Universitatea de stat de medicină și farmacie,,Nicolaie

Testemițanu,,

Adrenalina și Noradrenalina

Elaborat: Andronic Luminița rezident anul I

Coordonator științific: Visilovscaia Ana asistent universitar

Chișinău 2019
Planul tematic:

 Natura chimică
 Mecanismul de acțiune
 Sinteza
 Efectele biologice
 Patologii
 Diagnostic de laborator
 Adrenalina sau epinefrina și noradrenalina sau norepinefrina
sunt hormoni și neurotransmitatori produși de unii neuroni din
SNC si de celulele chromafin din medulosuprarenală.
 Din punct de vedere al compoziției chimice adrenalina și
noradrenalina aparțin unui grup de momoamine numite
catecolamine.
 Norepinefrina mai este denumit neurotransmițător simpatic,
deoarece este secretat de majoritatea terminațiunilor
nervoase simpatice.
 Aproape toate terminațiunile nervoase ale SNP secretă
acetilcolină
 Componenta centrală a răspunsului la
stres o constituie activarea sistemului
nervos autonom (vegetativ) simpatic,
care determină eliberarea de către
glandele medulosuprarenale a
catecolaminelor în circulaţia sanguină
(epinefrină/ adrenalină în proporţie
de 80% şi norepinefrină în proporţie
de 20 %).
 Biosinteza
 Phe + O2 = Oxifenilalanina sau tirozina.

 Tirozina(hidroxilare) +O2 =
Dioxifenilalanina(Dopa). E- tirozinhidroxilaza.

 Dopa(decarboxilare) +Co2=Dopamină(DA). E-
dopadecarboxilazei.

 Dopamina(hidroxilare)-Co2=Noradrenalina(NA).
E- hidroxilaza.

În medulosuprarenală:

 Noradrenalina(metilare) + Sadenozin Metionina =

Adrenalina. E- feniletanolamin-N-
metiltransferazei indus de glucocorti -coizi.
 Metabolismul este activ, ţinînd cont de perioada de
injumătăţire foarte scurtă a catecolaminelor.
 Epinefrina și Noreprinefrina sunt aproape întotdeauna eliberate
de medulosuprarenală în momentul în care diferite organe sunt
stimulate direct de activitatea SNS. Din acest motiv organele
sunt stimulate în două moduri:
Direct- nervii simpatici.
Indirect- hormonii medulosuprarenalieni.
 Aceste două modalități de stimulare se susțin reciproc, în cazul
în care unul dintre ele devine nefuncțional.
 Mecanismul de acțiune.
Pentru a stimula un organ efector Norepinefrina sau Epinefrina se
cuplează cu receptori proteici specifici prezenți la nivelul celulelor
efectoare:
1. modificare conformațională a moleculei proteice a receptorului;
2. modificarea permeabilității celulare, pentru unul sau mai mulți
ioni, cu stimularea sau inhibarea celulei;
3. activarea sau inactivarea enzimei intracelulare a receptorului
proteic.
Efectele fiziologice sunt realizate prin intermediul receptorilor
adrenergici α1, α2, β1, β2, rezultatul final fiind determinat de
afinitatea diferită ţesuturilor la adrenalină şi noradrenalină.
 Efectele biologice:
 stimularea cardiacă globală(conductibilitatea, contractibilitatea,
frecvenţa - (β1);
 vasoconstricţie subcutanată, renală, splanhică, hipertensiune
arterială - (α1);
 vasodilatare în cord, creier, musculatura striată, bronhodilatare,
midriază - (β2);
 activarea glicogenolizei hepatice, generand hiperglicemie (α1,
β2);
 creşterea glicogenolizei din muşchii scheletici cu lactacidoză (β2);
 stimularea lipolizei cu formare de AGL, glicerină, cetoacidoză
(β1);
 hipersudoraţie, contracţii bronşice, uterine, ejaculare (α1).
 Asemănări și deosebiri
Noreprinefrina stimulează în principal recptorii alfa, asupra
receptorilor beta-efect mai redus: constricția tuturor vaselor din
organism.
Epinefrina stimulează în mod aproximativ egal ambele tipuri de
receptori,dar predominant beta: efect mai pronunțat de
stimulare cardiacă.
Efectul metabolic al Epinefrinei este de 5-10 ori mai mare decit
al Norepinefrinei, poate crește rata metabolică generală a
organismului cu pînă la 100% față de normal.
Activarea sistemului de stres
 Patologii

 Feocromocitomul este o tumoare derivată din celulele

cromafine ale medulosuprarenalei, secretante de
catecolamine:

Poate fi: benign și malign.

 Apare mai frecvent în decadele 3 si 4 de varstă.

 Hipertensiunea arterială permanentă este prezentă in peste

90% din cazuri de feocromocitom, este severă, rezistentă la
terapia antihipertensivă.
 Diagnostic de laborator:
 Dozarea catecolaminelor și metanefrinelor în plasmă și urină se
recomandă pentru diagnosticarea feocromocitomului la pacienți
ce prezintă semne clinice manifeste.
 Testele pentru metanefrinele urinare detectează astfel în
principal formele conjugate și într-un procent foarte redus
(<3%) formele libere de metanefrine.
 Nu în ultimul rînd, trebuie menționat că metanefrinele libere
sunt produse continuu de catre celulele tumorale, într-un mod
independent de eliberarea catecolaminelor.
 Testul are de asemenea utilitate în stabilirea progresiei acestui
tip de tumoră
 Metoda – ELISA de tip competitiv

 Metanefrinele si normetanefrinele libere plasmatice sunt

determinate cantitativ după o etapa de precipitare.

 Anticorpii conținuti în kit recunosc doar formele L relevante

biologic ale metanefrinelor.

 RIE reprezintă o interacţiune a Ag cu Ac care este asociat cu o

enzimă. Complexul format capătă o activitate enzimatică şi
scindează substratul respectiv, exteriorizînd efectul de
coloraţie pregnantă.
 Metoda competitivă detectează de asemenea anticorpi. Anticorpul
din serul testat şi anticorpul omolog monoclonal marcat cu
peroxidaza, pipetaţi în ordinea enunţată, intră în competiţie pentru
antigenul fixat pe suprafaţa de polistiren.

 Anticorpii necuplaţi sunt îndepărtaţi prin spălare, apoi este adăugat

substratul cromogen pentru testarea enzimei restante pe suprafaţa
de reacţie.

 Intensitatea culorii, măsurată după stoparea reacţiei la 30 minute,

deci activitatea enzimei de marcaj este invers proporţională cu
concentraţia anticorpului din serul pacientului testat.
 Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate), pacientul în
clinostatism.

 Catecolaminele prezinta ritm circadian.

 Specimen recoltat – sange venos; vacutainerul se agita foarte

usor, prin rasturnare si se pune imediat pe gheata; se transporta
la laborator în maximum 2 ore3.

 Recipient de recoltare – vacutainer cu EDTA K3, răcit înainte de

utilizare (ținut în frigider)3.
 Valori de referintă:
 Metanefrina: <90 pg/mL
 Normetanefrina: <200 pg/Ml3

O excreție urinară de catecolamine sau metanefrine ce depașește de 3

sau 4 ori valoarea normală indică cu mare probabilitate diagnosticul de
feocromocitom.
Dozarea catecolaminelor plasmatice (NE, E, D) este recomandata daca
recoltarea se efectuează în plin puseu hipertensiv.
Dozarea catecolaminelor și metanefrinelor din urina de 24 de ore este
recomandată suplimentar la dozarile plasmatice și în special în cazul
feocromocitomului sporadic.
Medicamentemente care mimează activitatea
adrenergică (simpatomimetice):
Norepinefrina, Epinefrina, Metoxamina.
Fenilefrina-α receptori.
Isoprenolol-β receptori.
Medicamente care blochează activitatea
adrenergică:
Metoprololul, Rezerpina, fentolamina.
 Bibliografie
 http://www.usamvcluj.ro/fiziopatologie/images/romana/laboratoare/Fp
%20I%20-LP%206.pdf

 https://www.medlife.ro/catecolamine-plasmatice

 https://www.synevo.md/metanefrine-libere-plasmatice/

 Z. Anestiadi. Endocrinologia Clinică. Curs de prelegeri. p 112-115.

Chișinău 2004

 Gaiton și Hall. Tratat de fiziologie a omului,ediția a 11, volumul 2. p-749-

753.