I.

CONCEPTUL DE “COMUNICARE”:
este procesul prin care se transmit informaţii de la un emiţător la un receptor, prin
utilizarea unui sistem de semne şi simboluri;
poate fi directă (faţă în faţă) sau mediată (text scris, poşta electronică).

II. PROCESUL COMUNICĂRII:

Procesul comunicării presupune 2 etape:
 receptarea mesajului celuilalt;
 transmiterea propriului mesaj.
A. Receptarea mesajului:
În comunicarea directă, ascultarea e primul pas în stabilirea unei relaţii de comunicare
eficientă. A fi un bun ascultător presupune manifestarea unei atitudini de respect şi de
acceptare a interlocutorului. Comportamentele care transmit acest mesaj sunt:
 stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim;
 folosirea răspunsului minimal şi a încurajării;
 concentrarea atenţiei pe ceea ce spune vorbitorul;
 adresarea întrebărilor;
 evitarea sfaturilor;
 evitarea întreruperii celui care vorbeşte.
B. Transmiterea mesajului: mesajul să fie clar, concis.

III. BARIERE ÎN COMUNICARE, COGNITIVE:

I. ÎN COMUNICARE
a. Judecarea celuilalt: sunt răspunsuri care impun punctul de vedere al vorbitorului;
cealaltă persoană se simte neînţeleasă, nesigură; comunicarea va fi ineficientă.
Exemple: - privire critică;
- etichetarea : “Eşti distrat şi dezordonat”;
- diagnosticarea: ”Spui asta doar pentru că te simţi vinovat”.
b. Oferirea rapidă de soluţii:
Exemple: - imperativele: “Fugi şi rezolvă acum problema”;
- ameninţarea: “Dacă nu eşti de acord cu aceste condiţii, o să te dau în
judecată”;
- moralizarea: “Ar trebui să îţi ceri scuze de la ea”;
- oferirea de sfaturi: “Daca aş fi în locul tău, asta aş face”.
c. Lipsa de interes pentru nevoile şi preocupările celeilalte persoane:
Exemple: - diversiunile: “Dacă crezi că asta e grav, stai să vezi ce mi s-a întâmplat
mie”;
- argumentul logic: “Păi dacă îţi laşi cheile în maşină, e normal să şi le
fure cineva”;
- asigurarea că totul va fi bine: Se va termina cu bine, nu-ţi face griji”.
 II. COGNITIVE
a. Stereotipurile sunt convingeri referitoare la caracteristicile, atributele şi comportamentele
specifice membrilor unei categorii sociale. Ceea ce este specific e lipsa de cunoştinţe suficiente
despre membrii grupului respectiv.
b. Prejudecăţile sunt atitudini negative, ce presupun generalizări nefavorabile în legătură cu
membrii unui grup anume (ex. sexismul – prejudecăţile bărbaţilor în legătură cu femeile;
antisemitismul – prejudecăţile în legătură cu evreii; rasismul – prejudecăţile în legătură cu
membrii altei rase). Au o componentă afectivă negativă, se manifestă prin comportamente de
discriminare.

IV. COMUNICAREA ASERTIVĂ:

Asertivitatea este:
 abilitatea de a-ţi comunică nevoile,
emoţiile, opiniile şi convingerile într-o
manieră care nu încalcă drepturile celorlaţi;
 a abilitate pe care o poţi învăţa; Asertivitatea nu este:
 o modalitate de a comunica şi de a te  acelaşi lucru cu agresivitatea care
comporta cu ceilalţi care te va ajuta să ai presupune mai mult impunerea propriei
mai multă încredre în tine. persoane în determinentul celorlalţi.
Notă: În anumite situaţii, oricâtă încredere Comportamentul asertiv are consecinţe
avem în noi înşine, ne poate fi dificil să pozitive pentru toţi, pe când
facem faţă. De exemplu: când un coleg este comportamentul agresiv are rezultate
foarte insistent; când ceri înapoi cuiva negative;
căruia i-ai împrumutat un lucru; când  ceva care îţi asigură fericirea sau că
reacţionezi la supărarea sau furia cuiva; vei fi tratat corect;
când un vânzător devine prea insistent;  soluţia pentru toate problemele;
 
când comunici despre emoţiile tale celor  garanţia că vei obţine ceea ce vrei.
apropiaţi.

Pe măsură ce creştem, învăţăm să ne adaptăm comportamentul la ce se întâmplă în

jurul nostru, la persoanele cu care ne întâlnim. Dacă încrederea în noi înşine este diminuată,
prin ironie sau violenţă, atunci când vom fi adulţi vom avea tendinţa să reacţionăm pasiv sau
agresiv, în situaţii similare.
Deşi o persoană a învăţat să reacţioneze pasiv sau agresiv, se poate schimba şi poate
învăţa să devina asertivă. Mai jos, poţi identifica efectele comportamentului pasiv, agresiv, în
comparaţie cu cel asertiv.

Comportamentul pasiv Comportamentul asertiv Comportamentul agresiv

Caracteristici Nu îţi exprimi emoţiile, Îţi exprimi emoţiile, nevoile, Îţi exprimi emoţiile, nevoile,
nevoile, drepturile şi opiniile. drepturile şi opiniile păstrând drepturile şi opiniile fără
În schimb exagerezi respect pentru ale celorlalţi. respect pentru ale celorlalţi.
importanţa emoţiilor,
nevoilor, drepturilor şi
opiniilor celorlalţi.
Emoţii Îţi reţii propriile emoţii sau le Eşti capabil să-ţi exprimi emoţiile Îţi exprimi emoţiile într-o
exprimi într-o manieră într-o manieră directă, onestă şi manieră inadecvată (cu furie
indirectă sau inutilă. adecvată. şi ameninţări)
Nevoi Acorzi tot timpul atenţie Atunci când nevoile tale nu sunt Nevoile tale sunt mai
nevoilor celorlaţi, pe care le satisfăcute , te vei simţi neapreciat, importante decât ale altcuiva.
consideri mai importante. respins sau trist. Nevoile celorlalţi sunt
ignorate.
Drepturi Altcineva are drepturi iar tu Îţi cunoşti drepturile esenţiale şi Îţi susţii drepturile tale, dar le
nu îţi recunoşti aceleaşi eşti capabil să le susţii. În egală încalci pe ale celorlalţi.
privilegii. măsură respecţi drepturile
celorlalţi şi nu le încalci.
Opinii Consideri că nu ai nimic Îţi exprimi părerile şi consideri că Ideile tale contează cel mai
important de spus iar ceilalţi poţi contribui alături de punctele mult, iar ale celorlaţi, nu
au întotdeauna dreptate. Te de vedere ale altor persoane. înseamnă decât foarte puţin
temi să spui ceea ce gândeşti sau chiar nimic.
pentru că poţi fi luat în râs.
Scop Scopul comportamentului Scopul comportamentului asertiv Scopul comportamentului
pasiv este să evite nu este câştigul, ci să fii capabil să agresiv este să câştige, dacă
întotdeauna conflictele şi să le simţi că ai spus ceea ce doreai să este nevoie, în detrimentul
facă celorlalţi pe plac. spui. celorlalţi.
Efecte Pe termen scurt: Asertivitatea este o atitudine, faţă Pe termen scurt:
 scade anxietatea; de tine şi ceilalţi, onestă şi utilă. O  eliberarea
 evită sentimentul de persoană asertivă cere ceva ce tensiunii;
vinovaţie; doreşte:  sentimentul de
 suferinţă;  direct şi deschis; putere.
 sacrificiu.  adecvat, respectând Pe termen lung:
Pe termen lung: propriile opinii şi drepturi şi  sentimentul de
 stimă de sine aşteptând ca şi ceilalţi să facă vinovaţie şi ruşine;
scăzută; acelaşi lucru;  ceilalţi sunt
 tensiuni interioare  cu încredere , fără responsabili pentru propriul
care duc la stres, furie, anxietate. comportament;
depresie; O persoană asertivă:  scade stima de
 afectarea stării de  nu încalcă drepturile sine;
sănătate; celorlalţi;  resentimente în
 iritarea celorlalţi;  nu va aştepta ca ceilalţi să preajma persoanelor
 lipsă de respect din ghicească ceea ce doreşte; agresive.
partea celorlalţi.  nu va fi anxioasă şi nu va
evita situaţiile dificile.
Beneficiul major este creşterea
încrederii în sine şi respectul faţă
de ceilalţi.

V. APLICAŢII – FIŞE DE LUCRU

Fişa de lucru nr. 1

Aminteşte-ţi o situaţie recentă în care ţi-a fost dificil să reacţionezi, să spui ceea ce doreşti tu:
 Ce anume ţi-a fost
dificil?.............................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................
.
 Ce factori au contribuit la situaţia
respectivă?.......................................................................................................
 Fişa de lucru nr. 2
 Aminteşte-ţi o situaţie când cineva a fost asertiv cu tine şi ţi-a respectat opiniile.
Cum
te-ai
simţit?........................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………

Fişa de lucru nr. 3

”Identifică emoţia! (creare fişă de lucru)
a. Identifică emoţia care apare în fiecare situaţie şi desenează o faţă umană care să
exprime acea emoţie.
Cum te-ai simţi dacă:
1.Ai primi un cadou? FERICIT
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8

b. “Identifică emoţia trăită!”

Gândeşte-te cum te simţi în acest moment şi scrie numele emoţiei
trăite………………………
Reprezintă printr-un desen.

“Exprima-ţi emoţia!” - “Lucrurile pe care le fac în diferite stări emoţionale”

Mă simt…………………. Şi atunci…………..
bucuros
supărat
izolat
iubit
dezamăgit
neîndreptăţit
nemulţumit
abătut
plictisit
mi-e teamă

Notă:
Sunt 7 emoţii principale: 1. fericire; 2. surpriză; 3. teamă; 4. tristeţe; 5. furie; 6.
curiozitate; 7. dezgust/ dispreţ + ruşine.
 Fişa de lucru nr. 4
Completaţi următoarele afirmaţii, apoi purtaţi discuţii de grup analizând modul de
exprimare asertivă a emoţiilor:
 Când cineva îşi exprimă nemulţumirea faţă de mine,
eu………………………………..
 Când sunt supărat pe un coleg,
eu…………………………………………………………
 Când sunt supărat pe un prieten,
eu………………………………………………………
 Când sunt supărat la şcoală,
eu……………………………………………………………

Fişa de lucru nr. 5 “Cum pot arăta că ascult pe cineva?”

Ce fac când îl ascult pe cel care îmi Ce fac când nu îl ascult pe cel care îmi
vorbeşte? vorbeşte?

Fişa de lucru nr.6 Lista persoanelor pe care pot conta în diferite situaţii
Situaţia Persoana care mă poate ajuta
…când mă lovesc
…când un străin vrea să intre în casă
…când mi-e frică
…când cei mari mă lovesc
…când văd un accident
…când nu mă simt bine
…când mă doare ceva
…când nu ştiu la un test
…când nu am încredere în mine
…când părinţii mei sunt bolnavi
…când mă cert cu un prieten
Fişa de lucru nr.7 Chestionar: “Sunt o persoană asertivă?”
Citeşte cu atenţie situaţiile prezentate mai jos şi, în funcţie de cât de confortabil te simţi în fiecare
caz, îţi acorzi următorul punctaj: 1 - inconfortabil, 2 - rezonabil, 3 - foarte confortabil.
Nr. Situaţia Inconfortabil Rezonabil Foarte
crt confortabil
1. Vorbeşti tare şi pui întrebări în clasă.
2. Atunci când te întrerupe cineva, îţi exprimi
dezacordul.
3. Îţi exprimi opiniile în faţa persoanelor cu
autoritate.
4. Intri sau ieşi dintr-o încăpere plină cu oameni.
5. Vorbeşti în faţa unui grup.
6. Menţii contactul vizual în timpul unei
conversaţii.
7. Îţi foloseşti autoritatea fără să te consideri
nepoliticos sau agresiv.
8. Soliciţi din nou când nu ai primit ceva ce ai
cerut.
9. Deşi cineva aşteaptă să te scuzi, nu o faci pentru
că simţi că tu ai dreptate.
10. Ceri să ţi se înapoieze ceva ce ai împrumutat,
fără să te scuzi.
11. Primeşti un compliment şi spui ceva prin care
eşti de acord.
12. Accepţi o respingere.
13 Nu ai obţinut o aprobare de la o persoană
importantă pentru tine.
14. Discuţi deschis cu o persoană care te critică.
15. Îi spui cuiva că ceea ce a făcut te deranjează.
16. Refuzi să faci ce ţi se cere atunci când nu doreşti.
17. Refuzi o cerere de întâlnire cu cineva.
18. Îţi exprimi nemulţumirea când crezi că cineva
încearcă să te convingă de ceva cu care tu nu eşti
de acord.
19. Îţi exprimi supărarea când te supără ceva.
20. Contrazici pe cineva.
21. Răspunzi cu umor atunci când cineva încearcă
să te pună la punct.
22. Faci glume pe seama greşelilor pe care le-ai
făcut.
TOTAL

Bibliografie:
1.Cosma, T., Ora de dirigenţie în gimnaziu, Ed.
“Plumb”, Bacău, 1994
2.Lemeni,G., Porumb,M., Consiliere şi orientare.
Activităţi pentru clasele V-VIII, Editura ASCR,
Cluj, 2011 Prof.Cornelia Cucu
3.Puia,M.,Comşa,F.,M.,Îndrumar de dirigenţie, Liceul cu Program Sportiv Bacău
Editura Niculescu, Bucureşti, 2007