Gonta Zinaida

Clasa: 3 A AMG

Modul ginecologie

Îngrijiri acordate de asistentul medical pacientelor cu afecțiuni ginecologice.

Fiecare interval de varsta vine cu o serie de afectiuni ginecologice specifice. Acestea se pot instala
chiar inainte de inceperea vietii sexuale, tocmai de aceea este necesar ca primul consult de
specialitate sa aiba loc odata cu prima menstruatie. De asemenea, menopauza nu reduce riscul
instalarii afectiunilor ginecologice.

Care sunt cele mai des intalnite afectiuni ginecologice?

Exista posibilitatea ca prima menstruatie sa aiba loc inainte de varsta de 12 ani, cauza fiind cea
hormonala, de cele mai multe ori. Cele mai des intalnite afectiuni ginecologice in acest interval de
varsta sunt:

Dismenoreea (Durerea menstruala)

Durerea menstruala poate sa apara inca de la prima menstruatie (menarha), de aceea este
recomandat ca odata cu aceasta sa existe si un prim consult ginecologic. Examinarea clinica, in
cazul pacientelor care nu si-au inceput viata sexuala este diferita de cea clasica si nu include
manevre sau tehnici care pot altera himenul. Este foarte important ca mica pacienta sa deprinda
obiceiul de a veni la medicul ginecolog si de a scapa de sentimentul de rusine. Mai mult decat atat,
medicul ginecologc va putea oferi un plan de tratament adecvat pentru reducerea durerii
menstruale.

Chisturile ovariene sunt saculete cu lichid ce se dezvolta la nivelul ovarelor. Cele mai multe dintre
ele sunt benigne(necanceroase) si pot aparea inclusiv la pacientele pre-adolescente si
adolescente. In marea majoritate a cazurilor, acestea sunt de mici dimensiuni si se resorb fara
tratament.

Afectiuni ginecologice frecvente intre 18-30 de ani

Odata cu inceperea vietii sexuale, riscurile de a dezvolta o afectiune ginecologica cresc

exponential. De aceea, este recomandat sa existe discutii permanente intre parinti si copii privind
acest aspect si riscurile implicate sau vizite regulate la medicul ginecolog.

Informarea si educatia medicala de catre A.M in cazul tinerelor paciente poate reduce aproape de
zero riscul contractarii unor boli cu transmitere sexuală.

Boli cu transmitere sexuala

Bolile cu transmitre sexuala sunt diagnosticate frecvent in randul pacientelor cu varste intre 18-20
de ani. Acestea sunt produse de virusuri, bacterii sau diferiti paraziti, care colonizeaza tractul
genital si pot declansa simptome neplacute. Printre cele mai des intalnite boli cu transmitere
sexuala se numara Gonoreea, Chlamydia, Candida, Sifilis, Mycoplasma sau Papiloma Virusul Uman
(HPV). Lasate netratate, aceste afectiuni pot duce la complicatii, inclusive infertilitate.Cele mai des
intalnite simptome pentru acest tip de afectiuni sunt mancarimile, modificarea secretiilor
vaginale, disconfort in zona genitala si dureri in timpul actului sexual. Consultul de specialitate
este indicat in momentul in care observi instalarea acestor simptome.

Sindromul ovarelor polichistice

Sindromul ovarelor polichistice reprezinta cea mai frecventa cauza de infertilitate la persoanele de
sex feminin cu varste cuprinse intre 14 si 40 de ani, care presupune asocierea tulburarilor de
reproducere cu dereglari ale ciclului menstrual, sterilitate, hirsutism si obezitate.

Endometrioza

Frecvent diagnosticata in cazul pacientelor de varsta fertila, endometrioza este o afectiune care
produce infertilitate.Aceasta afectiune se manifesta prin durere de diferite tipuri si intensitati,
care afecteaza calitatea vietii pacientei.

Afectiuni ginecologice frecvente intre 30-40 de ani.

Exista un risc la fel de ridicat in contractarea bolilor cu transmitere sexuala si un risc de evolutie
galopanta al afectiunilor ginecologice lasate netratate, cum ar fi HPV, care poate evolua catre
cancer de col.

Fibromul uterin apare cu precadere in acest interval de varsta, cauzele aparitiei acestuia nefiind pe
deplin cunoscute. Unele studii indica faptul ca ar fi o consecinta directa a dereglarilor hormonale.

Afectiuni ginecologice frecvente intre 40-50 de ani.In acest interval de varsta, apar premenopauza
si menopauza, iar productia de hormoni feminini scade considerabil spre limita inferioara. Pot
aparea noduli miomatosi sau fibromatosis la nivelul uterului (fibroame uterine), iar riscul unei
infectii HPV netratate care se poate transforma in cancer este mai mare.

Afectiuni ginecologice frecvente dupa 50 de ani.In acest interval de varsta poate sa apara cancerul
de endometru, in urma fluctuatiilor hormonale, precum si cancerul ovarian.Printre simptomele
cancerului ovarian se numara senzatia de presiune la nivelul abdomenului, pierderea poftei de
mancare, oboseala, balonare si durere la nivelul pelvisului.

Culegerea de date de catre A.M

• Interviul intereseaza: varsta, ocupatia, motivele internarii, antecedente heredocolaterale,

antecedente fiziologice personale, conditiile de viata si de munca.

• Examenul clinic general: culoarea tegumentelor (paloare in anemii, galben ca paiul in

cancer), aspectul general.

• Examenul abdominal prin: inspectie (se poate evidentia o crestere anormala de

volumdatoritaunor tumori), examenul cu valve, tact vaginal, tact rectal.

• Examenul sanului prin: inspectie, palpare.

• Interventiile A.M.

A.M. asigura linistea si confortul pacientei prin calmarea durerilor cu medicatia prescrisa de
medic ;
• A.M. informeaza pacienta despre : modificarile care pot sa apara in organism, starea de
disconfort, modul de prevenire a infectiilor secundare ; • A.M. instruieste pacienta in ce
priveste semnele si simptomele cancerului ;

• A.M. explica pacientei modul de transmitere a bolilor pe cale sexuala si manifestarile

acestora ;

• A.M. va explica pacientei metodele contraceptive si mijloacele de protectie sexuala;

• A.M. explica importanta alimentarii si hidratarii pentru organism, asigurandu-i necesarul

zilnic pentru mentinerea greutatii in limitele normale;

• A.M. incurajeaza pacienta sa vorbeasca despre imaginea sa corporala, posibilitatea reluarii

activitatii si a reintegrarii sociale;

• A.M. incurajeaza pacienta cu privire la evolutia bolii si o ajuta sa accepte limitele impuse de
boala;

• A.M. combate teama legata de investigatii sau de o eventuala interventie chirurgicala;

• A.M. observa si noteaza sangerarea (cantitate, aspect, ritm);

• A.M. masoara si noteaza in F.T. functiile vitale ale pacientei;

• A.M. combate cauzele ce determina tulburarile in emisia de urina si fecale;

• A.M. supravegheaza vindecarea unor leziuni.

• A.M. sa comunice si sa educe pacienta: explicatii oferite in legatura cu etiologia bolii,

simptomatologie, evolutie, importanta tratamentului atat pentru ea cat si pentru partener,
administrarea medicamentelor, restrictii impuse de boala;

• Monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA, puls, T, respiratie, diureza,
scaun ;

• Asigurarea conditiilor de mediu in salon;

• Asigurarea igienei

• Asigurarea unei alimentari si hidratari corespunzatoare • Prevenirea complicatiilor;

• Instruieste pacienta:

- sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor;

- sa nu foloseasca tampoane intravaginale,

- sa nu faca irigatii fara indicatia medicului;

- sa poarte lenjerie de bumbac;

- sa evite traumatizarea regiunii,

- sa evite folosirea sapunurilor tari, spray-rilor;

- sa se prezinte la controlul medical periodic;

- cum sa-si administreze tratamentul;

- sa nu aiba contact sexual pe perioda tratamentului .

• Informeaza pacienta cu privire la posibilitatea de reinfectie si de transmitere a bolii si

importanta folosirii prezervativului.

• A.M. ajuta pacienta sa accepte operatia, faciliteaza prezenta familiei si-i ajuta pe membrii sai
sa inteleaga starea psihologica a acesteia;

• A.M. asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicatiilor si-i explica

pacientei recomandarile medicale la externare.

• Prevenirea complicatiilor;

• Pentru depistarea precoce a fectiunilor tumorale, A.M. sfatuieste pacienta sa se prezinte

periodic la control ginecologic si la primele semne de boala ; sa faca testul Papanicolau
periodic ;

• Pentru anxietatii si a fricii legate de operatie : o Ii explica desfasurea investigatiilor, o

insoteste in timpul efectuarii acestora ; o Ajuta pacienta sa accepte operatia (ca singura
varianta in majoritatea afectiunilor tumorale) o Ajuta membrii familliei sa inteleaga starea
psihologica a pacientei si nevoia de ajutor o Explica recomandarile medicale efectuate la
externare:

- evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor, sederea prelungita in pozitie sezand;

- evitarea relatiilor sexuale 4-8 saptamani;

- igiena locala si controlul medical;

- continuarea tratamentului (chimioterapie, radioterapie).

• A.M. previne aparitia prolapsului prin : apararea perineului la nastere, ingrijirea corecta a
plagii perineale, mobilizarea precoce a lauzei, evitarea pozitiei sezande in primele zile dupa
nastere, exercitii de contractii si relaxari voluntare a musculaturii pelvi-perineale;evitarea
efortului fizic si a ortostatismului prelungit, evitarea alimentelor ce constipa .Instruieste
pacienta cu privire la evitarea : efortului fizic, a ortostatismului prelungit si a relatiilor
sexuale.

• Sfatuieste femeile sa se prezinte periodic la control, pentru depistarea pecoce a unei tumori ;

• Castiga increderea pacientei, o incurajeaza si o insoteste la tratamentul pe care trebuie sa-l

faca (radioterapie, chimiotereapie) ;

• Se ocupa de: punerea pacientei in repaus fizic intr-o pozitie relaxanta, calmarea durerii cu
antialgice prescrise de medic, igiena locala a pacientei;

• Apreciaza nivelul de cunostinte al pacientei si gradul de anxietate;

• Discuta cu pacienta si-i aduce la cunostinta posibilitele complicatii (durere, sterilitate, sarcina
ectopica);
Informeaza pacienta despre bolile transmise pe cale sexuala si modul de prevenire, importanta
tratamentului si a controlului medical, importanta consumarii unei cantitati mari de lichide in
febra sau varsaturi.Instruieste pacienta sa evite ortostatismul, frigul, umezeala, constipatia, sa
poarte lenjerie din bumbac.

Interventii delegate

• Recoltări de produse biologice:

- Recoltare de sânge pentru : glicemie, colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, proteine serice,
ionogramă, acid uric, VSH;

- Recoltarea urinei pentru : examen sumar urină si sediment urinar, proteinurie, urocultura;

- Recoltarea celulelor din colul uterin pentru examenul citologic (examenul BabesPapanicolaou);

Examenul colposcopic;

• Biopsia de col si examenul histopatologic; • Administrarea medicatiei prescrisa de

medic.

• Administrarea medicatiei prescrise de medic: în functie de agentul etiologic

antibiotice,antimicotice, antivirale.