Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MANAGEMENT GENERAL
1. Avantajele potențiale ale elaborării deciziei de grup, sunt:
a. Furnizarea unui volum mare de informații.*
b. Generează mai multe alternative.*
c. Membrii grupului înteleg decizia.*
7. În etapa de pregătire a şedinţei trebuie luate anumite decizii şi înfăptuite anumite acţiuni pentru ca
şedinţa să fie eficientă. Acestea sunt:
a. Stabilirea unei ordini de zi judicioase (pentru probleme curente un punct pe ordinea de zi iar pentru organele
participative 3-4 puncte pe ordinea de zi).*
b. Formularea cu claritate a problemelor înscrise pe ordinea de zi. *
c. Desemnarea persoanelor care vor întocmi materialele necesare şedinţei.*
12. Managerul incompetent care are interes minim pentru producţie şi oameni şi se caracterizează prin:
a. Lipsa unui management strategic.
b. Nu se adaptează la schimbările din mediul ambient.*
c. Încălcarea corelaţiilor obiective dintre indicatorii de producţie şi salarii.
13. Managerul conciliator care are interes mediu atât pentru producţie cât şi pentru oameni se
caracterizează prin:
a. Spirit inovator, creator.
b. Curaj în asumarea riscurilor.
c. Conducător abil în situaţii conflictuale.*
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
24. Managementul calității este:
a. un ansamblu de activități ce vizează creşterea eficienţei activităților
b. un ansamblu de activităţi coordonate pentru a orienta şi a controla o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea.*
c. un ansamblu de activități ce vizează îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate
32. O organizație care are implementat un Sistem de Management al Calităţii este capabilă de a:
a. furniza consecvent produse de cea mai bună calitate;
b. furniza consecvent produse care să satisfacă cerinţele clienţilor;
c. furniza consecvent produse care să satisfacă cerinţele clienţilor şi cerinţele prevederilor legale aplicabile.*
33. Cine are dreptul de a efectua o certificare a unui Sistem de Managementul calității?
a. orice consultant autorizat
b. orice organism acreditat în acest sens*
c. conducerea întreprinderii, cu acordul adunării generale a acţionarilor
35. Următoarele standarde fac parte din familia ISO 9000 – Sisteme de management al calității:
a. SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calitatii – cerințe*
b. SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calității - principii fundamentale și vocabular*
c. SR EN ISO 14001:2005 – Sisteme de management de mediu - cerințe cu ghid de utilizare
38. Care din următoarele expresii se referă la etape de dezvoltare istorică a conceptului „ calitate "?:
a. inspecția calității;*
b. controlul calităţii;*
c. managementul calităţii;*
46. Acţiunea efectuată pentru a elimina cauzele unei neconformități detectate sau a altei situații nedorite
este:
a. corectție;
b. acţiune corectivă;*
c. acţiune preventiva.
48. Conform teoriei Stakeholders, părți indirect interesate de calitatea produselor și seviciilor unei
organizații sunt:
a. acționarii;
b. autoritățile locale;*
c. clienții.
60. Standardul SR EN ISO 9001:2008 poate fi folosit pentru evaluarea capabilității unei organizații de a
satisfice:
a. cerințele clientului;*
b. cerințele de reglementare;*
c. cerintele proprii organizației.*
64. Care sunt cele mai importante aspecte care trebuie avute în vedere în alegerea metodelor de analiză a
posturilor?
a. tipurile de date și informații necesare;*
b. sursele care sunt mai recente;
c. alegerea posturilor cheie;
67. Îmbogăţirea posturilor implică o serie de schimbări în conţinutul acestora. Care sunt aceste
schimbări?
a. creșterea responsabilității angajaților pentru propria lor muncă;*
b. permite o relaxare a celor care desfăşoară activităţi fizice sau lucrează în poziţii incomode, nenaturale sau
neergonomice;
c. amplifică dimensiunile sociale şi umane ale muncii;
68. Politicile de recrutare şi practicile manageriale în acest domeniu sunt afectate de o serie de
constrângeri sau de numeroşi factori externi şi interni. Care sunt acestea?
a. capacitatea sistemelor de pregătire şi dezvoltare a resurselor umane, precum şi modelele educaţionale;*
b. evaluarea performanţelor şi recompensele angajaţilor;
c. programele de pregătire profesională care permit dezvoltarea corespunzătoare a propriilor angajaţi;
74. Definiţia dată evaluării performanţei profesionale completează conceptul de evaluare cu unele
elemente suplimentare, care sunt:
a. un bilanţ al muncii depuse;*
b. o operaţiune periodică scrisă;*
c. permite o evaluare a şanselor de evoluţie viitoare;*
75. Caracteristicile managementului resurselor umane derivă din aspecte care se referă la:
a. preocupările sunt tot mai mult orientate spre determinarea dimensiunii umane a schimbărilor organizaționale;*
b. preocuparea de a înțelege din ce în ce mai mult costul capitalului uman;*
c. apare necesitatea promovării avantajelor muncii în echipă;
76. Evaluarea resurselor umane sau a performanţelor acestora presupune mai multe activităţi distincte.
Acestea sunt:
a. evaluarea potențialului și a capacității de evoluție sau dezvoltare a unei persoane;*
b. evaluarea şanselor de evoluţie viitoare;
c. evaluarea comportamentului;*
77. Care sunt problemele potenţiale şi sursele de erori în procesul de evaluare a performanţelor
profesionale?
a. manifestarea autorităţilor absolute;
b. practicarea evaluărilor selective;
c. efectul criteriului unic;*
79. Care sunt căile sau modalităţile de acţiune care pot conduce la prevenirea sau estomparea problemelor
potenţiale şi a surselor de erori identificate în procesul de evaluare a performanţelor?
a. practicarea evaluărilor selective;*
b. folosirea mai multor evaluatori;*
c. elaborarea criteriilor de evaluare pe baza analizei posturilor;
82. Elaborarea oricărui sistem de salarizare trebuie să aibă în vedere unele principii generale. Acestea
sunt:
a. promovarea și creșterea salariului să decurgă simultan ;
b. descentralizarea salarizării și liberalizarea salariului ;*
c. negocierea salariilor;*
87. Aspectele care fac dificilă introducerea sistemelor de salarizare legate de rezultate se referă la:
a. evaluările performanțelor sunt privite ca fiind subiective;*
b. costul vieții variază în funcție de zona geografică;
c. valorile unui individ se pot schimba în timp;
88. Motivele pentru care organizațiile aleg și folosesc o metodă de evaluare a posturilor au în vedere:
a. consensul evaluatorilor;
b. ușurința de folosire și tradiția;*
c. profesionalismul manifestat;
90. Potrivit literaturii de specialitate, conceptul de carieră are mai multe înțelesuri care se referă la:
a. avansare;*
b. succesiune de posturi de-a lungul vieții;*
c. parte importantă din viața unui individ;
91. Aspectele care trebuie să fie avute în vedere la formularea strategiilor din domeniul resurselor umane
se referă la:
a. strategia globală a organizației influențează strategiile din domeniul resurselor umane;*
b. imperativele culturale ale managementului asociate cu schimbările organizației;
c. intențiile de creștere, diversificare și dezvoltare a pieței;
93. Pentru ca politicile din domeniul resurselor umane să-și atingă obiectivele propuse, ele trebuie să:
a. să fie în concordanță cu obiectivele, strategiile și politicile generale ale organizației;*
b. să reflecte intenția organizației de a garanta oportunități egale tuturor angajaților ;
c. să descrie atitudinea oraganizației față de membrii săi;
95. În elaborarea specificației postului pot exista unele riscuri referitoare la:
a. tentația de a ne concentra îndeosebi pe dinamica postului;
b. introducerea în descrierea cerințelor personale a unor criterii nejustificat de restrictive;*
c. tentația de a limita capacitățile angajatului sau dezvoltarea acestuia;
96. Planificarea resurselor umane oferă o serie de avantaje care se referă la:
a. Permite utilizarea și dezvoltarea mai eficientă a resurselor umane; *
b. Estimează cererea viitoare de angajați;
c. Reduce dependența de recrutarea externă;*
MANAGEMENTUL PROIECTULUI
97. Pentru proiectele cu impact economic Analiza cost beneficiu este specifică fazei:
a. de definire
b. de concepere*
c. de indeplinire
99. Dacă o activitate situată pe o cale necritică se finalizează cu o durată de întârziere mai mică decât
timpul său mort, care sunt efectele asupra finalizării proiectului?
a. proiectul se va finaliza cu întârziere.
b. proiectul se va finaliza la timp*.
c. proiectul se va finaliza în avans.
DEZVOLTARE RURALĂ
107. Funcţiile spaţiului rural conform Chartei Europene a Spaţiului Rural, sunt:
a. funcţia de inventariere, punere în valoare şi promovarea patrimoniului istoric; funcţia de inventariere punere în
valoare şi promovarea patrimoniului cultural al comunităţilor rurale;
b. funcţia economică; funcţia ecologică; funcţia social-culturală; *
c. funcţia de exploatare raţională a resurselor naturale: funcţia de exploatare durabila a resurselor naturale din
mediul rural.
108. Noua politică de Dezvoltare Rurală a Uniunii Europene devenită "Al doilea Pilon al P.A.C." are la
bază următoarele principii:
a. multifuncţionalitatea agriculturii; multisectorialitatea şi integrarea; flexibilitatea şi transparenţa;*
b.consolidarea sectorului agricol şi silvic; îmbunătăţirea competitivităţii zonelor rurale; conservarea mediului şi a
patrimoniului rural.
c. dezvoltarea unui sector agricol şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi iniţiative private; menţinerea
calităţii şi a diversificării spaţiului rural şi forestier; îmbunătăţirea standardelor de viaţă în vederea asigurării unei
ocupări durabile a zonelor rurale.
109. Obiectivele majore ale Politicilor de Dezvoltare Rurală ale Uniunii Europene sunt:
a. ameliorarea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin susţinerea restructurării, inovării şi dezvoltării;
îmbunătăţirea mediului înconjurător şi a zonelor rurale prin intermediul sprijinului pentru managementul
terenurilor; îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi promovarea diversificării activităţilor economice prin
măsuri care au ca obiectiv sectorul agricol şi alte zone rurale;*
b. dezvoltarea unui sector agricol şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi iniţiativă privată, capabil să se
adapteze schimbărilor pe termen lung, care ia în considerare regulile comunitare, conservă mediul înconjurător şi
consolidează sectorul de procesare;
c. dezvoltarea activităţilor economice în vederea creşterii gradului de ocupare în mediul rural; încurajarea
iniţiativelor locale care să creeze locuri de muncă pentru femei; dezvoltarea micilor afaceri; încurajarea
dezvoltării turismului; îmbunătăţirea infrastructurii locale.
110. În evoluţia demografică a Uniunii Europene vă rugăm precizaţi care sunt tendinţele manifestate în
ultimul deceniu:
a. o creştere naturală încetinită;*
b. un declin demografic;*
c. creşterea alarmantă a fenomenului imigraţionist.*
111. Sistemul agroalimentar din ţările dezvoltate din punct de vedere economic are următoarele
caracteristici:
a. producţia agricolă propriu-zisă se sprijină pe o structura celulară formată din: proprietatea funciară, familie şi
exploataţie agricolă;*
b. existenţa unei reţele în amonte şi aval de agricultura de distribuţie a materialelor necesare agricultorilor, de
prelucrare a materiilor prime din agricultură, de valorificare a produselor agricole precum şi o reţea financiară de
creditare şi asigurare;*
c. un sistem economic şi comercial cu performante tehnice şi economice superioare, cu o agricultura moderna
care se constituie intr-un sistem agroalimentar complex, modern şi performant.
112. Structura spaţiului rural, privită prin prisma economică şi socială, este diferenţiată în:
a. spaţiu rural preorăşenesc; spaţiu agricol sau zona agrară a spaţiului rural; spaţiu rural periferic;*
b. spaţiu rural periurban; spaţiu intermediar; spaţiu rural marginal;*
c. spaţiu rural destinat pentru practicarea agriculturii, silviculturii, acvaculturii şi pescuitului; spaţiu rural destinat
activităţilor economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc.); spaţiu rural
destinat amenajărilor de zone neurbane pentru timpul liber şi distracţii (sau de rezervaţii naturale).
114. Domeniile cheie ale Pilonului II (Politica de Dezvoltare Rurală) stabilite de către Uniunea Europeană
sunt:
a. economia agroalimentară; mediul înconjurător; economia rurală;*
b. tranziţia spre o economie şi societate bazate pe cunoaştere; modernizarea modelului social european; aplicarea
unui mix corespunzător de politici macroeconomice pentru susţinerea perspectivei economice;
c. îmbunătăţirea competitivităţii şi dezvoltării durabile; reducerea garanţiilor de sprijinire a preţurilor;
introducerea standardelor de mediu, de siguranţa alimentelor, şi de sănătatea şi bunăstarea animalelor.
115. Liniile directoare strategice ale Programului de Dezvoltare Rurală al Uniunii Europene sunt:
a. facilitarea inovaţiilor şi accesul la cercetare şi dezvoltare; îmbunătăţirea integrării lanţului agroalimentar;
încurajarea preluării şi difuzării ICT; ocrotirea antreprenoriatului dinamic; dezvoltarea de noi puncte de
desfacere pentru produsele agricole şi silvice; îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale fermelor şi ale
silviculturii;
b. creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi silvic; îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural; creşterea
calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării; construirea capacităţii locale de creare a locurilor de
muncă şi de diversificare; transpunerea priorităţilor în programe; complementaritatea între instrumentele UE.*
c. promovarea serviciilor de mediu şi a practicilor agricole ce nu dăunează animalelor; conservarea peisajului
agricol; combaterea schimbării climei; consolidarea contribuţiei agriculturii organice; promovarea echilibrului
teritorial; încurajarea iniţiativelor de mediu/economice de succes
116. În cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al Uniunii Europene sprijinul privind competitivitatea
sectorului agricol şi forestier în cadrul Axei I se va concretiza în următoarele măsuri care urmăresc
îmbunătăţirea potenţialului uman:
a. formarea profesională şi acţiuni de informare pentru persoanele angajate în sectoarele agricol şi forestier;
instalarea tinerilor fermieri; pensionarea anticipată; Utilizarea serviciilor de consultanţă;*
b. modernizarea fermelor; sporirea valorii economice a pădurilor; îmbunătăţirea performanţei globale a
întreprinderii; procesarea şi comercializarea produselor agricole; respectă standardele comunităţii;
c. atingerea standardelor impuse de către legislaţia Comunităţii pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi
produselor agricole; Participarea fermierilor la schemele de calitate ale alimentelor; Activităţi de informare şi
promovare.
117. În cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al Uniunii Europene sprijinul privind managementul
terenurilor în cadrul Axei II se va concretiza în următoarele măsuri care urmăresc încurajarea folosirii
terenurilor agricole:
a. plăţile de handicap natural în zonele montane; plăţi către fermierii din zonele cu handicap natural, altele decât
zonele montane; plăţi pentru agromediu şi bunăstarea animalelor; plăţi „NATURA 2000”; sprijin pentru
investiţii neproductive; *
b. cheltuieli de înfiinţare pentru prima împădurire a unui teren agricol; prima înfiinţare a unor sisteme
agroforestiere pe un teren agricol; prima împădurire a unui teren neagricol;
plăţi pentru mediul forestier;
c. refacerea potenţialului producţiei forestiere şi introducerea acţiunilor de prevenire; sprijin pentru investiţii
neproductive în domeniul forestier; investiții care duc la creșterea valorii publice agreate a zonelor forestiere
118. În cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al Uniunii Europene sprijinul privind diversificarea
economiei rurale şi calitatea vieţii în zonele rurale în cadrul Axei III se va concretiza în următoarele
măsuri care urmăresc diversificarea economiei rurale:
a. servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală; restaurarea şi dezvoltarea satelor, conservarea şi sporirea
cadrului natural; menţinere, restaurarea şi îmbunătăţirea patrimoniului rural la nivelul satului sau a unei părţi a
acestuia;
b. diversificarea activităţilor non-agricole; sprijinul pentru crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor;
încurajarea activităţilor turistice; protejarea, dezvoltarea şi managementul cadrului natural;*
c. formarea profesională; dobândirea cunoştinţelor şi animaţia; măsuri pentru obţinerea de informaţii despre
zonă, şi despre strategia de dezvoltare locală; instruirea personalului implicat.
119. În ceea ce privesc caracteristicile spațiului rural, din punct de economic, acesta se caracterizează
prin:
a. activităţile agricole deţin ponderea cea mai mare din teritoriul rural;*
b. activitățile industriale și serviciile agricole deţin ponderea cea mai mare din teritoriul rural;
c. activitățile terțiare deţin ponderea cea mai mare din teritoriul rural.
122. Dezvoltarea şi integrarea pe verticală este generată de cel puţin următorii factori:
a. creşterea volumului de capital destinat agriculturii în vederea sporirii potenţialului productiv – agricol; *
b. formarea unor exploataţii agricole de dimensiuni mari menite să asigure exploatarea eficientă a mijloacelor
mecanice;
c. asocierea lucrătorilor agricoli în vederea efectuării în comun a unor lucrări de combatere a eroziunii solului,
hidroameliorative etc.
123. Care din următoare tipologii morfostructurale de sate se întâlnesc în țara noastră?
a. împrăștiate, răsfirate, adunate;*
b. risipite, răsfirate, cumulate;
c. adunate, aglomerate, cumulate;
124. Satele răsfirate, în funcţie de condiţiile topografice locale, sunt de mai multe tipuri:
a. liniare, areolare, polinucleare, complexe; *
b. congruente, convergente, liniare;
c. liniare, policentrice, aglomerate;
125. Statele membre pot include în programele lor de dezvoltare rurală subprograme tematice care să
contribuie la realizarea priorităților Uniunii în materie de dezvoltare rurală. România a elaborat
subprograme tematice destinate:
a. tinerilor fermieri; *
b. fermelor mici; *
c. formării lanțurilor scurte de aprovizionare.*
126. Care din următoarele măsuri din perioada de programare 2007-2013 vor fi menținute în perioada
2014-2020:
a. investiții în active fizice; *
b. înființarea grupurilor de producători;*
c. servicii de bază şi de reînnoire a satului în zonele rurale. *
127. Care din următoarele măsuri din perioada de programare 2007-2013 vor fi menținute în perioada
2014-2020:
a. transferul de cunostințe și acțiuni de informare; *
b. servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatației și servicii de înlocuire în cadrul exploatațiilor;*
c. bunăstarea animalelor. *
ECONOMIE RURALĂ
131. Agricultura se dezvoltă după aceleaşi legităţi economice, dar cu forme specifice de manifestare
determinate de următoarele particularităţi tehnico-economice:
a. pământul este principalul element al capitalului agricol funcţionând concomitent atât ca obiect al muncii cât şi
ca mijloc de muncă;*
b. la obţinerea bunurilor materiale participă plantele şi animalele ca obiecte şi mijloace de muncă;*
c. în cadrul producţiei vegetale şi producţiei animale - nu există o concordanţă între momentul şi durata de
avansare a cheltuielilor de producţie şi momentul şi perioada de recuperare a acestora.*
132. Fondul funciar este alcătuit din următoarele grupe de terenuri:
a. terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan şi terenurile cu
destinaţii speciale.*
b. terenuri productive - arabil, forestier, pajişti naturale, păşuni împădurite şi terenurile neproductive - stâncării,
abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi;
c. terenurile destinate transportului pe apă; terenurile destinate transportului aerian; terenurile destinate
producerii şi transportului energiei electrice; terenurile destinate exploatărilor miniere şi petroliere; terenurile
destinate rezervaţiilor şi monumentelor naturii; terenurile destinate staţiunilor balneoclimaterice; terenurile
destinate monumentelor de cultură.
137. Deşi preţul pământului constituie în continuare subiect de disensiuni între economişti în raport cu
apartenenţa lor la un curent de gândire sau altul, care din următoarele explicaţii ale preţului pământului
aparţin neo-clasicilor:
a. suma actualizată a rentelor funciare anuale;
b. preţul de echilibru dintre cererea şi oferta de terenuri agricole;*
c. profitul potenţial la hectarul cultivat corespunzând sumei încasate din dobândă la capitalul dat cu împrumut pe
o perioadă de timp determinată.
142. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica după mai multe criterii, în funcţie de scopul
urmărit şi de elementele disponibile în momentul evaluării. Precizaţi care sunt metodele care se disting,
după procedeul utilizat?
a. estimare directă şi indirectă;*
b. estimarea partiala;
c. estimarea totala.
143. ,,Renta diferenţială este o categorie economică mai generală, care îşi datoreşte existenţa legii
fertilităţii descrescânde a solului, este un extraprofit condiţionat de faptul că unul dintre factorii de
producţie are un avantaj de a se afla în posesiunea cuiva", această definiţie este dată de:
a. David Ricardo;
b. Adam Smith;
c. Virgil Madgearu.*
144. În procesul de definire a marilor sisteme de agricultură de pe teritoriul ţării noastre au fost utilizate
următoarele criterii (Teaci D., Toncea I., Hartia S., 1990):
a. ecologice – abiotice*
b. antropice – de echipare a teritoriului*
c. economico-sociale*
145. În agricultură, unde principalul mijloc de producţie este pământul şi unde obiectele muncii şi,
câteodată mijloacele de producţie sunt organisme vii – plante şi animale – cu capacităţi diferite de
producţie şi cerinţe biologice diferite, concentrarea producţiei îmbracă următoarele forme esenţiale:
a. concentrarea intensivă a producţiei (concentrarea pe verticală), care constă din gruparea factorilor de producţie
pe aceiaşi suprafaţă de teren, utilizată de ramura sau de întreprinderea agricolă;*
b. concentrarea extensivă (pe orizontală), care constă din gruparea factorilor de producţie pe ramuri şi unităţi de
dimensiuni teritoriale sporite.*
c. concentrarea integrată pe filierele agro-alimentare la nivel naţional (holding-urile agricole).
146. Principiile generale ale cooperaţiei în literatura de specialitate apar cu formulări ce se diferenţiază de
la o ţară la alta, esenţa lor putând fi sintetizată în următoarele:
a. participarea deschisă, în sensul că oricine poate beneficia de dreptul de a intra într-o cooperativă agricolă, cu
condiţia respectării reglementărilor legale şi a statutului cooperativei. *
b. asigurarea unui regim democratic în gestionarea cooperativei, fiecare aderent dispunând numai de un vot
(principiul “un om – un vot” cum este denumit în unele lucrări de specialitate) indiferent de părţile sociale care le
deţin. *
c. exclusivismul, concretizat în aceea că o cooperativă trebuie să-şi circumscrie obiectul activităţii numai la cel
pe care îl poate realiza cu membrii săi.*
147. Sistemele extensive de exploatare sunt dominate de consumurile interne, deci se bazează pe
potenţialul sistemului, volumul producţiei fiind asigurat prin numărul unităţilor de producţie. Precizaţi
care sunt principalele sisteme de exploatare agricolă extensivă?
a. agricultura pastorală; *
b. sistemul de agricultură complet extensiv;*
c. sistemele de agricultură ecologică, biologică, biodinamică şi forestieră.*
148. În agricultură, unde principalul mijloc de producţie este pământul, şi unde obiectele muncii şi
câteodată mijloacele de producţie sunt organisme vii, concentrarea producţiei poate fi:
a. pe orizontală şi pe verticală; *
b. socială şi economică;
c.vegetală şi animală.
149. În Europa de Nord creşterea productivităţii a fost obţinută fie prin intensificarea folosirii mijloacelor
de producţie, fie printr-o bună valorificare a producţiei, fie printr-o gestionare mai eficientă a input-
urilor. Astfel, sistemele de producţie din Europa de Nord se împart în:
a. sisteme productiviste şi sisteme cu o productivitate mai scăzută;*
b. sistemele tehnologice şi economice;
c. sisteme vegetale intensive si extensive;
150. Trăsăturile generale ale societăţilor cooperative în agricultură, care derivă din principiile generale
ale cooperaţiei, sunt:
a. societatea cooperativă este o societate de persoane; părţile sociale sunt personale şi pot fi cedate numai cu
consimţământul cooperativei;*
b. în privinţa administrării, se aplică principiul “un om un vot”; *
c. societatea cooperativă în agricultură îşi desfăşoară activitatea în anumite limite teritoriale stabilite prin statut
de comun acord cu organismele tutelare.*
151. Analizarea diferitelor tipuri de societăţi cooperative prezente în agricultura ţărilor dezvoltate
permite clasificarea acestora după diferite criterii:
a. zona de desfăşurare a activităţilor;*
b. natura activităţilor cooperativelor; *
c. anvergura activităţilor societăţilor cooperative;*
152. În gruparea agricolă de exploatare în comun (GAEC) întâlnim următoarele categorii de asociați în
funcție de calitatea lor:
a. Șef de exploatație;*
b. Ajutor familial; *
c. Lucrători agricoli;*
153. Daca formele de exploatare reprezintă latura socială a politici de folosire raţională a resurselor de
producţie din agricultură, sisteme de producţie reprezintă latura economică a aceleiaşi politici, urmărind
modul de îmbinare proporţională a utilizării resurselor de producţie. Va rugăm să precizaţi, cate sisteme
de exploatare sunt cunoscute în acest moment?
a. 4 sisteme;
b. 2 sisteme;*
c. 3 sisteme.
154. În raport de greutatea specifică pe care o deţin în valoarea producţiei agricole marfă dintr-o anumită
zonă sau unitate productivă, ramurile de producţie se împart în:
a. de bază şi complementare;*
b. ajutătoare şi anexe producţiei agricole; *
c. cumulative şi competitive;
155. Sub raportul relaţiilor între diferitele ramuri de producţie, organizate în agricultură, ramurile se
clasifică în:
a. ramuri cumulative şi competitive;*
b. ramuri animaliere şi vegetale;
c. ramuri care se condiţionează reciproc;*
156. Indicatorul principal al specializării producţiei agricole atât la nivel de ramură, teritorial sau la nivel
de unitate productivă, îl constituie:
a. cifra de afaceri şi productivitatea;
b. volumul producţiei şi structura producţiei marfă; *
c. volumul vânzărilor;
157. Anul înfiinţării primelor bănci populare este:
a. 1885;
b. 1893;*
c. 1889.
CONTABILITATE
159. Care din următoarele elemente patrimoniale fac parte din categoria capitalurilor proprii:
a. capital social*
b. credite bancare pe termen lung
c. furnizori
160. Care din următoarele elemente patrimoniale fac parte din categoria din categoria stocurilor:
a. materii prime*
b. clienţi
c. furnizori
162. Care din următoarele elemente patrimoniale fac parte din categoria datoriilor pe termen scurt?
a. credite bancare pe termen lung
b. fondul de participare la profit
c. personal – salarii datorate*
163. Contul 378 Diferențe de preț la mărfuri este utilizat pentru înregistrarea:
a. valorii mărfurilor achiziționate
b. valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor*
c. valoarea taxei pe valoarea adăugată
165. Contul 408 Furnizori – facturi nesosite are funcţie contabilă de:
a. cont bifuncţional
b. activ
c. pasiv*
168. Care din următoarele elemente patrimoniale fac parte din categoria activelor circulante băneşti:
a. credite bancare pe termen scurt
b. casa în lei*
c. mărfuri
172. Care din următoarele elemente patrimoniale fac parte din categoria activelor circulante:
a. cheltuieli de constituire
b. fond comercial
c. mărfuri*
176. Care formulă contabilă care exprimă în mod corect obținerea produselor finite?
a.
711 Venituri aferente = 345 Produse finite
costurilor stocurilor de produse
b.*
345 Produse finite = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse
c.
371 Mărfuri = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse
177. Care formulă contabilă care exprimă în mod corect descărcarea din gestiune a produselor finite?
a.*
711 Venituri aferente = 345 Produse finite
costurilor stocurilor de produse
b.
345 Produse finite = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse
c.
371 Mărfuri = 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse
178. Care formulă contabilă care exprimă în mod corect achiziționarea mărfurilor pe bază de factură, cu
plata efectuată ulterior, se înregistreaza astfel:
a.
% = 401 Furnizori
371 Marfuri
4427 TVA colectata
b.
% = 4111 Clienti
371 Marfuri
4426 TVA deductibila
c. *
% = 401 Furnizori
371 Marfuri
4426 TVA deductibila
179. Care formulă contabilă exprimă în mod corect înregistrarea adaosului comercial și a TVA-ului
aferent mărfurilor achiziționate?
a. *
371 = 378
Marfuri Diferente de pret la marfuri
b.
378 = 371
Diferente de pret la marfuri Marfuri
c. *
371 = 4428
Marfuri TVA neexigibila
180. Care formulă contabilă exprimă în mod corect înregistrarea materiilor prime achiziționate de la
furnizori, pentru care nu s-a întocmit factură?
a.*
% = 409 Furnizori – debitori
301 Materii prime
4428 TVA neexigibila
b.
% = 408 Furnizori - facturi nesosite
301 Materii prime
4426 TVA deductibila
c.
% = 408 Furnizori – facturi nesosite
301 Materii prime
4428 TVA neexigibila
181. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă se calculează astfel:
a. aplicând cota de 24% asupra valorii bunurilor vândute
b. aplicând cota de 19% asupra valorii bunurilor vândute*
c. aplicând cota de 16% asupra valorii bunurilor vîndute
182. Valoarea veniturilor aferente produselor finite vândute se determină luând în calcul:
a. cantitatea vîndută*
b. prețul de vânzare*
c. costul de producție
183. Valoare produselor finite descărcate din gestiune în momentul vânzării se determină luând în calcul:
a. cantitatea vîndută*
b. prețul de vânzare
c. costul de producție*
184. Valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor achiziționate de către o societate se determină
astfel:
a. aplicând cota de adaos comercial asupra valorii mărfurilor *
b. aplicând cota de adaos comercial asupra valorii facturii primite de la furnizor
c. aplicând cota de adaos comercial asupra valorii facturii emise către client
186. În momentul obținerii, produsele finite se înregistrează în contabilitate la una din următoarele valori:
a. preț de vânzare
b. cost de achiziție
c. cost de producție*
187. Documentele pe baza cărora se înregistrează vânzarea produselor finite pot fi:
a. bonul de consum
b. nota de intrare – receptie
c. factura*
193. Din punct de vedere al etapei în care se desfăşoară fenomenele economico-financiare cercetate,
analiza se clasifică în:
a. analiză microeconomică și macroeconomică;
b. analiză calitativă și cantitativă;
c. analiză post-factum, curentă și prospectivă.*
205. Se dau următoarele date: cost/cameră ocupată: 60 lei; număr camere ocupate: 17; tarif/cameră: 88 lei;
număr camere existente: 25. Încasările totale din cazare sunt de:
a. 1020
b. 1496*
c. 2200
206. Se dau următoarele date: cost/cameră ocupată: 60 lei; număr camere ocupate: 17; tarif/cameră: 88 lei;
număr camere existente: 25. Profitul/cameră este in acest caz de:
a. 1020 lei
b. 8 lei
c. 28 lei*
207. Metoda substituirilor în lanț se utilizează atunci când între factori există relație de:
a. diferență;
b. produs;*
c. raport;*
208. Metoda balanțieră se utilizează atunci când între factori există relație de:
a. diferență;*
b. raport;
c. sumă*
212. Cheltuielile cu rata de rambursare și dobânda aferente creditelor bancare nu sunt incluse în
categoria:
a. cheltuielilor de exploatare;*
b. cheltuielilor extraordinare;*
c. cheltuielilor financiare;
213. Profitul unitar din cazare se determină:
a. ca diferență între tariful pe cameră și costul pe cameră;*
b. ca raport între profitul total din cazare și numărul de camere ocupate;*
c. ca diferență între profitul din cazare și cheltuielile cu cazarea;
218. Pentru obţinerea brevetului de manager în activitatea de turism, absolvenţii facultăţilor cu profil de
turism trebuie să urmeze un curs de formare managerială specific funcţiei, cu o durată de cel puţin:
a. 3 luni
b. 6 luni*
c. 9 luni
221. Suprafaţa minimă a unei camere cu 2 paturi la o pensiune agroturistică de o margaretă este de:
a. 12 mp
b. 10 mp*
c. 8 mp
222. Suprafaţa minimă a unei camere cu 2 paturi la o pensiune agroturistică de 2 margarete este de:
a. 12 mp
b. 10 mp*
c. 8 mp
223. Suprafaţa minimă a unei camere cu 2 paturi la o pensiune agroturistică de 3 margarete este de:
a. 12 mp*
b. 10 mp
c. 14 mp
224. Suprafaţa minimă a unei camere cu 2 paturi la o pensiune agroturistică de 4 margarete este de:
a. 10 mp
b. 12 mp
c. 14 mp*
225. Suprafaţa minimă a unei camere cu 2 paturi la o pensiune agroturistică de 5 margarete este de:
a. 16 mp*
b. 12 mp
c. 14 mp
226. La pensiunile agroturistice de 5 margarete, punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare este de:
a. 180 puncte
b. 160 puncte*
c. 150 puncte
227. La pensiunile agroturistice de 4 margarete, punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare este de:
a. 80 puncte
b. 130 puncte*
c. 150 puncte
228. La pensiunile agroturistice de 3 margarete, punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare este de:
a. 90 puncte*
b. 120 puncte
c. 150 puncte
229. La pensiunile agroturistice de 2 margarete, punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare este de:
a. 50 puncte*
b. 120 puncte
c. 80 puncte
230. Numărul maxim de locuri într-o cameră la pensiunile agroturistice de o margaretă este de:
a. 2
b. 3
c. 4*
231. Numărul maxim de locuri într-o cameră la pensiunile agroturistice de 2 margarete este de:
a. 2
b. 3*
c. 4
232. Numărul maxim de locuri într-o cameră la pensiunile agroturistice de 3 margarete este de:
a. 2
b. 3*
c. 4
233.Numărul maxim de locuri într-o cameră la pensiunile agroturistice de 4 margarete este de:
a. 2*
b. 3
c. 4
234.Numărul maxim de locuri într-o cameră la pensiunile agroturistice de 5 margarete este de:
a. 2*
b. 3
c. 4
235. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există grătar în aer liber:
a. 2
b. 3*
c. 5
236. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există locuri de joacă amenajate
pentru copii:
a. 2
b. 7*
c. 5
237. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există piscină în aer liber:
a. 12
b. 15*
c. 25
238. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există televizor cu recepție
canale TV în toate camerele:
a. 3*
b. 5
c. 15
239. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există telefon în fiecare cameră:
a. 3
b. 5*
c. 15
240. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există drum carosabil până la
poarta pensiunii:
a. 3*
b. 5
c. 15
241. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există instalații de energie
alternativă funcţionale şi care asigură minimum 5% din consumul general:
a. 20*
b. 10
c. 15
242. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă există semnalizare de la şoseaua
principală:
a. 3
b. 2*
c. 5
243. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, câte puncte se obţin, dacă pensiunea deţine eticheta
ecologică:
a. 30
b. 25*
c. 15
244. La unităţile de alimentaţie publică (restaurantele) de 5 stele indicele de suprafaţă (mp/loc masă)
trebuie să fie de:
a. 1,8
b. 1,6*
c. 1,5
245. La unităţile de alimentaţie publică (restaurantele) de 4 stele indicele de suprafaţă (mp/loc masă)
trebuie să fie de:
a. 1,8
b. 1,6
c. 1,5*
246. La unităţile de alimentaţie publică (restaurantele) de 3 stele indicele de suprafaţă (mp/loc masă)
trebuie să fie de:
a. 1,3*
b. 1,6
c. 1,5
247. La unităţile de alimentaţie publică (restaurantele) de 2 stele indicele de suprafaţă (mp/loc masă)
trebuie să fie de:
a. 1,3
b. 1,0*
c. 1,5
248. Amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare se solicită la pensiunile agroturistice de:
a. 3 margarete*
b. 4 margarete*
c. 5 margarete*
250. În conformitate cu legislaţia în vigoare, curte proprie cu spaţii verzi se solicită la pensiunile
agroturistice de:
a. 3 margarete*
b. 4 margarete*
c. 5 margarete*
251. Lista meniu, în care vor fi menționate preparatele culinare cu denumirea, componența și gramajul
lor detaliat, în limba română și în două limbi de circulație internațională este obligatorie pentru
restaurantele de:
a. 3 stele*
b. 4 stele*
c. 5 stele*
252. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, se primesc 25 de puncte dacă există implementat un
sistem de:
a. management al calităţii*
b. management de mediu *
c. management al siguranței alimentelor*
253. La clasificarea unei pensiuni agroturistice, se primesc 25 de puncte dacă există implementat un
sistem de:
a. management al calităţii*
b. management pentru sănătate şi securitate ocupaţională.*
c. management al siguranței alimentelor*
SOCIOLOGIE RURALĂ
254. Autarhia se referă la:
a. izolarea din satul tradițional*
b. mobilitate socială
c. pătrunderea noului în mediul rural
255. Cercetări sociologice semnificative şi originale asupra ruralului tradiţional românesc au fost realizate
de:
a. Şcoala de la Chicago
b. Şcoala de la Roma
c. Şcoala Monografică de la Bucureşti*
274. Etapa finală a unei cercetării sociologice înseamnă redactarea raportului. Acest raport final cuprinde:
a. introducere în problemă;*
b. prezentarea tehnicilor şi procedeelor utilizate*
c. prezentarea concluziilor şi interpretarea rezultatelor.*
283. După componentele poziţiei sociale care se modifică, mobilitatea socială poate fi:
a. geografică, *
b. profesională,*
c. instrucţională*
286. Evaluarea serviciilor este mai dificilă și, adesea, subiectivă datorită caracteristicii lor de:
a. nestocabilitate;
b. absență a proprietății;
c. imaterialitate; *
287. În cazul unei oferte de servicii mai mare decât cererea, dintre consecințele ce pot apărea se numără:
a. creșterea tarifelor;
b. neacoperirea cererii;
c. imobilizarea de fonduri.*
288. După modul de formulare a deciziei de cumpărare, serviciile turistice pot fi:
a. servicii cu plată și servicii gratuite;
b. servicii ferme și servicii spontane;*
c. servicii de agrement și servicii de informare;
292. Productivitatea muncii, reprezintă un indicator prin care măsurăm eficiența utilizării factorului
uman:
a. acest indicator ar trebui să aibe valori în scădere continuă și situate sub media înregistrată în sector;
b. o creștere sănătoasă a acestui indicator se obține prin creșterea continuă a numărului personalului;
c. indicatorul se poate calcula prin raportarea numărului de angajați la cifra de afaceri/ producția realizată/
excedentul brut din exploatare/ valoarea adaugată.*
293. Din categoria zonelor cu o activitate cvasipermanentă sau fără concentrări sezoniere semnificative
fac parte:
a. centrele urbane şi staţiunile balneare;*
b. staţiunile de pe litoral;
c. arealele turistice din zona Deltei Dunării.
297. Care din următoarele mutaţii sunt în economia românească în ultimii ani: creşterea ponderii sectorului
terţiar în populaţia ocupată (P.O.) (1); creşterea ponderii sectorului primar în P.O. (2); scăderea ponderii
sectorului secundar în P.O. (3); devansarea ponderii sectorului terţiar în P.O. de către ponderea acestui sector în
PIB (4), reprezintă indicatori ai modernizării economiei:
a.1,2,3
b. 2,3,4
c. 1,3,4*
298. Veniturile populaţiei reprezintă un important factor economic de influență asupra activității
turistice. Modul său de acțiune se exprimă astfel:
a. pe măsură ce nivelul global al veniturilor creşte, partea destinată activităților turistice scade relativ;
b. există o corelaţie directă între evoluţia veniturilor și cheltuielile pentru turism, dar variaţia acestora din urmă
este, de regulă, mai amplă.*
c. o creştere a veniturilor băneşti conduce la o sporire, mai mică sau cel mult egală, a cheltuielilor turistice.
299. Rata de schimb valutar a unei țări are o influență importantă asupra performanței turistice:
a. o depreciere a monedei determină o creștere a costului turismului și, prin urmare, o scădere a fluxului de
turiști;
b. o apreciere a monedei determină o scădere a costului turismului și, prin urmare, o creștere a fluxului de
turiști;
c. fluxul de turiști internaționali către o țară străină tinde să crească din moment ce cursul de schimb scade.*
300. Dintre factorii de influență cu impact pozitiv asupra ofertei turistice, prin efectul de reducere a
costurilor, enumerăm:
a. inovatia tehnologica;*
b. creșterea veniturilor populației;
c. inflația prețurilor.
304. Dintre factorii de influență cu impact pozitiv asupra ofertei turistice, prin efectul de creștere a
prețurilor produselor turistice, enumerăm:
a. taxele și impozitele;
b. restricțiile in circulația călătorilor (vize etc);
c. tendințele modei; *
305. Rolul și locul turismului în economia națională se analizează prin intermediul următorilor indicatori:
a. contribuţia turismului la creşterea produsului intern brut;*
b. contribuţia turismului la crearea de locuri de muncă;*
c. aportul de valută în cadrul balanței de plăți.*
306. Creșterea veniturilor bănești ale populației influențează cererea de vacanțe sub aspectul:
a. duratei sejurului; *
b. frecvenței vacanțelor *
c. distribuției in timp și spațiu; *
307. Pentru definirea spațiului rural este utilizată definiția propusă de către Organizația Economică
pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD). Această definiție:
a. are la baza criteriul densității populației; *
b. utilizează o abordare secvențială, în prima etapa identificându-se, unitățile locale cu o densitate a populației
sub 150 persoane / km2 ).*
c. clasifică regiunile (NUTS 3 or NUTS 2) în funcţie de ponderea populaţiei rurale în: arii rurale dense, rare,
sau arii rurale ce nu prezintă nici un interes economic
309. Dintre cei mai sugestivi indicatori utilizaţi în stabilirea importanței sectorului turistic în economie,
fac parte :
a. contribuţia la crearea produsului intern brut (PIB);*
b. ponderea populaţiei ocupate în sectorul serviciilor din total populație ocupat ;*
c. ponderea cheltuielilor pentru servicii în cheltuielile totale de consum ale populaţiei.*
310. Criteriile de analiză a forţei de muncă angajate în sectorul turistic sunt reprezentate de:
a. structura forţei de muncă pe trepte de pregătire; *
b. proporţia angajaţilor sezonieri din total angajați; *
c. fluctuaţia personalului.*
311. Elasticitatea cererii de servicii turistice la preț măsoară reacția consumatorilor la variațiile de preț.
Se calculează prin:
a. raportul dintre variația relativă a cantității cumpărate la variația relativă a costului de oportunitate;
b. raportul dintre variația relativă a cantitățiii cumpărate la variația relativă corespunzătoare a venitului;
c. nici una din modalitățile enumerate*
312. Datele statistice relevă existenţa unei strânse legături între nivelul dezvoltării economice şi ponderea
populaţiei ocupate în sectorul serviciilor:
a. pe măsura dezvoltării economice, crește cererea pentru servicii, determinând majorarea ponderii populației
ocupate în acest sector;*
b. în ţările dezvoltate economic serviciile ajung până la 30-40%, în funcţie de modelele de creştere economică;
c. extinderea progresului tehnic in cadrul serviciilor, determină scăderea ponderii populaţiei ocupate, mai ales în
statele puternic dezvoltate.
317. Cum vor fi preţurile furnizorilor care nu au putere de negociere în relaţia cu clienţii?
a. ridicate
b. scăzute *
c. preţurile nu sunt influenţate de puterea de negociere.
324. Preţul real se calculează prin raportarea preţului nominal de la un moment dat la:
a. preţul unui bun *
b. preţul unui serviciu*
c. un venit ales ca etalon.*
328. Cum vor fi preţurile produselor unui sector de activitate relativ concentrat în relaţia cu clienţii?
a. ridicate *
b. scăzute
c. preţurile nu sunt influenţate de concentrarea sectorului de activitate.
329. Intrarea unui nou venit într-un sector de activitate care realizează produse diferenţiate presupune
riscuri:
a. relativ mari; *
b. relativ mici;
c. riscurile asociate intrării într-un sector de activitate nu depind de diferenţierea produselor.
330. Cum vor fi preţurile produselor unui sector de activitate ale cărui produse sunt concurate de produse
de inlocuire cu preţ comparativ relativ scăzut?
a. ridicate
b. scăzute *
c. preţurile de valorificare nu sunt influenţate de preţurile produselor de înlocuire.
331. Costul total pentru obtinerea unei unitati de produs este de 370 lei. Prin producerea unei unitati
suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele doua unitati produse va creste cu 150 de lei.
In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, iar Costul marginal pentru producerea unei unitati de produs a
fost de 170 de lei,
a. costul marginal in cazul producerii celei de-a doua unitati de produs va fi mai mic decat pentru producerea
unei unitati de produs *
b. costul marginal se va mentine identic
c. costul marginal in cazul producerii celei de-a doua unitati de produs va fi mai mare decat pentru producerea
unei unitati de produs
332. Costul total pentru obtinerea a 5 unitati de produs este de 810 lei. Prin producerea unei unitati
suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele doua unitati produse va creste cu 70 de lei.
In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, iar Costul marginal pentru producerea a 5 unitati de produs a
fost de 70 de lei,
a. costul marginal in cazul producerii a 6 unitati de produs va fi mai mic decat pentru producerea a 5 unitati de
produs
b. costul marginal se va mentine identic *
c. costul marginal in cazul producerii a 6 unitati de produs va fi mai mare decat pentru producerea a 5 unitati de
produs
333. Costul total pentru obtinerea unei unitati de produs este de 370 lei. Prin producerea unei unitati
suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele doua unitati produse va creste cu 150 de lei.
In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, pentru doua unitati produse:
a. CFM>CVM
b. CFM< CVM *
c. CTM>CVM *
334. Costul mediu este o categorie de cost despre care se poate afirma că:
a. nu este legat de volumul de producţie realizat
b. se determină în raport cu variaţia producţiei într-un interval de timp
c. se poate calcula prin raportarea costului total la numărul de unităţi de produse obţinute *
335. Costul marginal este o categorie de cost despre care se poate afirma că:
a. nu este influenţat de producerea unei unităţi suplimentare de produs
b. se determină în raport cu producţia realizată la un moment dat
c. poate fi exprimat ca un raport între creşterea costului total şi creşterea producţiei *
336. Costul fix mediu este o categorie de cost despre care se poate afirma că:
a. duce la formarea costului total mediu prin însumarea acestuia cu costul variabil total
b. se determină ca un raport între costul fix total şi cantităţile produse *
c. creşte pe măsura producere de unităţi suplimentare dintr-un produs
337. Costul complet este determinat prin însumarea următoarelor categorii de cost:
a. costurile directe şi costurile indirecte *
b. costurile fixe medii şi costurile variabile medii
c. costurile medii şi costurile marginale
338. Costul total pentru obtinerea a 8 unitati de produs este de 890 lei. Prin producerea unei unitati
suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele noua unitati produse va creste la 1060 lei.
In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, pentru noua unitati produse:
a. Costul marginal =170 *
b. CFM< CVM *
c. CVM<CTM *
339. Între preţul de echilibru şi preţul pieţei pot exista următoarele corelaţii:
a. dacă oferta este excedentară, preţul pieţei este mai mare decât preţul de echilibru
b. dacă oferta este excedentară, preţul pieţei este mai mic decât preţul de echilibru *
c. preţul pieţei nu poate fi egal cu preţul de echilibru
340. O firmă poate opta pentru stabilirea unui preţ la un nivel mai mic decât costul atunci când:
a. se înregistrează o creştere a cererii pe piaţă
b. se înregistează o diminuare pe termen lung a cererii
c. se înregistrează o diminuare pe termen scurt dar masivă a cererii*
341. O întreprindere aflata în situatia de monopol poate sa isi propuna ca strategie de stabilire a pretului:
a. stabilirea preţului pentru obtinerea de profit maxim *
b. stabilirea preţului pentru maximizarea cifrei de afaceri *
c. stabilirea preţului pentru maximizarea cantităţii produsă şi comercializată.*
MARKETING
343. Newsletter-ul electronic este un instrument de marketing pe care îl utilizează organizaţiile turistice
pentru a promova oferta de produse şi/sau servicii în cadrul campaniilor de promovare:
a. în presa scrisă;
b. online;*
c. la radio.
349. Instrumentul de comunicare folosit în cadrul campaniilor de informare a turiştilor, realizate on-line,
prin e-mail, este:
a. anunţul publicitar;
b. spotul radio;
c. newsletter-ul electronic.*
353. Numărul total al consumatorilor care ar putea cumpăra un produs turistic la un moment dat
formează:
a. piaţa reală a produsului;
b. piaţă potenţială a produsului;*
c. cota relativă de piaţă a pensiunii.
354. Dintre componentele mix-ului de marketing, în eforturile de fidelizare a turiştilor se apelează cel mai
adesea la:
a. preţ;*
b. distribuţie;
c. produs.
355. Componente ale mix-ului de marketing care au impact asupra turiştilor sunt:
a. produsul şi preţul;
b. distribuţia şi promovarea;
c. ambele variante.*
356. În rândul factorilor care acţionează asupra cererii, iar prin intermediul acesteia asupra pieţei
turistice, se înscriu:
a. gradul de concentrare a pieţei turistice;
b. nivelul inflaţiei;*
c. nivelul de dezvoltare a infrastructurii.
362. Cea mai eficientă variantă pentru distribuţia produselor şi/sau serviciilor turistice esre reprezentată
de:
a. sistemele telefonice de rezervare;
b. sistemele online de rezervare;*
c. sistemele directe de rezervare, la sediile distribuitorilor.
363. Una dintre formele cele mai vizibile ale activităţii de marketing turistic direct, prin prisma frecvenţei
de desfăşurare şi a bugetelor alocate, este reprezentată de campaniile de:
a. direct mail;*
b. publicitate TV cu răspuns direct;
c. publicitate în presă;
.
364. Evoluţia de ansamblu a pieţei turistice este determinată de:
a. potenţialul turistic al unei zone, exprimat prin volumul, structura şi calitatea resurselor turistice;*
b. gradul de amenajare turistică a unui spaţiu geografic;*
c. nivelul de dezvoltare a infrastructurii unui spaţiu geografic.*
367. Între simbolurile capabile să transmită imaginea unui produs sau a unei destinaţii turistice, se
înscriu:
a. unicitatea resurselor turistice (frumuseţea peisajului, vestigii istorice etc.);*
b. unităţi de cazare şi alimentaţie de calitate ridicată;*
c. ambianţa de ansamblu.*
368. Care dintre următoarele faze presupun interacţiunea turistului cu pensiunea/unitatea de cazare:
a. alăturarea;*
b. consumul;*
c. detaşarea.*
369. În accepţiunea marketingului, un produs turistic nou este pachetul de bunuri materiale şi servicii
care:
a. prezintă una sau mai multe însuşiri noi;*
b. pune în valoare o caracteristică ce nu a fost utilizată, comparativ cu produsele deja existente pe piaţă;*
c. foloseşte idei clasice, deja consacrate şi care oferă o oarecare siguranţă de succes.
370. Printre componentele sistemului de comunicare de marketing de la nivelul unităţii turistice se află:
a. emiţătorul şi receptorul;*
b. codificarea, decodificarea şi reacţia;
c. mediile de comunicare.*
372. Printre mediile de comunicare pe care organizaţiile turistice le pot utiliza pentru a-şi desfăşura
campaniile de publicitate se numără:
a. presa;*
b. publicitatea exterioară, târgurile de turism;
c. radioul şi televiziunea.*
373. Organizaţiile turistice pot viza, prin intermediul campaniilor de publicitate realizate:
a. consumatorii individuali;*
b. consumatorii organizaţionali;*
c. intermediarii specializaţi şi publicul larg.*
380. In funcție de gradul de cuprindere al realităţii economice, modelele economice se pot grupa în:
a. cu profil tehnologic, informațional decizionale, informaționale, ale relațiilor umane,
b. deterministe și stochastice,
c. parțiale și generale *
381. Din punct de vedere timp și utilitate practică modelele economice se pot grupa în:
a. cu profil tehnologic, informațional decizionale, informaționale, ale relațiilor umane,
b. modele operative și modele orientative ale creșterii economice*
c. parțiale și generale
384. Se apreciază semnificaţia coeficientului de variaţie, ştiind că dacă valorile obţinute sunt:
a.mai mici de 10% - variație mica, 10,1-15% variație mijlocie, peste 15,01% variație mare
b. mai mici de 10% - variație mica, 10,1-20% variație mijlocie, peste 20,01% variație mare*
c.mai mici de 5% - variație mica, 5,1-20% variație mijlocie, peste 20,01% variație mare
385. Quartile sunt valorile care împart șirul de observații aranjate după mărime în:
a. două părți egale ca număr
b. patru părți egale ca număr*
c. trei părți egale ca număr
386. Modelul matematic de optimizare a dimensiunii unei unități are următoarele părți componente:
a. funcție obiectiv, restricții, resurse, condiție de nenegativitate; *
b. factori de producție,
c. resurse umane.
390. In urma rezolvării modelului matematic cu ajutorul programării liniare (metoda Simplex) rezultă în
variabila primală (soluția primală) o valoare a funcției obiectiv de 11200 lei. Ce valoare are funcția
obiectiv în variabila duală (soluția duală)?
a. aceeași valoare*
b. mai mare cu 10 % decât valoarea din soluția primală
c. mai mică cu 10% decât valoarea din soluția primală
391. Se calculează pentru anii 2013-2017, tendința cu ajutorul regresiei liniare pentru producția medie
rezultată la cultura de porumb. In urma calculelor rezultă ecuația de tendință de forma F(t)= 4197,3-
164,3t. Să se calculeze producția ajustată pentru anul 2018, prin extrapolarea ecuației F(6).
a. 3211,5 kg/ha*
b. 3500.5 kg/ha
c. 3305.2 kg/ha
392. In urma calculării indicatorilor producției medii la cultura de porumb boabe pentru o perioada de 5
ani, rezultă un coeficient de variație c% = 22,5%. Se consideră că:
a. variația este mare*
b. variația este mică
c. variația este medie
393. Se cunoaște următorul șir de numere : 6, 7, 15, 36, 39, 40, 41, 42, 43, 47, 49. Identificați: quartila
inferioară (Q1), quartila mijlocie (Q2) și quartila superioară (Q3).
a. Q1= 15, Q2= 41, Q3= 47
b. Q1= 15, Q2= 40, Q3= 43*
c. Q1= 36, Q2= 40, Q3= 43
398. Funcția obiectiv a modelului matematic poate fi în funcție de scopul propus de:
a. minimizare a costului de producție; *
b. maximizare a profitului; *
c. de stabilire a resurselor consumate.
399. Procesul simulării agricole cuprinde următoarele etape:
a. formularea problemei de rezolvat;*
b. culegerea și prelucrarea preliminară a datelor reale;*
c. estimarea parametrilor de introdus în model și analiza datelor simulate;*
402. Semnificatia mediei se masoara prin gradul de imprastiere a numarului de valori in jurul
mediei.Astfel, daca in jurul mediei in limitele de x +/- 0,5 . se gasesc cel putin un numar de valori
care au o pondere de 54,5 %, valoarea mediei se apreciaza a fi:
a. foarte semnificativa*
b. semnificativa
c. distinct semnificativa
403. Forma generala prin care se exprima o ecuatie de regresie este F(x)= a+bx, unde a si b reprezintă:
a. interceptul și panta de regresie *
b. interceptul si variabila criteriu
c. panta de regresie si variabila criteriu