METAMORFOZA

Franz Kafka
 Într-oăbun ădimineaţ ,ăcîndăGregorăSamsaăseătreziăînăpatulălui,ădup ăoănoapteă
de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-oă gînganieă însp imînt toare.ă
Z ceaăîntinsăpeăspateleăs uătareăcaăoăcarapaceăşi,ăcîndăridicaăpuţinăcapul,ăîşiăvedea
abdomenulăcafeniuăboltităînăsusăşiădivizatăînăsegmenteărigide,ădeăformaăunorăarcuriă;ă
plapumaă abiaă seă maiă ţineaă s ă nuă aluneceă cuă totulă deă peă aceast ă proeminenţ .ă
Nenum rateleăluiăpicioare,ăjalnicădeăsubţiriăînăcomparaţieăcuădimensiunileăsaleădeă
alt dat ,ăîi tremurau, neajutorate, înaintea ochilor.
«Ce s-a întîmplat cu mine ?» îi trecu prin gînd. Nu era vis. în jur se afla
cameraăluiăliniştit ăoăadev rat ăcamer ăomeneasc ,ădeşiăcamămic ăcuprins ăîntreăceiă
patru pereţiă peă care-iă cunoşteaă atîtă deă bine.ă Deasupraă mesei,ă peă careă seă vedea,ă
împr ştiat ,ă oă colecţieă deă mostreă de stofeă c ciă Samsa era voiajor comercial sta
atîrnat ă fotografia ce-oă t iaseă deun ziă dintr-oă revist ă ilustrat ă şiă oă puseseă într-o
ram ă frumoas ,ă aurit .ă Reprezentaă oă femeieă cuă c ciulit ă înă capă şiă cuă ună boaă de
blan ălaăgîtă:ăfemeiaăşedeaădreptăşiăîntindeaăspreăprivitorăunămanşonămareădeăblan ,ă
înăcareăîiădisp reaăîntregulăbraţ,ăpîn ălaăcot.
Privireaă luiă Gregoră lunec ă apoiă spreă fereastr ,ă şiă vremeaă mohorît ă deă afar ă
c ciă seă auzeauă picurileă deă ploaieă ţîrîindă peă glafulă deă tabl ă îlă f cuă profundă
melancolic. «Ce-ară fi,ă dac ă aşă maiă trageă ună puiă deă somnă şiă aşă uitaă deă toateă
smintelileăastea»,ăgîndiăel,ădarăideeaăseădovediăîntruătotulănerealizabil ,ădeoareceăseă
obişnuiseăs ădoarm ăpeăparteaădreapt ăşi,ăînăsituaţiaăactual ,ănuăseăputeaăîntoarce în
poziţiaă respectiv .ă Cuă oricît ă forţ ă c ut ă s ă seă arunceă peă parteaă dreapt ,ă seă
rostogoleaădeăfiecareădat ăînd r tăpeăspate,ăîncerc ădeăsuteădeăori,ăînchizîndăochiiă
pentru a nuă fiănevoită s -şiă vad ă picioareleă zvîrcolindu-se,ă şiă renunţ ă abiaă înă clipaă
cîndăîncepuăs ăsimt ăîntr-o parte o durere uşoar ,ăsurd ,ăpeăcareăn-o cunoscuseăpîn ă
atunci.
«Of, Doamne, gîndi el, ce meserie obositoare mi-am mai ales şiăeuă!ăZiădeăziă
pe drumuri. Nepl cerileăafacerilorăsîntămultămaiănesuferiteădecîtăceleădinămagazinulă
p rintescădeăodinioar ă;ăînăplus,ămaiătrebuieăs ăîndurăşiăchinulăvoiajurilor,ăgrijaădeăaă
nuăpierdeă leg turileă trenuriloră ;ă meseleă neregulateă şiăproaste,ă relaţiileă cuăoamenii,ă
care se schimb ămereu,ănuădureaz ăşiănuăpotădeveni niciodat ămaiăintime.ăDuc /se
draculuiătoateă asteaă !»ăSimţiăoăuşoar ă mînc rimeă peă burt ,ădeasupraă;ăseă împinse,ă
încet,ă peă spate,ă spreă t bliaă patului,ă pentruă a-şiă puteaă ridicaă maiă bineă capulă ;ă z riă
loculămînc rimii,ăacoperităcuănişteăpunctişoareămici,ăalbe,ădespreăcareănuăştiaăceăs ă
cread ă ;ă apoiă vruă s ă pip ieă loculă cuă unulă dină picioare,ă dară îlă traseă numaidecîtă
înd r t,ăîntrucîtăîlătreceauăfioriăreciădeăîndat ăce-l atingea.
Lunec ă înd r t,ă înă poziţia de mai-nainte. «Sculatulă staă dis-de-dimineaţ ,ă
gîndiăel,ăteătîmpeşteădeătot.ăOmulătrebuieăs ădoarm ăcaălumea.ăAlţiăvoiajoriăducăoă
viaţ ăf r ăgriji,ăcaănişteăcadîneăînăharem.ăDeăpild ,ăcîndăm ăreîntorcălaăbirt,ăînăcursulă
dimineţii,ăpentru a transcrie comenzile obţinute,ăîiăg sescăpeătoţiădomniiă ştiaăabiaă
laă miculă dejun.ă S ă îndr znescă euă s ă facă unaă caă asta,ă cuă şefulă meuă !ă Aşă zburaă
numaidecît.ă Laă urmaă urmei,ă cineă ştieă dac ă n-ară fiă maiă bineă pentruă mineă s ă seă
întîmpleă aşa.ă Dac ă nuă m-aşă st pîni,ă deă dragulă p rinţilor,ă deă mult mi-aşă fiă dată
demisia, m-aşăfiăprezentatăînainteaăşefuluiăşiăi-aşăfiăspusăp rereaă meaăpeăşleau.ăŞiă
sîntăsigurăc ăarăfiăc zutădeăpeăpupitruă!ăCeămanier ăciudat ămaiăeăşiăasta,ăs ăteăaşeziă
cuăfundulăpeăpupitruăşiăs ăvorbeştiădeălaăîn lţimeaăaceeaăcuăsalariatul, care trebuie
s ăseădeaăcîtăpoateămaiăaproape,ăădeoareceăşefulăeste surd. Ei, dar nuăeăpierdut ăcuă
totul orice speranţaă;ăcîndăvoiăavea,ăodat ,ăstrînşiălaolalt ătoţiăbaniiăpentruăaăputeaă
pl tiădatoriaăp rinţiloră meiăfaţ ă deă elăs-arăputeaăs ă maiădurezeă vreo cinci-şaseă aniă
pîn ă atunciă amă s ă facă neap rată şiă acestă lucru.ă Şiă apoiă s ă vezi,ă ceă maiă viaţ ă !ă
Deocamdat ,ă fireşte,ă trebuieă s ă m ă scolă numaidecît,ă întrucîtă trenulă meuă pleac ă laă
cinci.»
Îşiă întoarseă privireaă spreă deştept torulă careă tic iaă peă dulap.ă «Sfinte
Dumnezeuleă !»ă seă sperieă el.ă Eraă şaseă şiă jum tate,ă iară limbileă ceasuluiă mergeauă
liniştităînainte,ătrecuser ăchiarădeăjum tateăşiăseăapropiauădeăf r ăunăsfert.ăS ănuăfiă
sunată oareă deştept torulă ?ă Seă vedeaă bineă dină pată c ă fuseseă potrivită cumă trebuieă
pentru ora patru ; cu siguranţ ăc ăşiăsunase.ăDarăcumăaăpututăoareăs ădoarm ăf r ăs -
l aud ,ăc ădoar,ăcîndăsun ,ămişc ăpîn ăşiămobileleădinălocă!ăDeăfapt,ănuădormiseăpreaă
liniştit,ădarăprobabilăc ,ăînăschimb,ădormiseăcuăatîtămaiăadînc.ăŞiăacumăceămaiăputeaă
face ?ăTrenulăurm torăplecaălaăşapteă;ăcaăs -l prind ăm carăpeă sta,ătrebuiaăs ădeaăună
zor nemaipomenită;ădarăcolecţiaădeămostreăînc ăniciănuăeraăîmpachetat ,ăiarăelănu se
simţeaăcîtuşiădeăpuţinăodihnităşiăînviorat.ăLaăurmaăurmei,ăchiarădac ăarămaiăprindeă
trenul,ă deă praftoriţaă şefuluiă totă nuă scap ,ă deă vremeă ceă omulă deă serviciuă ală
întreprinderii l-aă aşteptatălaătrenulădeă cinciăşiăaă raportatăde mult despre întîrzierea
lui.ă staăeraăomulăşefului, n-aveaăniciăşiraăspin riiăşiăniciăminte.ăCe-arăfiăs ăanunţeă
c ă esteă bolnavă ?ă Ară fiă penibilă şiă ară daă deă b nuit,ă întrucît Gregor n-aă fostă înc ă
niciodat ăbolnavăînăcei cinci ani de serviciu. Cu siguranţ ăc ăşefulăvaăveniăîmpreun ă
cuămediculăAsigur rilorăsociale,ăleăvaăfaceăreproşuriăp rinţilorăpentruăputurosulăloră
deă fiuă şiă va respinge toate pretextele, sprijinindu-seă peă p rereaă medicului
Asigur rilor,ăpentruăcareănuăexist ădecîtăoameniăs n toşi,ădarăcareăumbl ăs ăscapeă
deămunc .ăŞi,ăînăcazulădeăfaţ ,ăoareăn-arăcamăaveaădreptateă?ăDac ăf ceaăabstracţieă
deădorinţaăde-a continua s ădoarm , ceea ce era cu totul nejustificatădup ăunăsomn
atît de lung, în rest se simţeaăcuăadev ratăfoarteăbineăşiăaveaăşi-oăpoft ădeămîncareă
cîtăseăpoateădeăzdrav n .
Înătimpăceăreflecta,ăînăceaămaiămareăgrab ,ălaătoateăastea,ăf r ăaăseăputeaăhot rîă
s seăscoaleăiarădeştept torulătocmaiăar taătreiăsferturiăcinevaăcioc niă uşurelălaăuşaă
deălîng ăcapulăpatului.ă„Gregor,ăstrig ăoăvoceăeraăaămameiăeăşapteăf r ăunăsfert.ăN-
aveaiădeăgîndăs ăpleciălaădrumă?"ăCeăvoceăblînd ă!ăGregorăseăsperieăsingur,ăcîndăîşiă
auziăglasulăcuăcareăr spunseă:ăera,ăf r ăîndoial ,ăvoceaăluiădeătotdeauna,ădarăînăeaăseă
amesteca,ăvenindăparc ădeăundeva,ădinăadînc,ăunăpiuitădureros,ăpeăcareănu-l putea
reţine şiăcare f ceaăcaătoateăcuvinteleăs ănuăfieăclareădecîtăînăprimulămoment,ădup ă
careă rezonanţaă loră seă deformaă într-atît, încît nici nu-ţiă maiă d deaiă seamaă dac ă aiă
auzită cuă adev rată bineă sauă nu.ă Gregoră ară fiă vrută s ă r spund ă peă largă şiă s ă explice
totul, dar, în împrejur rileădeăfaţ ,ăseăm rginiădoarăs ăspun ă:ă„Da,ăda,ămulţumescă
mam ,ăm ăscolăîndat ă'". Datorit ăuşiiădeălemn,ăschimbarea vocii lui Gregor nu se
putu observa de-afar ,ădeăvremeăceă mamaăfuăsatisf cut ădeăacestăr spunsăşiăplec ă
tîrşindu-şiă paşii.ă Dară scurtaă discuţieă atraseă atenţiaă celorlalţiă membriă aiă familiei
asupra faptuluiăc ,ăînăciudaăoric rorăaştept ri,ăGregorămaiăeraăînc ăacas ă;ăşiăiat -i
numaidecîtăpeătat lăs uăb tîndăîncetişor,ădarăcuăpumnul,ăînăuşaălateral .ă„Gregoră!ă
Gregoră!ăstrig ăel,ăceăs-a întîmplată?"ăApoi,ădup ăoăscurt ăt cereăîlăsomaăînc ăoădat ,ă
cu glas mai grosă :ă „Gregoră ! Gregoră !"ă Laă cealalt ă uş ă lateral ă îlă chemaă încet,ă
tînguitor,ă soraă luiă :ă „Gregoră !ă Nuă teă simţiă bineă ?ă Ai nevoie de ceva ?" Gregor
r spunseăînăambeleădirecţiiă:ă„Sîntăgata,ăuite-m ",ăşiăseăstr duiăca, printr-o articulare
cît mai îngrijit ăşiăprin intercalarea unor lungi pauze întreăcuvinte,ăs ăînl tureădină
glasulăluiătotăceăarăfiăpututăp reaăsurprinz tor.ăTat lăluiăseăşiăîntoarse la micul dejun,
darăsoraăcontinu ăînăşoapt ă:ă„Gregor,ădeschide,ăteăimploră!"ăLuiăGregor,ăîns ,ăniciă
prin gînd nu-i treceaă s ă deschid ,ă aşaă c ă binecuvînt ă obiceiul,ă dobîndită înă cursulă
c l toriilor,ăde-aăîncuiaătoateăuşileăînătimpulănopţii,ăchiarăşiăacas .
Mai întîi voia s ăseăscoaleăînălinişte,ănestingherit,ăs ăseăîmbraceăşiămaiăalesăs -
şiăm nînce miculădejun,ăşiăabiaădup ăaceeaăs ăchibzuiasc ăceăeraădeăf cut,ăîntrucîtă
b gaseădeăseam ăc ,ăînăpat,ănu-şiăputeaăadunaăgîndurile.ăîşiăamintiăcumăuneori,ăstîndă
culcat,ă simţeaă oă uşoar ă durere,ă pricinuit ă probabilă deă faptulă c ă dormiseă într-o
poziţieăincomod ,ăşiăcumădurereaăaceastaăpierea,ăcaăoăsimpl ăn lucire,ădeăîndat ăceă
seăsculaă;ăşiăfuănespusădeăcuriosăs ăvad ăcumăseăvorăsfîrşiăhalucinaţiileăluiădeăast zi.ă
Nuă seă îndoiaă cîtuşiă deă puţină c ă schimbareaă vociiă nuă eraă altcevaă decîtă simptomulă
prevestitorăalăuneiăr celiăstraşnice,ăboalaăprofesional ăaătuturorăvoiajorilor.
Îiăfuăfoarteăuşorăs ădeaăplapumaălaăoăparteă:ănuătrebuiădecîtăs ăseăumfleăpuţinăşiă
eaăc zuădeălaăsine.ăMaiădeparteăîns ,ăîiăveniăfoarteăgreu,ăîntrucîtăeraăneobişnuitădeă
latălaătrup.ăArăfiăavutănevoieădeămîiniăşiădeăpicioare, pentru a se ridica în sus ; dar,
în locul acestora, n-avea decît nenum rateleăpicioruşe,ăcareăseămişcauănecontenităînă
toateăfelurileăşiăpeăcare,ăînăplus,ăniciăm carănuăleăputeaăst pîni.ăDac ,ălaăunămomentă
dat,ăvoiaăs ăîndoaieăunulădinăele,ăatunciăacesta era primul care seăîntindeaă;ăşiădac ,ă
totuşi,ăizbuteaăpîn ălaăurm ăs ăexecuteăcuăelămişcareaădorit ,ăcelelalteăseăfr mîntau,ă
întreă timp,ă caă sc pateă deă subă controlă şiă p reauă cuprinseă deă oă agitaţieă dureroas .ă
«Numaiăs ănuăstauădegeabaăînăpat»,ăîiătrecu lui Gregor prin minte.
Întîiă vruă s ă coboareă cuă jum tateaă inferioar ă aă corpului,ă dară aceast ă parte,ă peă
careădeăaltfelăînc ăniciăn-oăv zuseăşiădespreăcareănu-şiăputeaăfaceăoăideeăprecis ,ăseă
dovedi foarte greu de urnit din loc ; totul mergea nespus de încet ;ăşiăcînd,ăînăceleă
dină urm ,ă cuprinsă deă oă furieă aproapeă s lbatic ,ă îşiă adun ă puterileă şi-şiă f cuă vîntă
înainte,ăf r ăaăţineăseamaădeănimic,ăconstat ăc ăgreşiseădirecţiaăşiăseălovi puternic de
t bliaădeălaăpicioareleăpatuluiă;ăiarădinăpricinaădureriiăt ioaseăcareăîlăs getaăînţeleseă
c ă tocmaiă parteaă inferioar ă aă corpuluiă era,ă pentruă moment,ă probabilă ceaă maiă
sensibil .
De aceea încerc ă s ă coboareă maiă întîiă cuă jum tateaă superioar ă aă trupuluiă şiă
întoarse, precaut, capul spre marginea patului. Lucrul acesta fu maiăuşorădeărealizat
şi,ăînăciudaăl ţimiiăşiăgreut ţii,ămasaăcorpuluiăurm ăşiăea,ăîncet,ăîntoarcerea capului.
Darăcîndăseăv zu,ăînăceleădinăurm ,ăcuăcapul suspendat în gol, în afara patului, se
temuăs ămaiăînaintezeăînăfelulăacesta,ăîntrucît,ăădac ăşi-ar fi datăînăsfîrşităădrumulăăs
cad ăastfel,ăarăfi trebuităs ăseăîntîmpleăoăadev rat ăminuneăcaăs ănuăseăaleag ăcuăoă
ran ălaăcap.ăŞi,ăînăniciăunăcaz,ănuătrebuiaăs -şiăpiard ăcunoştinţaă;ăaşaăc ,ăprefer ăs ă
r mîn ăînăpat.
Dară cînd,ădup ă ceă repet ă efortul,ăoft ă adînc,ăc ciăseăpomeniăiar şiăînăaceeaşiă
poziţieăşiăcîndăîşiăăămaiăăăv zuăăăşiăăăpicioruşeleăăăluptîndu-seăăăaprigăîntreăele,ăf r ăaă
puteaăg siămodalitateaădeăaăleăpotoliăşiădeăaăleăorînduiămişc rile,ăîşiăspuseădinănouă
c ă eă imposibilăs ă maiăr mîn ă înăpatăşiă c ălucrulăcelă maiăînţeleptăeraăs ă fac ăoriceă
sacrificiu,ădac ă întrevedeaă m cară oăsperanţ ,ăcîtădeă mic ,ăăăs ă ăăpoat ă ăsc paă ăădeăăă
acolo.ă ă ă Totodat ă ă nuă pierduă îns ă prilejulă s -şiă aminteasc ,ă printreă pic turi,ă ă c ă eă
preferabilăăs ăchibzuiasc ăliniştităşiăchiarăcîtăseăpoateădeăliniştit,ădecîtăs ăiaăhot rîriă
disperate. Înăasemeneaăclipeăîşiăaţinteaăochiiăpeăfereastr ,ă darădinăp cateăprivelişteaăă
ceţiiămatinale,ăăăcareăăăascundeaăprivirilorăăpîn ăăăşiăăăcl dirileădeăpeăcealalt ăparteăaă
str zii,ă nu-i putea insuflaă niciă încredereă şiă niciă vioiciune.ă <-S-aă şiă f cută şapte,ă îşiăă
spuseăăel,ăăcîndăăauziăăceasulăb tîndădinănou,ăăăs-aăăăşiăăăf cutăăşapteăăăşiăăăînc ăănuăs-a
ridicatăceaţa.»ăŞezuăcît vaăvremeă liniştit,ăabiaă respirînd,ădeă parc ă ară fiăaşteptatăcaă
linişteaădes vîrşit ăs ăse reinstaureze,ăpoate,ăăoăăsituaţieăăreal ăăşiăăăfireasc .ăApoiăăîşiăă
spuseăăîns ă:ăăă«Cîndăoăb teaăăşapteăăşiăunăsfert,ătrebuieăs ăfiuădeămultăînăpicioare.ăDe
altfel chiară şi pîn ă atunciă vaă veniă cinevaă deă laă magazin,ă caă s ă întrebeă deă mine,
întrucîtămagazinulăseădeschideăînainteădeăşapte.»ăŞiăîncepuăs ăseălegene,ăpentruăa-şiă
faceă vînt,ă josă dină pat,ă cuă totă trupulă oă dat .ă Dac -şiă vaă daă drumulă s ă cad ă înă felulă
acesta,ăatunciăcapul,ăpeăcareăaveaădeăgîndăs -l ridiceăcîtămaiăsusăînătimpulăc derii,
vaăsc paăprobabilăf r ăniciăoăleziune.ăSpateleăiăseăp reaărezistentă;ăcuăsiguranţ ăc ă
nu va avea nimic de suferit cu ocaziaă c deriiă peă covor.ă Ceaă maiă mareă grij ă i-o
pricinuiaă îns ă perspectivaă zgomotuluiă puternic,ă careă urmaă s ă seă produc ă şiă careă
aveaăs ătrezeasc ,ăînd r tulăuşilor,ădac ănuăspaim ,ăm carăîngrijorare.ăDarătrebuiaă
s ăaccepteăşiăacestărisc.
CîndăGregorăajunseăcuăjum tateaăcorpuluiăafar ădinăpatănouaămetod ăeraămaiă
multă jocă decîtă efort,ă nuă trebuiaă decîtă s ă seă legeneă într-una,ă ritmică îiă fulger ă prin
minte,ă cîtă deă uşoră ară fiă totul,ă dac ă i-ară daă cinevaă oă mîn ă deă ajutor.ă Doiă oameniă
puterniciă seă gîndiă laă tat lă s uă şiă laă slujnic ă ară fiă fostă întruă totulă deă ajunsă ;ă n-ar fi
trebuitădecîtăs ăvîreămîinileăsubăspinareaăluiăboltit ,ăs -l ridice astfel din pat,ăapoiăs ă
seă apleceă cuăpovaraă şiăs ă aştepteă atenţi,ăpîn ă cîndă seă vaă r sturnaăprintr-un salt pe
podea,ă undeă picioruşeleă îşiă voră aflaă deă bun ă seam ă ună rost.ă Dar,ă ă f cîndă totuşiăă
abstracţieădeăfaptulăăc uşileăerauăîncuiate,ătrebuiaăoare,ăcuăadev rat,ăs ăstrigeădup ă
ajutoră?ăCuătoat ăsituaţiaătragic ăînăcareăseăafla,ănuăseăputuăst pîniăs ănuăzîmbeasc ,ă
în clipa cînd îi trecu prin minte asemenea idee. Ajunsese atît de departe îneît, cînd
seăleg naămaiătare,ăabiaăîşiămaiăputeaăţineăechilibrulă;ătrebuiaăs ăiaăacumăoăhot rîreă
decisiv ,ăîntrucîtămaiăerauăcinciăminuteăpîn ălaăşapteăşiăunăsfertăcîndăseăauziădeodat ă
soneria de la intrare. «E cineva de la magazin»,ă îşiă spuseă elă aproapeă înlemnit, în
timpăceăpicioruşeleăseăzb teauăcuăatîiămaiăgr bite.ăVremeăde-oăclip ădomniălinişte.ă
«Nu-iădeschideănimeni»,ăgîndiăGregor,ăcuprinsădeăoăsperanţ ănes buit .ăDar,ădup ă
puţin,ăservitoareaăseăduseălaăuş ,ăfireşteăcaăîntotdeauna,ăcuăpaşiăîndesaţi,ăşiădeschise.ă
Lui Gregor nu-iătrebuiăs ă aud ă decîtăprimulăcuvîntădeă salutăalăvizitatoruluiăşiăştiuă
cineăeraăînsuşiăprocuristul.ăDeăceănumaiăel,ăGregor,ăeraăcondamnatăs ămunceasc ălaă
oă firm ,ă unde,ă laă ceaă maiă mic ă abatere,ă seă trezeauă neîntîrziată celeă maiă graveă
b nuieliă?ăErauăoareătoţiăsalariaţii,ăf r ăexcepţie,ănişteăpungaşiă?ăNuăseăg seaăprintre
eiăniciăunăomăvrednicădeăîncredere,ădevotat,ăpeăcareăs -l mustreăconştiinţaăcîndănuă
puteaăfolosiăpentruăfirmaăluiăcîtevaăceasuriădinăcursulădimineţii,ăsauăcareăs ăfieăînă
imposibilitate de-a se da jos din pat ? N-arăăfiăăăfostăăoareăăăsuficientăădac ă trimeteau
un practicantăs întrebe ce s-aăîntîmplatăcuăelăbineînţelesădac ăaceast ăinvestigaţieă
era neap ratănecesar ă?ăTrebuiaăoareăs ăvin ănumaidecîtăorocuristulăînsuşi,ăpentruăaă
ar taă întregiiă familii,ă careă n-avea nici oă vin ,ă c ă cercetareaă acestoră împrejur riă
suspecteănuăputeaăfiăîncredinţat ădecîtăpriceperiiăluiă?ăŞi,ămaiămultăcaăoăconsecinţ ăaă
enerv riiă care-l cuprinseseă înă urmaă acestuiă raţionament,ă decîtă caă rezultată ală uneiă
adev rateăhot rîri,ăGregorăîşiăf cuăvîntăcuătoat ăforţa,ăjosădinăpat.ăSeăauziăoăbuşitur ă
puternic ,ădară nuă eraă ună zgomotăpropriu-zis.ăC dereaă fuseseă întrucîtvaă amortizat ă
deă covoră ;ă deă altfelă şiă spinareaă luiă Gregoră seă dovediseă maiă elastic ă decîtă îşiă
închipuiseăelăînsuşi,ăaşaăc ăsunetulăîn buşităalăc deriiănuăalarmaseăpeănimeni.ăDar
capulănuă şi-l feriă cuădestul ă grij ă şiăseă loviă;ădeă necază şiădurere,ă îlă întoarseă într-o
parteăşi-l frec ădeăcovor.
„Acolo,ăîn untru,ăaăc zutăceva",ăvorbiăprocuristuîăînăcameraădinăstînga.ăGregoră
încerc ăs -şiăimagineze,ădac ănuăiăs-arăputeaăîntîmplaăşiăprocuristului, într-oăbun ă
zi,ă ceeaă ceă p ţiseă elă aziă ;ă deă fapt,ă trebuiaă admis ă existenţaă uneiă asemeneaă
posibilit ţi.ă Dar,ă caă ună felă deă r spunsă brutală laă aceast ă întrebare,ă procuristuîă f cuă
acumăcîţivaăpaşiăîndesaţiăprinăcameraăal turat ,ăscîrţîindu-şiăăghetele de lac. Din
cameraăăaflat ăîn dreapta, vorbi înăşoapt ăsora,ăpentruăa-şiăpreveniăfrateleă:ă„Gregor,ă
a venit procuristul - „Ştiu",ă r spunseă Gregoră caă pentruă sineă ;ă dară nuă îndr zniă s ă
ridice glasulăatîtădeămult,ăîncîtăs -l poat ăauziăşiăsoraălui.
„Gregor,ăspuseăapoiătat lădinăcameraădinăstînga,ăaăvenitădomnulăprocuristăşiăseă
intereseaz ădeăceăn-aiăplecatăcuătrenulădeădimineaţ .ăNuăştimăceăs -iăr spundem.ăDeă
altfel,ă vreaă s -ţiă vorbeasc ă personal.ă Aşaă c ă teă rogă s ă deschiziă uşa.ă Fireşteă c ă vaă
aveaă bun tateaă s ă scuzeă dezordineaă dină cameraă ta."ă „Bun ă dimineaţa,ă domnuleă
Samsa !u strig ă întreătimpă procuristul,ăprietenos.ă „Nuă seă simteă tocmaiă bine,ă spuseă
mamaăc treăprocurist,ăînăvremeăceătat lăînc ămaiăvorbeaăcuăGregorăprinăuş ,ănuăseă
simte bine, credeţi-m ,ă domnuleă procurist.ă Altfelă cumă ară puteaă Gregoră s ă piard ă
trenulă!ăB iatuluiănu-iăst ăminteaălaăaltceva,ădecîtălaămagazin.ăMaiăc -miăvineăs ăm ă
şiăsup răuneori,ăfiindc ăniciodat ănuăieseăsearaăînăoraşă;ăiat ,ăsîntăoptăzileădeăcîndăn-a
maiăplecatăînăprovincieăşi sear ădeăsear ăaăstatăacas .ăSadeălaămas ăal turiădeănoiăşiă
citeşteă liniştită ziarulă sauă studiaz ă mersulă trenurilor.ă Pentruă elă esteă oă adev rat ă
distracţieăs -şiătreac ătimpulălucrîndătraforaj.ăAşa,ădeăpild ,ăînăvreoădou -trei seri a
sculptatăoămic ăram ă;ăoăs ăv ăminunaţiăcîtăeădeăfrumoas ă:ăaăatîrnat-o la el în odaie
oăputeţiăvedea,ăde-ndat ăceăvaădeschideăuşa.ăDeăaltfelăsuntăbucuroas ăc ăaţiăvenitălaă
noi,ădomnuleăprocuristă;ăf r ădumneavoastr ănuăl-amăfiăpututăfaceăpeăGregorăs ăneă
deschid ăuşaă; este atît deăînc p ţînată!ăŞiăsîntăsigur ăc ănuăseăţimteăbineădeăloc,ăcuă
toateă c ă azi-dimineaţ ă n-aă vrutăs ă recunoasc ."ă „Vinănumaidecît",ă articulaă Gregoră
încetăşiăcuăgrij ,ădarănuăseăclintiăpentruăaănu pierde niciăunăcuvîntădinădiscuţiaăde-
al turi.ă „Niciă nu-mi pot explicaă altfelă lucrurile,ă doamna,ă afirm ă procuristul,ă s ă
sper măc ănuăeănimicăgrav.ăDeşi,ăpeădeăalt ăparte,ătrebuieăs ăspunăc ănoi,ăoameniiă
de afaceri, din fericire sau din nenorocire,ă cumă vreţiă s-oă luaţi,ă trebuieă s ă trecemă
foarte adesea peste micile noastreăsuferinţe,ăarunciăcîndănuăeăvorbaădeăafaceri."ă„Eiă
bine,ă poateă s ă intreă acumă laă tineă domnulă procuristă ?"ă întreb ă tat lă ner bd toră şiă
b tîndădinănouăînăuş .ă„Nu",ăr spunseăGregor.
Înăcameraădinăstîngaăseăf cuăoălinişteăpenibil ,ăînăceaădinădreaptaăsoraăîncepu
s ăplîng ,ăsuspinîndăîncetişor.
Deăceănuăseăduceăsoraăluiădincolo,ălaăceilalţiă?ăProbabilăc ăabiaăs-a sculat din
patăşiăc ăînc ăn-aăapucatăs ăseăîmbrace.ăŞiădeăceăplînge,ălaăurmaăurmeiă?ăPentruăc ăelă
nuăseădaăjosădinăpat,ăcaăs -iădeschid ăprocuristului ?ăPentruăc ăeraăameninţat s -şiă
piard ăslujbaăşi,ăînăcazulăacesta,ăpatronulăva începeădinănouăs -iăsîcîieăpeăp rinţiăcuă
vechileă luiă pretenţiiă ?ă Grijiă cuă totulă inutile,ă pentruă moment.ă Gregoră înc ă maiă eraă
lîng ă eiă şiă niciă prină gîndă nu-iă treceaă s -şiă p r seasc ă familiaă laă ananghie.ă
Deocamdat ,ăfireşte,ăz ceaăîntinsăpeăcovorăşiăoricineăarăfiăştiutăînăceăstareăseăafl ănuă
i-arăfiăpututăpretindeăcuătotădinadinsulăs -iădeschid ăprocuristului.ăDarăaceastaămic ă
impoliteţ ,ăpentruăcareă vaăg siăuşor,ămaiătîrziu,ăoă scuz ăplauzibil ,ănuăputeaă fiăună
motivă deă concediereă imediat ă aă luiă Gregor.ă Şiă Gregoră îşiă spuseă c ă ară fiă multă maiă
rezonabilă acumă s -l laseă înă paceă şiă s ă nu-l tulbureă cuă boceteleă şiă insistenţeleă lor.ă
Dar,ă desigur,ă motivulă careă îiă nelinişteaă peă ceilalţiă şiă le scuza comportarea era
incertitudinea.
„DomnuleăSamsa,ăstrig ăacumăprocuristul,ăridicîndăvocea,ăceăînseamn ăasta?!ă
Teăbaricadeziăacolo,ăînăcameraădumitale,ănuăr spunziădccîtăcuădaăşiănu,ăleăfaciăgrijiă
inutileăp rinţilorăşiăînătreac tăfieăzisăîţiăneglijezi îndatoririle profesionale
într-ună modă inadmisibil.ă îţiă vorbescă aiciă înă numeleă p rinţiloră şiă ală şefuluiă
dumitaleă şiă teă rogă foarteă seriosă s ă neă daiă numaidecîtă oă explicaţieă l murit .ă Sîntă
uimit,ăsîntăfoarteăuimit.ăTeăcredeamăunăb iatăaşezat,ăcuminte,ăşiăiat ăc ,ădintr-oădat ,ă
miăseăpareăc ăîncepiăs ăneăterorizeziăcuătoaneleădumitaleănes buite.ăAzi-dimineaţ ,ă
şefulă aă f cută aluzieă laă oă interpretareă posibil ă aă lipseiă dumitaleă seă refereaă laă
încas rileă careă ţi-auă fostă încredinţateă deun ziă dară euă amă respins-o, garantînd
aproape cu cuvîntul meu de onoare, c ă niciă nuă poateă fiă vorbaă deă asemeneaă
explicaţie.ă pară acumă sîntă nevoită s ă iauă actă deă înc p ţînareaă dumitaleă şiă teă asigur,
domnuleă Samsa,ă c ă aproapeă mi-aă pierită poftaă s -ţiă maiă iauă vreodat ă ap rarea.ă Iară
situaţiaă dumitaleă nuă eă cîtuşiă deă puţină dintreă celeă maiă sigure.ă Laă începută amă avută
intenţiaăs -ţiăspunătoateăasteaăîntreăpatruăochiă;ădar,ădeăvremeăceăm ăfaciăs -mi pierd
timpulă aiciă înă modă inutil,ă nuă v dă deă ceă aşă maiă ascundeă cevaă p rinţiloră dumitale.ă
Afl ă deciă c ă muncaă dumitaleă dină ultimaă vremeă aă fostă cuă totulă nesatisf c toareă ;ă
recunoaştemăşiănoiăc ăanotimpulănuăeăpreaăfavorabilăpentruăafaceriăstr luciteă;ădară
nuăexist ,ăşiăniciănuăpoateăs ăexisteăvreunăanotimp,ădomnuleăSamsa,ăînăcareăs ănuăseă
încheie afaceri."
„Dar, domnule procurist,ă strig ă Gregoră ieşindu-şiă dină fireă şiă uitînd,ă înă
enervareaăsa,ădeăoriceăprecauţie,ăv ădeschidănumaidecît,ăîndat .ăAmăavutăoăuşoar ă
indispoziţie,ăoăameţeal ăcareăm-aăîmpiedicatăs ăm ăscol.ăMaiăsîntăînc ăînăpată:ădară
m ăsimtădinănouăînăputeri.ăChiarăacumăm ădauăjos.ăUnămomentădeăr bdare,ănumai.ă
Nuăm ăsimtăînc ăatîtădeăbine,ăcumămi-am închipuit. Dar mi-a mai trecut. Cum poate
veniăboalaăpesteăomă!ăăAsear ,ăăînc ,ămi-eraăfoarteăăbine,ăăp rinţii meiăştiuăşiăeiăc ăeă
aşaă ;ă sau,ă maiă exact,ă asear amă simţită ună primă simptomă f r ă importanţ .ă Ară fiă
trebuităs ăneăd măseama.ăDeăceănuăne-amăgîndităs ăanunţ mălaămagazină!ăDar,ăvezi,ă
totdeaunaăîţiăînchipuiăc ăaiăs ăînvingiăboalaăf r ăs ăstaiăînăcas .ăDomnuleăprocuristă!ă
Cruţaţi-miăp rinţii.ăToateăreproşurileăpeăcareămiăleăfaceţiăsîntăf r ătemeiă;ădeăfapt,ă
nu mi s-aăspusăpîn ăacumăniciăunăcuvîntădespreăasta.ăPoateăc ăn-aţiăv zutăultimeleă
comenzi pe care le-am expediat. De altfel, voi pleca la drum chiar cu trenul de opt ;
celeă cîtevaă oreă deă odihn ă m-au pus peă picioare.ă Nuă vreauă s ă v ă pierdeţiă timpul,ă
domnuleăprocuristă;ăvoiăveniănumaidecîtălaămagazină;ăv ărogăs ăfiţiăatîtădeăbunăs -i
comunicaţiăastaădomnuluiădirectorăşiăs -l salutaţiărespectuosădinăparteaămeaă!"
Înă timpă ceă rosteaă aceast ă avalanş ă deă cuvinte,ă 'f r ă aă ştiăpreaă bineă ceă spune,ă
Gregor se apropie de dulap, cu oă uşurinţ ă ceă seă datoraă exerciţiiloră anterioareă dină
pat,ă şiăîncerc ă s ă seă ridice,ă sprijinindu-se de el. Voia într-adev ră s ă deschid ă uşa,ă
s -şiă fac ă apariţiaă şiă s -iă vorbeasc ă procuristuluiă ;ă eraă ner bd toră s ă vad ă ceă voră
spune, cînd vor da cuăochiiădeăel,ătoţiăceiăcare-l chemau acum atîtădeăinsistent.ăDac ă
se vor înspâiniînta,ăatunciăvaăînsemnaăc ănuămaiăareăniciăoăr spundereăşiăc ăpoateăs ă
fieăliniştit.ăIar dac vor primi totul cu bine, atunci nu va mai avea nici un motiv de
îngrijorareăşi.ăgr bindu-seăpuţintel,ăvaăputeaă ajungeăîntr-adev rălaăgar ,ăînainteădeă
oraăopt.ăLaăînceputăalunec ădeăcîtevaăoriăînăjos,ăfiindc ădulapulăeraălustruit,ădarăpîn ă
laăurm ăseăavînt ăcuătoat ăforţaăşiăizbutiăs ăse ridiceădreptăînăsusă;ăniciănuămaiălu ă
seamaă laă durerileă dină abdomen,ă oricîtă erauă deă ascuţite.ă Apoiă îşiă d duă drumulă s ă
cad ă înainteă peă sp tarulă unuiă scaună dină apropiereă şiă seă prinseă cuă picioruşeleă deă
margineaă lui.ă Ină acelaşiă timpă îşiă recap t ă st pînireaă de sineă şiăt cuă mîlc,ă pentruăaă
putea asculta din nou ce spunea procuristul.
„Aţiăînţelesăm carăunăsingurăcuvîntă?ăîiăîntreb ăprocuristulăpeăp rinţi,ăvreauăs ă
speră c ă nu-şiăbateă jocă deă noiă !?"ă „Sfinteă Dumnezeuleă !ă strig ă mamaă izbucnindă înă
plîns,ăpesemneăc ăeătareăbolnavăşiănoiăîlăchinuim,ăs racul.ăGreteă! Greteă!"ăchem ăeaă
apoi.ă „Mam ă !"ă ţip ă sora,ă dină parteaă cealalt ,ă încercîndă s ă comuniceă cuă eaă prină
pereţiiă camereiă luiă Gregor,ă careă eraă situat ă laă mijloc.ă „Trebuieă s ă teă duciă imediată
dup ădoctor,ăGregorăeăbolnav. Fuga la doctor. L-aiăauzităcumăvorbeşte?"ă„Aăfostăună
glasă deă animal!"ă îşiă d duă cuă p rereaă procuristulă şiă voceaă luiă p reaă s ă r suneă înă
surdin ăprinăcomparaţieăcuăstrig teleămamei.ă„Annaă!ăAnnaă!ăizbucniătat lăalergîndă
prinăantreuăspreăbuc t rieăşiăb tînd din palme, adu numaidecîtăunăl c tuşă!"ăŞiăiat -
leă peă celeă dou ă fete alergîndă prină antreuă şiă foşnindu-şiă fusteleă (oareă cîndă seă
îmbr caseă Greteă atîtădeă repedeă ?)ă ;ă apoiă deschiser ă înăprip uşaă deă laă intrare,ădară
nimeni n-o mai auzi trîntindu-se din nou ; probabilăc ăoăl saser ădeschis ,ăaşaăcumă
seăîntîmpl ădeăobiceiăînăcaseleăundeăs-aăab tutăoămareănenorocire.
Gregor era acum mult mai liniştit.ăAşadar,ăcuvinteleăsaleănuăseămaiăînţelegeau,ă
cuătoateăc ăluiăiăseăp ruser desluşite,ămaiădesluşiteăca-nainte, poateăpentruăc ăiăseă
obişnuiseăurechea.ăOricum,ăîns ,ăîncepuser ăs -şiădeaăseamaăc ăiăseăîntîmplaseăcevaă
anormalăşiăerauăgataăs -iăvin ăîntr-ajutor.ăăSîngeleăreceăşiăsiguranţaăcuăcareăluaser ă
primeleă m suriă îlă îmb rb tar .ă Seă simţeaă reintegrată înă ă societatea oameniloră ă şiă
n d jduiaă ispr viă m reţeă şiă surprinz toareă dină parteaă mediculuiă şiă aă l c tuşului,ă
deopotriv ,ăf r ăaăfaceădeăfaptăvreoădeosebireăîntreăei.ăPentruăa-şiădregeăşiălimpeziă
voceaăînăvedereaădiscuţiilorăceăaveauăs ăurmeze,ăătuşiăpuţin,ăăfireşte str duindu-se s-
oăfac ăcîtămaiăîncetişorăcuăputinţ ,ăăîntrucîtăăeraăposibilăcaăşiăacestăzgomotăs ăsuneă
altfelă decîtă oă tuseă omeneasc ă şiă nuă eraă sigură c ă îşiă vaă maiă puteaă daă seamaă deă oă
eventual ădeosebire.ăîntreătimpăseăf cuseălinişteăadînc ăînăcameraăal turat .
Poateăc ăp rinţiiăşedeauălaămas ăcuăprocuristulăşiăseăsf tuiau,ăpoateăc ăerauăcuă
toţiiălîng ăuş ăşjătr geauăcuăurechea.
Gregoră seă tîrîă încetă spreă uş , sprijinindu-sc de scaun ; ajuns acolo,ă l s ă
scaunul,ăseăizbiăînăuş ăşiăseăţinuădrept,ărezemîndu-se de ea capetele rotunjite ale
picioruşeloră ă secretauă ă oă ă ă substanţ ă lipicioas ă ;ă apoiă seă odihniă oă clip ă deă efortulă
f cut.ăDup ăaceeaăseăc zniăs ăr suceasc ăîncet cu guraăcheiaăînăbroasc .ăDarăcuăceă
s ă apuceă cheiaă ?ă Dină p cate,ă seă p reaă c ă n-aveaă dinţiă caă toţiă dinţii,ă înă schimbă
mandibuleleă erauăfoarteă puterniceă ;ăcuăajutorulăloră izbutiăchiarăs ă clinteasc ă puţină
cheia,ăneluîndăînăseam ă faptulăc ăseă r nise,ăf r ăîndoial ,ădeăvremeă ceă dinăgur ăîiă
curgeaăunălichidăcafeniu,ăcareăseăprelingeaăpeăcheieăşiăpicuraăpe podele.ă„Ascultaţi,ă
spuse procuristul din camera de-al turi,ăîntoarceăcheiaăînăbroasc ."ăăăPentruăGregor,ă
aceast ăîmb rb tareăfuăbinevenit ă;ăarăfiădorităcaătoat ălumea,ăşiătata,ăşiămama,ăs -i
strigeă :ă «Hai,ă Gregor,ă ă curaj,ă d -iă înainte,ă r suceşteă cheiaă !»ă Şi,ă imaginîndu-şiă c ă
toţiăîiăurm reauăcuăîncordareăeforturile,ămuşc ăplinădeăfurieăăăcheia,ăf r ăaăseămaiă
gîndiălaănimic.ăPeăm sur ăceăcheiaăseăr sucea,ăGregorăţop iaăînăjurulăbroaşteiă;ăseă
ţineaă acumă doară cuă guraă şi,ă dup ă cumă eraă nevoie,ă seă atîrnaă deă inelul cheii sau îl
ap saăînăjosăcuătoat ăgreutateaăcorpului.ăClinchetulăsonoră al broaştei,ăcareăced ăînă
celeă dină urm .ă îlă treziă cuă totulă laă realitate.ă R suflîndă uşurat,ă îşiă zise:ă «Iata, n-am
avut nevoit de l c tuş»,ăăăapoiăăăap s ăăăcuăcapulăpeăclanţ ăpentru a deschide, în fine,
uşa.ăîntrucîtăfuănevoităsaăseădeaădup ăuş ,ătr gînd-oădup ăel,ăaceastaăajunseăăs ăfieă
larg deschis ă ă şi Samsaă înc ă nuă seă z rea.ă Trebuiă dup ă aceeaă s ă ocoleasc ă ă ă încetăăă
canatul deschis,ăăăşiăăăanumeăăăcuămult atenţie,ădac ănuăvoiaăs ăcad ăpeăspate,ăcită
era de lung, mai înainte de a-şiă fiă f cută apariţia.ă Eraă înc ă preocupată deă aceast ă
manevr ădificil ăşiăn-aveaăr gazulăs ămaiăfieăatentăşiălaăaltceva,ăcîndăîlăauziădeodat ă
peă procuristă scoţîndă ună „Oh!"ă sonor,ă ă ă asemeniă ă şuieratului vîntului ; apoi,
procuristulă fiindă celă maiă aproapeă deă uş ,ă Gregoră îlă v zuă ducîndu-şiă mîna la gura
întredeschis ă şiă tr gîndu-seă încetă înd r t,ă caă şiă cumă oă forţ ă invizibil ,ă ă deăă
intensitateă ă constant ,ă ă l-ară ă fiă ă împinsă afar ă dină camer .ă Mamaă careă înă ciuda
prezenţeiă procuristuluiă r m seseă cuă p rulă înc ă r v şită şiă zburlită deă somnulă nopţiiă
arunc ă maiă întîiă oă privireă tat lui,ă împreunîndu-şiă mîinile,ă apoiă f cuă doiă paşiă spreă
Gregorăşiăseăpr v liăgr mad ,ăcuăfusteleăînfoiateăîn jur,ăînătimpăceăfaţaăei,ăc zut în
piept,ă nuă seă maiă vedeaă deă loc.ă Tat lă strînseă pumnulă cuă oă mutr ă duşm noas ,ă deă
parc ăarăfiăvrutăs -l izgoneasc ăînd r t,ăînăcameraălui,ăapoiăpriviăoarecumănesigurăînă
jur,ă prină odaie,ă îşiă acoperiă ochiiă cuă mîinileă şiă ună plînsă cuă sughiţuriă începuă s -i
scuture pieptul voinic.
Deocamdat ăGregor nu înainta în sufragerie, ci se rezem ădeăcel laltăcanatăală
uşii,ăcareăeraăprinsăcuăz vorul,ăşiănu-şiăar t ăcorpulădecîtăpeăjum tateă;ăiarădeasupra
acestuia se ivi capul înclinat într-o parte, cu careăpîndeaăreacţiaăcelorlalţi.ăÎntre timp
vremeaă seă maiă luminaseă ;ă deă parteaă cealalt ă aă str ziiă seă z reaă acumă limpedeă ună
cadruădinăinterminabilaăcl direăneagr -cenuşieădinăfaţ ăunăspitalăcuăunăşirămonotonă
deăferestreăceăstr pungeauăcuăoănot ădeăseriozitateăfaţadaă;ăploaiaăcontinua s ăcad ,ă
darănumaiăcaănişteăpic turiămari,ăbineăşiădistinctăconturate,ăvizibileăfiecareăînăparteă
şiărostogolindu-se una cîte unaăpeăp mînt.ăVeselaăpentruămiculădejunăseăr sf ţaăcuă
îmbelşugareăpeămas ,ăîntrucîtăgustareaădeădimineaţ ăera,ăpentruătat lăluiăGregor, cea
maiă important ă mas ă aă zileiă ;ă adeseoriă oă prelungeaă oreă înă şir,ă f cîndă întreă timpă
lectura diferitelor ziare. Chiar pe peretele opus se afla o fotografie a lui Gregor din
vremeaă milit riei,ă undeă eraă înf ţişată ca sublocotenent, cu mîna pe mînerul s biei,ă
zîmbindăf r ăgrij ăşiăparc ăimpunîndărespectăprinăţinutaăşiăuniformaălui.ăUşaădinspreă
antreuăeraădeschis ăşi,ăcumăniciăceaădeălaăintrareănuăfuseseăînchis ,ăseăputeaăvedeaă
palierulăsc rii dinăăfaţaăapartamentuluiăăşiăprimeleăătrepteăăcareăduceauăînăjos.
„Ei,ăîncepuăGregorăvorba,ăconştientădeăfaptulăc ăeraăsingurulăcare-şiăp straseă
cump tul,ă acumă m ă voiă îmbr caă numaidecît,ă voiă strîngeă colecţiaă deă eşantioaneă şiă
voiăpleca.ăVreţiăs ăm ăl saţiăsaăplecă?ăVreţiă?ăVedeţiădar,ădomnuleăprocunst,ăc ănuă
sîntăînc p ţînatăşiăc ămuncescăcuăpl cereă;ăeănepl cutăs ătotăvoiajezi,ădarăn-aşăputeaă
tr iă f r ă asta.ă încotroă plecaţi,ă domnuleă procuristă ?ă Laă magazină ?ă Daă ?ă Veţiă relataă
totul exact, nu-iăaşaă?ăOriceăomăpoateăfiăpentruăoăvremeăînăincapacitateăde-a lucra,
dar atunci e momentul cel mai potrivit pentru a-ţiă aduceă aminteă deă realiz rileă luiă
anterioareă şiă aă teă gîndiă c ă maiă tîrziu,ă de-ndat ă ceă dificultateaă vaă fiă învins ,ă vaă
depuneăcuăatîtămaiămult ăsîrguinţ ăşiăstr danieăînămuncaălui.ăŞtiţiăfoarteăbineăcîtăsîntă
de îndatoratădomnuluiădirector.ăPeădeăalt ăparteăportădeăgrij ăp rinţilorămeiăşiăsuroriiă
mele.ăSîntălaăananghie,ăîns ăvoiăizbutiăs ăiesădinănouălaăliman,ăprinămunc .ăNu-mi
îngreunaţiăşiămaiămultăsituaţia.ăLuaţi-miăap rareaălaămagazină!ăŞtiu,ăcomis-voiajorul
nu este agreat.ă Toat ă lumeaă îşiă închipuieăc ă elă cîştig ă dină plină şiă c ă duceă astfelăoă
viaţ ăîmbelşugat .ăOameniiănuăpreaăauăvreunămotivăspecialăcaăs ăchibzuiasc ămaiă
îndeaproapeă asupraă acestoră prejudec ţi.ă Dară dumneavoastr ,ă domnuleă procurist,ă
cunoaşteţiăsituaţiaămai bine decît tot restul personalului, ba între noi fie vorba mai
bine chiar decît sefulă însuşiă care,ă înă calitateaă luiă deă patron,ă seă las ă adeseoriă uşoră
influenţată înă defavoareaă unuiă salariat.ă Ştiţiă deă asemeneaă foarteă bineă c ă ună comis-
voiajor, care mai tot timpulăanuluiălipseşteădeălaămagazin,ăpoateăc deaăuşorăvictimaă
clevetirilor,ă întîmpl riiă sauă reclamaţiiloră neîntemeiateă ;ă împotrivaă acestoraă nuă seă
poateăap ra,ăpentruăc .ădeăceleămaiămulteăori,ănuăafl ănimicădespreăeleăsau,ăcelămult,ă
simte tristele lor consecinţe,ăpeăpropriaăluiăpiele, cîndăseăîntoarceăacas ,ăistovit de
c l torie,ă şiă cîndă nuă leă maiă poateă descifraă cauzele.ă Domnuleă procurist,ă nuă plecaţiă
f r ă s -miă spuneţiă ună cuvînt,ă dină careă s ă înţelegă c -miă daţiă dreptate,ă m cară înă
parte!"
Dar, la primele cuvinte ale lui Gregor, procuristulă seă şiă întoarseă s ă plece,ă
ţuguindu-şiăbuzeleăşiăprivindu-l doarăpesteăum rulăcare-i zvîcnea convulsiv. în timp
ce Gregor vorbea, procuristul nu st tuăoăclip ălocului,ăciăf r ăa-l pierde din ochi, se
retraseă spreă uş ă încet,ă pe nesimţite,ă caă şiă cumă ună ordină secret i-ară fiă interzisă s ă
p r seasc ă odaia.ă Ajunse,ă înă fine,ă înă antreuă şi,ă judecindă dup ă mişcareaă brusc ă cuă
careă îşiă traseă piciorulă laă ultimulă pas,ă aiă fiă zisă c ă duşumeauaă sufragerieiă îiă ardeaă
t lpile.ăOdat ăajunsăînăantreu,ăîntinseămînaădreapt ăspreăscar ,ădeăparc ăarăfi aşteptată
de-acoloăcineăştieăceăizb vireăsupranatural .
Gregoră îşiă d duă seamaă c ă nu-l puteaă l saă nicicumă peă procuristă s ă pleceă în
asemeneaăstareădeăspirit,ădac ănuăvoiaăs -şiăpiard ăslujba.ăP rinţiiănuăsesizaser ăpreaă
bineă situaţiaă ;ă înă decursulă anilor,ă leă intraseă înă capă ideeaă c ă Gregoră aveaă existenţaă
asigurat ,ălaăacestămagazin,ăpentruătotărestulăvieţiiăşi,ăînăafar ădeăasta,ăacumăerauăatîtă
deăcopleşiţiădeăîngrijorareaă momentan ,ăîncîtănuă maiăerauăcapabiliăs ăpriveasc ăla
viitor.ă Dară Gregoră aveaă aceast ă previziune.ă Trebuiaă s -l reţin ă peă procurist,ă s -l
linişteasc ă şiă s -l cîştigeă deă parteaă luiă ;ă c ă doară întreg viitorulă luiă şiă ală familieiă
depindeau de acest lucru ! De-ară fiă fostă m cară soraă luiă deă faţ ă !ă Eaă eraă o fat ă
deşteapt ,ăînţelegeaătotulă;ăplînseseăînc ădeăcîndăGregorăşedeaăîntinsăpeăspate,ăf r ă
niciă oă grij .ă Şiă cuă siguranţ ă c ă procuristul,ă careă eraă sensibilă laă femei,ă i-ar fi dat
ascultareă;ăeaăarăfiăînchisăuşaăapartamentuluiăşiăl-ar fi descîntat în antreu, pîn ăcîndă
i-arăfiăspulberatăspaima.ăDar,ătocmaiăacum,ăsoraăluiănuăeraădeăfaţ ,ăaşaăc ătrebuiaăs ă
acţionezeăchiarăGregorăînsuşi.ăF r ăaăseămaiăgîndiădac ăsituaţiaăactual ăîiăîng duiaă
s seămişteădinălocăşiădac ăvorbeleăluiăputeauăsauăaveauăşansaăs ăfieăînţelese, Gregor
p r siăcanatulădeăcareăseăsprijineaăşiăporniăpeăuşaăăădeschis ,ăăăvrîndăăăs -l prind ăăă
dină ă ă urm ă ă ă pe porocurist,ă careă seă apucaseă cuă amîndou mîinile de balustrada
palierului, într-ună modă ridicol.ă C utîndă ună sprijin,ă Gregoră c zuă peă multiplele lui
picioruşeăşiăscoaseăunăstrig tădeăspaim .ăDarănu-niaidecîtăsimţi,ăpentruăprimaăoar ă
înă dimineaţaă aceasta,ă oă senzaţieă pl cut ă deă satisfacţieă fizic ă ;ă aveaă p mîntulă subă
picioruşe,ăiarăacesteaădup ăcîteăîşiăputeaădaăseamaăîlăascultauădeăminune,ăbaăchiar
ardeauă deă ner bdareă s -l poarte oriîncotro voia ; începu,ă înă fine,ă s ă cread ă c ă
sfîrşitulăsuferinţelorăluiăeraăfoarteăaproape.ăDar,ăchiarăînăclipaăcîndăclâtinîndu-se pe
picioareă dină cauzaă trepid riiă reţinute,ă c zuă peă podeaă nuă departeă deă mamaă sa,ă baă
chiară înă faţaă ei,ă aceasta,ă deşiă p reaă cuă totulă dus ă peă gînduri,ă s riă înă susă caă ars ,ă
întinseă braţeleă înă l turiă cuă degeteleă r sfirateă şiă ţip ă :ă „S riţi,ă pentruă Dumnezeu,ă
ajutoră!"ăApoiăîşiăaplec ăfaţa,ădeăparc ăarăfiăvrutăs -l vad ăpeăGregorămaiăbine,ădup ă
careă fugiă peă neaşteptateă înapoi,ă caă scoas ă dină minţi,ă uitîndă c ă înd r tulă eiă seă afl ă
masaă înc ă pus ă ;ă seă aşez ă înă grab ă peă eaă caă oă persoan ă distrat ,ă şiă p ruă s ă nuă
observeăc ,ădinăcanaăr sturnat ,ăcafeauaăseărev rsaăşuvoiăpeăcovor.
„Mam ,ămam ",ăspuseăGregorăîncetişor,ăc tîndăînăsusăspreăea.ăPentruăoăclip ,ă
Gregorăuit ăcuătotul deăprocuristă;ăînăschimb,ăv zînd cum curge cafeaua, nu se putu
abţineăs ănuăclef ieădeăcîteva ori cu mandibulele,ăînăgol.ăV zîndăaceasta,ămama se
porniădinănouăs ăţipeă;ăapoiăs riădeăpe mas şiăc zuăînăbraţeleătat lui,ăcare-iăieşiseă
înainte. Dar Gregor n-aveaă timpă acumă s ă seă ocupeă deă p rinţiă;ăprocuristulă seă aflaă
dejaă peă scar ,ă deă unde,ă cuă b rbiaă rezemat ă deă balustrad ,ă maiă arunc ă oă privireă
înd r t.ăGregorăîşiăl uăvînt,ăpentruăa-l ajunge cîtămaiărepedeădinăurm ă;ădarăpesemneă
c ă procuristulă b nuiaă ceva,ă întrucîtă s riă dintr-ună saltă maiă multeă trepteă şiă disp ru,ă
dup ăceămaiăapuc ăs ăstrigeăună,.auă!",ăcareăr sun ăînătoat ăcasa.ăDinăp cate,ăaceast ă
fug ă precipitat ă aă procuristuluiă p ruă s -l scoat ă cuă totulă dină minţiă şiă peă tat lă luiă
Gregor,ă careă pîn ă acumă îşiă p straseă întrucîtvaă cump tulă ;ă înă locă s ă alergeă dup ă
procurist,ă sauă m cară s ă nu-l împiedice pe Gregor s-oă fac ,ă elă prinseă cuă dreaptaă
bastonul, pe care procuristul îl abandonase pe un fotoliuă împreun ă cuă p l riaă şiă
pardesiul,ăiară cuă stîngaă apuc ă ună ziară mareă deă peă mas ă şiăseă apuc ăs ă trop ieă dină
picioare,ăagitîndăbastonulăşiăziarul,ăpentruăa-l goniăpeăGregorăînd r t,ăînăcameraălui.ă
Gregorăîlăimplor ăînătoateăfelurile,ădarănu-iăajut ăcuănimică:ădeăaltfel,ărug minţileăluiă
niciănuăfur ăînţeleseă;ăoricîtădeăumilăîşiăîntorceaăcapulăspreătat lăs u,ăacestaătrop iaă
şiă maiă tareă dină picioare.ă Dincoloă mamaă deschiseă largă oă fereastr ,ă înă ciudaă vremiiă
reci,ăşiăseăplec ămultăînăafar ăcuăfaţaăîngropat în palme. Un curent de aer puternic
seăporniăîntreăstrad ăşiăcasaăsc rii,ăfluturîndăperdelele,ăf cîndăs ăfoşneasc ăziareleădeă
peă mas ă şiă leg nîndă prină aeră cîtevaă foiă careă seă împr ştiar ă peă podele.ă Tat lă îşiă
h rţuiaă neînduplecată fiul,ă şuierîndă ca un s lbatic.ă îns ,ă cumă Gregoră înc ă nuă eraă
deprinsă s ă mearg ă de-a-ndaratelea,ă seă mişcaă într-adev ră foarteă încet.ă Dac ă ară fiă
pututăs ăseăîntoarc ,ăarăfiăajunsăîntr-oăclipit ăînăcameraălui,ădarăseătemeaăs ăpun ălaă
greaăîncercareăr bdareaătat luiăprinăîncetinealaăîntoarceriiăşiăseăsimţeaăameninţatădeă
bastonul din mîna lui, care-iăputeaădaăînăoriceămomentăoălovitur ămortal ăpeăspateă
sau în cap. în cele din urm ,ă Gregoră nuă maiă avuă ceă face,ă îtrucîtă eraă conştientă c ,ă
mergînd de-a-ndaratelea,ănuăeraăînăstareăniciăm carăs ăţin ădirecţiaă:ăastfel,ăaruncînd
într-unaă priviriă speriateă spreă tat lă s u,ă începuă s ă seă întoarc ă înă loc,ă cîtă puteaă maiă
repede,ă dară înă realitateă foarteă încet.ă Pesemneă c ă tataă b gaseă deă seam ă buna lui
intenţie,ă întrucîtă nu-l stînjeni în manevra lui, ci îl dirija, din cînd în cînd, de la
distanţ ,ă cuă vîrfulă bastonului.ă Dac ă m cară ară fiă încetată odat ă cuă şuieratulă acelaă
insuportabil,ădinăcauzaăc ruiaăGregorăîşiăpierduseăcapulăcuădes vîrşireă;ăGregorăseă
întorseseăaproapeăcomplet,ăcînd,ăobsedatămereuădeăşuierat,ăseăz p ciăşiăporniăs ăseă
r suceasc ă înd r tă înă parteaă cealalt .ă Apoi.ă ă cîndă ajunse,ă înă sfîrşit,ă ă cuă capul în
dreptulădeschideriiăuşii,ăseăv diăc ătrupulăluiăeraăpreaălatăpentruăaăputeaătreceăf r ă
dificult ţi.ă Ină stareaă deă spirită momentan ,ă tat luiă niciă nu-i trecu prină minteă s ă
deschid ,ă eventual,ă şiă canatulă cel laltă pentruă a-i face lui Gregor suficient loc de
trecere. N-aveaă decîtă oă singur ă ideeă fixa.ă aceeaă deă a-l vedea cît mai repede pe
Gregoră înă cameraă lui.ă Niciă gîndă s ă îng duieă preparativeleă îndelungateă careă i-ar fi
permisă luiă Gregoră s ă seă ridiceă înă susă şiă s ă poat ă intraă înă felulă acestaă peă uş .ă Maiă
degrab ăporniăoălarm ăinfernal ăc utîndăs -şiădetermineăfiulăs ăînainteze,ăcaăşiăcumă
n-arăfiăavutăînăfat ăniciăunăobstacolă;ăceeaăceăauzeaăGregorăînăurmaăluiănuămaiăp rea
s ăfieădoarăvoceaăunuiăsingurătat ă;ăaşaăc ănuămaiăeraădeăglumităşiăfieăce-o fi porni
dreptăspreăuş .ăDarăseăînţepeniăînăea,ăcuăoălatur ăaăcorpuluiăridicat ăînăsusăşiăzgîriat ă
atît de tare, încîtă vopseauaă alb ă aă uşiiă seă acoperiă cuă peteleă resping toareă ale
lichiduluiăceămusteaădinăr niă;ănuăseămaiăputeaăurniăsingurădinăloc,ăpicioruşeleădeăpe
oăparteăseăagitauăînăaer,ăiarăceleădeăpeăparteaăcealalt ăerauăstriviteădurerosăsubăcorpă;ă
şiăatunciătat lăs uăîiăd duăoălovitur ăputernic ăînăspate.ăcare-i produse o senzaţieădeă
uşurareăşi-l f cuăs ăzboareăsîngerîndăabundentătocmaiăînămijloculăod iiălui.ăUşaăfuă
trîntit ,ăînăurmaăIui,ăcuăoălovitur ădeăbaston,ăapoiăseăf cu,ăînăsfîrşit,ălinişte.
II
Gregor se trezi abia în amurg dintr-un somn gereu,ăasemeniăunuiăleşin.ăChiar
dac ăn-ar fi fost tulburat din somn, tot nu s-arăfiădeşteptatămultămai tîrziu, întrucît se
simţeaă destulă deă odihnită şiă dormiseă peă s turateă ;ă dară iă seă p ruă c ă fuseseă trezită deă
zgomotulă unoră paşiă uşoriă şiă ală uşiiă dinspreă antreu,ă peă careă cinevaă oă încuiaseă cu
b gareădeăseam .ăLuminaălampadarelorăelectriceădeăpeăstrad ăproiectaăpeteălivide,ă
ici-colo,ăpeătavanăşiăpeăp rţileădeăsusăaleămobilelor,ădarăjos,ăundeăseăaflaăGregor,ăeraă
întunerică bezn .ă Pip indă înă jură cuă antenele,ă aă c roră utilitateă ajunseă abiaă acum s-o
aprecieze,ă Gregoră seă tîrîă încetă spreă uş ,ă pentruă aă vedeaă ceă seă întîmplase.ă Simţiă
parteaă sţîng ă aă corpuluiă caă oă cicatriceă lung ,ă care-l ţineaă dureros,ă şiă fuă nevoită s ă
şchiop tezeă cuă adev rată peă celeă dou ă rînduriă deă picioare.ă Deă altfel,ă unulă dintreă
picioruşeă mareă mirareă c ă numaiă unulă fuseseă r nită gravă cuă prilejulă p ţaniiloră diiaă
cursulădimineţii,ăşiăseătîraădeăparc ăeraăparalizat.ăAbiaăcîndăajunseălaăuş ăîşiăd duă
seamaă ceă anumeă îlă atr seseă într-acoloă ;ă mirosulă deă mîncare.ă G siă peă josă ună
castronaşăplinăochiăcu lapte îndulcit, în care pluteau cîtevaăfelioareădeăpîineăalb .ăÎi
veniăs ărîd ădeăbucurie, întrucît foamea îl chinuia acumăşiămaiăătareădecît în cursul
dimineţiiă ;îşiă vîrîă deciă capul,ă aproapeă pîn ă pesteă ochi,ă înă lapteă îlă retraseă îns ă deă
îndat ,ădezam git,ănuănumaiăpentruăc ănenorocitaăaceeaădeăran ădinăparteaăsting ăîlă
dureaă cîndă mîncaă şiă nuă puteaă mîncaă decîtă sfor indă şiă umflîndu-şiă totă trupulă dară
pentruăc ănu-iămaiăpl ceaăniciălaptele,ăcareăfuseseătotdeaunaămîncareaăluiăpreferat ă
şiăpeăcareăsoraăluiăi-l puseseăacolo,ădesigur,ădinăacestămotiv.ăAşaăc ăseădep rta cu
dezgustădeăcastronaşăşiăseătîrî spre mijlocul camerei.
Gregorăv zu,ăprinăcr p turaăuşii,ăc ăînăsufragerieăfuseseăaprins ălampaădeăgază
aeriană;ădar,ăînătimpăceăalt dat ,ătat lăluiăobişnuia,ălaăaceast ăor ădinăzi,ăs ăciteasc ă
cuăglasă tareă ziarulădeă dup -amiaz ,ă pentruă mamaă şi,ăuneori,ăchiară pentruă soraă lui,ă
ast ziă nuă seă auzeaă nimic.ă Cineă ştie,ă poateă c ă aceast ă lectur ă cuă glasă tare,ă despreă
rare-iă ă povesteaă şi-iă scriaă totdeaunaă Grete,ă nuă maiă f ceaă parte, în ultima vreme,
dintreă tabieturileă familiei.ă Pretutindeniă înă jură domneaă liniştea,ă deşiă eraă sigură c ă
apartamentulănuăeraăgol.ă«Ceăviaţ ăliniştit ăaămaiădusăşiăfamiliaănoastr »,ăîşiăspuseă
Gregor,ă privindă ţint ă înainte,ă prină întuneric,ă şiă simţindu-se mîndruă c ă leă puteaă
asiguraăp rinţilorăşiăsuroriiăsaleăunăasemeneaătrai,ăîntr-oălocuinţ ăatîtădeăfrumoas .ă
Darăceăseăvaăîntîmplaăacum,ădac ătoat ăliniştea,ăbun stareaăşiăhuzurealaălorătrebuiaă
s ă iaă sfîrşităîntr-ună modă însp imînt toră ?ă Pentruă aă nuăseă l saă prad unor astfel de
gînduri,ăGregorăprefer ăs ăfac ăputin ămişcareăşi porniăs ăseătîrasc ăprinăcamer ăînă
susăşi-năjos,ăînăcursulălungiiăseri,ăcinevaăîntredeschiseăpeărîndăcîndăoăuş ,ăcîndăalta,ă
apoiăoăînchiseărepedeălaălocă:ăprobabilăsimţeaănevoiaăs ăintreălaăel în camer ,ădarădeă
fiecareă dataă anumiteă reticenţeă îiă împiedicau.ă Gregoră seă opriă acumă chiară ling ă uşaă
sufrageriei,ă hot rîtă s ă determineă înă vreună felă peă şov ielniculă vizitatoră s ă vin ă
în untru,ăoriăm carăs ăafleăcineăera;ădarăuşaănuăseămaiădeschiseăşiăaştept ăînăzadar.ă
Deădimineaţ ,ăcîndăuşileăerauăîncuiate,ătoţiăarăfiăvrutăs ăintreăînăcameraălui iar acum,
cîndă deschiseseă elă singură oă uş ,ă iară celelalteă fuseser ă descuiateă pare-seă şiă eleă înă
cursulăzilei,ănuămaiăveneaănimeniăîn untru,ădeşiăcheileăerauăînăbroaşteăpeădinafar .
Luminaă dină sufragerieă fuă stins ă noapteaă tîrziuă şiă Gregoră îşiă putuă daă seamaă
foarteăuşorăc ăp rinţiiăşiăsoraăluiăvegheaser ăpîn ăatunci,ăîntrucâtăîiăauziăpeătoţiătreiă
dep rtîndu-seăînăvîrfulăpicioarelor.ăAcumăeraăsigurăc ănuăvaămaiăveniănimeni la el
pîn ăînăzoriă;ăaveaăaşadarădestulătimpăînainte,ăpentruăaăchibzuiănestingherităcumă
s -şiărînduiasc ăviaţaăînăviitor.ăDarăcameraăaceastaăînalt ăşiămare,ăînăcareăeraă
silităs ăzac ăîntinsăpeăjos,ăîlăîngrozea,ăf r ăs -şiăpoat ădaăseamaădeăce,ăc ădoarălocuia
înă eaă deă cinciă aniă ;ă f cîndă oă întoarcereă aproapeă inconştient ,ă deă careă seă şiă ruşin
oarecum,ăseăvîrîădegrab ăsubăcanapea,ăundeăseăsimţiăcurîndăfoarte bine,ăcuătoateăc ă
spinarea îi eraăcamăturtit ăşiănu-şiăputeaăridicaăniciăcapulă;ăîiăp ruăr uădoarăc avea
trupul prea lat pentru a intra cu totul sub canapea. Petrecu acolo noaptea-ntreag ,ă
cîndăfuratădeăunăsomnăuşorădinăcare-l trezeaănecontenităfoamea,ăcîndăfr mîntatădeă
grijiăşiăsperanţeănel murite,ăceăduceauătoateălaăconcluziaăc ,ădeocamdat ,ătrebuieăs ă
seă poartaă cuăcalm,ă r bdareă şiă menajamente,ă pentruă a-şiă ajutaă familiaă s ă îndureă cîtă
maiăuşorănepl cerileăpeăcare,ăînăsituaţiaăactual ,ăeraăsilităs ăiăleăproduc .
Aă douaă ziă înă zori,ă cîndă înc ă niciă nuă seă luminaseă bineă deă ziu ,ă Gregoră avuă
prilejulă s ă verificeă forţaă hot rîriloră sale,ă atunciă cîndă Grete,ă aproapeă completă
îmbr cat ,ă deschiseă uşaă dinspreă antreă şiă priviă curioas ă în untru.ă Nu-l v zuă
numaidecît,ădarăceăDumnezeuă!ătrebuiaăs ăfieăpeăundeva,ăc ădoarănuăputuseăzburaă
de-acolo; cînd îl descoperi sub canapea, se sperie atît de tare încît,ăf r ăs ăseăpoat ă
st pîni,ătrîntiăuşaălaăloc,ăpeădinafar .ăApoi,ăcaăşiăcumăarăfiăcuprins-oăremuşcarea, o
deschiseănumaidecîtădinănouăşiăintr ăînăvîrfulăpicioarelor,ăcaăînăcameraăunuiăbolnavă
gravăsauăaăunuiăstr in.ăGregorăscoaseăcapulăpîn ăaproapeădeămargineaăcanapeleiăşiăoă
privi atent. OareăvaăobservaăGreteăc ăl saseălapteleăneatins,ăfireşteănuăfiindc ănu-i
eraăfoameă;ăşiăseăvaăgîndiăoareăs -iăaduc ăaltcevaămaiăpeăgustulăluiă?ăDac ăn-o va
faceădinăproprieăiniţiativ .ăGregorăavea de gînd maiăbineăs ăfl mînzeasc ,ădecîtăs -i
atrag ă atenţiaă asupraă acestuiă lucru,ă deşiă simţea,ă deă fapt,ă oă pornireă nest vilit ă s ă
ţîşneasc ă deă subă canapeaă şiă s ă ă iă ă seă arunceă ă laă picioare,ă ă implorînd-oă s -iă aduc ă
ceva bun de mîncare. Dar sora lui observ ăăîndat ,ăăcuă uimire,ăcastronaşulăăăînc ă
plin,ădinăcareăseărev rsaseăpuţinălapteăprimprejură;ăîlăridic ăăănumaidecît,ăăăîns ăăănu-l
apuc ăăădirectăăăcuămîna,ăciăcuăoăcîrp ,ăşi-l scoaseăafar .ăGregorăeraănespusădeăcuriosă
s ăvad ăce-i va aduce în schimbăşiăf ceaătotăfelulăădeăpresupuneri.ăăDarănicicîndăn-ar
fiă fostă înă m sur ă s ă ghiceasc ă deă ceă eraă înă stareă soraă lui,ă înă mareaă eiă bun tate.ă
Pentru a-şiăputeaăădaăăseamaăădeăăgusturileăălui,ăăîiăăaduseăătotăfelulădeălucruri,ăpeăcareă
le înşir ăpeăunăjumal vechiă:ăăăzarzavaturiăăăpeăjum tateăăputrezite,ăăăoaseăr maseădeă
laăcin ăşiăpeăcareăseăînchegaseăunăfelădeăsosăalb,ăcîtevaăstafideăşiămigdale,ăoăbucat ă
deă brînz ,ădespreă careă Gregoră spuseseă cuădou ă zileă înă urm ă c ă nuă maiă eă bun ă deă
mîncat, o felie de pîine goal ,ăuscat ,ăunaăuns ăcuăuntăşiăaltaăcuăuntăşiăsare.ăAl turi
deăele,ămaiăpuseăşiăunăcastronaş,ăăînăăcareăturnaseăăpuţin ăăap ăăşiăăcareăăp reaăs -i fie
destinatădefinitivăluiăGregor.ăApoi,ăştiind c ăfrateleăs uănuăvaămîncaăfaţ ădeăea,ăavuă
delicateţeaăs ăseăretrag ăînăgrab ăşiăchiarăs ăr suceasc ăcheiaăînăbroasc ădoar-doar
s ă observeă Gregoră c ă seă poateă simţiă înă voie,ă laă largulă s u.ă Luiă Gregoră îiă sfîrîir ă
picioruşeleăcîndăseăputuărepezi,ăînăsfîrşit,ălaămîncare.ăDeăaltfel,ăpare-seăc ăr nileăseă
vindecaser ădeătot,ăîntrucîtănuămaiăsimţeaăniciăoăstînjeneal ă;ăfaptulăacestaăîlăf cuăs ă
seămireănespusăşiăs -şiăaduc ăaminteăcumăseăt iaseăpuţinălaăunădegetăcuăcuţitul,ăcuă
maiă bineă deă oă lun ă înă urm ,ă şiă cumă ranaă îlă maiă dureaă înc ă destulă deă r u,ă nuă maiă
departe decît alalt ieri.ă«Oareăamădevenitămaiăpuţinăsensibilă?»ăgîndiăelăşiăîncepuăs ă
sug ălacomădinăbucataă deăbrînz ,ăcare-iăatr seseă atenţiaănumaidecît,ămaiăimperiosă
decîtătoateăcelelalteăalimente.ăCuăochiiăînl crimaţiădeămulţumire,ăînfulec ăînăgrab ,ă
pe rînd, bucata de brînz ,ăzarzavatulăşiăsosulă;ăînăschimbămînc rurile proaspete nu-i
pl cur ,ăniciăm carănuăleăputeaăsuportaămirosul,ăaşaăc ătoateălucrurile,ăpeăcareăvoiaă
s ă leă m nînce,ă leă traseă maiă laă oă parte.ă Terminaseă deă multă deă mîncată şiă înc ă maiă
ad staăleneşăînăacelaşi loc,ăcîndăGreteăr suciăîncetăcheiaăînăbroasc ,ăpentruăa-iădaăs ă
înţeleag ăc ătrebuieăs ăseăretrag .ăDeşiăîlăcamătoropiseăsomnul,ăfuăcuprinsădeăspaim ă
şiă seă tîrîă înă grab ă laă loculă lui,ă subă canapea.ă Dară îiă trebuiă mult ă st pînireă deă sineă
pentruăaăputeaăr mîneăacoloăchiarăşiăscurtulăr stimp, cîtăsoraăîşiăf cuădeălucruăprină
camer ,ă întrucîtă masaă îmbelşugat ă îl camă rotunjiseă abdomenulă şiă abiaă maiă puteaă
respira,ă atîtă deă ghemuită era.ă Simţiă c ă seă sufoc ă şiă c ă iă seă umfl ă ochii în cap, dar
privi cuminte la sora lui, careă nuă b nuiaă nimică şiă adunaă cuă m turaă nuă numaiă
resturile,ădarăchiarăşiăalimentele pe care nu le atinsese ; apoi, ca şiăcumăn-ar mai fi
fostăbuneădeănimic,ăleăr sturn ăgr bit ,ăîntr-oăg leat ăpeăcareăoăacoperiăcuăunăcapacă
deălemnăşiăscoaseătotulăafar .ăNiciănuăîntorseseăînc ăbineăspatele,ăcîndăGregorăieşiă
de sub canapea, întinzîndu-seăşiăumflîndu-şiăabdomenulăînăvoie.
Gregorăîşiăc p taăacumăhranaăînăfelulăacesta,ăoădat ădimineaţa,ăcîndăp rinţiiăşiă
slujnicaă înc ă maiă dormeau,ă iară aă douaă oar ă dup ă masaă deă prînz, întrucît atunci
p rinţiiăîşiăf ceauăsiesta,ăiarăservitoareaăeraătrimis ădeăacas ,ădeăc treăGrete,ăcuăvreoă
treab ăoarecare.ăFireşteăc ăniciăeiănuăvoiauăcaăGregorăs ărabdeădeăfoame,ădarăpoateă
c ăn-arăfiăsuportatăs ăştie,ădecîtădinăauzite,ăc ă m nînc ,ăsau poateăc ăsoraăluiăvoiaă
s -iăscuteasc ădeăoămic ăam r ciuneăînăplus.ăc ădoarăsufereauădestulăşiăf r ăasta.
Gregor n-aăpututăaflaăniciodat ăsubăceăpretextăauăfostăîndep rtaţiădinăcas ,ăînă
primaăzi.ămediculăşiăl c tuşul,ăîntrucîtănimeniănu-l pricepea cînd vorbeaăşiătoţiăpîn ă
şiăsoraăluiăîşi închipuiauăc ăniciăelănu-iăînţelegeăpeăceilalţiă;ăastfel,ăcîndăGreleăveneaă
înă odaiaă lui,ă Gregoră trebuiaă s ă seă mulţumeasc ă s ă asculte,ă dină cîndă înă cînd,ă
oftaturileă eiă şiă invocareaă sfinţilor.ă Abiaă maiă tîrziu,ă cîndă soraă luiă seă maiă obişnuiseă
întrucîtvaă cuă situaţiaă deă obişnuinţ ă deplin ă niciă nuă puteaă fiă vorbaă Gregoră maiă
prindeaă dină zboră cîteă oă observaţie,ă careă eraă rostit ă cuă bun ă intenţieă sauă puteaă fiă
t lm cit ă caă atare.ă „Ast ziă ştiuă c ă i-aă pl cut",ă spuneaă eaă cîndă Gregoră devora
mîncareaă pîn ă laă ultimaă farîm ă ;ă iară înăsituaţiaă invers ,ă care,ă treptat,ăseă repetaă totă
maiăfrecvent,ăobişnuiaăs ăremarceăaproape cuătristeţeă:ă„Iarăaăr masătotul neatins!"
Dar,ă dac ă Gregoră nuă puteaă aflaă directă niciă oă noutate,ă înă schimbă tr geaă cuă
urechea peă laă uşiă şiă aflaă totă ceă seă vorbeaă înă camereleă al turateă ;ă cumă auzeaă voci,ă
alergaă numaidecîtă laă uşaă respectiv ă şiă seă lipeaă cuă totă corpulă deă ea.ă Maiă alesă înă
primeleă timpuriă nuă existaă discuţieă înă careă s ă nuă fiă fostă vorbaă deă el,ă chiară şiă peă
ocolite. Vreme de dou ă zileă aă putută auzi,ă laă toateă meseleă familiei,ă consf tuiriă cuă
privireă laă atitudineaă ceă trebuiaă adoptat ă ;ă chiară şiăîntreă meseă nuăvorbeauădecîtă totă
despreă aceeaşiă tem ,ă înă oriceă momentă aflîndu-seă înă cas ă celă puţină doiă membriă aiă
familiei, deoarece nici unulănuăvoiaăs ăr mîn ăsingurăşiăniciănu se-ndurauăs ăpleceă
cuătoţiiădeăacas .ăDeăaltfel servitoareaădeşiănuăeraăpreaăclarăceăşiăcîtăaflase despre
celeăîntâmplateăceruseăchiarădinăprimaăziăs ăiăseădeaădrumulănumaidecîtă;ăşiăcînd,ăun
sfertă deă or ă maiă tîrziu,ă îşiă lu ă r masă bun.ă mulţumiă cuă lacrimi înă ochi,ă caă şiă cumă
concedierea ar fi fost cea maiămareăbinefacere,ăapoi,ăf r ăs -iăcear ăcineva,ăseăleg ă
cuăjur mîntăgroaznicăs ănuăsufleăniciăoăvorb ănim nui.
Acumătrebuiauăs ăg teasc ăsoraăîmpreun ăcuămamaă;ăfireşte,ă nici nu era cine
ştieă ceă osteneala,ă c ă doară nuă mîncauă maiă nimic.ă Gregoră îiă auzeaă necontenită
îmbiindu-seăunulăpeăaltul,ădarăprimindămereuăacelaşiăr spunsă:ă„Mulţumesc,ăamăluată
destul",ăsauăaltcevaăasem n tor.ăNiciădeăb utăseăpareăc ănuăbeauămaiănimic.ăAdesea,
soraă luiă îîă întrebaă peă tat lă loră dac ă nuă vreaă oă bereă şiă seă ofereaă binevoitoareă s ă seă
duc s ăi-o cumpere chiar ea; iar citidăacestaăt cea,ăGreteăspuneaăpentruăa-iăînl turaă
ultimeleă motiveă deă reţinereă c ă oă poateă trimite,ă înă definitiv,ă şiă peă port reas ,ă dar
atunciă elă r spundea,ă într-ună tîrziuă cuă ună „nu"ă r spicată şiă nuă maiă vorbeaă nimeniă
despre asta.
Înc ă dină primaă zi,ă tat lă expuseă limpede,ă atîtă mameiă cîtă şiă suroriiă luiă Gregor,ă
întreagaă situaţieă financiar şiă toateă perspectivele.ă Dină cîndă înă cîndă seă ridicaă de la
mas ă şiă scoteaă vreună documentă sauă cineă ştieă ceă carneţelă deă însemn ri,ă din
minusculaăcas ădeăbaniăWertheim,ăpeăcareăoăsalvaseădinăfalimentulăpeăcare-l d duseă
cuă cinciă aniă înă urm .ă Seă auzeaă cumă descuiaă broascaă atîtă deă complicat ă şiă cumă oă
încuia la loc, deăfiecareădat ,ădup ăceăluaădinăeaăceeaăceăc uta.ăAcesteăexplicaţiiăaleă
tat luiă s uă fur ă pentruă Gregoră primulă lucruă îmbucur toră peă care-l auzi de la
începutulă captivit ţii.ă Totdeaunaă îşiă închipuiseă c ă tat lă s uă nuă maiă r m sese cu
nimic de pe urma magazinuluiă deă odinioar ,ă iară acestaă nu-iă afirmaseă niciodat ă
contrariulădeăaltfelăniciăGregorănuăseăinteresaseăniciodat .ăGrijaăluiăGregorăfusese,ă
peăatunci,ăs ăfac ătotăce-iăstaăînăputinţ ,ăpentru a ajutaăfamiliaăs ăuiteăcîtămaiărepedeă
de crahul financiar, care-i aruncaseăpeătoţiăînăbraţeleădisper rii.ăŞiăastfelăîncepuseăs ă
munceasc ăcuătoataăardoarea,ăajungîndăpesteănoapte,ădintr-unăbietăfuncţion raş,ăună
comis-voiajoră careă avea,ă fireşte,ă alteă posibilit ţiă deă cîştigă şiă aleă c ruiă succeseă înă
afaceri se transformau numaidecîtăînăbaniăpeşină:ăaceştiăbaniăîiăputeaăaduceăacas ăşiă
puneăpeămas ,ăînăfaţaăfamilieiăuimiteăşiăfericite.ăFrumoaseătimpuri, dar splendoarea
lorănuăseămaiărepet ădup ăaceea,ădeşiăGregorăcîştig ăşiămaiătîrziuădestuiăbaniăpentruă
a putea asigura existenţaăfamilieiălucruăpeăcareăîlăşiăf cea.ăSeăobişnuiser ăcuătoţii,ă
atîtă familia,ă cîtă şiă Gregoră ;ă uniiă primeauă baniiă ă cuă recunoştinţ ,ă cel laltă îiă ă daă cuă
pl cere, dar f r ăcaăs ăseămaiănasc ădinăaceastaăoăatmosfer ădeăcaldeăefuziuni.ăDoară
soraămaiăr m seseăataşat ădeăGregorăşiăplanulăluiătainicăeraădat fiindăfaptulăc ,ăspreă
deosebireă deă el,ă Greteă iubeaă muzicaă şiă cîntaă emoţionantă deă frumosă laă vioar ă s-o
trimit ălaăconservatorăînăanulăurm tor,ăf r ăaăţineăseamaădeăcheltuielileăpeăcareăiăleă
vaă prilejuiă aceast ă hot rîreă şiă peă careă vaă c utaă s ă leă acopereă înă altă mod.ă Adesea,ă
cîndăGregorăpetreceaăcîtevaăzileăacas ,ăconservatorulăreveneaăînădiscuţiileădintreăelă
şiăsoraălui,ădarătotdeaunaădoarăcaăunăvisăfrumos,ăimposibilădeărealizat,ădespreăcareă
p rinţilorăniciănuăleăpl ceaăs ăaud ăvorbindu-seă;ăîns ăGregorăseăgîndeaăfoarteăseriosă
laăacestălucruăşiăintenţionaseăs ăle-oăcomuniceăsolemnăînăajunulăCr ciunului.
 Asemeneaăgînduri,ăcuătotulăinutileăînăsituaţiaăactual ,ăîiătreceauăprinăminteăînă
timpă ceă şedeaă înă picioare,ă lipită de uş ,ă şiă tr geaă cuă urechea.ă Uneoriă îlă doboraă
obosealaăşi,ănemaiputîndăasculta,ăl saăcapulăs -iăcad ăşiăs ăseăizbeasc ădeăuş ,ăapoiă
îlăţineaăiar şiănemişcat,ăîntrucîtăchiarăşiăcelămaiămicăzgomotăprodusădeăelăseăauzeaă
al turiă şi-i silea pe-aiă caseiă s ă amuţeasc .ă „Ce-oă fiă totă f cîndă acolo",ă spuneaă tataă
dup ă ună r stimp,ă întorcîndă probabilă capulă spreă uş ,ă apoiă discuţiaă întrerupt ă seă
pornea din nou, cu încetul.t
B trînulă Samsaă repetaă explicaţiileă deă maiă multeă ori,ă peă de-oă parteă pentruă c ă
nu-i mai erau de mult familiareă problemeleă respective,ă peă deă alt ă parteă pentruă c ă
mamaănuăpricepeaătotulădinăprimaădat ă;ăastfelăGregoră afl ăam nunţităc ,ăînăciudaă
ghinionuluiăavut,ăfamiliaămaiăr m seseădinăvremurileădeăodinioar ăcuăoămic ăavere,ă
fireşteănuăpreaăimportant ,ădarăpe careăoămaiăsporiser ,ăîntreătimp,ăşiădobînzile.ăInă
afar ădeăasta,ăbaniiăpeăcareăGregorăîiăaduceaălunarăacas ăşiădinăcareăelănu-şiăp straă
decîtăcîţivaăguldeniănuăfuseser ăcheltuiţiăînăîntregime,ăaşaăc ădinăeconomiiăseămaiă
ad ugaseăunămicăcapital.ăînd r tul uşiiălui,ăGregorăaprobaădinăcap,ăcuăconvingere,ă
bucurîndu-seă deă acestă neaşteptatăspiritădeă prevedere.ă Deă fapt,ăgraţieă acestoră sumeă
economisite, Gregor ar fi putută s ă amortizezeă maiă repedeă datoriaă tat luiă faţ ă deă
directorulă s u,ă gr bindă astfelă cuă multă sosireaă zileiă cîndă ară fiă putută s ă scapeă deă
aceast ă slujb ă ;ă dar,ă înă împrejur rileă actuale,ă eraă f r ă îndoial ă maiă bineă aşaă cumă
rînduiseătat lălucrurile.
Totuşi,ăbaniiăaceştiaănuăerauăsuficienţiăpentruăcaăfamiliaăsaăs ăpoat ătr iănumaiă
din dobînzi ; ar fi ajuns, poate,ăpentruăaăleăasiguraăexistenţaăunăan,ădoi,ădarănuărnaiă
multă ;ă nuă puteauă fiă consideraţi,ă aşadar,ă decîtă caă oă rezerv ,ă ceă nuă trebuiaă s ă fieă
atacat ,ă ciă doară p strat ă pentruă zileă negre; baniiă necesariă pentruă existenţaă zilnic ă
trebuiauăs ăfieăagonisiţiăîntr-altăfel.ăOricîtăarăfiăfostădeăs n tos,ătataăeraătotuşiăunăomă
b trîn,ăcareănuămaiălucraseănimicădeăpesteăcinciăaniăşiănu-şiăputeaăfaceăpreaămulteă
iluzii ; de altfel, în cursul acestorăcinciăani,ăcareăreprezentauăprimaăluiăvacanţ ădup ă
oăviaţ ăplin ădeătrud ,ăîncheiat ăcuăunăinsucces,ăseăcamăîngr şaseăşiădeveniseădestulă
deăgreoi.ăŞiăatunciăcineăs ăcîştigeăbaniă?ăPoateăcumvaămama,ăcareăsufereaădeăastm ă
şiăpeăcareăsimplul mersăprinăcas ăoăoboseaăşi-oăobligaăs ăseăîntind ăpeădivanăînăfaţaă
ferestrei deschise, abiaă maiă tr gîndu-şiă sufletulă ?ă Sauă soraă saă care,ă cuă toţiă ceiă
şaptesprezece ani ai ei, mai era înc ăunăcopilăceăseăcompl ceaăîn existenţaădeăpîn ă
acumă şiă careă nuă ştiaă s ă fac ă altcevaă decîtă s ă seă îmbraceă dr guţ,ă s ă doarm ă pîn ă
tîrziu,ăs ăajuteălaăgospod rie,ăs ăiaăparteălaăcîtevaădistracţiiămodesteăşi,ămaiăales,ăs ă
cînteă laă vioar ă ?ă Cîndă discuţiileă dină cameraă al turat ă ajungeauă laă temaă necesit ţiiă
de-aă cîştigaă bani,ă Gregoră seă dezlipeaă deă uş ă şiă seă aruncaă peă canapeauaă deă pieleă
c utîndăînăr coareaăeiăalinarea ruşiniiăşiătristeţiiăcare-i încingea trupul.
Adeseoriă îşiă petreceaă peă eaă nopţileă lungi,ă f r ă aă daă gean ă deă gean ,ă ciă doară
rîcîindăpieleaăoreăînăşir.ăAlteoriănu-şiăcruţaăostenealaăde-aăîmpingeăunăfotoliuălîng ă
fereastr ă;ăapoiăseăag ţaădeăglaf şi,ăsprijinindu-se pe fotoliu, se rezema de cercevea,
darănuăpentruăaăseăuitaăafar , ci pentru a retr iăprobabilăsenzaţiaădeăeliberareăcare-l
cuprindea odinioar ,ăcîndăpriveaăpeăgeam.ăC ci,ăpeă zi ce trecea, Gregor vedea tot
maiă nel murită toateă lucrurileă aflateă la oarecareă distanţ ă deă elă ;ă acumă nu mai
desluşeaăspitalulădinăfaţ ăaăc ruiăprivelişteăoăblestemaseăde-atîteaăoriăînătrecută;ăşi,ă
dac ă n-ară fiă ştiută cuă precizieă c ă locuieşteă înă liniştita,ă dară întruă totulă citadina
Charlottenstrasse, ar fi pututăcredeăc ,ădeălaăfereastra lui, vede o pustietate, în care
nuă seă întrez reşteă niciă oă linieă deă demarcaţieă întreă cerulă cenuşiuă şiă p mîntulă totă
cenuşiu.ă Suroriiă luiă i-aă fostă suficientă s ă remarceă doară deă dou ă oriă fotoliulă lîng ă
fereastr ,ă pentruă aă înţelegeă totulă ;ă dup ă aceea,ă deă fiecareă dat ă cîndă dereticaă prină
odaie,ăîmpingeaăfotoliulălîng ăgeam,ăbaăchiarăl saăferestreleădin untruădeschise.
Dac ă ară fiă putută s ă vorbeasc ă cuă soraă saă şiă s -iă mulţumeasc ă pentruă totă ceă
f ceaădeădragul lui, Gregor ar fi acceptatămaiăuşorătoateăserviciile aduseă;ădarăaşa,ă
condamnatălaăt cere,ăsufereaănespus.ăFireşteăc ăeaăc utaăs ăatenueze,ăpeăcîtăposibil,ă
impresiaăpenibil ăşi,ăcuăcîtătreceaăvremea,ăizbuteaăs ăseăprefac ătotămaiăbineă;ădarăşiă
Gregor îiăînţelegeaădinăceăînăceămaiălimpedeăjocul.ăSimplaăeiăapariţieăîiăprocuraăoă
suferinţ ăcumplit .ăCumăintraăînăodaie,ăGreteăniciănuăînchideaăbineăuşa oricît era ea
de grijulieăs ăleăascund ăcelorlalţiăprivelişteaăcamereiăluiăGregorăşiăalergaăîndat ălaă
fereastr ,ădeăparc ăs-ar fi sufocat ; o deschidea larg, cu mîiniăgr biteăşi,ăfieăcîtădeă
frig,ă r mîneaă oă clip ă cuă capulă scosă afar ,ă respirîndă adînc.ă Deă dou ă oriă peă ziă îlă
însp imîntaă peă Gregoră cuă alergatulă şiă zgomotulă eiă ;ă totă timpulă cît era geamul
deschis, Gregor tremura de frig subăcanapeaă;ăştiaăşiăelăfoarteăbineăc ăGreteăl-ar fi
scutită deă supliciulă acesta,ă dac ă i-ară fiă fostă cîtă deă cîtă posibilă s ă steaă cuă ferestreleă
închise într-oăcamer ,ăînăcareăseăaflaăşiăel.
Oădat ăcamălaăvreoălun ădup ămetamorfozareaăluiăGregor,ădeciăcîndăGreteăn-ar
maiă fiă avută motiveă s ă seă mireă deă înf ţişareaă luiă eaă veniă cevaă maiă devremeă caă deă
obiceiăşi-l g siăpeăfrateleăeiătocmaiăstîndălaăfereastr ,ănemişcat,ăîntr-oăpoziţieăcareă
trezeaăspaim .ăGregorăseăaştepta s-oăvad ărenunţîndădeăaăintraăînăcamer ,ăîntrucît,ă
dinăloculăundeăseăafla,ăoăîmpiedicaăsaădeschid ăfereastraănumaidecîtă;ădarăGreteănuă
seămulţumiădoarăs ănuăintre,ăciăseătraseăsperiat ăînd r tăşiătrîntiăuşaă;ăunăstr inăşi-ar
fiă putută închipuiă c ă Gregoră o pîndiseă şiă voiseă s-oă muşte.ă Fireşteă c ă Gregoră seă
ascunseăîndat ăsubăcanapea,ădarătrebuiăs ăaştepteăpîn ălaăprînzăreîntoarcereaăeiă;ăiară
cîndă veni,ă p ruă maiă îngrijorat ă caă deă obicei,ă Gregoră îşiă d duă astfelă seamaă c ă
aspectul Iui nuă încetaseă s -i inspire dezgustă şiă c ă biataă fat ă trebuiaă s ă seă
st pîneasc ,ăpentruăaănuăfugiădeăîndat ăce-l vedeaăpeăelăsauăvreoăp rticic ădinăcorpulă
lui,ăceăseăz reaădeăsubăcanapea.ăPentruăaăoăscutiăşiădeăacestăspectacol,ăGregorăcar ă
într-oăziăcuăspinareaăunăcearşafădeăpatăi-au trebuităpatruăceasuriăpentruăaceastaăşi-l
duse pe canapea, unde-l aşez ăînăaşaăfel,ăîncîtăfrupulăsâ-i fie complet acoperit cînd
st teaădedesubt,ăiarăGreteăs ănu-l poat ăvedeaăniciăchiarădac ăseăaplecaăînăjos.ăDac ă
soraăsaăarăfiăfostădeăp rereăc ăcearşafulănuăera necesar, n-aveaădecîtăs -l trag ălaăoă
parteăc ciădoarăeraădestulădeălimpede,ăc ăGregorănuăseăizolaseăastfelădeăpl cereă;ădară
eaăl s ăcearşafulăcumăera,ăbaăchiarăoădat ,ăcîndăGregorăd duăuşorăcearşafulăînăl turiă
cu capul, pentru a observa ce impresie i-aăf cut suroriiăluiănouaăorînduial ,ăiăseăp ruă
c ăsurprindeăoăprivireădeărecunoştinţ ăînăochiiăei.
Înăprimeleădou ăs pt mîni,ăp rinţiiănu-şiăputur ăluaăinimaăînădinţiăs ăintreălaăelă
înăcamer ăşiăGregorăîiăauziărostindăcuvinteădeălaud ăcuăprivireălaămuncaăactual ăaă
Greteiă eiă care,ă înă trecut,ă seă plîngeauă deseoriă c ă nuă leă d ă niciă oă mînaă deă ajutoră înă
cas .ăAcumăaşteptauăadeseaăşiătataăşiămamaăînăfaţaăuşiiăluiăGregor,ăînătimpăceăsoraă
luiădereticaăprinăcamer ă;ăde-ndat ăceăieşeaădeălaăel,ăoădescoseauăam nunţit,ăîn ce
stare a g sităodaia,ăce-a mîncat Gregor, cum s-aăcomportatădeărîndulăacestaăşiădac ă
n-aăremarcatăvreoăameliorareăoricîtădeămic .ăDeăaltfel,ămamaăaăvrutădestulădeăcurîndă
s ă intreă înă cameraă luiă Gregor,ă dară tat lă şi sora lui au împiedicat-o, la început cu
argumenteălogice,ăpeăcareăGregorăleăascult ăcuămult ăatenţieăşiăleăaprob ăîntruătotul.ă
Maiătîrziuătrebuir ăs-oăopreasc ăcuăforţa,ăiarăcîndămamaăîncepuăs ăstrigeă:ă„L saţi-
m ăs ăintruălaăGregor,ălaăbietulămeuăb iatănefericită!ăNuăpricepeţiăc ătrebuieăs ăm ă
ducă laă elă ?",ă Gregoră seă gîndi,ă c ă poateă n-ară fiă r uă dac ă mamaă ară veniă în untru,ă
fireşteănuăînăfiecareăzi,ădarăm carăoădat ăpeăs pt mîn ă;ăeaăînţelegeaătotulămultămaiă
bine decît Grete care, cu tot curajul ei, nuăeraădecîtăunăcopilăşiăcare,ădeăfapt,ănu-şiă
asumaseăaceast ăgreaăpovar ădecît,ăpoate,ădoarădinăuşurinţ ăcopil reasc .
Dorinţaă luiă Gregoră deă a-şiă vedeaă mamaă seă împliniă curînd.ă înă timpulă zilei,ă
Gregorănuăvoiaăs ăseăarateălaăfereastr ,ăpentruăaănu-şiăcompromiteăp rinţii,ădarăniciă
de plimbat nu se putea plimbaăpreaămultăpeăceiăcîţivaămetriăp traţiădeăduşumea,ăiară
deăstatăculcatăliniştităîiăveneaăgreuăchiarăşiănoapteaă;ăînăscurt ăvremeăniciămîncareaă
nu-iă maiă produceaă vreoă pl cereă şiă astfelă lu ă obiceiulă s ă seă distrezeă c ţ rîndu-se,
crucişăşiăcurmeziş,ăpeăpereţiăşiăpeătavan.ăînăspecialăîiăpl ceaăs ăsteaăatîrnatăde plafon
; era cu totulăaltcevaădecîtăs ăzac ălungit pe podele ; respiraămaiăliberă;ăsimţeaăînătotă
trupul caăunăfelădeăvibraţieă;ăşi,ăînăstareaădeăeuforic uitare de sine care-l cuprindea
acolo sus, i se întîmplaăuneori,ăspreă mareaă luiă surprindere,ă s -şjă deaă drumulă şiăs ă
vin ă gr mad ă jos.ă Dară acumă ştia,ă fireşte,ă s -şiă st pîneasc ă maiă bineă corpulă şiă nuă
p ţeaă nimic,ă chiară cîndă c deaă deă laă asemeneaă în lţime.ă Sora luiă observ ă curîndă
aceast ănou distracţieă datăfiindăc ă Gregorăl sa,ăînătimpulăpreumbl rilor,ăurmeă deă
lichidă vîscosă peă ici,ă coloă şiă atunciă îiă veniă înă gîndă s -iă uşurezeă c ţ ratul.ă peă cîtă
posibil,ăşiăs ăscoat ădinăcamer ătoateămobileleăcareăl-ar fi putut împiedica, în primul
rîndădulapulăşiăbiroul.ăDar,ăsingur ,ănuăeraăînăstareăs ăîndeplineasc ăacest lucru ; pe
tata,ănuăîndr zneaăs -l chemeă;ăservitoareaăoăfat ădeăşaisprezeceăaniănuăi-ar fi dat în
niciă ună cază vreoă mîn ă deă ajutoră întrucît,ă deşiă rezistaă curajosă peă poziţieă deă laă
plecareaăfosteiăbuc t rese,ăceruseăîng duinţaăs ăţin ăbuc t riaăîncuiat ătotătimpulăşiă
s nu deschid ădecîtăatunciăcîndăeraăchemat în mod special ; Grete nu avea altceva
de ales, decît s-oăchemeăpeămama,ăodat ,ăînălipsaătat luiădeăacas .ăMamaăaccept ăcuă
exclamaţiiădeăbucurie,ădarăcîndăajunseăînăfaţaăuşiiădeălaăcameraăluiăGregor,ăamuţi.ă
Greteăseăuit ămaiăîntîiăprinăcamer ăs ăvad ădac ătotulăeăînăordineă;ăabiaădup
 Aceea îiăăd duăăvoieăăşiăămameiăăăs ăăintre.ăăGregor trase în grab ăcearşafulămaiă
jos decît de obicei şi-i f cuă maiă multe falduri, dîndu-i un aspect de parc fusese
aruncat din întîmplare pe canapea. De rîndui acesta seă abţinuădeă aă maiă spionaă peă
sub cerşafăşiănuăseăuit ădup ăb trîn ă;ăeraămulţumităs ăştieădoarăc ăvenise,ăînăsfîrşit.ă
„Poţiăintra,nu se vede", spuse Grete mamei, conducînd-oăprobabilădeămîn .ăGregoră
auziădoarăcumăceleădou ăfemeiăpl pîndeămişcauădinălocăvechiulăşiămasivulăşifonieră
Greteă ţinîndă s -şiă asumeă totă greulă muncii,ă înă pofidaă temeriloră mamei,ă care o
avertizaăs ănuăfac ăunăefortăpreaămare.ăTotulădur ădestul de mult. Dup ăunăsfertădeă
or ădeătrud ,ămamaăspuseăc ăarăfiătotuşiămaiăbineăs ăpun ăşifonierulăla loc întrucît,
în primul rînd eraă preaă greuă şiă eleă dou ă n-ar fi putut termina treaba înainte de
înapoiereaătat lui,ăiarădac -l l sauăînămijloculăcamereiăl-ar fi încurcat pe Gregor ;
şi-apoi,ăînăalădoileaărînd,ănuăştiauăsigurădac ,ăprinăîndep rtareaămobilelor,ăîiăf ceauă
pl cereă luiă Gregor.ă Eaă eraă deă alt ă p rereă :ă aspectulă pereţiloră goiă îi producea o
strîngereădeăinim ,ăşiăoareăGregorăcareăseăobişnuiseădeăaîta vreme cu mobilele din
cameraă luiănuă vaă avea,ă şiăel,ă acelaşi,ă sentimentă şiănuă seă vaă simţiăp r sit,ăînă odaiaă
goal ă?ăApoiăconchiseăvorbindăînăşoapt ,ăcaătotdeauna,ădeăparc ăarăfiăvrutăcaăGregoră
despre care nu ştiaă înă ceă locă seă afl ă s ă nu-iă aud ă niciă m cară vocea,ă c ciă despreă
faptulăc ănuăînţelegeăcuvinteleăeraăconvins .ă„Şi-apoi prin scoaterea mobilelor,ăd mă
dovad ăc ărenunţ mălaăoriceăsperanţ ădeăa-l maiăvedeaăîns n toşităşiăc -l p r simă
f r ă mil ,ă înă voiaă soarteiă ?ă Credă c ă cel maiă bună lucruă ară fiă s ă încerc mă aă p straă
cameraăînăstareaădinainte,ăpentruăcaăGregorăs ăg seasc ătotulăneschimbat,ăcîndăseăvaă
reîntoarceălaănoi,ăşiăsaăpoat ăuitaămaiăuşorăceleăpetrecuteăîntreătimp."
Auzindăacesteăcuvinteăaleămamei,ăGregorăîşiăd duăseamaăc ăceleădou ăluni,ăînă
care nimeni nu-iă adresaseă cuvîntulă şiă înă careă duseseă oă viaţ ă monoton ă înă sînulă
familiei,ă îiă tulburaser ă probabilă minţileă ;ă altfel nu-şiă puteaă explicaă cumă de-l
cuprinseseădorinţaănestr mutat ădeăa-şiăvedeaăcameraăgolit ădeămobile.ăOareădoreaă
cuă adev rată caă odaiaă lui cald ă şiă confortabilă mobilat ,ă cuă pieseă deă familie,ă s ă fieă
transformat ăîntr-oăcavern ,ăundeăs ăseăpoat ătîrîănestingherităînătoateădirecţiile,ădeşiă
preţulă acesteiă libert ţiă ară fiă însemnată uitareaă rapid ă şiă total ă aă trecutuluiă s uă
omenesc ? Era oare pe punctul de-aăuitaătotulăşiădoarăvoceaămamei,ăpeăcareăn-o mai
auziseădeămult,ăizbutiseăs -l trezeasc ădinăaceast ătoropeal ă?ăNu,ănuătrebuiaăscosă
nimică dină camer ă ;ă totulă trebuiaă s ă r mîn ă peă locă ;ă nuă seă puteaă lipsiă deă influenţa
binef c toareăa mobilelor ; chiarădac ăacesteaăîlăîmpiedicauăs ăseătîrasc ăf r ărostăînă
toateădirecţiile,ănuăeraăniciăoăpagub ă;ădimpotriv ,ăeraămaiăbineăaşa.ă
Dină p cate,ă Greteă fuă deă alt ă p rereă decîtă mamaă ;ă eaă seă obişnuiseă fireşte,ă peă
bun ădrepteăs ătreac ăînăfaţaăp rinţilorădreptăoăautoritate în toate chestiunile care-l
priveauă peă Gregoră ;ă aşaă c ,ă şiă deă rîndulă acestaă p rereaă mameiă oă determin ă s ă
hot rasc ,ădimpotriv ,ăscoatereaănuănumaiăaădulapuluiăşiăbiroului,ăcumăintenţionase
la început,ădarăşiăaătuturorăcelorlalteămobile,ăcuăexcepţiaăindispensabileiăcanapele.ă
Desigurăc ăhot rîreaănuăfuseseădictat ănumaiădeăînc p ţînareaăeiăcopil reasc ăşiădeă
sentimentul încrederii în sine, pe care-l dobîndise,ăatîtădeăpeăneaşteptateăşiăcuăatîtaă
trud ,ă înă ultimaă vremeă ;ă dară Greteă observase,ă totodat ,ă c ă Gregoră aveaă nevoieă deă
multă spaţiuă pentruă aă seă mişcaă înă voieă şiă c ă dină cîteă îsiă puteaă daă eaă seamaă nuă seă
foloseaăcîtuşiădeăpuţinădeămobile.ăPoateăc ămaiăcontribuise,ăîns ,ălaăhot rîreaăastaăşiă
romantismulăvîrsteiăunăsentimentăcareăcaut ătotdeaunaăsatisfacţieăşiăcare-i insuflase
dorinţaă s ă dramatizezeă pesteă m sur ă situaţiaă frateluiă s u,ă pentruă aă puteaă s ă iă seă
devotezeăcuăatîtămaiămult.ăC ciănimeni,ăînăafar ădeăea,ăn-ar fi cutezatăs ăintreăîntr-o
camer ,ăîn careăGregorăh l duiaăîntreăpereţiiăgoi.
Iatâ de ce nu seă l s ă clintit ă dină hot rîreaă ei, aiciă chiară deă c treă mama care,
simţindu-se neliniştit ăşiănesigur ăînăcameraăluiăGregor,ăamuţiăîncurîndăşiăîncepuăs-
o ajute,ădup ăputerileăei,ăla c ratul mobilelorăafar .ăLaăurmaăurmei,ăGregorăputeaăs ă
se lipseasc ăde dulap, dar biroul ar fi trebuităs ă r mîn ălaăloculălui.ăAbiaăp r sir ă
femeile camera,ă împingîndă dulapulă cuă opinteliă şi icneli,ă c ă Gregoră şiă scoaseă
numaidecît capul de subăcanapea,ăcaăs ăvad ăcumăarăputeaăinterveniăşiăel,ăcîtămaiă
prudentăşiămaiăcuătact.ăDinănefericire,ăîns ,ăceaăcareăseăîntoarseămaiăîntîiăfuătocmaiă
mama,ă înă timpă ceă Greteă r maseă înă cameraă deă al turi,ă undeă cuprinseseă dulapulă cuă
braţeleă şiă încercaă zadarnică s -l clinteasc ă dină loc,ă cl tmîndu-l într-oă parteă şiă într-
alta.ă Dară mamaă nuă eraă obişnuit ă cuă aspectulă fiuluiă eiă şiă ară fiă putută s ă seă
îmboln veasc ădeăspaim ă;ăaşaăc ăGregor,ăsperiat.ăseăretraseăde-a-ndarateleaăpîn ălaă
cel laltăcap tăaiăcanapeleiăşiănuăputuăevitaăca,ăînăfaţ ,ăcearşafulăs ăseămişteăpuţin.ă
Acest fapt fu de-ajuns pentru a atrage atenţiaă mameiă ;ă eaă r maseă oă clip ă ţintuit ă
locului,ăapoiăalerg ăînd r tălaăGrete.
DeşiăGregorăîşiărepetaăîntr-unaăc ănuăseăîntîmplaănimicăneobişnuit,ăăşiăăc ădoarăă
seăschimbaăloculăcîtervaămobile,ătrebuiăs ărecunoasc ,ăpîn ăIaăurm ,ăc ăacestădute-
vino al femeilor,ă micileă îoră exclamaţii,ă hîrşîitulă mobileloră peă duşumeleă îi f ceau
impresia unui vacarm ce izbucnea din toateă p rţileă ;ă şi,ă oricîtă îşiă ascundeaă capul,
strîngîndu-şiăpicioareleăşiăghemuindu-seălaăp mînt,ăera nevoităs -şiăspun ăc ănuăvaă
mai putea înduraămultaăvremeătorturaăasta.ăFemeileăîiăgolir ăcameraăşiăluar ătotăce-i
eraă drag;ă dulapul,ă înă care~şiă ţineaă traforajulă şiă toateă sculele,ă fuseseă scosă ;ă acumă
încercauăs ăclinteasc ăbiroul,ăaleăc ruiăpicioareăseăadînciser ăcuăvremea în lemnul
podelei biroul peă careă îşiă scriseseă temeleă caă studentă laă Academiaă Comercial ,ă caă
elevădeăliceuăşiăchiarăcaăşcolar în claseleăprimareă;ăacumănuămaiăaveaătimpăs ăţin ă
seam ă deă buneleă intenţiiă aleă celoră dou ă femei,ă deă aă c roră prezenţ ă înă camer ă
aproapeăc ăuitase,ămai ales c ăobosealaăleăf ceaăs ăroboteasc ăînăt cereăşiănuăseămaiă
auzeaădecîtătrop itulăînfundatăal paşilorălorăpeăduşumele.
Astfelă Gregoră ieşiă laă iveal ă înă clipaă cîndă femeileă tocmaiă seă rezemaser ă deă
birou,ă înă cameraă al turat ,ă pentruă a-şiă trageă sufletulă şiă îşiă schimb ă deă patru ori
direcţiaămersului,ăîntrucît nuăştiaăniciăelăceătrebuiaăs ăsalvezeămaiăîntîiă;ădeodat ăz riă
peăpereteleăgolătabloulădoamneiăîmbr cat ătoat ăînăbl nuri,ăseăcaţ r ăgr bităînăsusăşiă
se lipi cu abdomenul înfierbîntat pe geamul rece, care-iăd duăoăsenzaţieăpl cut ădeă
r coreal ă M cară tabloulă acesta,ă peă care-l acoperea cu trupul lui, nu i-l va lua
nimeni. întoarse capul spre uş ,ăpentruăa putea observa femeile cînd vor reveni în
odaie.
Ele nu se odihnir ăpreaămultăşiăseăîntoarser îndat ă; Grete o prinse pe mama
de mijloc aproape purtînd-oăpeăsus.ă„Ei,ăacumăcemaiălu mă?"ăspuseăfataăprivindăînă
jur.ă Deodat ă d duă cuă ochiiă deă Gregor,ă c ţ rată peă perete.ă Nuă izbutiă s -şiă p strezeă
cump tulă decît,ă probabil,ă pentruă c eraă şiă mamaă deă faţ ă ;ă îşiă plec ă faţa spre ea,
pentruăaăoăîmpiedicaăs ăseăuiteăînăjur,ăşi-iăvorbiăprecipitat,ătremurîndătoat ă:ă„Vino,ă
nuăvreiăs ămergemămaiăbine,ăpentruăoăclip ,ăînd r tăînăsufragerieă?"ăGregorăînţeleseă
limpedeăintenţiaăGretei ; voia s-oăpun ăpeămamaălaăad post,ăpentruăcaădup ăaceeaă
s -l goneasc ădeăpeăperete.ăEiăbine,ăn-aveaădecîtăs ăîncerceă!ăStaăîntins,ăcîtăeraădeă
lung,ăpeătabloulăluiăşiăn-aveaădeăgîndăs ărenunţeăşiălaăacesta.ăMaiădegrab ăîiăvaăs riă
surorii în cap.
DarăcuvinteleărostiteădeăGreteănuăavur ăaltărezultat,ădecît s-oănelinişteasc ăpeă
mamaă sa,ă careă f cuă ună pasă într-oă parte,ă z riă imensaă pat ă cafenieă deă peă tapetulă
înflorat,ăscoaseăunăţip tăşi,ăpîn ăs -şiădeaăseamaăc ăeraăvorbaădeăGregor,ăicniăcuăglasă
stridentăşiăsugrumat:ă„O,ăDoamne!ă0,ăDoamneă!",ăapoiăc zuăpeăcanapea,ăcuăbraţeleă
întinseăînăl turi,ăparc ăaărenunţareătotal ,ăşiăr maseăăănemişcat .ăăă„Uf,ăăăGregoră!"ăăă
strig ă ă Grete, ameninţ ndu-l cu pumnulă şiă sfredelindu-l cu privirea. Erau primele
cuvinte pe care î le adresa direc, de cînd se metamorfozase. Apoi Greteăalerg în
cameraăal turat ,ăpentruăaăaduceăniscaivaăs ruri,ăcuăcareăs-oătrezeasc ăpeămamaădină
leşină;ăGregorăseăhot rîăs ădeaăşiăelăoămîn ădeăajutorăpentruăsalvarea tabloului mai
eraă timpăşiădup ă aceeaă ;ădarăseălipiseăputernicădeă tablouăşiătrebuiăs ă fac un efort
violentăpentruăaăseădesprindeă;ăalerg ăîndat ăînăcameraădeăal turi,ăcaăşi cum ar fi fost
în stare s-oăajuteăpeăGreteăcuăsfatul,ăcaăodinioar ă;ădarătrebuiăs ăr mîn ăinactivăînă
spateleăei,ăînătimpăceăeaăr scoleaăfebrilăprintreăsticluţeă;ăbaăoămaiăşi sperie, cînd fata
seăîntoarseăşiăd duăcuăochiiădeăelă;ăoăsticluţ ăîiăsc p ăpeăjosăşiăseăf cuăţ nd riă;ăună
ciobă îlă r niă peă Gregoră laă faţ ,ă înă timpă ceă doctoriaă corozivaă îiă sc ldaă picioruşeleă ;ă
f r ăs ămaiăîntîrzie,ăGreteălu ăatîteaăsticluţe,ăcîteăputeaăţineăînămîn ,ăşiăalerg ăînd r tă
laămama,ăînchizîndăuşaăcuăpiciorul.ăGregorăseăv zuăaşadarăizolatădeămama,ăcareăeraă
poateăpeămoarte,ădinăcauzaăluiă;ăuşaănuăputeaăs-oădeschid ,ădeăteam ăcaănuăcumvaă
s-oă pun ă peă fug ă peă soraă lui,ă şiă eaă trebuiaă doar ă s ă r mîn ă lîng ă mamaă ;ă n-avea
altcevaădeăf cut,ădecîtăs ăaştepteă;ăchinuitădeăremuşc riăşiădeăîngrijorare,ăîncepuăs ă
se tîrasc ă pesteă tot,ă seă c ţ raă peă pereţi,ă peă mobileă siă peă tavan,ă apoi,ă cuprinsă deă
disperareăşiăsimţindăc totulăparc ăiăseăînvîrteăînăjur,ăc zuălatăîn mijlocul mesei celei
mari.
Trecu o vreme ; Gregor sta locului, istovit ; în jurădomneaălinişteăpoateăc ăeraă
semn bun. Deodat ă seă auziă soneria.ă Servitoareaă eraă încuiat ,ă fireşte,ă înă buc t rie,ă
aşaăc ătrebuiăs ăseăduc ăchia;ăGreteăs ădeschid .ăVeniseătata.ă„Ceăs-a întîm-plat ?"
fur ă primeleă luiă cuvinteă ;ă f r ă îndoial c ă înf ţişareaă feteiă îlă f cuseă s ă b nuiasc ă
ceva.ăGreteăr spunseăcuăglasăînfundatăprobabilăîşiăascunseseăfaţaălaăpieptulătat lui:ă
„Aăleşinatămamaădarăacumăîiăeămaiăbineă;ăGregorăaăieşitădinăascunz toareă!"ă„M ă
aşteptamălaăunaăcaăasta,ăr spunseătata,ădeăcîndăv ătotăspunăeu,ădarăcine se-nţelegeăcuă
voi,ă femeileă !"ă Gregoră îşiă d duă seamaă c ă tataă interpretaă greşită l muririleă laconiceă
aleă feteiă şi-şiă închipuiaă c ă fiulă luiă seă f cuseă vinovată deă vreo violenţ .ă Deă aceeaă
Gregor trebuiaăs ăîncerceăacumăs -l îmbuneze,ăc ciădeăexplicaţiiămaiăpeălargăn-avea
niciătimpăşiăniciănuăeraăînăstare.ăAşaăc ăse refugieălîng ăuşaăcamereiăluiăşi se lipi de
ea, pentru ca, atunci cînd va intra în sufragerie,ă tataă s ă vad ă numaidecît buna
intenţieăaăluiăGregorăde-aăseăîntoarceăînăodaiaăsa,ăşiăs -şiădeaăseamaăc ănuăeănevoieă
s -l goneasc ăcuăforţa.ăciădoarăs -iădeschid ăuşaăpentruăcaăelăs ădispar ănumaidecît.
Dar tata nu era înădispoziţiaăde-a observa asemeneaăsubtilit ţi.ă„Aha !" strig ă
elădeăcumăintr ,ăcu oăintonaţieădeămînieăşiătotodat ădeăbucurie.ăGregorăîşiădep rtaă
capulădeăuş ăşi-l ridic ăspreătat lălui.ăDarănu-şiăînchipuiseăs -l vad ăaşa,ăcumăarataă
acumă;ăeădreptăc ,ăînăultimaăvreme,ăseăl saseăfuratădeănoulăs uăobiceiăde-a seăc ţ raă
pesteă totă şiă uitaseă s ă seă maiă intereseze,ă caă laă început,ă deă toateă evenimenteleă dină
restulă apartamentuluiă ;ă şiă doară trebuiaă s ă seă aştepteă laă uneleă schimb riă Totuşi,ă
totuşi...ă maiă eraă acestaă într-adev ră tat lă luiă ?ă Eraă oareă acelaşiă om,ă careă şedeaă
ghemuită înă pat,ă ostenit,ă atunciă cîndă Gregoră plecaă alt dat ă laă drumă ;ă care,ă laă
întoarcere,ăîlăprimeaăîmbr catăînăhalat,ăşezîndăînăfotoliuă;ăcareăniciăm carănuămaiăeraă
înăstareăs ăseăscoaleăşiăseămulţumeaădoarăs ăridiceăbraţeleăînăăsemnăădeăbucurieă;ăăşiăă
care, în cursulărarelorăplimb riăfamilialeăînădou -treiăduminiciădinăanăşiăînăzileleădeă
mareăs rb toareăseătîraăanevoieăîntreăGregorăşiămama,ădeşiămergeauădestulădeăîncetă
;ăacelăb trînelăcareăumblaăîncotoşm natăîntr-unăpaltonăăăr p nos,ăăăsprijinindu-se cu
grij ă înă baston,ă şiă care,ă ă cîndă voiaă s ă spun ă ceva,ă seă opreaă înă locă şi-şiă ă chemaă
însoţitoriiăălîng ăăelă?ăAcumăîns ăăîşiăăăreveniseăăăatîtăădeăbine,ăîncîtăGregorănu-l mai
recunoşteaă;ăaveaăpeăelăoăuniform ăalbastr ,ăstrîns ăpeăcorpăşiăcuănasturiăăaurii,ăcumă
purtauă ă uşieriiă ă instituţiiloră ă bancareă ;ă pesteă gulerulă înaltă şiă rigidă ală uniformeiă seă
rev rsaă oă guş ă dubl ,ă bineă împlinit ă ;ă umbrit ă deă sprînceneă stufoase, privirea
ochilorăluiănegriăţîşneaăvioaieăşiătîn r ă;ăp rulăalb,ădeăobiceiăr v şit.ăşi-l piept naseă
cuăc rareăînăcreştetăşi-l ferchezuiseăcuăgrij .ăB trînulăîşiăarunc ăpeăcanapeaăşapca,ă
peăcareăeraăbrodat ămonogramaăuneiăb nciăoarecareăf cînd-oăs ădescrieăunăarcădeă
cerc de-aă curmezişulă camereiă apoi,ă r sfrîngîndu-şiă pulpaneleă lungiă aleă surtuculuiă
spre spateă şiă vîrîndă mîinileă înă buzunare,ă seă îndrept ă spreă Gregor,ă cuă oă privireă
crunt .ă Niciă elă singură nuă ştiaă ceă trebuiaă s ă fac ă ;ă înă oriceă cază p şeaă rar,ă ridicîndă
picioareleămultăînăsus,ăiarăGregorăpriviăuimitălaăgrosimeaăneobişnuit ăaăt lpilorădeălaă
bocanci. Dar nuăseămulţumiădoarăs ăpriveasc ,ăîntrucîtăştiaăchiarădinăprimeleăzileăaleă
noiiă luiă existenţe,ă c ă tataă consideraă severitateaă excesiv ă caă singuraă atitudineă
potrivit ăfaţ ădeăfiulăs u.ăAşaăc ăGregorăîncepuăs ăseăretrag ăditiainteaălui,ăoprindu-
se ori de cîte oriăb trînulăstaăpeăloc,ăşiăpornindădinănouălaăceaămaiămic ămişcareăaă
lui.ă D dur ă astfelă ocolă camereiă deă maiă multeă ori,ă f r ă caă s ă seă petreac ă cevaă
hot rîtor,ăbaăchiarăf r ăcaăritmulălentăalămişc rilorăs ădeaăimpresiaăc ăarăfiăvorbaăde-
oăurm rire.ăDeăaceeaăGregorăr maseădeocamdat ăpeăpodele,ădeăteam ăcaănuăcumvaă
tat lă sau,ă v zîndu-l c ţ rîndu-seă peă pereţiă sauă peă plafon, s -şiă imaginezeă c ă aveaă
vreoă intenţieă rea.ă Gregoră întrevedeaă limpede,ă fireşte,ă ă c ă nuă puteaă rezistaă mult ă
vremeălaăaceast ăalerg tur ,ădat fiindăc ,ăînătimpăceătat lăs uăf ceaăunăsingurăpas,ăelă
trebuiaă s -şiă mişteă deă nenum rateă oriă picioruşele.ă începuă s ă simt ă c -şiă pierdeă
r suflarea,ă maiă alesă c ă niciă înainteă vreme nuă seă preaă putuseă l udaă cuă pl mînii.
Mergeaăastfelăşerpuindăîntr-unaăşi,ăst pînit de gîndul de a-şiăp straătoateăforţeleăînă
vedereaăunuiăefortăsuprem,ăabiaădac -şiămijeaăochiiă;ăiarăz p cealaăcare-l cuprinsese
îlăf cuăs ănuăseămaiăgîndeasc ădecîtălaăfug ,ăcaăsingurulămijlocăposibilădeăsc pare,ă
uitîndăc ămaiăaveaălaădispoziţieăşiăpereţii,ăchiarădac ăerauămascaţiăînăparteădeămobileă
frumosăăăsculptate,ăplineăăădeăăhorboteăăăşiăăădantele.ăDeodat ăcevaătrecuăînăzborăuşoră
chiarăpeălîng ăel,ăc zuăjosăşiăseăduseăde-aăduraăînainteaălui.ăEraăunăm ră;ănumaidecîtă
zbur ăşiăalădoileaădup ăelă;ăde spaim ,ăGregorăseăopriăpeălocă;ăeraăinutilăs ăalergeă
mai departe,ădeăvremeăceătat lăluiăseăhot rîseăs -l bombardeze.ăAcestaăîşiăumpluseă
buzunareleădinăfructieraădeăpeăbufetăşiăacumăaruncaăm rădup ăm r,ădeocamdat ăf r ă
s ăocheasc ăprecis.ăMereleă miciăşiăroşiiăseă rostogoleauăpeă josăşiăseă ciocneauăîntreă
ele,ădeăparc ăerauăelectrizate.ăUnăm r,ăaruncatăf r ă mult ăforţ ,ăatinseăspinareaălui
Gregor,ă dară lunec ă peă eaă f r ă s -iă fac ă vreună r u;ă ă urm torulă ă îns ,ă ă careă ă veniăă
numaidecît, se înfipseăpurăşiăsimpluăînă spinareaăluiă;ăGregorăîncerc ăs ăseătîrasc ă
maiădeparte,ăcaăşiăcumăarăfiăsperatăc ădeplasîndu-seăvaăputeaăsc paădeăîngrozitoareaă
durere care-l s getaseăpeăneaşteptateă;ădarăseăsimţiăţintuităloculuiăşiăseăîntinseăcîtăera
de lung, pierzîndu-şiă cunoştinţaă cuă totul.ă Cuă oă ultim ă privireă maiă v zuă uşaă deă laă
camera lui deschizîndu-seă brusc,ă apoiă peă soraă luiă ţipîndă şiă alergîndă dup ă mama,ă
careăfugeaăînainte,ăf r ăbluz ,ăîntrucîtăGreteăi-oăscoseseăînătimpulăleşinuluiăpentruăaă
oă ajutaă s ă respireă maiă uşoră ;ă v zuă deă asemeni cum mama se repezi spre tata,
pierzîndu-şiă peă drum fusteleă descopciateă şiă împiedicîndu-se în ele, apoi cum îl
cuprinseăcuăbraţeleăpeădup ăgît,ălipindu-seădeăel,ăşiăcumăînătimpăceăluiăGregorăiăseă
împ ienjeniser ăochiiăîlăimploraăs ăcruţeăviaţaăfiuluiălor.
III
M rulă r maseă înfiptă înă carneaă luiă amintireă palpabil ă întrucît nimeni nu
îndr zniseăs -l scoat ăde-acoloă;ăiarăgravaăran ,ădeăpeăurmaăc reiaăz cuămaiăbineădeă
oălun ,ăp reaăs -iăfiăamintităchiarăşiătat luiăs uăc ,ăînăciudaătristeiăşiăresping toareiă
formeăactuale,ăGregorăeraătotuşiăunămembruăalăfamiliei,ăpeăcareănu-l putea trata ca
pe-unăduşman,ăşiăc ădatoriaăfamilieiăeraăs -şiăînfrîng ădezgustulăşiăs -l tolereze, pur
şiăsimpluăs -l tolereze.
Şiăchiarădac ,ădinăcauzaăr nii,ăGregorăîşiăpierduseămultădinăagilitate, probabil
pentruătotdeauna,ăşi-iătrebuiauădeocamdat ăminuteămtregiăpentruăaătraversaăcamera,ă
caăunăb trînăinvalidădeăc ţ ratăpeăpereţiăniciănuămaiăputeaăfiăvorbaătotuşiăobţinuse,ă
înă schimbulă acesteiă agrav riă aă st riiă sale,ă oă compensaţieă careă iă se p reaă
satisf c toareă :ă uşaă sufragerieiă seă deschideaă acumă înă fiecareă sear ă şiă Gregoră careă
începeaăs ăsupraveghezeăner bd torăuşaăcuăunăceas,ădou ăînainteăputeaăs ăvad ,ădină
ascunzişulăcamereiăsaleăîntunecate,ăîntreagaăfamilieăstîndălaămasaăluminat ,ăşiăputea
ascultaădiscuţiile,ăcuăîncuviinţareaălor,ădeciăcuătotulăaltfelădecîtăînainte.
Desigură c ă nuă maiă erauă discuţiileă însufleţiteă deă alt dat ,ă laă careă Gregoră seă
gîndeaătotdeaunaăcuănostalgieăcîndăseăvîraăînăaşternutulăjilavăalăvreuneiăc m ruţeădeă
hotel. Acum nuăpreaăaveauămulteăs -şiăspun .ăTataăadormeaăînăfotoliulăs uăîndat ă
dup ă cin ă ;ă mamaă şiă soraă seă îndemnauă reciprocă laă t cereă ;ă aplecat ,ă laă luminaă
l mpii,ă mamaă brodaă ruf rieă fin ă pentruă ună magazină de lenjerie ; sora, care se
angajaseă vînz toare,ă înv ţaă searaă stenografiaă şiă franceza,ă pentruă aă puteaă obţineă
cîndvaăunăpostămaiăbun.ăTataăseătrezeaăuneoriăşi,ăcaăşiăcumăn-ar fi dormit între timp,
îiă spuneaă mameiă :ă „Ceă multă maiă lucreziă aziă !",ă apoiă adormeaă laă loc,ă înă vremeă ceă
mamaăşiăsoraăîşiăzîmfeeauăostenite.
St pînitădeăunăfelădeăînc p ţînareăcapricioas ,ătataărefuzaăs -şiăscoat ălivreaua,ă
chiarăşiăacas ă;ăşi,ăpeăcîndăhalatulădeăcas ăatîrnaăinutilăînăcuier,ăelăaţipeaăînăfotoliulă
lui,ăcompletăîmbr cat,ădeăparc ăarăfiăvrutăs ăfieăgataădeăserviciuăînăoriceăclip ăşiăs-ar
fiă aşteptată s ă aud ,ă chiară şiă aici,ă chemareaă vreunuiă superior.ă Dină aceast ă cauz ă
uniformaălui,ăcareănuăfuseseănou ăniciăcîndăoăprimise,ăîşiăpierdeaădinăstr lucireăpeăziă
ceătrecea,ăoricît ăgrij ăaveauămamaăşiăGreteăs-oăcureţeă;ăiarăGregorăpriveaăadeseori
seriă întregiă laă acestă surtuc,ă plină totă deă peteă şiă cuă nasturiiă lustruiţiă lun ,ă înă careă
b trînulătat ădormeaăcîtăseăpoateădeăincomod,ădarăliniştit.
De-ndat ă ceă b teaă oraă zece,ă mamaă încercaă s -l trezeasc ă peă tataă vorbindu-i
încetişor,ăapoiăc utaăs -l conving ăc ăeăvremeaădeămersălaăculcare,ăîntrucîtă staănuăeă
somnăadev rat,ăiarăei,ăcareătrebuieăs ăfieălaăserviciuădimineaţaălaăşase,ăareănevoieăs ă
doarm ă bine.ă Dar,ă cuă înc p ţînareaă careă puseseă st pînireă peă elă deă cîndă eraă uşier,ă
b trînulăst ruiaătotdeaunaăs ămaiăr mîn ălaămas ,ădeşiăadormeaănumaidecîtădinănou,ă
cuă regularitate,ă iară dup ă aceeaă cuă greuă maiă puteaă fiă determinată s ă se mute din
fotoliuă înă pat.ă Oricîtă insistauă apoiă mamaă şiă Grete,ă avertizîndu-l înă felă şiă chip,ă elă
cl tinaăîncetişorădinăcapătimpădeăunăsfertădeăor ,ăf r ăaădeschideăochiiăşiăf r ăaăseă
scula.ăMamaăîlătr geaădeămînec ,ăîiăşopteaălaăurecheăcuvinteăm gulitoare,ăGreteăîşiă
l saălucrulăpentruăaăs riăînăajutorulămamei,ădarătotulăf r ăniciăunărezultat.ăB trînulăseă
înfundaăşiămaiăadîacăînăfotoliu.ăAbiaăcîndăfemeileăîlăapucauădeăsubsuori,ăelăîşiămijeaă
ochiiăşiăobişnuiaăs ăspun ă:ă„Ceămaiăviaţ ă!ăAstaăeăodihnaăb trîneţelorămeleă?"ăApoi,ă
sprijinită deă celeă dou ă femei,ă seă ridicaă anevoie,ă deă parc ă şi-ar fi fost sie-însuşiă oă
povar ă nespus ,ă seă l saă condusă pîn ă laă uş ,ă leă f ceaă semnă s ă pleceă şi-şiă continuaă
singurădrumul,ăînătimpăceămamaăaruncaăînăgrab ăbroderia,ăiarăGreteătocul,ăpentruăaă
alergaăpeăurmaălui,ăcaăs -l ajute mai departe.
Cineăoare,ădinăaceast ăfamilieătrudit ăşiăostenit ăpesteăm sur ,ăarăfiăavutătimp
s ă seă ocupeă deă Gregoră maiă multă decîtă eraă strictă necesară ?ă Bugetulă familieiă seă
reduseseătotămaiămultă;ăpîn ălaăurm ăconcediaser ăşiăslujnicaă;ăoăfemeieădeăserviciuă
angajat ă cuă ora,ă oă namil ă ciol noas ,ă cuă p rulă albă fluturîndu-i în jurul capului,
venea dimineaţaă şiă searaă pentruă treburileă maiă greleă ;ă deă restă seă îngrijeaă mama,
biaeînţelesă paralelă cuă brodatulă careă nuă seă maiă termina.ă Ajunseser ă chiară s ă vînd ă
diferite bijuterii de familie, pe care mama şiăGreteăleăpurtauăodinioar ,ăcuănespus ă
bucurie, la petreceriăşiăs rb toriăşiălucrulăacestaăîlăaflaăGregorăseara,ăcîndădiscutauă
despreă preţurileă obţinute.ă Dară celă maiă puternică motivă deă nemulţumireă era,ă
totdeauna,ă faptulă c ă nuă puteauă renunţaă laă apartamentulă acestaă multă preaă mareă
pentruăposibilit ţileăactuale întrucîtănuăştiauăcumăs -l muteăşiăpeăGregor.ăîns ăacestaă
îşiăd deaăseamaă c ă nuănumaiăreticenţeleăcuăprivireălaăelăîiăîmpiedicauăs ăseă mute,ă
c ciăpeăelăl-ar fi putut transporta într-oălad ăcorespunz toare,ăcuăcîtevaăg uriămiciă
pentru aer ; ceea ce oprea familiaăs ăschimbeălocuinţaăeraădescurajareaătotal ăcare-i
cuprinseseăşiăgîndulăc ăfuseser ăloviţiăde-o nenorocire cum nu mai era alta în cercul
lorădeărudeăşiăprieteni.ăToateăobligaţiileăpeăcareălumeaăleăimpuneăcelorăs rmani,ăleă
îndeplineauăcuăvîrfăşiăîndesată: tataăseăduceaăs ăcumpereădeămîncareăfuncţionariloră
deălaăbanc ,ămama se jertfea trudind pentru ruf riaăaltora,ăGreteăalergaădeăcoloăpîn ă
coloăînd r tulătejgheleiăpentruăaăr spundeălaăchem rileăclienţiloră;ădarăastaăeraătotăceă
puteaăfaceăfamiliaăcuăforţele eiăproprii.ăLuiăGregorăparc ăiăseăre-deschidea rana din
spinareăcîndăleăvedeaăpeămamaăşiăpeăGreteărevenindăînăsufragerie,ădup ăce-l culcau
peă tata,ă apoiă l sîndă lucrulă deoparteă şiă apropiindu-şiă capetele,ă înă timpă ce mama
spuneaă :ă „închideă uşaă deă colo,ă Grete !" ; Gregor r mînea atunci din nou în
întuneric,ă peă cîndă al turiă femeileă îşiă amestecauă lacrimileă sauă r mîneau cu ochii
secaţi,ăaţintiţiăspreămas .
Gregoră îşiă petreceaă zileleă şiă nopţileă aproapeă f r ă somn.ă Dină cîndă înă cîndă seă
gîndea ca, de-ndat ă ceă seă vaă deschideă uşa,ă s ă iaă dină nouă înă mîn ă toateă treburileă
familiei,ăcaăodinioar .ăînăgîndurileăluiăîşiăf ceauăiară apariţiaădup ăoălung ăabsenţ ă
directorulăşiăprocuristul,ăfuncţionariiăcomercialiăşiăpracticanţii,ăservitorulăcelăgreoiă
la minte, cei doi-trei prieteni deă laă alteă firme,ă oă camerist ă deă laă ună hotelă dină
provincieăamintireăfugar ,ădarădrag ăoăcasieriţ ădintr-unămagazinădeăp l rii,ăc reiaă
îiă f cuseă curteă înă modă serios,ă dară preaă şov itoră ;ă toţiă reveneauă caă prină ceaţ ,ă
amestecîndu-se cu chipuri necunoscute sau uitateădeămultă;ădar,ăînălocăs -i ajute lui
şiă familiei,ă r mîneauă inaccesibili,ă iară Gregoră eraă bucurosă cîndă toateă fantasmeleă
acesteaă disp reauă dină nouă înă bezn .ă Apoiă îiă piereaă poftaă de-aă maiă purtaă deă grij ă
familieiăşiăsimţeaăc -î cuprinde mînia din cauza proastei îngrijiri pe care i-oăd deauă
;ăşi,ăcuătoateăc ănuăştiaăniciăelăsingurăce-arăfiăpoftităs ăm nînce,ăf ceaăplanuriăcumăs ă
ajung ă înă c mar ă şiă s ă iaă de-acoloă totă ceă iă seă cuvenea,ă chiară dac ă nu-l îndemna
foamea.ă F r ă s -şiă maiă bat ă capulă camă ce-ar puteaă s -iă plac ă luiă Gregor,ă Greteă
veneaăpeăfug ,ădimineaţaăşiălaăprînz,ăînainteăde aăplecaălaămagazin,ăşiăîmpingeaăcuă
piciorulăînăcameraăluiăoămîncareăoarecare,ăpeăcareăsearaăoăscoteaăcuăm turaăafar ,ă
f r ă aă ţineă seamaă dac ă ciuguliseă dină eaă sauă deă celeă maiă multeă oriă niciă m cară n-o
atinsese.ăCur ţeniaăcamerei,ădeăcareăseăocupaăacumăseara,ăoăexpediaăcîtăputeaămaiă
repede.ă Dîreă deă murd rieă br zdauă pereţii,ă iară peă alocuriă se-nşirauă gr m joareă deă
prafăşiăgunoi.ăLaăînceput,ăGregorăseăaşezaăsemnificativăînădiferiteăcolţuri,ăpentruăcaă
soraălui,ăvenindăînăcamer ,ăs ăînţeleag ăreproşulătacit.ăDarăputeaăstaăacoloăs pt mîniă
înăşir,ăc ă Greteătotănuădereticaă ;ăvedeaăfiăeaă murd ria,ăîntocmaiăcaă Gregor,ădară seă
hot -rîse s-oă laseă aşaă cumă era.ă Aceastaă n-oă împiedicaă s ă st ruieă cuă romantica ei
sensibilitate,ăcareăemoţionaseăîntreagaăfamilieăcaădereticatulăcamereiăluiăGregorăs ă
fieă l sată înă seamaă ei.ă Oă dat ,ă mamaă seă apuc deă cur ţenieă general ă laă Gregor în
camer ,ăfolosindămaiămulteăg leţiăcuăap ,ăspreădisperareaăacestuia,ăcareăseărefugie
deăumezeal ăpeăcanapea,ăundeăr maseănemişcatăşiăam rît.ăDară mamaănuăsc p ădeă
pedeaps ă:ăde-ndat ăceăGreteăobserv ,ăseara,ăschimbareaădinăodaiaăluiăGregor,ăfugiă
înă sufragerie,ă ofensat ă laă culme,ă şiă izbucniă într-ună plînsă cuă sughiţuri,ă cuă toateă c ă
mama îşiăfrîngeaămîinile,ăimplorînd-oăs ăseălinişteasc ă;ătataăs riăsperiatădinăfotoliulă
undeăaţipiseăşiăpriviăscenaăcuăneputincioas ănedumerireă;ăapoi,ăagitaţia îi cuprinse
peătoţiă;ătataăîiăf cu,ăpeădeăoăparte,ăreproşuriămameiăc ăn-oăl saăpeăfat ăs ăaib ăgrij ă
deăcur ţenie,ăiarăpeădeăalt ăparteăţipaălaăGrete,ăc ănu-iăvaămaiăîng duiăniciodat ăs ă
dereticeăînăcameraăluiăGregoră;ăîntreătimp,ămamaăseăstr duiaăs -l tîrasc ăînădormitoră
peă b trînulă care-şiă ieşiseă dină fire,ă peă cîndă Grete,ă suspinîndă dină r runchi,ă b teaă cu
pumniiăeiămiciăînămas ă;ăiarăGregorăşuieraădinăr sputeri,ădeăfurieăc ănimeniănuăseă
gîndiseăs ăînchid ăuşa,ăpentruăa-l scutiădeăacestăspectacolăşiăscandal.
Darăchiarădac ăGrete,ăobosit ădeăslujbaăei.ăseăs turaseăs -iătotăpoarteădeăgrij ă
fratelui ei, ca mai-nainte,ătotuşiăn-ar fi fost nevoie ca mama sa-iăiaăloculăşiăniciăcaă
Gregorăs ăfieăneglijat.ăC ciăacumăaveauăoăfemeieădeăajutor.ăAceast ăv dan ăb trîn ,ă
careăsc paseăînăviaţaăeiădinămulteănenorociri,ănumaiădatorit ăciolanelorăeiăsolide,ănuă
simţeaăniciăoărepulsieăfaţ ădeăGregor.ăF r ăaăfiăcurioas ădinăfire, deschisese într-o
zi,ă întîmpl tor,ă uşaă camereiă acestuiaă şiă r m seseă cuă mîinileă încrucişateă peă burt ,ă
uitîndu-seă laă f pturaă aceeaă care,ă luat ă prin surprindere, alerga zbuciumîndu-se de
coloă pîn ă colo,ă deşiă n-oă ameninţaă nimeni.ă Deă atunciă nuă treceaă niciă oă ziă f r ă caă
femeiaăs ănuădeschid ăuşaăînătreac t,ădimineaţaăşiăseara,ăşiăs ăpriveasc ăîn untruălaă
Gregor. La început îl chema la ea, strigîndu-l cu cuvinte pe care le socotea
prietenoaseă:ă„Iaăvino-ncoa',ăgîndaculeă!ăsauă„Uite-l şiăpeăgîndaculă staăb trîn".ăDară
Gregoră nuă r spundeaă înă niciă ună felă laă asemeneaă chem ri,ă ciă r mînaa la locul lui,
nemişcat,ăde parc ăniciănuăs-arăfiădeschisăuşa.ăînălocăcaăfamiliaăs-oălaseăpeăaceast ă
b trîn ă s -l deranjeze inutil, oricînd avea poft ,ă maiă bineă ară fiă pus-oă s deretice
zilnic odaia ! într-o zi, cînd ploaia izbea puternică înă geam,ă prevestindă parc ă
prim varaă Gregorăeraă grozavădeănervosăşi,ăcîndăslujnicaăîncepuăs -l cheme, ca de
obicei,ăseăîndrept ăspre ea,ăîncetăşiăgreoi,ăcaăşiăcumăarăfiăvrutăs-oăataceăDar,ăînălocăs ă
seăsperie,ăfemeiaăapuc ăunăscaunădeălîng ăuş ăşi-l ridic ăînăsus,ădeschizîndăguraăcuă
intenţiaă v dit ă de-a n-oă închideă laă locă deci:ă dup ă ceă scaunul seă vaă fiă ab tută peă
spinarea Iui Gregor.ă „Eiă ?ă Asta-i tot ?"ă întreb ă eaă cîndă îl v zuă peă Gregoră f cîndă
stînga-mprejur ; apoi, cu unăgestăpotolit,ăpuseăscaunulăînd r tălaăloculălui.ăGregoră
nuămaiămîncaăacumăaproapeănimic.ăDoarăcîndătreceaăîntîmpl torăpeălîng ămîncareaă
ce-iăfuseseăpreg tit ,ăluaăoăîmbuc tur ,ămaiămultăînăjoac ,ăoăţineaăînăgur ăoreăde-a
rîndul, apoi o scuipa de cele mai multe ori pe jos. La început se gîndiseăc ăceeaăceă
îiă t iaă poftaă deă mîncareă eraă tristeţeaă pricinuit ă deă halulă jalnică înă careă ajunseseă
camera lui ; dar se-nşelase,ăîntrucîtăseăîmp caseăfoarte repede cu noul ei aspect. Ai
casei se obşnuiser ă s ă careă laă elă înă odaieă toateă lucrurile,ă ce nu-şiă g seauă loc
altundevaă şiă erauă destuleă asemenea lucruri, mai ales de cînd una din camerele
apartamentuluiăfuseseăînchiriat ălaătreiălocatari.ăAceştiădomni serioşiătoţiătreiăaveauă
b rbiă mari,ă dup ă cumă constat ă Gregoră într-oă zi,ă prină cr p turaă uşiiă ţineauă foarteă
multălaăbunaărînduial ănuănumaiăaăcamereiălor,ăciăaăîntregiiăgospod riiăşiămaiăalesăaă
buc t riei,ăcît ăvremeălocuiauăaiciăcuăoăchirie.ăNuăsuportauăs vad ălucruriăinutileă
şi,ă maiă ales,ă murdare.ă înăplus,ă aduseser ă cuă eiă aproapeă totăceeaă ceă leă eraă necesar.ă
Dinăaceast ăcauz ădeveniser ăinutileămulteăobiecte,ăpeăcareăfamiliaăniciănuăleăputeaă
vindeă şiă niciă nuă seă înduraă s ă leă arunce.ă Toateă acesteaă luar ă calea camerei lui
Gregor.ăînăcurîndăleăurm ăladaăcuăcenuş ăşiăg leataădeăgunoiădinăbuc t rie.ăTotăceeaă
ce nu-şiăaflaăîntrebuinţare,ăpentruămoment,ăeraăaruncatăpurăşiăsimpluăînăcameraăluiă
Gregor,ădeăc treăfemeiaădeăserviciu,ăcareăeraătotdeaunaăgr bit ă;ădinăfericire, Gregor
nuă vedea,ă înă general,ă decîtă obiectulă respectivă şiă mînaă care-l ţinea.ă Probabilă c ă
b trînaă aveaă intenţiaă s ă leă iaă de-acolo,ă laă primaă ocazie,ă sauă s ă leă arunceă peă toateă
deodat ă;ădar,ăînărealitate,ăeleăr mîneauăchiarăpeăloculăundeăfuseser ăazvîrîite de la
bunăînceput,ăafar ădoarădac ănuăleăclinteaăGregorădeăacolo,ămaiăîntîiădinănevoiaădeă
a-şiăcroiădrumăpe undeăs ăseătîrasc ,ămaiăapoiăpentruăc ăoperaţiaăaceastaăîiăf ceaădin
ceă înă ceă maiă mult ă pl cereă - deşiă dup ă asemeneaă exerciţiiă r mîneaă oreă întreg
nemişcat,ăobositădeămoarteăşiătrist.
Întrucîtă locatariiă luauă uneoriă masaă deă sear ă acas ,ă înă sufrageriaă comun ,ă uşaă
dintreăaceastaăşiăcameraăluiăGregorăr mîneaăînchis ăînăserileărespectiveă;ădarăGregoră
renunţ ăfoarteăuşorălaădeschidereaăuşii,ăc ădoarăşiăînăalteăseri,ăcîndăuşaăeraădeschis ,ă
seă întîmplaă s ă nuă profiteă deă acestă lucru.ă ciă s ă steaă ascunsă înă ungherulă celă maiă
întunecos,ăf r ăcaăfamiliaăs ăbageăm carădeăseam .ăOădat ,ăîns ,ăfemeiaădeăserviciuă
l s ă uşaă dinspreă sufragerieă întredeschis ă ;ă şiă uşaă r maseă astfelă cr pat ă pîn ă searaă
cîndădomniiălocatariăvenir ăînăsufragerieăşiăaprinser ălumina.ăSeăaşezar ălaăcap tulă
meseiă undeă şedeauă odinioar ă tata,ă mamaă şiă Gregor,ă îşiă desp turir ă şerveteleă şiă
aşteptar ăcuăfurculiţaăşiăcuţitulăînămîn .ăîndat ăseăiviăînăuş ămama, cu un castron de
rasolăşi,ăimediatăînăspateleăei,ăGreteăcuăunăcastronădeăcartofiăplinăcuăvîrf.ăMîncareaă
abureaă intens,ă scoţîndă adev raţiă nori.ă Chiriaşiiă seă plecar ă deasupraă castroaneloră
puseădinainte,ădeăparc ăarăfiăvrutăs ăleăverificeăpîn ăaănuăîncepeăs ăm nînceă;ăşiăîntr-
adev r,ăcelăcareăşedeaălaămijlocăşiăp reaăs ăfieăoăadev rataăautoritateăfaţ ădeăceilalţiă
doi,ă t ieă oă bucat ă deă carneă înădou ,ă aşaă cumă seă aflaă înă castron,ă probabil pentru a
controlaădac ăesteădestulădeăfragedaăşiădac ănuăcumvaăeăcazul s-oătrimit ăînd r tăla
buc t rie.ăSeăar t ămulţumit,ăiarămamaăşiăsora,careă priviser ăcuăîncordareălaătoat ă
operaţia,ăponir ăs zîmbeasc ăuşurate.
Familiaă îns şiă mîncaă laă buc t rie.ă Totuşi,ă înainteă deă aă seă duceă acolo,ă tataă
venea în sufragerie, se înclina oă singur ă dat ,ă cuă şapcaă înă mîn ,ă şiă f ceaă apoiă
înconjurulă mesei.ă Chiriaşiiă seă ridicauă tustreiă şiă morm iauă cevaă înă barb .ă Dup ă ceă
r mîneauă singuri,ă mîncauă f r ă aă scoateă aproapeă niciă ună cuvînt.ă Luiă Gregoră iă seă
p reaă ciudată c ,ă dintreă zgomoteleă deă laă mas ,ă seă auzeaă maiă intensădoară scrîşnetulă
dinţilorămestecînd,ăcaăşiăcumăceiătreiăarăfiăvrutăs -iăarateăprinăastaăc ,ăpentruăaămîncaă
aiănevoieădeădinţiăbuniăşiăc ăşiăceleămaiăstraşniceămandibuleănuăfacădoiăbaniădac ăn-
auădantur .ă«Mi-eăfoameăşiămie,ăîşiăm rturisiăGregor îngrijorat, dar nu de asemenea
lucruri. Cum maiăînfulec ălocatariiă ştiaă!ăÎn timp ce eu mor de foame !»
Gregor nu-şiăaminteaăs-oămaiăfiăauzităpeăsoraăluiăcîntîndălaăvioar ,ăînătotăacestă
r stimpă ;ă tocmaiă înă searaă aceastaă îns ,ă sunetulă vioriiă r sun ă dinspreă buc t rie.ă
Chiriaşiiăabiaăterminaser ădeăcinat,ăcelădinămijlocăscoseseăunăziar,ădinăcareăd duseă
cîteăoăfoaieăcelorlalţiădoi,ăiarăacumăciteauătoţi,ărezemaţiăcomodăpeăspate,ăşiăfumau.ă
Cînd începu cîntecul viorii, devenir ă cuă toţiiă atenţiă şiă seă duser , în vîrful
picioarelor,ăpîn ălaăuşaăantreului lîng ăăcareăăseăăoprir ,ăăgr m diţiăăunulăîntr-altul.
Darăpaşiiălorăseăauziser ,ătotuşi,ăpîn -năbuc tarie întrucîtătataăleăstrig ă:ă„V ăsup r ă
cumvaăvioarădomnilor?ăăăPoateăăăîncetaăăănumaidecît".ăăă„Dimpotriv ,ăspuseădomnulă
din mijloc, n-arăvreaădomnişoaraăs ăvin ăîn untruăşiăs ăcînteăaiciăînăcamer ,ăundeăeă
maiăpl cutăşiămaiăcomodă?"ăăă„Fireşteăc ădaă!"ăstrig ătat l,ădeăparc ăelăarăfiăfostăcelă
careăcîntaălaăvioar .ăDomniiăseăreîntoarser ăînăcamer ăşiăaşteptar .ăDup ăpuţinăveniă
şiătat lăcuăunăpupitruădeănote,ăapoiămamaăcuănoteleăşi,ăînăfine,ăsoraăcuăvioara.ăGreteă
preg tiătotul,ăliniştit,ăpentruăaăîncepeăs ăcînteă;ăp rinţii,ăcareănuămaiăd duser ăpîn ă
acumă camereă cuă chirie,ă exagerauă cuă politeţeaă faţ ă deă chiriaşi,ă neîndr znindă niciă
m carăs ăseăaşezeăînăpropriileălorăfotoliiă;ătat lăseărezem ădeăuş ,ăcuămînaădreapt ă
vîrît ă întreă doiă nasturiă aiă livreleiă încheiateă corectă ;ă mamei,ă îns ,ă îiă oferiseă unulă
dintreă domniăună fotoliuăşiăeaă şedeaă acumă într-un ungher, deoparte, întrucîtăl saseă
fotoliulăînăăloculăăunde,ăăăîntîmpl tor,ăîlăăpuseseăăchiriaşul.ăSoraăîncepuăs cînte ; tata
şiămamaăîiăcontemplauăcuăatenţieămişc rileămîinilorăfiecareădeălaăloculăs u.ăAtrasădeă
cînteculăviorii,ăGregorăîndr zniăs ăînaintezeăpuţinăşiăseătrezi cu capul în sufragerie.
Aproape nici nu-l mai surprindea faptulăc ,ăînăultimaăvreme, uitase cu totul de grija
de-aă nuă deranjaă peă aiă casei,ă grij ă deă careă fuseseă atîtă deă mîndruă odinioar .ă Şi,ă înă
fond,ă abiaă acumă ară fiă avută maiă multeă motiveă s ă steaă ascuns, întrucît, din cauza
prafului care-iăn cl iseăcameraăşiăcareăseăridicaăînăaerălaăceaămaiămic ămişcare,ăeraă
colb ită totă şiă tîraă dup ă el,ă peă spinareă şiă peă l turi,ă scame,ă fireă deă p ră şiă resturiă deă
mîncare ; totul îi devenise acum mult prea indiferent, pentru a se mai întoarce pe
spateăşiăaăseăcuraţiăfrecîndu-seădeăcovor,ăcumăf ceaăînainteăvremeădeămaiămulteăoriă
peă zi.ă înă ciudaă haluluiă înă careă seă afla,ă nuă seă sfiiă s ă înaintezeă cîţivaă paşiă peă
duşumeleleăimpecabilălustruiteăaleăsufrageriei.
Fireşteă c ă nimeniă nuă b g ă deă seam .ă Familiaă eraă cuă totulă vr jit ă deă cînteculă
vioriiă ;ă înă schimbă chiriaşii,ă careă st tuser ă laă începută cuă mîinileă înă buzunare,ă multă
preaăaproapeădeăpupitru,ăcaăşiăcumăarăfiăvrutăs ăurm reasc ănoteleăceeaăceăsigurăc ăoă
stînjenea pe Grete se retraser ă curîndă lîng ă fereastr ,ă vorbindă destulă deă tare,ă cuă
capeteleă plecate,ă şiă r maser ă acoloă subă privirileă îngrijorateă aleă tat lui.ă Seă vedeaă
destulă deă limpedeă c ă p reauă înşelaţiă înă speranţaă loră de-aă auziă oă pies ă deă vioar ă
frumoas ăsauăm carăagreabil ,ăc ăseăşiăsaturaser ăşiăc ădoarăpoliteţeaăîiădeterminaăs ă
maiă suporteă aceast ă tulburareă aă siestei.ă Maiă cuă seam ă felulă înă careă suflauă înă aeră
fumul trabucurilor,ăpeănasăsauăpeăgur ,ăv deaăoămareănervozitateădinăparteaălor.ăŞi,ă
cu toate acestea, Grete cînta atît de frumos !ă Faţaă îiă eraă aplecataă pe-o parte, iar
privireaăurm rea,ăîncordatăşiătrist,ănoteleădeăpeăportativ.ăGregorămaiăînaintaăpuţin,ă
cuăcapulăcîtămaiăaproapeădeăpodea,ăîncercîndăs -iăîntâlneasc ăprivirea.ăOareăeraădoară
ună simpluă animal,ă cîndă muzicaă îlă emoţionaă atîtă deă profundă ?ă Aveaă impresiaă c ă
descoper ,ăînăfine,ăcaleaăc treăhranaănecunoscut ,ăpeăcareăoădoreaăatîtădeămult.ăSeă
hot rîă s -şiă fac ă drumă pîn ă lîng ă Grete,ă apoiă s-oă trag ă deă fust ă pentruă a-iă daă s ă
înţeleag ă caă trebuieă s ă vin ă cuă vioaraă înă cameraă lui,ă întrucît nimeni dintre cei de
faţ ănu-iăapreciaăartaăatîtădeă mult,ăcaă el.ăDup ăaceeaăn-oăvaămaiăl saăs ăpleceădină
odaiaălui,ăcelăpuţinăatîtătimpăcîtăvaămaiăfiăelăînăviaţ ă;ăaspectulăluiăînsp imânt torăîiă
vaăfi,ăpentruăprimaăoar ,ădeăfolosă;ăvaăstaădeăpaz ălaătoateăuşileăcamereiăsaleăşiăseăvaă
repezi,ă pufnind,ă împotrivaă agresoriloră ;ă dară Greteă trebuiaă s ă r mîn ă nuă dină
constrîngere,ăciădeăbun voieă;ăs ăseăaşezeăpeăcanapea,ălîng ăfrateleăei,ăşiăs -l asculte
înăsfîrşită;ăvoiaăs -iădest inuieăc ăavuseseăintenţiaăferm ăs-oădeaălaăconservatorăşiăc ,ă
dac ănuăs-ar fi întîmplat între timp nenorocirea, le-arăfiăcomunicatătuturorăhot rîreaă
saălaăCr ciunulătrecutăoareăaăşiătrecutăCr ciunulă?ăf r ăaăţineăseamaădeăeventualeleă
lor împotriviri. Sora luiăvaăfiămişcat ădeăaceast ădeclaraţieăşiăvaăizbucniăînălacrimiă;ă
iarăGregorăseăvaăs ltaăpîn ălaăum rulăeiăşiăoăvaăs rutaăpeăgît,ămaiăalesăc ,ădeăcîndăăseăăă
duceaă ălaă ă slujb ,ă ă ăGreteă nuă ă maiă ă purtaă cordeluţ ă şiă guleraş,ă ă ciăumblaă ă cuăgîtulă
decoltat.ă„Domnule Samsaă!"ăstrig ădomnulădin mijloc ; apoi,ăf r ăaămaiărostiăvreună
cuvînt,ăîiăar t ătat lui,ăcuădegetul,ăpeăGregor,ăcareăînaintaăîncet.ăVioaraăăamuţi,ăăiarăă
domnulăădinăămijlocăăleăăzîmbiăprietenilorălui,ădîndădinăcap,ădup ăcareăpriviădinănouă
spreă Gregor.ă Tat luiă iă seă p ruă maiă urgentă s -iă linişteasc ă peă locatari,ă decîtă s -l
scoat ăpeăGregorăde-acolo,ădeşiăaceştiaănuăp reauădeălocăalarmaţi,ăiarăGregorăp reaă
s -iăamuzeămaiămultădecîtăvioara.ăTat lăalerg ăspreăei,ăcuăbraţeleăîntinseăînăl turi,ăşiă
încerc ă s iă împing ă spreă cameraă lor,ă împiedicindu-iă totodat ă s -l maiă vad ă peă
Gregor.ăDarăeiăîncepur ăs ăseăcamăenerveze,ăf r ăaăseăăputeaăştiăprecis,ăădac ăăeraăă
dinăăcauzaăpurt riiătat luiăsauăaăfaptuluiăc ăîncepeauăs -şiădeaăseamaădeăvecin tateaă
ceă ă leă fuseseă ă impus ,ă f r ă ştireaă ă ă lor.ă Îi cerur ă explicaţiiă ă ă domnuluiă Samsa,ă
ridicîndăşiăeiăbraţeleăînăsusăşiătr gîndu-seănervoşiădeăbarb ,ăapoiăpornir ăspreăcameraă
lor, dar foarte încet. între timp, Grete, care se pierduse cu totul atunci cînd se oprise
dină cîntat,ă îşiă reveni;ă maiă st tuăoăvreme cuă vioaraă şiă arcuşulăînă mîinileă ceă atîrnauă
moiăînăjosăşiăpriviănoteleăde parc ăarăfiăvrutăs ămaiăcînteă;ăapoiăseăreculeseăbrusc,ă
puseăinstrumentulăînăpoalaămamei,ăcareămaiăşedeaăînc ăînăfotoliuăşiăabiaăîşiătr geaă
r suflarea,ădup ăaceeaăd duăbuznaăînăcameraăspreăcareăseăîndreptauăchiriaşii,ăzoriţiă
dină urm ă deă b trînulă Samsa. Se putea vedea cum, sub mîinile îndemînatice ale
fetei,ăpl pumileăşiăperneleădinăpaturiăzburauăprinăaerăpentruăaăseărînduiălaăloculălor.ă
Maiă înainteă caă locatariiă s ă fiă ajunsă înă cameraă lor,ă Greteă terminaseă deă aşternută
paturileăşiăseăşiăstrecuraseăafar .ăTat lăp reaăs ăfiăc zutădinănouăprad ătoanelorăluiă
bizare, întrucît uitase de respectul pe care-l datoraăchiriaşilor.ăElăinsist ăşi-i împinse
într-unaăpîn ăcînd,ăajunsăînăpragulăuşii,ădomnulădinămijlocăb tuăoădat ăputernicăcuă
piciorulăînăpodea,ăf cîndu-l peăb trînăs ăseăopreasc ălocului.ă„V ăaducălaăcunoştinţ ă
prinăaceasta,ăspuseăel,ăridicîndămînaăşiăc utîndăcuăprivireaăşiăpeăceleădou ăfemei,ăc ă
dateă fiindă condiţiileă resping toareă ceă domnescă înă aceast ă familieă dup ă acesteă
cuvinte,ălu ăoăhot rîreăbrusc ăşiăscuip ăpeăjosăvoiăp r siăcameraăimediat.ăFireşteăc ă
nuăvoiăpl tiăabsolutănimicăpentruăzileleăcîtăamăstatăaici,ăşiăvoiămaiăchibzuiăădac ănuăe
cazulăs ăv ăcerăchiarăşiădaune,ăcareăcredeţi-m vorăfiăfoarteăuşorădeămotivat."ăApoiă
t cu,ăprivindăfixăînainteaăăăluiăăăşiăăăaşteptîndăăăparc ăăăceva.ăîntr-adev r,ăăăceiăăădoiăă
prieteniăăăintervenir ăăşiăăei.
„Şiă noiă plec mă imediat."ă Dup ă aceasta,ă domnulă dină mijlocă apuc ă violentă
clanţaăşiătrîntiăuşaăr sun tor.
Cl tinîndu-seăşiăc utîndăsprijin în jur cu mîinile,ătat lăseăîndrept ăspreăfotoliuă
şi-şiăd duădrumulăs ăcad ădeăsusăînăelă;ăaiăfiăzisăc ăs-aăîntinsăpentruăobişnuitulăluiă
somnădeădup ăcin ă;ădoarătremurulăzvîcnităalăcapuluiăar taăc ănuădormeaăcîtuşi de
puţin.ă înă totă acestă r stimp,ă Gregoră st tuseă liniştită înă loculă unde-l surprinseser ă
chiriaşii.ăDecepţiaăeşu riiăplanuluiăs u,ădarăpoateăşiăsl biciuneaădatorit ăprelungiteiă
înfomet riăîlăf ceaăincapabilăs ăseăurneasc ă dinăloc.ăSeă temeaă deăiminenţaă cert a
uneiă catastrofeă generale,ă ceă trebuiaă s ă seă abat ă asupraă lui,ă şiă aştepta.ă Nu-l sperie
niciăm carăsunetulăr sun torăalăvioriiăpeăcareămamaăoăsc p ădinăpoal ,ăundeăoăţinuseă
pîn ăatunciăcuădegeteleătremurînd.
„Dragiiămeiăp rinţi,ăspuseăsora,ăb tîndăcuămînaăînămas ăîn chip de introducere,
aşaănuămaiămerge.ăDac ăvoi,ăpoate,ănuăv ădaţiăseama,ăeuăîmiădauăperfect.ăNuăvreauă
s ărostescănumeleăfrateluiămeuăînăfaţaăacestuiămonstru,ădeăaceeaăspunănumaiăatîtă:ă
trebuieăs ăc ut măs ăneădescotorosimădeăel.ăAmăîncercatătot ceeaăceăeraăomeneşteă
cuă putinţ ă pentruă a-l îngrijiă şiă a-l suporta,ă şiă credă c ă nimeniă nuă neă poateă reproşaă
nimic."
„Areă de-o mie de ori dreptate ! spuseă tata!.ă F r ă a-şiă fiă putută reg siă înc ă
respiraţia,ămamaăîncepuăs ătuşeasc ăîn buşit,ăcuăminaălaăgur ,ăc p tîndăoăexpresieă
deădemenţ ăînăprivire.
Greteă alerg ă laă mamaă şiă oă ţinuă deă frunte.ă Tat l,ă c ruiaă cuvinteleă suroriiă luiă
Gregorăp reauăs -iăfiălimpezităgîndurile,ăseăaşez ăb ţosăpeăunăscaunăşiăseăjucaăîntr-
unaă cuă şapcaă printreă farfuriileă r maseă peă mas ă deă laă cinaă chiriaşilor,ă privind din
cînd în cînd spre fiu-s u,ăînăt cere.
 „Trebuieăs ăneădescotorosimădeăel,ăseăadresaăGreteăacumăexclusivătat luiăs u,ă
întrucîtămamaănuămaiăauzeaănimicădinăcauzaătusei,ăaltfelăparc ăv dăc-oăs ăv ăbageă
pe-amîndoi în mormînt. Cînd cinevaă munceşteă dină greu,ă ă aşaă cumă facemă noi,ă nuă
maiă poateă înduraă aceast ă veşnic ă tortur ,ă oriă deă cîteă oriă seă întoarceă acas .ă M-am
s turatăpîn -năgît."ăŞiăizbucni într-un asemenea plîns, încît lacrimileăîncepur s -i
picureădeăsusăpeăfaţaărnamei, de pe careăleăşterseăcuăgesturiămecanice.
„Dară ceă s ă facem,ă fataă meaă ?"ă spuseă tat lă înduioşat,ăv dindă oăsurprinz toareă
înţelegere.
Greteăridic ădinăumeri,ăexprimîndăastfelăne-hot rîreaăcareăoăcuprinseseăoădat ă
cuăplînsulăşiăcareădestr maseăatitudineaăferm ădinainte.
„Dac ăne-ar înţelege",ărelu ătataăoarecumăîntreb toră;ăădarăGrete,ăăcontinuîndă
s ăplîng ,ăăf cu unăgestăviolentădinămîn ,ăînăsemnăc ăniciăgîndănu poateăfiădeăaşaă
ceva.
„Dac ă ne-ară înţelege,ă repet ă b trînulă Samsaă şi închise ochii, ca pentru a-şiă
reprezenta mai limpede convingerea fetei despre imposibilitatea acestui
lucru,ăatunciăpoateăc ăarăfiăposibilăs ăne învoimăcuăel.ăDarăaşa..."
„S ă dispar ,ă strig ă sora,ă esteă singuraă cale, tat ă !ă Trebuieă s ă teă eliberezi de
gîndulăc ăelăesteăGregor.ăToat ănenorocireaănoastr ăprovineădinăfaptulăc ăamăcrezută
atîtaăvremeă acestălucru.ăDară cumăară puteaăs ă fieă Gregoră?ăDac ă ară fiăfostăel,ăarăfiă
înţelesădeămultăcaănuăeăposibil convieţuireaăîntreăoameniăşiăastfelădeăanimaleăşiăară
fiă plecată deă bun voie.ă Atunciă n-am mai fi avut nici un frate, dar ne-am fi putut
continuaăviataă şiăi-amăfiăcinstitămemoria.ăDară aşa,ăanimalulă staăneă urm reşte,ăneă
goneşteă chiriaşii,ă parc-ară vreaă s ă pun ă st pînireă peă întregă apartamentulă şiă s ne
sileasc ăs ăînnopt măpeăuliţ .ăUite,ătat ,ăţip eaădeodat ,ăiarăîncepeă!"ăCuprins ădeăoă
groaz ă peă careă Gregoră nuă şi-oă puteaă explica,ă Greteă oă p r siă chiară şiă peă mama,ă
smulgîndu-se deă îîng ă fotoliulă ei,ă p rîndă gata s-oă laseă prad ă monstrului,ă şiă seă
refugieăînăgrab ăînd r tulătat luiăei,ăcareăseăscul ăenervat, ridicîndăbraţeleăînăl turi,ă
caăpentruăaăoăap ra. Dar Gregor niciănuăseăgîndeaăs ăsperieăpeăcineva,ăşiăcuăatîtămaiă
puţinăpeăGrete.ăîncepuădoarăs ăseăîntoarc ,ăpentruăaăseăîndreptaăspreăcameraăluiă;ăiară
mişcareaăaceastaăproduseăstupoare, fireşte,ăîntrucîtăsl biciuneaăîlăoblig ăs ăseăajute,ă
în momentele dificile, cu capul, pe care-l ridica de mai multe ori, izbind apoi cu
mandibuleleă înă podea.ă Seă opriă şiă priviă înă jur.ă Familiaă p reaă s -şiă fiă dată seamaă deă
buneleă luiăintenţiiă;ăspaimaă nuăd inuiseă decîtăoăclip .ăAcumăîlăpriveauăcuătoţii,ăînă
t cereă şiă ab tuţi.ă Mamaă z ceaă înă fotoliuă cuă picioareleă întinseă şiă lipiteă strîns. abia
mai tinîndă ochiiă deschişiă deă istovit ă ceă eraă ;ă tat lă şiă Greteă şedeauă peă scaună unulă
lîng ăaltul,ăiarăfataăîşiăpetrecuseăbraţulăpeăădup ăgîtulăăb trînului.
«Acumăm ăvorăl sa,ăprobabil,ăs ăm ăîntorc»,ăgîndiăGregorăşi-şiărelu ătruda.ăNuă
seă puteaă st pâniă s ă nuă gîifîieă deă oboseal ă şi,ă dină cîndă înă cînd,ă trebuiaă s ă seă
odihneasc .ă Deă altfelă nimeniă nu-l gr bea,ă îlă l sauă înă voiaă lui.ă Dup ă ceă termin ă
întoarcerea,ă porniă îndat ă dreptă înainteă spreă cameraă lui.ă Eraă uimită deă distanţaă pîn ă
acoloăşiănuăînţelegeaă cumă putuseă faceă atîtaă drum,ă cuă puţină timpă înainte,ă dată fiindă
halulă deă sl biciuneă înă careă seă afla.ă N-aveaă înă gîndă decîtă cumă s ă seă tîrasc ă maiă
repede înd r t,ăaşaăc ăniciănuăobserv ăt cereaăfamiliei,ăcare nu-l tulbur ăcuăniciăună
cuvînt,ăcuăniciăoăexclamaţie.ăAbiaăcîndăajunseăîn pragulăuşii,ăîntoarseăcapul,ădarănuă
deătot,ăîntrucîtăsimţeaăcumăîncepeăs ăiăseăînţepeneasc ăgîtulă;ămaiăv zu,ătotuşi,ăc ănuă
se schimbase nimic în urma lui, doar Grete se ridicase în picioare. Ultima lui
privireăfuăpentruămaic -sa, care adormise de-a binelea.
Niciănuăajunseă bineăînăcamer ,ăcîndăcinevaă şiăînchiseăuşaăprecipitat,ăînăurmaă
lui,ă z vorînd-oă bineă şiă încuind-o.ă Zgomotulă neaşteptat, din spate, îl sperie pe
Gregoră atîtădeă tare,ăîncîtăiăseă t iar ă picioarele.ăSoraă luiăfuseseă ceaă careăseă gr biseă
astfel.ă Eaă seă sculaseă numaidecît,ă pentruă aă fiă preg tit ,ă apoiă seă repeziseă înă vîrfulă
picioareloră dup ă el,ă atîtă deă uşor,ă încîtă Gregoră niciă n-oă auziseă venind,ă „înă sfîrşit!"ă
strig ăeaăp rinţilor,ăr sucindăcheiaăînăbroasc .
«Şi-acumă ?»ă seă întreb ă Gregor, uitîndu-seă înă jură prină bezn .ă Curîndă f cu
descoperireaă c ă nuă seă maiă poateă mişcaă deă loc.ă Nu-l mir ă cîtuşiă deă puţin,ă maiă
degrab ă iă seă p ruă neverosimilă c ă fuseseă într-adev ră înă stare,ă pîn ă acum,ă s ă seă
urneasc ădinălocăcuăpicioruşeleăluiăfirave.ăDeăaltfel,ăîiăeraădestulădeăbine.ăEădreptăc -
l s getauă dureriă prină totă corpul,ă dară aveaă impresiaă c ă nuă maiă simţeaă niciă m rulă
putred înfipt în spinare, nici inflamaţiaă dină jurulă lui,ă careă eraă acoperit ă deă prafă
sc mos.ăîşiăamintiădinănouădeăfamilie,ăcuăduioşieăşiădragoste.ăŞtiaăşiăelăc ătrebuieăs ă
dispar ăşiăhot rîreaăluiăeraămaiăferm ăchiarădecîtăceaăaăsuroriiăsale.ăR maseăastfel,ăînă
stareaă aceastaă deă meditaţieă paşnic ă şiă van ,ă pîn ă cîndă orologiulă dină turnă b tuă ală
treileaă ceasă spreă dimineaţ .ă Maiă apuc ă s ă vad ă şiă mijitulă zorilor,ă afar ,ă înă faţaă
ferestrei.ăApoi,ăf r ăs ăvrea,ăl s ăcapulăs -iăcad ăînăjosăşi,ădinăn rileălui,ămaiăadieă
slabăoăultim ăsuflare.
În faptul zileiă veniă femeiaă deă serviciuă careă deşiă fuseseă rugat ă înă repetateă
rînduriăs ănuăfac ăzgomotătrînteaăuşileăcuăputere,ăgr bit ,ăastfelăîncîtădup ăsosireaăeiă
nuă maiă eraă chipă deă somnă liniştită înă totă apartamentulă ;ă deschizîndă uşaă camereiă luiă
Gregor, pentru obişnuita-iăvizit ă scurt ,ănuăobserv ălaă începutănimică extraordinar.ă
îşiăînchipuiăc ăGregorăstaăcuăbun ăintenţieăastfelănemişcatăşiăc ăfaceăpeăofensatulă;ăîlă
credea în stare de astfel deă acţiuniă deliberate.ă Cum,ă întîmpl tor,ă aveaă înă mîn ă oă
m tur ăcuăcoadaălung ,ăîncerc ădinăuş ăs -l gîdile.ăCîndăv zuăc ăniciăcuăastaăn-are
succes,ăseăenerv ăşi-l ghiontiăcuăcoadaăm turiiă;ăabiaăcîndăîşiăd duăseamaăc ătrupulă
luiă alunec ă f r ă niciă oă rezistenţ ,ă deveniă deodat ă maiă atent .ă Şi,ă cîndă înţeleseă
realitatea,ăf cuăochiiămari,ăfluierîndăîncetişoră;ădarănuăr maseămultătimpăpeăloc,ăciă
deschiseăbruscăuşaădormitoruluiăşiăstrig ăînăîntunericulădin untruă:
„Iaăveniţiăs ăvedeţi,ăaăcr pată;ăzaceăpeăjos,ămortăde-a binelea !"
SoţiiăSamsaăseăridicar ăînăcapulăoaselor,ăînăpatulăconjugal,ăşi,ămaiăînainteădeăaă
înţelegeăsensulăveştiiăaduse,ăîncercar ăs -şiăpotoleasc ăspaimaăprodus ădeăstrig teleă
femeii.ă Apoiă domnulă şiă doamnaă Samsaă seă d dur ă grabnică josă dină pat,ă fiecareă peă
parteaăsaă;ădomnulăSamsaăîşiăarunc ăpledulăpeăumeri,ădoamnaăSamsaăap ru doar în
c maş ă deă noapte,ă şiă ammdoiă n v lir ă înă cameraă luiă Gregor.ă întreă timpă seă
deschiseseă şiă uşaă sufrageriei,ă undeă dormeaă Greteă deă laă venireaă chiriaşiloră ;ă Greteă
eraăcompletăîmbr cat ,ăcaăşiăcumăn-arăfiăînchisăochiiătoat ănoapteaă;ădeăaltfelăşiăfaţaă
eiă tras ă p reaă s ă confirmeă acestă lucru.ă „Mortă ?"ă îng im ă doamnaă Samsaă şiă cat ă
întreb torăspreăfemeiaădeăserviciu,ăcuătoateăc ăarăfiăpututăs ăverificeăsingur ăşiăchiară
s -şiădeaăseamaăf r ăs ămaiăverifice.ă„De-aăbineleaă!"ăspuseăfemeiaăşi,ăcaădovad ,ă
împinse cîtă colo,ă cuă m tura,ă hoitulă luiă Gregor.ă Doamnaă Samsaă schiţ ă ună gest,ă deă
parc ăarăfiăvrutăs ăreţin ăm tura,ădarărenunţ .ă„Ei,ăspuseădomnulăSamsa,ăacuăputemă
s -iă mulţumimă luiă Dumnezeuă !"ă îşiă f cuă cruce,ă iară celeă treiă femeiă îiă urmar ă
exemplul.ăF r ăa-şiăluaăochiiădeălaăcadavru,ăGreteămurmur ă:ă„Iaăuitaţi-v ,ăcîtăeraădeă
slabă!ăDeăaltfelănuămaiămîncaănimicădeămult ăvreme.ăMîncarea o luam din camera
luiăaşa cum o aduceam." într-adev r,ăcorpulăluiăGregorăeraăsuptădeătotăşiăuscată;ăabiaă
acum, cînd trupul nu se mai sprijineaă peă picioruşeă şiă cîndă privirileă nuă maiă erauă
ab tuteădeăaltceva,ăseăvedeaăcuăadev ratăcîtăeraădeăslab.
„Vinoă oă clipaă laă noiă înă camer ,ă Grete",ă spuseă doamnaă Samsaă cuă ună zîmbetă
îndureratăşiăGreteă porniăpeă urmaă lor,ăspreădormitor,ădup ă ceămaiăarunc ă o privire
asupraăcadavrului.ăFemeiaădeăserviciuăînchiseăuşaăşiădeschiseălargăfereastraăDeşiăeraă
înc ăfoarteădeădimineaţ ,ăaerulăproasp tăaduceaăoăboareăc lduţ .ăSeăapropiaăsfîrşitulă
lui martie.
Cei trei chiriaşiăieşir ădinăcameraălorăşiăc utar ăcuăprivirea,ămiraţi,ămiculădejună
;ăîiăuitaseătoat ălumea.ă„Undeăeămiculădejună?"ăoăîntreb ăposac,ădomnul din mijloc
pe femeie. Aceasta duseă degetulă laă buzeă şiă leă f cuă semn,ă înă t cere,ă s-o urmeze
repedeăînăodaiaăluiăGregor.ăSeăduser ăşiăseăoprir ăînăjurul hoitului lui Gregor, stînd
cuămîinileăînăbuzunareleăsurtucurilorăcamăponosite,ăînămijloculăcamereiăsc ldateădeă
lumin .
AtunciăseădeschiseăuşaădormitoruluiăşiădomnulăSamsaăap ruăîmbr catăînălivrea,ă
cuăsoţiaădeăunăbraţăşiăcuăfiicaădeăcel lalt.ăToţiătreiăaveauăochiiăplînşiă;ăGreteăîşiălipea,ă
dinăcîndăînăcînd,ăfaţaădtăbraţulătat lui.
„S ăplecaţiănumaidecîtădinăcasaămeaă!"ăspuseădomnulăSamsaăar ttndu-leăuşa,ă
înătimpăceăcontinuaăs ăleăţin ădeăbraţăpeăfemei.ă„Ceăvreţiăs ăînţelegeţiăprinăastaă?"ă
întreb ădomnulădinămijloc,ăcamăconsternat,ăşiăschiţ ăunăzîmbetămieros.ăCeilalţiădoiă
domniă st teauă cuă mîinileă laă spateă şiă leă frecauă într-una,ă aşteptîndu-seă laă oă ceart ă
aprig ăceătrebuiaăs ăseătermine,ăbineînţeles,ăînăfavoareaălor.ă„înţelegăexactăceeaăceă
spun",ă ripost ă domnulă Samsa,ă îndreptîndu-seă spreă locatară împreun ă cuă celeă dou ă
femei,ăcareămergeauăînăpasăcuăel.ăChiriaşulăaştept ămaiăîntîiăliniştităşiăpriviăînăjos,ăcaă
pentru a-şiă adunaă gîndurileă înă vedereaă unuiă nouă plan.ă „Bine,ă atunciă s ă mergem",ă
zise el într-unătîrziuăşiăseăuit ălaădomnulăSamsaăcuăoăprivire,ădeăparc ăunăsentimentă
neaşteptată deă umilinţ ă îlă îndemnaă s -iă cear ă voieă chiară şiă pentruă aceast ă hot rîre.ă
DomnulăSamsaă îlăaprob ă doară dinăochi,ăscurt,ărepetîndăgestulădeă cîtevaă ori.ăDup ă
careăchiriaşulăporniăîntr-adev r,ăcuăpaşiămari, spre antreu ; cei doi prieteni, care de
cîtevaăclipeăîncetaser ăs -şiămaiăfr mînteămîinile.ăseărepezir ăşiăeiăîndat ădup ăel,ădeă
parc ăs-arăfiătemutăcaănuăcareăcumvaăs ăajung ădomnulăSamsaăînainteaălorăînăantreuă
şi s ăleătaieăleg turaăcuăşeful.ăÎn antreu,ăceiătreiăîşiăluar ăp l riileădinăcuier,ăscoaser ă
bastoaneleădinăsuportulăpentruăumbrele,ăăăf cur ăăăoăăăînclinareăăămut ăăăşiăăăp r sir
apartamentul.ă Mînată deă oă neîncredereă cumă seă v diă dup ă aceeaă neîntemeiat ,ă
domnulăSamsaăieşiăîmpreun ăcuăceleădou ăfemei pe palierulădinăfaţaăapartamentuluiă
sprijiniţiădeăparmaclîculăsc rii,ăîiăv zur ăpeăceiătreiădomniăcoborîndăîncet,ădarăf r ă
oprire,ă disp rîndă laă fiecareă etaj,ă pentruă cîtevaă clipe,ă înă dreptulă uneiă cotituri,ă apoiă
ivindu-se din nou ; cu cît ajungeau mai înă jos,ă cuă atîtă sl beaă şiă interesulă familiei
Samsa, astfel încît, înmomentulăînăcareăoăcalf ădeăm celarătrecuăpeălîng ăei,ăcuătavaă
plin ă deă m rfuriă peă cap,ă şiă urc ă mîndruă maiă departe,ă domnulă Samsaă şiă celeă dou ă
femeiăp r sir ăparmadîculăsc riiăşiăseăîntoarser ăînăapartament,ădeăparc ăli se luase
oăpiatr ădeăpeăinim .
Hot rîr ăcaăziuaăaceastaăs-oăînchineăodihneiăşiăplimb riiă:ănuănumaiăc ămeritauă
aceast ăîntrerupereăaălucrului,ădarăchiarăaveauănevoieădeăea.ăŞi,ăastfel,ăseăaşezar ălaă
mas ă pentruă aă scrieă treiă scrisoriă deă scuze,ă domnulă Samsaă c treă directorulă lui,ă
doamnaăSamsaăc treăpatronulăcare-iădaăcomenzi,ăiarăGreteăc treăşefulăeiădeăraion.ăînă
timpă ceă scriau,ă intr ă în untruă femeiaă deă seră viciu,ă pentruă aă leă spuneă c ă pleac ,ă
întrucîtăşi-a terminat treaba. Cei trei,ăaflaţiăînătoiulăscrisului,ăd dur ălaăînceputădoară
dinăcap,ăf r ăaăridicaăochiiădeăpeăhîrtieăşi,ăabiaăcîndăv zur ăc ăfemeiaăn-avea de gînd
s ăplece,ăprivir ăspreăea,ăenervaţi.ă“Ce maiăeă?"ăîntreb ădomnulăSamsa.ăFemeiaăseă
opriseă înă prag,ă zîmbindă deă parc ă ară fiă avută s ă anunţeă familieiă cineă ştieă ceă mareă
fericireă dară numaiă dac ă vaă fiă descusut ă peă îndelete.ă Panaă mic ă deă struţ,ă careă eraă
înfipt ă dreptă înă susă înă p l rieă şiă c re-l enervaseă peă domnulă Samsaă înc ă dină clipaă
cîndăfemeiaăîncepuseăs ălucrezeălaăei,ăseăcl tinaăînătoateădirecţiile.ă„Ei,ăceămaiăvrei,ă
laăurmaă urmeiă?"ăîntreb ădoamnaă Samsa,ăpeă careă femeiaăoărespectaă celămaiămult.ă
„Mdaă!ăr spunseăfemeiaăşiăunărîsăprietenosăoăîmpiedic ăs ăcontinueănumaidecît,ăvaă
s ăzic ănuătrebuieăs ăv ămaiăbateţiăcapulăcumăs ăsc paţiădeăchestiaăaiaădeădincolo.ă
S-aăşiăf cut."ăDoamnaăSamsaăşiăGreteăîşiăplecar ădinănouăcapulăasupraăhîrtiei,ă
vrîndăparc ăs ăcontinueăcuăscrisulă;ădomnul Samsa, care-şiăd duăseamaăc femeia
vreaă s ă leă povesteasc ă peă largă totă ceă f cuse,ă oă opriă cuă ună gest energic al mîinii.
V zîndăc ănu-iăchipădeăpovestit,ăservitoareaăîşiăaduseăaminteăc ăeăfoarteăgr bit ăşiăleă
strig ,ă vizibilă ofensat ă :ă „Alivoară laă toat ă lumeaă !"ă apoiă seă r suci,ă furioas ,ă peă
picioareăşiăieşiădinăcas ,ătrîntindăuşaăr sun tor.
„Ast ăsear ăîiăd măt lp şiţa",ăprecizaădomnulăSamsa,ădarănuăprimiăr spunsăniciă
deălaăsoţiaăsa,ăniciădeălaăGrete,ăaăc rorălinişteăabiaădobîndit ăp reaăc ăfuseseădinănouă
tulburat ă deă c treă femeîa deă serviciu.ă Seă ridicar ă amîndouâă deă peă scauneă şiă seă
duser ălaăfereastr ăundeăr maser ăoăvremeăîmbr ţişate.ăDomnulăSamsaăseăîntoarseă
înăfotoliuăcuăfaţaăspreăeleăşiăleăcontempl ăoăclip .ăApoiăleăstrig ă:ă„Hai,ăs ămergem.ă
Terminaţiă odat ă cuă toateă poveştile asteaă vechi.ă Şiă maiă îngrijiţiv ă şiă de mine."
Femeileăîlăascultar ănumaidecît,ăalergar ălîng ăel,ăşi-l alintar ,ăapoiăîşiăterminar ăînă
grab ăscrisorile.
Dup ă aceeaă ieşir ă tustrei,ă împreun ,ă dină apartamentă lucruă careă nuă seă maiă
întîmplaseădeăluniădeăzileăşiăpornir ăcuătramvaiulăelectricăspreămargineaăoraşului,ălaă
iarb ă verde.ă Vagonul cuă careă mergeauă eraă sc ldată deă ună soareă c lduţ.ă Aşezaţiă
comodăpeăbanchet ,ăseăsf tuir ăcuăprivireălaăperspectiveăşiăajunser ălaăconcluziaăc ,ă
priviteămaiădeăaproape,ăeleănuăp reauăcîtuşiădeăpuţinărele,ămaiăalesăc ătoateăceleătreiă
slujbeă despreă care,ă pîn ă acum, nici nu-şiă puseser ă unulă altuiaă întreb riă prezentauă
avantajeănespuseăşiăerauăfoarteăpromiţ toareăpentruăviitor.ăPrimulălucru,ăşiăcelămaiă
urgent, pentru a-şiăîmbun t ţiăsituaţia,ăera,ăfireşte,ăschimbareaălocuinţeiă;ăaveauădeă
gîndă s ă cauteă ună apartamentă mică şiă maiă ieftin,ă dară maiă bineă situată şiă maiă practică
decîtăacesta,ăpeăcareăîlăg siseăGregor.ăînătimpăceădiscutauăastfelăşiăpriveauălaăfiicaă
loră careă seă înfl c raă totă maiă mult,ă domnulă şiă doamnaă Samsaă observar ,ă camă înă
acelaşiă timpă cumă Greteă înă ciudaă tracas riloră dină ultimaă vremeă care-iă ofiliser ă
obrazulăînfloriseăşiăseătransformaseăîntr-oăfat ăfrumoas ,ăcuăformeăpline.ăDevenindă
maiăt cuţiăşiăînţelegîndu-se,ăaproapeăf r ăs -şiădeaăseama,ădoarădinăpriviri,ăleătrecuă
prinăminteăc ăarăcamăfiăvremeaăs -i caute unăb rbatăcumsecade.ăNoileălorăvisuriăşiă
buneleă intenţiiă p rur ă s -şiă afleă confirmareaă cînd,ă ajungîndă laă cap tulă c l toriei,ă
fataăseăridic ăprimaădeăpeăbanc ăşi-şiăîntinseătrupulătîn r.