tempo destul de ridicat, în acest fapt constă
şi dificultatea execuţiei mişcărilor.
La secţiunea standard factorii de influenţă la nivel general se manifestă

conform rezultatelor obţinute după următoarea ordine:
La fete: după cum observăm şi din tabelul V, principalul factor de influenţă
este
- Capacitatea de cuplare şi combinare a mişcărilor,
- Capacitatea de apreciere a distanţei.
La băieţi: ordinea influenţei factorilor se prezintă astfel:
- Capacitatea de apreciere a distanţei,
- Capacitatea ritmică,
Semnalăm faptul că alături de factorii de influenţă studiaţi în capacitatea de
exprimare motrică (a dansului sportiv) există şi alte influenţe cu pondere
procentuală diferită.
Tabelul nr. V
Probe Factori de influenţă % Factori de influenţă %
standard FETE BĂIEŢI
1. capacitate ritmică = 24,86 1. aprecierea distanţei = 35,98
2. aprecierea distanţei = 16,58 2. capacitatea ritmică = 24,74
Vals lent 3.capacitatea de cuplare şi 3.capacitatea de cuplare şi
1. capacitatea ritmică = 45,60 1. aprecierea distanţei = 11,94
2. aprecierea distanţei = 20,77 2. capacitatea de cuplare şi
Vals vienez 3. echilibru Flamingo = 6,33 combinare mişcări = 3,23
4. alte influenţe = 19,03 3. echilibru Flamingo = 5,14
4. alte influenţe = 75,85
1. capacitatea de cuplare şi 1. aprecierea distanţei = 38,96
combinare mişcări = 39,38 2. capacitatea de cuplare şi
Slow foxtrot 2. capacitatea ritmică = 12,48 combinare mişcări = 32,95
3. aprecierea distanţei = 8,09 3. capacitatea ritmică = 6,74
2. capacitatea de cuplare şi 2. capacitatea ritmică = 25,03
Quick step combinare mişcări = 22,77 3.cap de cuplare şi combinare
3. aprecierea distanţei = 10,27 mişcări = 10,40
2. capacitatea de cuplare şi 2. capacitatea ritmică = 27,09
Tango combinare mişcări = 17,23 3.capacitatea de cuplare şi
3. echilibru Flamingo = 14,25 combinare mişcări = 16,15
142
- În dansurile din secţiunea standard – fete, pe primul loc se află factorul
de influenţă – capacitatea ritmică ceea ce demonstrează încă o dată că
fetele au dezvoltată această capacitate şi este foarte importantă în
dansurile respective.
- La aceiaşi secţiune, băieţii au pe primul loc factorul de influenţă –
aprecierea distanţei la toate dansurile. Acest fapt este justificat obiectiv
prin faptul că ei au o răspundere foarte mare în dans, fiind cei care
conduc partenerele în dans, fetele depind de capacitatea lor de a se
orienta, de a le conduce, de a le feri de eventualele ciocniri în timpul
dansului. Aprecierea distanţei, faţă de propria parteneră în desfăşurarea
coregrafiei, lungimea paşilor care trebuiesc adaptaţi la capacitatea de
păşire, distanţa dintre alte perechi care se află concomitent în dans şi
capacitatea de a realiza coregrafia perechii fără opriri bruşte, toate
acestea fac ca proba de apreciere a distanţei în această secţiune la băieţi
să fie într-adevăr foarte importantă.
- În această secţiune, alcătuită din cinci dansuri, apar ca frecvenţi şi alţi
factori importanţi din calculele statistice. Aceştia sunt capacitatea de
cuplare şi combinare a mişcărilor şi echilibrul (Flamingo).
- Echilibrul apare cu rezultatul al treilea în ordinea importanţei factorilor
(după capacitatea ritmică şi aprecierea distanţei, capacitatea de cuplare şi
combinare a mişcărilor) în proba de vals vienez atât la fete cât şi la
băieţi. Valsul vienez caracterizat în general de deplasare prin întoarceri
succesive spre dreapta şi/sau stânga, are nevoie pentru a putea fi
executate de echilibrul propriului corp şi de echilibrul perechii, mai mult
decât în celelalte dansuri, deoarece datorită rotaţiilor multiple
posibilitatea de pierdere a echilibrului este mult mai mare.
- Tot echilibrul apare în proba de tango fete, iar la băieţi în locul acestuia
este capacitatea de cuplare şi combinare a mişcărilor. Din punct de
vedere practic este foarte important de subliniat că testele au ieşit
conform caracteristicii de execuţie a acestui dans. Băiatul care trebuie să
aibă în vedere coregrafia dansului cu o adaptare cât se poate de bună pe
specificul muzicii este necesar să posede capacitatea de combinare şi
cuplare a mişcărilor, deoarece el este creierul perechii, fetei atribuindu-i
capacitatea de adaptare şi de răspuns la impulsurile date de partener. Prin
specificul dansului, fetei îi este de mare ajutor simţul echilibrului,
deoarece există în timpul dansului opriri foarte scurte, schimbări de ritm
deosebite şi acestea prin impulsurile date de partener pot să o
dezechilibreze foarte uşor.
- Capacitatea de cuplare şi combinare a mişcărilor este prezentă în toate
dansurile din secţiunea standard la băieţi şi în patru din ele la fete (fără
valsul vienez). Frecvenţa acestui factor este foarte mare ceea ce ne
demonstrează că aportul lui este foarte important. Figurile din standard
necesită precizie în execuţia mişcărilor în primul rând datorită prizei,
143
poziţiei corpurilor destul de apropiate în timpul dansului, fapt ce
determină pentru acest nivel de începători un oarecare disconfort în
execuţia paşilor. Ordinea şi direcţiile de deplasare sunt importante
deoarece se pot produce mici accidentări în momentele de
incorectitudine şi nesiguranţă în execuţia figurilor.
- În valsul vienez, fetelor le lipseşte capacitatea de cuplare şi combinare a
mişcărilor deoarece, proba a inclus un singur pas de dans (întoarcere
dreapta). Rolul de a cupla mişcările îi revine băiatului, fata având datoria
de a se lăsa condusă şi de a se adapta la tot ceea ce face băiatul în timpul
dansului.
Concluzii finale
- Dansul sportiv, prin conţinutul său specific, este un mijloc eficient de
dezvoltare a capacităţilor coordinative.
- Dansul sportiv este condiţionat de capacităţile coordinative, fiecare
componentă având o anumită pondere în specificul acestei discipline
sportive.
- Capacităţile coordinative, prin componentele sale, au o relaţie directă cu
dansul sportiv.
- Capacităţile coordinative se constituie în factori determinanţi ai nivelului
de exprimare (execuţie) al dansului sportiv.
- În secţiunea latino-americane, factorul de influenţă cu cea mai mare
pondere este capacitatea ritmică urmat de capacitatea de apreciere a
distanţei şi capacitatea de cuplare şi combinare a mişcărilor, atât la fete
cât şi la băieţi.
- La secţiunea standard, factorul de influenţă cu cea mai mare pondere la
fete este capacitatea ritmică, şi capacitatea de apreciere a distanţei la
băieţi, urmată de capacitatea de cuplare şi combinare a mişcărilor la
ambele sexe.
.
144
Bibliografie selectivă
Barzea, C., Arta şi ştiinţa educaţiei, Ed. Didactică şi Pedagogică - R.A.,

Bucureşti, 1997
Bota, C., Ergofiziologie, Editura Globus, Bucureşti, 2000
Bota, C., Prodescu, B., Fiziologia educaţiei fizice şi sportului –
Ergofiziologie, Ed. Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, 1997
Bizim, A. şi colab., Metodica educaţiei fizice în învăţământul superior, Ed.
Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 1994
Buzescu, Al., Anatomia şi biomecanica. Bucureşti, ANEFS, 2002
Cârstea, GH., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. – Pentru
examenele de definitivat şi gradul II, Ed. AN-DA, Bucureşti, 2000
Demeter, A., Fiziologia şi biochimia dezvoltării calităţilor motrice, Ed.
Sport-Turism, Bucureşti, 1983
Dragnea, A., şi colaboratorii, Teoria educaţiei fizice şi sportului, Ed.
Cartea Şcolii, 2000
Dragnea, A, Bota, A., Teoria activităţilor motrice, Ed. Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1999
Dragnea, A., Mate, Teodorescu, S., Teoria Sportului. Bucureşti,
Ed.FEST, 2002
Grigore, V., Gimnastica artistică – Bazele teoretice ale antrenamentului
sportiv, Ed. Semne, 2001
Horghidan, V., Problematica psihomotricităţii, Ed. Globus, Bucureşti, 2000
Ivan, M., Sistemul componentelor psihopedagogice ale dansului modern:
ritm, comunicare, expresivitate, Teză de doctorat, Bucureşti, 2004
Macovei, S., Îndrumar metodic. Mijloace asociate din educaţie fizică şi
sport, ANEFS, Bucureşti, 1997
Macovei, S., Supleţea, Editura ANEFS, Bucureşti, 1999
Moore, Al., Ballroom dancing, Ed. A de C Bloche Limited, 35 Bedford
Row, London
Năstase, V., Iniţiere în dansul sportiv. Bucureşti, Ed. Paralela 45, 2002
Popescu, M., Educaţia fizică şi sportul în pregătirea studenţilor, Bucureşti,
Ed.Did. şi Ped, R.A., 1995
Stephenson, R., M., Iaccarino, J., The complete book of ballroom
dancing, Doubleday & Company, Inc., Garden City, New York, 1980
Sabău, I., şi colaboratorii, Atletism – Tehnica şi metodica de învăţare
rapidă, capitolul VII, calităţi motrice, 2000
Saulea, D., Capacităţile coordinative: consensuri şi variaţii, Referat de
doctorat, Bucureşti, 2002
Saulea, D., 2005, Relaţia „dans sportiv – capacităţile coordinative” în
învăţământul universitar de neprofil, teză de doctorat, Bucureşti
145
Şchiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Ediţie
Revizuită, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1995
Şoitu, L., Pedagogia comunicării, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti, 1997
Şuteu, T., Cunoaşterea şi autocunoaşterea elevilor, Universitatea Bucureşti,
1978
Teste EUROFIT de aptitudini fizice
Tudor, V., Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare -
componente ale capacităţii motrice, Bucureşti, Ed. RAI, 1999
Tudor, V., Evaluarea în educaţia fizică şcolară, Ed. Printech, Bucureşti,
2001
Zimmer, M., Despre structura calităţilor de coordonare şi posibilitatea
înţelegerii lor, Wissenschaftliche zetschrift, Leipzig, în Sportul de
Performanţă, 1986
146

Daniela Aducovschi Curs de Dans Sportiv

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Daniela Aducovschi Curs de Dans Sportiv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

LECTOR UNIV. DR. DANIELA ADUCOVSCHI

1.1. Design-ul instrucţional - obiectivele instrucţionale generale, intermediare

2.1. Structura lecţiei de dans sportiv / 19

3.1. Programa analitică pentru anii I şi II / 25

Contribuţii personale privind determinarea relaţiei existente între

Bibliografie selectivă / 146

Reformarea învăţământului universitar pentru a-l face compatibil cu cel din

Conf. Univ.dr. Mihaela Ganciu

Lucrarea de faţă răspunde unor necesităţi actuale, datorită faptului că în

1.1 . DESIGN-UL INSTRUCŢIONAL

 Întărirea şi menţinerea unei stări optime de sănătate a studenţilor şi

1.2. Efectele dansului asupra organismului uman

Dansul sportiv prin conţinutul său, exercită asupra subiecţilor o serie de

1.3. Principiile de bază ale dansului sportiv

Principiile de bază pe care le putem urmări şi la această disciplină sportivă

1.4. Conţinutul tehnic şi metodica predării figurilor şi paşilor de dans

Metodica generală de acomodare cu muzica

Înainte de a trece la partea de predare a exerciţiilor şi paşilor de dans,

Educarea esteticii corporale şi a esteticii motrice – ţinută şi execuţie

Poziţia de promenadă (PP)– corpurile dansatorilor formează un V de 45 0 şi

Poziţia individuală - Stând cu picioarele apropiate vârfurile spre exterior,

Pregătirea pentru samba şi jive

Pregătirea pentru paso doble

Poziţii de bază în pereche

Poziţia închisă (PÎ) - Băiatul stă cu picioarele apropiate, cu greutatea pe

Poziţia evantai (PE) - Folosită în rumba şi cha-cha, fata se află în stânga

Poziţia fallaway (PF) - Folosită în paso doble şi jive se aseamănă cu poziţia

Poziţia deschisă fallaway (PDF) - Se foloseşte în rumba şi cha-cha, începe

Poziţia de promenadă (PP) - Se foloseşte în samba, paso doble şi jive.

Poziţia de contrapromenadă (PCP) - Se foloseşte în samba şi paso doble.

Poziţia deschisă de contrapromenadă (PDCP) - Folosită în samba, cha-

Caracteristici generale ale poziţiilor de braţe în latino-americane

Ca şi în celelalte discipline sportive cu caracter estetico-artistic şi dansul

înainte uşor lateral

înapoi uşor lateral

Sensul de dans reprezintă direcţia prestabilită în care perechile trebuie să se

Metodica de învăţare în dansul sportiv are câteva criterii de urmărit:

2.1. Structura lecţiei de dans sportiv

Lecţia de educaţie fizică în învăţământul superior de neprofil

Inclusă în Cu regim obligatoriu Pe discipline

Colectivul de studenţi este omogen în mare măsură, având aproximativ

2.2. Metodele de exersare în lecţiile de dans sportiv

2.3. Materiale didactice

- sală parchetată, luminoasă şi aerisită cu toate elementele

2.4. Mijloacele de lucru

II. Cha-Cha (CC)

III. Rumba (R)

IV. Paso Doble (PDb)

I. Vals Lent (VL)

II. Vals Vienez (VV)

III. Slow Foxtrot (SFT)

IV. Quick Step (QS)

- Grupele se alcătuiesc pe disciplinele sportive, în urma opţiunii

3.1. Programa analitică pentru anii I şi II

Nivel de lucru: curs de bază

- alergare de viteză pe distanţa de 50 m;

B) Probe tehnice specifice

III. Cerinţe de promovare

IV. Forme de evaluare

În planificarea pregătirii se ţine cont de structura anului universitar:

AN UNIVERSITAR Forma de pregătire Număr de săptămâni

Probe de motricitate generală - TI