PENSIUNEA AGROTURISTICĂ OPRIȘAN

STUDENT: BOLOHAN ROXANA-MIHAELA

SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI

AGROTURISM

OBIECT: MANAGEMENTUL FERMELOR AGROTURISTICE

PROFESOR DR. COORDONATOR: CRISTINA SIMEANU

CUPRINS:

CAP. I CADRUL NATURAL AL ZONEI

1.1. LOCALIZAREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI

1.2. POTENȚIALUL ZONEI-RESURSE NATURALE ȘI ANTROPICE
1.3. OBIECTIVE TURISTICE, TRASEE

CAP. II PREZENTAREA PENSIUNII

2.1. CLASIFICARE

2.2. LOCALIZARE

2.3. CAPACITATE DE CAZARE (NUMĂR DE CAMERE, LOCURI)

2.4. DOTĂRI

2.5. OFERTA DE SERVICII A PENSIUNII (FACILITĂȚI, SERVICII, ACTIVITĂȚI)

2.6. ANALIZA SWOT

2.7. CARACTERUL AGROTURISTIC AL PENSIUNII

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2
CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL AL ZONEI

1.1. LOCALIZAREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI

DELTA DUNĂRII
Delta Dunării este situată în partea de est a României şi la extremitatea sud-estică a Ucrainei şi
se prezintă în formă clasică a literei delta, avînd formă unui con plat cu vârful în punctul de
separare a braţelor fluviului în zona strâmtorilor dintre Orlovka şi Isaccea. La est de acest punct,
valea se lărgeşte marcând delta propriu-zisă care, înainte că fluviul să se verse în Marea Neagră,
se extinde pe o suprafaţă de 100 km lungime x 100 km lăţime, iar de aici se continuă în interiorul
marii pe o distanţă de aproximativ 10-15 km.

Fiind înconjurată la nord de Podişul Bugeacului, la vest de Podişul Dobrogei de Nord şi parţial
de Podişul Bugeacului, iar la est şi sud-est de Marea Neagră, zona de vărsare a Dunării se
individualizează net ca unitate fizico-geografică aparte şi este formată din Delta Dunării (inclusiv
zonele lacustre de la nordul şi sudul deltei propriu-zise) şi sectorul maritim din faţă deltei.
Sectorul maritim din faţă deltei este zona în care se produce amestecul apelor fluviale cu cele
marine. El se întinde în general până la izobatele de 20-25 m.

Delta Dunării, inclusiv zonele lacustre periferice se întinde în nord până la paralelă de 46*42’
latitudine nordică (ţărmul de nord al lacului Chitai), în sud până la 44*24' latitudine nordică
(Gură Buhazului), spre vest până la 28*14' longitudine estică (ţărmul de vest al lacurilor Ialpug şi
Cugurlui), iar înspre est până la 29*46' longitudine estică (gură braţului Noul Stambul).
Delta Dunării are o suprafaţă de aproximativ 564.000 ha dintre care 442.300 ha pe teritoriul
României şi 124.000 hectare pe teritoriul Ucrainei.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică principală este constituită din brațele fluviale Chilia, Sulina și Sfântu
Gheorghe, iar cea secundară este formată din sahale, gârle, canale, jepse și periboine. Sahalele
sunt foste brațe ale Dunării, aflate în prezent într-un stadiu de colmatare. Gârlele, ca și sahalele
sunt elemente de reţea hidrografică naturală, caracterizate prin dimensiuni mult mai mici.
Jepsele sunt elemente depresionare de formă alungită care au rol de reţea hidrografică numai în
timpul apelor mari. Periboinele sunt mici spărturi de litoral. Lacurile de delta, considerate tip
aparte, pentru caracterul lor specific, se întâlnesc mai ales în zona deltaică dintre braţele
principale.

Cele mai importante lacuri de delta se găsesc în zona cuprinsă între braţul Chilia şi Razelm. Ele
sunt: Tatanir, Furtună, Matiţă, Merhei, Babină, Trei Iezere şi Bogdaproste în Ostrovul Letea,

3
Obretinul tăiat de Canalul Sulina, Gorgova, Isacova, Roşu, Puiu şi Lumina în Ostrovul Sf.
Gheorghe iar în Ostrovul Dranov lacul cu acelaşi nume. Suprafaţă lor nu depinde decât în mică
măsură de variaţia nivelului apelor Dunării.

Fig. I 1.1. (http://www.infoghidromania.com/)- Harta geografică a Deltei Dunării

Lagunele maritime sunt foste golguri barate de cordoane litorale, având încă legătură cu marea.
În afară de cele mai mari, respectiv Razelm, Golovita, Zmeica, şi Sinoe.

4
Mlaştinile sunt suprafeţe acoperite permanent sau aproape permanent cu apă, dar această nu este
suficient de adâncă, astfel încât sunt invadate de stuf şi vegetaţie de baltă. Japşele sunt acele
depresiuni alungite, cu un relief aproape plat, lipsite aproape complet de neregularităţii, dar
având o secţiune transversală concavă.
 
Fluviul Dunăre se desparte în trei braţe principale de la nord spre sud, după cum urmează: Braţul
Chilia, Braţul Sulina, şi braţul Sf. Gheorghe. La nivel scăzut al fluviului, acestea transporta 60%,
21%, şi respectiv 19% din apele Dunării, iar la nivel ridicat, 72%, 11% şi 17%. În perioada de
creştere a apelor, din cauza insuficienţei capacităţi de transport a întregului volum de apă pe cele
trei braţe de vărsare.

Fig. I 1.2 (www.infotour.ro) – Harta regiunii turistice Delta Dunării

Având o asemenea suprafață, Delta Dunării este, ca mărime, a doua din Europa după Delta
Volgai (18.000 km2), fiind urmată de cea a Padului (1.500 km2). 

În delta fluvială predomină prafuri, argile, maluri şi turbe. Este caracteristică prezenţa foarte
redusă nisipurilor, pe când în delta fluvio-maritimă predomină nisipurile organice.

Din totalitatea elementelor fizico-geografice, morfo-hidrografice este aceea care exprimă cel mai
bine specificul fizico-geografic al zonei de vărsare a Dunării. Acest lucru este cu atât mai
evident, cu cât însăşi raionarea fizico-geografică se suprapune evident peste raionarea morfo-
hidrografică.

5
 a) Caracterizarea morfo-hidrografică generală.
Zona de vărsare a Dunării este din alcătuită patru mari subunităţi:
1. Delta propriu zisă, între zona lacustră Ialpug-Catlabug-Chitai şi complexul lagunar Razelm-
Sinoe (383 000 ha).
2. Zona lacustră Ialpug-Catalpug-Chitai, la nord de braţul Chilia (86 000 ha).
3. Complexul lagunar Razelm-Sinoe, inclusiv grindul Chituc (95 000 ha).
4. Setorul maritim din faţă deltei
Cele mai adânci, dispuse de asemenea dispersat, se întâlnesc în anafoarelede pe braţele
principale. Astfel, pe braţul Chilia patul albiei coboară la -36m, pe braţul Tulcea la -34m, pe
Sulina -18m, iar pe braţul Sf. Gheorghe sub -26m.

b) Elementele morfo-hidrografice.
Delta Dunării este un adevărat mozaic de elemente morfo-hidrografice. În cadrul acestora se
deosebesc două mari categorii: 1) pozitive (grindurile fluviale, cordoanele litorale, grindurile
maritime complexe, litoralul deltei) şi 2) negative.
 
Sectorul maritim din faţă deltei se întinde pe o fâşie lată de 10-15 km, aproximativ până la
izobatele 20-25 m. Din punct de vedere morfologic este o câmpie litorală submersă, sector
marginal prelitoral al platformei continentale din nord-vestul bazinului Marii Negre.
Circulaţia apelor se face în special sub influenţă vânturilor şi este caracterizată atât de prezenţa
unor curenţi a căror direcţie generală este de la nord-est spre sud-vest, cât şi de existenţa unor
curenţi turbionări la sudul proeminentelor litoralului deltei.

Delta Dunării, că unitate fizico-geografică aparte, se individualizează şi din punct de vedere

climatic. Elementele climatice fiind generate în special de radiaţia solară şi circulaţia
atmosferică, prezintă caractere specifice datorită atât existenţei marilor întinderi de apă, cât şi
vecinătăţii cu marea.
Delta Dunării se găseşte într-o zona de interferenţă a traseelor de deplasare a maselor de aer, care
se formează deasupra Oceanului Atlantic, bazinul Mediteranean şi continentul Eurasiatic.
Caracterul continental al climei devine mai puţin predominant, pe măsură apropierii de litoral.

Caracterizarea anotimpurilor

Iarnă este relativ călduroasă, temperaturile medii din cea mai friguroasă luna (ianuarie) fiind în
jur de -10 grade.
Primăvară (martie - aprilie) este uscată şi răcoroasă. Încălzirea se manifestă uneori din februarie,
însă temperaturile medii pozitive se stabilesc abia în martie. Temperaturile pot urcă deseori ziua
până la 20-25 grade C, iar o dată cu invazia maselor de aer rece, pot scădea sub -10 grade C.
Vara esta caldă şi secetoasă. Începe de obicei în luna mai şi se termină la sfârşitul lunii
septembrie. În mai temperatura medie este de +15 grade C, dar sunt înregistrate şi răciri
provocate de trecerea fronturilor reci, temperatura coborând uneori până la +5 grade C.
Toamna începe în octombrie şi durează până la începutul celei de-a două jumătate a lunii
decembrie. Temperatura se ridică ziua până la 20 grade C, a două jumătate a toamnei este
ploioasă şi răcoroasă, temperatura aerului scade sub 15 grade C.

6
1.2 POTENŢIALUL ZONEI – RESURSE NATURALE ŞI ANTROPICE

DELTA DUNĂRII – MUZEU AL BIODIVERSITĂȚII

• 30 tipuri de ecosisteme,
• 5 137 specii, din care: 
• 1 689 specii de floră
• 3 448 specii de faună
• moluște (86 specii) 
• insecte (2 219 specii) 
• pești (125 specii)
• amfibieni (10 specii) 
• reptile (11 specii) 
• păsări sălbatice (325 specii) 
• mamifere (42 specii) 
• O bancă naturală de gene cu valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural mondial.

Delta Dunării se remarcă prin originalitatea sa peisagistică, morfohidrografică şi faunistică,

fiind un unicat atât sub aspect ecologic, cât şi al modului de habitat în mediul deltaic, iar turistic
este una dintre cele mai reprezentative şi valoroase destinaţii turistice din ţară. Originalitatea
cadrului natural, rezultă din îmbinarea în mod diferit, dar spectaculos, a suprafeţelor acvatice cu
terenurile mlăştinoase şi grindurile marine şi fluviatile, iar plaja mării şi dunele de nisip
cu peisaje aride şi exotice etc. se impun ca atracţii turistice importante, alături de sectoarele
deltaice. Se evidenţiază şi reţeaua densă de canale, gârle, bălţi şi lacuri (Furtuna, Isac, Gorgova,
Puiu, Roşu etc.), care, alături de braţele Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe, constituie principale
căi de acces şi de circulaţie în deltă şi, totodată, locuri pentru excursii, agrement nautic şi pescuit
sportiv. Ele se împletesc cu crâmpeie de uscat, cum sunt grindurile fluviatile, de-a lungul
celor trei braţe dunărene, grindurile fluviomaritime, transversale, mai importante fiind Letea,
Caraorman şi Sărăturile sau martorii din uscatul predeltaic, precum câmpurile de loess de la
Chilia şi Stipoc.

Păduri monumente ale naturii

Pe suprafaţă de uscat al Deltei se remarcă vegetaţia înalta, majoritar salcia, plopul) şi specii rare
în zonele declarate rezervaţii. Letea este pădurea-monument aflată la 7 km sud de comună
Periprava (braţul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelaşi nume, în fâşii (hasmacuri); prezintă
plante căţărătoare de origine mediteraneană, sub formă lianelor, între arbori specifici - stejari
brumării (seculari de peste 25 m înălţime), garniţă, ulm, arin, plop alb şi negru, salcie, frasin
pufos (raritate botanică).

7
 Fig.I 1.2.1 (forum.egaming.ro) - Pădurea Letea

Adăposteşte vulturi codălbi, şerpi şi vipere. Caraorman, pădure-monument localizată în vestul

grindului cu acelaşi nume dintre brațele Sulina şi Sf. Gheorghe, este o formaţie de arboret în
pâlcuri. Flora şi fauna sunt asemănătoare celor de mai sus. Erenciuc, situată în extremitatea
sudică a lacului omonim, este singură pădure naturală de arini din Delta. Aici cuibăreşte vulturul
codalb.

Rezervații naturale

Prin Hotărârea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului României, întreagă Delta a Dunării a
fost declarată REZERVAŢIE A BIOSFEREI. Pe fondul rezervaţiilor principale şi secundare
existente - determinate de necesitatea conservării procesului natural de evoluţie, ocrotirii faunei
şi florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafaţă de cca 50.000 de
hectare.

8
Pot fi observate, în mare, trei unităţi distincte:

I. Roşca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare
localizatein depresiunea Matiţă din nordul Marelui M (braţul Sulina). Lacul Roşca,
Merhei şi o îmbinare de ghioluri, mlaştini stuficole, plauri găzduiesc mari colonii de
pelicani, egrete, stârci, ţigănuşi, lopătari.

II. Sacalin - Zătoane se întinde în sudul comunei Sfântu Gheorghe pe cca 21.000 de
hectarelimitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone
mlăştinoase, apefluviale şi salmastre, bălţi nisipite, stuf, travesate de dune paralele.
Lacurile Zătoane, în special,sunt locuri de pasaj, de popas şi de clocit pentru lebedele
mut, stârcii albi, roşii şi galbeni,ţigănuşi,-lopătari.

III. Periteasca - Bisericuţa - Gură Portitei continuă spre sud rezervaţia precedentă, cu
peste4.000 de hectare. Se individualizează prin grinduri uscate scăldate de apele marii
ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existenţei păsărilor de ţărm cu sărătură
şi celor în pasaj.În total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adaugă celor de
mai sus Răducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoavă (652 ha),
Vătafu-Lunguletu (1.625 ha),Caraorman (2.250 ha), Sărături-Murighiol (87 ha),
Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popină(98 ha), Capul Doloşman (125 ha),
grinduri Lupilor (2.075 ha) şi Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie(400ha).

Conform amintitei legi de protecţie, aprobarea oricărei deplasări în zona este de competenţă
Administraţiei REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRII (RBDD). Cadrul natural este
completat cu interesante obiective cultural-istorice situate în apropiere, cumsunt: urmele cetăţilor
greceşti de la Histria (sec. VII d. Hr.) şi Argamum - Jurilovca (secolele VI – V i.Hr.), ale cetăţii
dacice Aegyssus – Tulcea (VI – III i. Hr.), cetatea bizantină de la Enisala (X-XI), altemonumente
istorice, oraşul Tulcea cu Muzeul „Delta Dunării” şi numeroase elemente etnofolcloriceale
populaţiei locale (aromâni, ucraineni, lipoveni, ruşi), precum şi aşezările omeneşti cu
specificdeltaic, cu arhitectură, mobilare, gastronomie etc. Delta Dunării este cea mai mare
rezervaţie de ţinuturi umede din Europa şi totodată ţinutul cel mai tânăr al Europei - în fiecare an
i se adaugă prin aluviuni importante suprafeţe. Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci
şi plante, cu cea mai bogată fauna ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii,
printre care colonii unice de pelicani) şi ihtiologică (reprezentată de cam 100 de specii, din care
amintim heringul de Dunăre şi sturionii, de la carese obţine preţiosul caviar). Mai mult de 80%
din suprafaţă Deltei o reprezintă apă. În acest ţinut poposesc peste 300 de specii de păsări, unele
dintre acestea venind de la distanţe foarte mari,respectiv din China şi India. Delta este un loc de
popas natural pentru păsările migratoare.

Pelicanul obișnuit este pasărea cea mai reprezentativăpentru această zonă. Hrana celor ce trăiesc

aici este asigurată în principal din pescuit. Mulți dintre localnici sunt lipoveni, care își asigură
cinstit existența. O priveliște dintre cele mai obișnuite în partea locului este lungul șir de bărci de
pescuit strânse laolaltă pentru a fi remorcate de o barcă cu motor care le va duce departe în larg,
acolo unde peștele se găsește din belșug. Mici comunități de pescari, cum ar fi cele din
Independența, pe brațul sudic, și din Crișan pe brațul mijlociu, obișnuiesc să-și ofere serviciile

9
străinilor sau sa închirieze acestora bărcile lor. În apele de aici poți găsi
din belșug calcani, bibani, crapi și moruni, purtători de icre negre.

Fig. I 1.2.2 (ro.wikipedia.org) – Pelicani din Delta Dunării

Vegetația

În Delta Dunării, condiţiile biologice deosebit de favorabile create de prezenţa permanentă sau
aproape permanentă a apei, face că vegetaţia să se dezvolte luxuriant. Predominantă elementului
acvatic atrage după sine o dezvoltare predominantă a vegetaţiei de baltă îndeosebi a vegetaţiei
palustre dure, din care caracteristic pentru Delta Dunării este în primul rând stuful.Într-adevăr
aici se găseşte cea mai compactă suprafaţă stuficolă de pe glob (aproximativ 240 000 hectare).

Prezenţa şi dezvoltarea vegetaţiei sunt în directă dependenţă de variaţia în timp şi spaţiu a

regimului hidric. De aceea în Delta Dunării, între repartiţia vegetaţiei şi cea a elementelor morfo-
hidrologice există deseori o vizibilă concordanţă. De asemenea, ghiolurile, mlaştinile, japşele,
grindurile fluviatile, litoralul sau sectorul marin din faţă delte, constituind biotopuri şi biocenoze
aparte, au fiecare dintre ele o vegetaţie specifică.

10
Vegetaţia din Delta Dunării este în general de trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat.

1. Vegetaţia acvatică se află în grupa complexelor de biotopi de gârle, mlaştini şi lacuri. Ele
ocupă porţiunile cele mai adânci ale depresiunilor din acest sector al deltei.
Dintre plantele submerse, cele mai frecvent întâlnite sunt diferitele specii de Potamogeton,
brădiş, sârmuliţă sau varjoaica, coadă calului, otrăţel, formaţiuni de caracee şi altele. Plantele
submerse au o largă dezvoltare atât în ghioluri şi gârle puţin adânci, cât şi în mlaştini.
Dintre plantele cu frunze plutitoare, cel mai frecvent întâlnite sunt nufărul alb şi nufărul galben,
plutniţă, ciulini de baltă, broscăriţă, rizacul etc. Plantele cu frunze plutitoare sunt răspândite atât
în ghioluri cât şi pe marginea gârlelor şi canalelor.

2. Vegetaţia palustră, este caracteristică pentru zonele mlăştinoase; ea este dezvoltată cu

precădere în delta dintre zona lacustră Ialpug-Catlabuc-Chitai şi complexul lagunar Razelm-
Sinoe. În cadrul acestei vegetaţii predomină stufărişurile, ea fiind formată în principal din
stuf, papură, pipirig, rogoz etc.

3. Vegetaţia de uscat. Vegetaţia de uscat din Delta Dunării este de mai multe feluri: păduri
amestecate (păduri de şleau), păduri de sălcii păşuni şi culturi agricole. Fauna
Ca si vegetatia, fauna Deltei Dunarii este deosebit de bogata. Numeroaselor specii ale faunei
locale li se adauga numeroasele elemente ihtiologice marine patrunse în apele deltei pentru
ecloziune si hrana, cât si numeroasele specii de pasari migratoare, deoarece prin aceasta
regiune trec cinci cai principale de migratie. Datorita conditiilor biologice favorabile, cât si a
unei relative izolari, se gasesc aici multe specii de pasari care în alte regiuni de pe glob ori au
disparut tiganusul, gasca cu gatul rosu, lopatarul etc, ori sunt pe cale de disparitie cormoranul
pitic, pelicanul alb si pelicanul cret, pasarea ogorului etc. Bogatia de fauna se manifesta si în
mediu acvatic si pe uscat, datorându-se atât întrepatrunderi apei cu uscatul, cât si a vecinatatii
apelor Dunarii cu cele marine. 

Fig.I 1.2.3 (www.pescarinformat.ro) –Știuca

 
Cea mai importantă categorie de faună, întâlnită în Delta Dunării este fauna piscicolă, remarcabil
de bogată în specii, cuprinzând 75 de specii. Majoritatea sunt specii de apă dulce (în număr de
44), celelalte fiind specii migratoare care aparțin faunei din Marea Neagră și care trec prin Delta
Dunării în special în timpul perioadei de migrație.

Cam 30% din specii sunt exploatate prin pescuitul comercial intensiv, dezvoltat foarte mult în
ultimii 20 de ani. Ca urmare a "transformărilor" (regularizări și adaptări ale cursurilor de apă,
poldere etc.) care au avut loc în ultimele decenii în jurul și în interiorul Deltei Dunării, marea
majoritate a populațiilor de pești sunt într-o situație critică și deosebit de critică.

11
Păsările
"Paradisul păsărilor", "cel mai tânăr pământ al Europei"
Sunt sintagme cunoscute prin care este definită adesea Delta Dunării. Un tărâm magic, o lume
care pare încremenită în timpurile ei primordiale şi unde zbuciumul civilizaţiei este lăsat în urmă,
undeva la gurile Deltei. Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la
începutul secolului că un paradis avian. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem
întâlni în delta şi care reprezintă 81% din avifaună României. Dintre acestea cuibăresc 218
specii, restul de 109 specii trecând prin delta şi rămânând diferite perioade de timp toamna, iarnă
şi primăvară.

Fig. I 1.2.4 (www.delta-dunarii.info) Fig. I 1.2.5 (www.delta-dunarii.info)

- Barza albă (Ciconia ciconia) - Vulturul codalb (Haliaetus albicilla)

Din punct de vedere al dinamicii ornitofaunei Delta Dunării și în special litoralul Mării Negre
dintre Baia Musura și Gura Portița reprezintă unul din cele mai importante locuri (căi de
migrație) pentru majoritatea păsărilor din jumătatea estică a Europei și chiar din nord-vestul
Asiei, pe aici migrând sau venind ca oaspeți de iarnă specii ca: lebăda cântatoare, lebăda
siberiană, gâsca cu gât roșu, ploierul nordic, multe specii din genul piciorongilo.

3.1. OBIECTIVE TURISTICE- TRASEE

În 1990 UNESCO a inclus Delta Dunării, cea mai nouă formă de relief din România, ferită de
"progresul industrializării", printre rezervaţiile biosferei. Tulcea, 277 km distanţă de Bucureşti,
este principalul oraş al Deltei Dunării şi poartă de acces către minunăţiile acesteia. Ridicat pe
şapte coline şi purtând amprenta stilului oriental turcesc,acest fost oraş comercial a devenit în
prezent un important port riveran şi maritim, precum şi cel mai important centru al industriei de
pescuit din România. Muzeul Deltei Dunării din Tulceaofera şansă iniţierii în flora şi fauna
acestei zone, precum şi în modul de viaţă a locuitorilor acesteia. Valorosul potenţial turistic poate
fi valorificat, îndeosebi, prin excursii de 1-2 zile, sejur pentru odihnă şi recreere, agroturism,
agrement nautic, ecoturism şi turism specializat (ştiinţific pentru ornitologi, biologi, ecologi etc.),

12
vânătoare şi pescuit sportiv, cură heliomarină pe plajă litoralului deltaic de la Sf. Gheorghe,
Portiţă şi Sulina combinată cu excursii în delta şi pescuit sportiv.

Excursii

Iubitor al naturii, dornic să-ţi apropii clipe de poezie, călător în căutarea ineditului, om de ştiinţă
sau doar îndrăgostit de "marea cea mare" şi singurătatea nesfârşitului plajai - Delta oferă
fiecăruia, de oriunde şi la orice vârstă, precum antică Ceres, cornul nemăsuratei sale abundente.
Specificul zonei deltane - reţea de ape cu dese modificări de structura, direcţie, adâncime -
condiţia folosirii mijloacelor de transport pe apă, distanţele în general mari ce trebuie străbătute
între diverse obiective, protejarea incintelor declarate rezervaţii naturale, toate acestea au condus
la instituirea unor trasee speciale pentru excursii organizate capabile să releve o imagine
cuprinzătoare, autentică a Deltei Dunării.

Obiective turistice:

Pe teritoriul și în vecinătatea parcului național se află mai multe obiective de interes turistic
(lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale); astfel:

- Biserica ortodoxă „Buna Vestire” din Tulcea, construcție 1869, monument istoric.
- Mănăstirea și castrul roman Halmyris de la Murighiol.
- Moscheea Azizyie (Geamia Sultanului Abdulaziz) din Tulcea, lăcașul de cult
reprezentativ al comunității musulmane construit în anul 1863, monument istoric.
- Așezarea greco-indigenă din satul Sălcioara (sit arheologic).
- Cetatea Argamum - Orgame, sit arheologic aflat în partea de est a județului Tulcea, pe
teritoriul administrativ al comunei Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman. Acesta este
localizat la contactul dintre Podișul Babadagului și Limanul Razim care, în Antichitate,
era un golf deschis al mării Negre (golful Argamon).
- Histria, cetate grecească (ruine) aflată pe teritoriul administrativ al comunei Istria, în
județul Constanța; cel mai vechi oraș atestat de pe actualul teritoriu al României.
- Situl arheologic de la Vișina.
- Munții Măcinului
- Marea Neagră
- Complexul lagunar Razim-Sinoe (Limanele Dobrogene) constituit din cele două unități:
Unitatea Razim cu lacurile Golovița, Zmeica, Babadag, Tauc, Topraichioi și cel omonim;
și Unitatea Sinoe ce cuprinde lacurile Nuntași, Tuzla și Sinoe.

13
Trasee turistice

1. Tulcea - canalul Milă 35 - gârlele Sireasa, Şontea - canalul Olguţa - Dunărea Veche -
satulMila 23 - Crişan - Maliuc – Tulcea

2. Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crişan - Caraorman - Crişan - Maliuc – Tulcea

3. Tulcea - Maliuc - Crişan - canalul Crişan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile

Puiu,Roşu, Rosulet - canalul Roşu - Împuţită - canalul Bursucă - Sulina - Tulcea

4. Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gură Portitei

5. Jurilovca - Gură Portitei

6. Crişan - Dunărea Veche - canalul Eracle - gârlă Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

7. Crişan - Dunărea Veche - canalul Magearu - Dunărea Veche - braţul Sulina – Crişan

Concluzii

În Delta Dunării se poate efectua o gama mai largă de activităţi de relaxare şi agrement decât în
orice zona turistică, fie montană fie litorală. Exemplificăm: se poate face plajă , (la Sfântul
Gheorghe şi Sulina se pot face şi băi în mare ), se poate pescui, se pot observă păsările , fauna şi
flora, se pot organiza expediţii şi excursii în pădurile din Delta, se pot vizită dunele de nisip, se
pot face plimbări cu barcă cu vâsle sau cu şalupă pe canalele şi lacurile din Delta , se pot petrece
seri în sălbăticie pe insule izolate la lumina focului de tabăra, sau se pot practică sporturi nautice,
şi nu în ultimul rând se poate vană. În altă ordine de idei, esta nevoie, poate mai mult decât
oricând, de o valorizare a Deltei Dunării, sub aspect turistic în special. Este necesară o abordare
ecologică a acestui ecosystem deosebit de fragil care este Delta, expus, din păcate, cum se ştie, în
ultima vreme unei agresiuni fără precedent (Canalul Bâstroe) agresiune care, datorită unor
eforturi concertate, a fost pe moment îndepărtată. Este benefică sporirea numărului de turişti în
Delta, prin informare, fără că Delta să sufere însă.Visam la canale fără recipiente de plastic, la
maluri fără cicatricile focurilor de tabăra , la ape limpezi şi colonii de păsări.

,, Trebuie să rămână ceva şi nepoţilor noştri” !

14
CAPITOLUL II

PREZENTAREA PENSIUNII

Fig. II 1 (www.delta-dunarii.info) – Pelicani Delta Dunării

Numele “Pensiunii Oprișan” vine de la familia Oprișan, proprietarii acestui minunat și călduros
loc. O pensiune familială, cu gazde extrem de amabile și o bucatarie de casă excelentă
(restaurant care folosește îndeseobi produse din ferma proprie).

2.1. CLASIFICAREA PENSIUNII

PENSIUNEA AGROTURISTICĂ OPRIȘAN

Categorie: 3 margarete

Specific: Rustic

Nr. cameră: 7

Nr. locuri: 14

În mijlocului magiei naturii, aproape de sălbăticia Deltei Dunării, familia Oprişan încearcă să va
ofere un sejur deosebit păstrând farmecul creat de natură şi totuşi având toate condiţiile unei
pensiuni de 3 margarete. Pensiunea Oprişan va oferă 6 camere a câte 2 locuri şi baie individuală
şi 1 apartament. Pentru savurarea specialităţilor pescăreşti gătite fabulos de Tanti Tudosca aveţi
la dispoziţie terasă în aer liber şi un salon spaţios şi răcoros. Printre specialităţile preparate din
cel mai proaspăt peste şi produsele ecologice din ograda familiei va menţionăm doar câteva:
ciorbă de peste, şalău proaspăt cu maioneză, crap pe varză, plachie de peste, ciorbă cu perişoare
de peste, saramură lipovenească, chifteluţe de peste, peste prăjit, lapte proaspăt de la văcuţă din
fundul curţii, ouă, brânză, salată de icre făcută după reţeta secretă a lui Tanti Tudosca şi în plus

15
preparate de pui, porc sau vită. Pentru doritori îi putem iniţia în tainele pescuitului, şi le asigurăm
gratuit undiţele, iar pentru pescarii împătimiţi organizăm partide de pescuit la următoarele specii:
crap, somn, ştiucă, şalău, caraş, etc. în locuri bine ştiute de localnici.

Tabelul II 2.1 (www.intreprinzatorturism.ro) – Criterii minime pentru clasificarea pensiunilor

turistice rurale/agroturistice

16
Pentru camerele în locuințele familiale (deci în casa fermierului) puteți obține un număr maxim
de 3 margarete, iar legislația românească accordă condiții specifice.

TARIFE SEZON TURISTIC

 CAZARE CAMERĂ DUBLĂ  /  ZI   120 RON

 CAZARE CAMERĂ SINGLE  /  ZI   90 RON

 CAZARE APARTAMENT 170 RON/ZI

 CAZARE + PENSIUNE COMPLETĂ  /  ZI  PERSOANĂ  145 RON

 CAZARE + PENSIUNE COMPLETĂ ÎN REGIM SINGLE /ZI PERSOANĂ 165 RON

 CAZARE + DEMIPENSIUNE ÎN REGIM SINGLE ZI/PERSOANĂ 130RON

 CAZARE + DEMIPENSIUNE  /  ZI  PERSOANĂ  110 RON

 CAZARE + MIC DEJUN  /  ZI  PERSOANĂ 80 RON

 CAZARE APRTAMENT + PENSIUNE COMPLETĂ 127RON

 CAZARE APARTAMENT + DEMIPENSIUNE 92 RON

17
2.2. LOCALIZARE

Pensiunea Oprișan este situată în localitatea Crișan, pe malul brațului Sulina, într-un cadru
natural extraordinar oferit de către Delta Dunării. Pensiunea se află la mila 12 pe canalul Sulina
la o distanță de 25 de mile de Tulcea la confluența canalului cu Dunărea Veche.

Fig. II 2.2.1 (www.delta-dunarii.info) – Pelicani Delta Dunării

Transport

Pentru a putea ajunge în acest loc deosebit, plin de sălbăticie și inedit, modalitățile de acces sunt
cele navale. Zilnic din portul Tulcea aveți următoarele opțiuni:

 navă clasică, plecare la ora 13:30, sosire la ora 16:00;

 la cerere vă putem asigura transportul cu șalupa pensiunii din Murighiol sau Tulcea

Fig. II 2.2.2 (ecomareaneagra.wordpress.com) – Transport naval pasageri

2.3. CAPACITATE DE CAZARE (NUMĂR DE CAMERE, LOCURI)

În mijlocului magiei naturii, aproape de sălbăticia Deltei Dunării, familia Oprișan încearcă să vă
ofere un sejur deosebit păstrând farmecul creat de natură și totuși având toate condițiile unei
pensiuni de 3 margarete.

18
Pensiunea Oprișan vă oferă 6 camere a câte 2 locuri și baie individuală și 1 apartament. Pentru
savurarea specialităților pescărești gătite fabulos de Tanti Tudosca aveți la dispoziție terasa în aer
liber și un salon spațios și răcoros.

Printre specialitățile preparate din cel mai proaspăt pește și produsele ecologice din ograda
familiei vă menționăm doar câteva: ciorba de pește, șalău proaspăt cu maioneză, crap pe
varză, plachie de pește, ciorbă cu perișoare de pește, saramură lipovenească, chifteluțe de
pește, pește prăjit, lapte proaspăt de la vacuțele din ograda pensiunii, ouă, brânză, salată de
icre facută după rețeta secretă a lui Tanti Tudosca și în plus preparate de pui, porc sau vită.

2.4. DOTĂRI

Pensiunea a primit certificatul Eco-România din partea Asociației de Ecoturism din România.

Toate camerele Pensiunii Oprișan sunt dotate cu TV prin satelit și au o baie privată. Unităţile au
vedere la grădină. Accesul la internet Wi-Fi este disponibil gratuit în zonele publice.

Fig. II 2.4.1 (www.booking.com/Pensiunea-Oprisan) – Facilități oferite de Pensiunea Oprișan

19
2.5. OFERTA DE SERVICII A PENSIUNII (FACILITĂȚI, SERVICII, ACTIVITĂȚI)

În mijlocul Deltei Dunării, în cel mai îndepărtat loc al ei, Pensiunea Oprişan va aşteaptă pe tot
parcursul anului cu servicii de cea mai bună calitate.

Fig. II 2.5.2 (www.booking.com/Pensiunea-Oprisan) – Oferta de servicii a pensiunii

Pensiunea Oprișan oferă un restaurant care folosește îndeseobi produse din ferma proprie.

20
2.6. ANALIZA SWOT GENERALĂ A TERITORIULUI GAL DELTA DUNARII

PUNCTE TARI

-Regiunea beneficiază de prezenţa a numeroase monumente istorice de importantă naţională şi

internaţională;

-Existenţa unui număr mare de arii protejate (parcuri naţionale, naturale şi rezervaţii) incluse în
reţeaua europeană;

-Capital natural remarcabil (flora şi fauna):

-Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (rezervaţii de cormorani şi pelicani)

-Complexul lagunar Razim Sinoe;

-Situri NATURĂ 2000;

-rivenaritate la Dunăre;

-interferenţă cu braţul Sf Gheorghe (acces către zona umedă a deltei);

- Capital cultural deosebit:

- material: cetăţi, situri arheologice, biserici şi mănăstiri

- imaterial: tradiţii şi obiceiuri, gastronomie specifică

-Multi-interculturalitate (convieţuire seculară a peste 10 etnii: ruşii lipoveni, ucraineni, tătari,

turci, rromi, greci, etc.)

-Condiţii climatice favorabile sezonului turistic de vara

-Potenţial de valorificare a surselor de energie verde (regenerabilă)

-Fond piscicol diversificat

-Aeroport internaţional şi aflat în proximitatea teritoriului GAL Delta Dunării

-Modernizarea recentă a caii de acces către zona Murighiol-Lacul Razim

-Investiţii în structuri de cazare turistică aflate pe un tred ascendent

-Existenţa în număr considerabil a lacurilor pretabile pentru activităţi de agrement: plimbări cu

barcă, pescuit sportiv, canoe etc

21
-Finalizarea anumitor lucrări de decolmatare a canalelor, lacurilor, care oferă posibilitatea
practicării plimbărilor de agreement

PUNCTE SLABE

-Capital uman cu tendinţe de migrare din cauza lipsei locurilor de muncă

-Densitate scăzută a populaţiei

-Rată crescută a şomajului

-Adaptarea lentă a populaţie rurale la schimbările necesare privind integrarea în UE

-Bilanţ demografic general negative

-Rată scăzută de activitate şi ocupare a forţei de muncă

-Adâncirea procesului de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural, pericolul de depopulare a

unor aşezări rurale

-Reducerea numărului de locuitori şi schimbarea structurii pe grupe de vârste

-Gradul de sărăcie ridicat al populaţiei din mediul rural

-Clasa socială de mijloc, slab reprezentată

-Insuficientă resurselor financiare în asigurarea sprijinului real împotriva marginalizării şi

excluderii sociale

-Forţă de muncă necalificată în spaţiul rural, ocupată cu preponderenţă în agricultură

-Interes scăzut pentru practicarea meseriilor tradiţionale

-Decalaj între pregătirea oferită de şcoală şi cerinţele pieţei muncii

-Disparităţi educaţionale

-Lipsa de perfecţionare continuă în special a personalului ocupat în sectorul privat

-Nivelul redus al serviciilor pentru educaţie şi formare profesională

-Participarea slabă a populaţiei la toate nivelele de educaţie –

Componentă practică redusă a educaţiei Infrastructură şi dotări slabe ale învăţământului

-Lipsa de formatori şi programe de formare în activităţi specifice mediului rural

22
-Populaţie îmbătrânita

-Infrastructură socială dezvoltată neuniform

-Buget local insuficient pentru realizarea de proiecte de investiţii

-Lipsa tradiţiei de cooperare intră şi intercomunitare

-Slabă exploatare a resursei locale, pentru crearea de valoare adăugată, prin obţinerea de produse
locale finite

-Valorificare redusă a meşteşugurilor tradiţionale

-Valorificare redusă a capitalului cultural şi istoric

-Drumuri comunale nemodernizate

-Lipsa totală a spaţiilor de recreere şi agreement destinate localnicilor şi turiştilor

-Servicii turistice slab diversificate

-Infrastructură de reciclare a deşeurilor slab dezvoltată

-Sistem integrat de colectare a deşeurilor încă neimplementat

-Insuficientă informare a factorilor de decizie locală coroborată cu lipsa expertizei în domenii

tehnolofii novatoare în agricultură

-Conştientizare insuficientă privind gestionarea durabilă a resurselor naturale

-Lipsa unei viziuni comune pentru dezvoltarea economică a zonei

-Cadru legislativ lipsit de norme care să stimuleze şi să atragă investiţiile în zona

-Fragmentarea proprietailor terenurilor

-Promovarea insuficientă a obiceiurilor şi tradiţiilor din zonă

OPORTUNITĂȚI

-Surse de finanţare externe pentru diverse proiecte investiţionale

-Surse alternative de venit prin valorificarea potenţialului agroturistic

-Interes în creştere pentru utilizarea surselor alternative de energie regenerabilă

-Interes crescător pentru dezvoltarea de microferme

23
-Interes crescător pentru demararea de noi mici afaceri locale

-Interes crescut al investitorilor pentru unele zone ale teritroiului

-Oportunitatea de dezvoltare de contacte comerciale transfrontaliere cu Ucraina şi Moldova

-Disponibilitatea autorităţilor locale pentru stabilirea de asocieri/parteneriate, în vederea accesării

fondurilor europene

-Introducerea de facilităţi fiscale, în vederea încurajării practicării turismului de către populaţia

locală

AMENINȚĂRI

-Reticenţă la schimbare/la abordări noi/la soluţii noi, a factorilor de decizie locală şi a populaţiei
locale

-Concurenţă liberă a produselor româneşti, aflate încă la un nivel inferior) cu cele din alte state
europene, odată cu intrarea pe Piaţă Agricolă Comună

-Inconsecvenţă proiectelor legislative din mediul rural

-Declinul demografic al zonei

-Migraţia forţei de muncă calificată către alte regiuni din ţară/străinătate, datorită salariilor mici
oferite în zona

-Riscuri naturale: seceta, inundaţii

24
2.7. CARACTERUL AGROTURISTIC AL PENSIUNII

Pescuit, vânătoare, expediţii, excursii sunt doar câteva atracţii pe care le găsiţi aici, pe lângă
minunatele mâncăruri cu specific pescăresc sau tradiţional românesc.

Restaurantul şi terasă de la parter va stau la dispoziţie aşa încât în timp ce serviţi masa să va
puteţi bucură de peisajul minunat din jurul pensiunii.

Suntem dornici să vă ajutăm să descoperiţi unicitatea şi frumuseţea florei şi faunei din acest loc
minunat şi cu mare plăcere vom străbate cu dumneavoastră canalele sălbatice ce înconjoară
pensiunea.

Divertisment

Fig. II 2.7.1 (www.descoperadeltadunarii.ro /) – Barcă Delta Dunării

Pentru un sejur complet, familia Oprișan vă recomandă plimbările cu barca pe minunatele și

sălbaticele canale și lacuri ale Deltei. Aici pot fi surprinse în splendoarea lor grupuri de pelicani,
lebede, cormorani, lișițe, rate sălbatice, egrete, sitari, lopătari și poate chiar vulturii codalbi care
sunt recunoscuți ca o raritate în fauna Europei. Totodată veți fi impresionați și de frumusețea
florei: nuferi albi și galbeni, jungla de stuf și papură.

De asemenea organizăm plimbări cu șalupa pe Canalul Dunărea Veche, la Caraorman și Letea

unde intermediem vizitarea pădurilor de stejari și a dunelor de nisip (pădurile Caraorman și Letea
sunt monumente ale naturii) sau la Sulina pentru a putea vedea locul unde se întâlnește Dunărea
cu Marea Neagra. Traseele turistice sunt stabilite de comun acord împreună cu dumneavoastră.

Pentru doritori îi putem iniția în tainele pescuitului, și le asigurăm gratuit undițele, iar pentru
pescarii împătimiți organizăm partide de pescuit la următoarele specii: crap, somn, știuca, șalău,
caras, etc. în locuri bine știute de localnici.

25
Pe durata deplasărilor veți fi însoțiți de cei mai buni cunoscători ai locurilor.

EXCURSII CU BARCA CU MOTOR 10- 30 CP PREȚ:

 1–4 PERSOANE: 70 LEI ORA DE PLIMBARE

 5–7 PERSOANE: 90 LEI ORA DE PLIMBARE

PESCUITUL ÎN DELTĂ

Pescuitul este una din cele mai vechi ocupaţii ale populaţiei din Delta Dunării şi reprezintă şi în
prezent o activitate economică importantă ocupând mai mult de jumătate din populaţia activă a
deltei, în prezent activând pescari autorizaţi pentru desfăşurarea pescuitului comercial. Acestora
li se adaugă şi reprezentanţii familiilor rezidente în spaţiul Rezervaţiei care au dreptul legal să
pescuiască pentru consumul propriu. Se poate spune că această activitate ocupă, în scop
comercial sau familial, toate familiile rezidente în Rezervaţie.

Fig. II 2.7.2. (www.descoperadeltadunarii.ro) – Pescari pe Deltă

26
 Fig. II 2.7.3 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Peisaj de Deltă

Din punct de vedere al scopului capturării, în Rezervaţie se practică pescuitul comercial, sportiv,
ştiinţific şi familial. După biologia speciilor se distinge pescăria peştilor de apă dulce (Deltă,
Dunăre, Razim-Sinoie), pescăria peştilor marini migratori şi pescăria peştilor marini din zona
litorală.

Fig. II 2.7.4 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Pescari Delta Dunării

27
 Fig. II 2.7.5 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Pescuitul sportive

PLIMBĂRI CU BARCA ȘI ȘALUPA PE MINUNATELE ȘI SĂLBATICELE CANALE ȘI

LACURI ALE DELTEI

Fig. II 2.7.6 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Plimbare cu barca pe Deltă

28
 Fig. II 2.7.7 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Peisaje surprinse în Deltă

Fig. II 2.7.8 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Plimbare cu șalupa pe Deltă

29
 Fig. II 2.7.9 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Peisaj cu nuferi din Deltă

Fig. II 2.7.10 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Plimbare cu vaporașul pe Deltă

30
 Fig. II 2.7.11 (www.descoperadeltadunarii.ro) – Păsări din Delta Dunării

FERMĂ PROPRIE

Fig.II 2.7.14 (www.pensiuneaoprisan.com/) Fig. II 2.7.13 (www.pensiuneaoprisan.com/)

- Păsări din ferma proprie - Țap fermă proprie

Fig. II 2.7.15 (www.pensiuneaoprisan.com/) – Animale fermă proprie

31
BUCĂTĂRIE TRADIȚIONALĂ

Hrana cea de toate zilele constituie o condiţie esenţială pentru existenţa omului ca fiinţă
biologică.

În funcţie de locul şi vremurile vieţuirii sale istorice, omul s-a adaptat şi în privinţa modului în
care îşi asigura hrana, folosindu-se de observarea şi aplicarea elementelor constitutive ale
mediului înconjurător - clima, relief, calitatea solului, ciclicitatea anotimpurilor, etc. -
împlinindu-şi, astfel, nevoile mereu crescânde de hrană.

Turismul culinar nu este ceva nou, se

poate spune că a aparut din dorința unor
persoane de a descoperi și de a degusta
bunătățile bucătăriei tradiționale a unei
țări.

Turismul culinar a început pe vremea când

europenii călătoreau ani de zile în căutarea
mirodeniilor asiatice.

Astăzi face parte din agroturism și pune

accent pe degustarea de preparate
alimentare și băuturi locale.

Fig. II 2.7.16
(www.pensiuneaoprisan.com/)

- Preparat pește Pensiunea Oprișan

Putem spune că turismul culinar a apărut în Franța, dar a fost rapid asimilat de către alte țări, care
consideră că bucătăria lor nu este mai prejos decât cea franceză.

Acest tip de turism este tot mai dezvoltat în multe țări europene. Nu se poate să călătoriți și să nu
luați la cunoștință alături de muzee, tradiții sau frumuseți naturale, de bucătăria locală.

Deși neglijat în trecut, turismul culinar este o piață importantă care susține dezvoltarea
economică și a comunității, oferind totodată turistului o imagine mai amănunțită asupra
diverselor culturi.

Acest tip de turism este practicat atât în zonele rurale, cât și în orașe și ar trebui să fie o activitate
constantă, accesibilă pe tot parcursul anului. Oamenii care practică turismul culinar sunt

32
pensionari cu bani și timp, precum și cu un anumit nivel de sofisticare, în principiu, sunt oameni
educați, interesați de mâncare și vin. Oamenii caută lucruri proaspete, pline de savoare și
sănătoase.

Fig. II 2.7.17 (www.pensiuneaoprisan.com/) – Delicatesă din Bucătaria Oprișan

Din ce în ce mai mulți oameni sunt preocupați de proveniența produselor. Se simte o tendință de
creștere pentru mâncărurile tradiționale.

Odată cu diversificarea treptată a mozaicului etnic al populaţiei umane, fiecare comunitate etno-
culturală şi-a creat şi un mod propriu de a se hrăni, iar verificarea în timp a efectelor benefice ale
hranei astfel preparate, precum şi a manierei, incluzând chiar elemente de ritual şi ceremonial în
anumite cazuri, de a fi servite. În acest chip apare tradiţia culinară, cu anumită specificitate
pentru fiecare grup etno-cultural în parte. În atare context se ajunge ca, în lumea contemporană
să distingem net bucătăria franţuzească de cea rusească, bucătăria italiană de cea germană, să
facem deosebirea între particularităţile bucătăriei chineze de cele turceşti, ca să punctăm doar
câteva dintre cele mai binecunoscute moduri de preparare a bucatelor, şi, fireşte, dar nu în
ultimul rând, bucătăria tradiţională românească.

Nu este mai puţin adevărat că, în cadrul convieţuirii în proximă vecinătate, în timp s-a produs ţi o
anumită interferenţă firească ale unor forme de preparate culinare specifice, ajungându-se, pe
această cale, ca la grupurile etno-culturale vecine unele dintre produsele culinare să se bucure de
aceeaşi apreciere şi popularitate: a se vedea cazul sarmalelor, ca mâncare tradiţională, la români
şi la ucraineni.

Fireşte, în condiţiile vieţii contemporane, când mâncarea pe spaţii geografice a devenit un bun
definitiv câştigat pentru individul social, iar, pe această bază ,turismul a căpătat proporţiile unei
veritabile industrii, hrana, ca element esenţial al vieţii, şi derivatele sale, mai cu seamă
"învăşmântate" în coloritul bucătăriei tradiţionale, a căpătat, indiscutabil, caracteristicile şi
importanţa omniprezente în oricare ofertă turistică care se respectă.

33
Delta Dunării, ca spaţiu etno-geografic, a ajuns la semnificaţia unui impresionant brand de ţară
pentru România, în coloritul complex şi inefabil al acesteia regăsindu-se elemente legate de
mediul natural propriu-zis - peisagistica, flora, fauna, etc - , dar şi , în egală măsură, de populaţia
autohtonă, cu specificul ei existenţial, inclusiv bucătăria tradiţională. Sub acest din urmă aspect
se cuvine făcută precizarea că, din punct de vedere istoric, spaţiul deltaic, începând mai cu seamă
cu a doua jumătate a sec.al XVII-lea, a fost masiv populat de elementul slav răsăritean: mai întâi
de cazacii de pe Don, veniţi în deltă sub denumirea de necrasovţî, fiind urmaţi la scurt timp de
grupuri de creştini ortodocşi de rit vechi (staroobradţî sau staroverî), cunoscuţi doar în spaţiul
românesc sub denumirea de de "lipoveni". Ambele grupuri erau vorbitori de limba velikoruşilor,
provenind din ţaratul Moscoviei. Odată cu a doua jumătate a sec. al XIX-lea, în Delta Dunării
apar grupuri compacte de cazaci zaporojeni, care, îndeosebi după evenimentele derulate cu
violenţă în a doua decadă a sec.XIX, au devenit factorul demografic principal în această parte a
Imperiului Otoman. Sedentarea treptată a celor două grupuri etno-culturale şi religioase distincte
(cazacii zaporojeni fiind purtători ai culturii maloruse - ucraineană, în terminologia actuală), a
făcut ca, pe fondul elementelor constitutive ale bucătăriei tradiţionale a fiecăruia, să se producă
un reviriment excepţional al bogăţiei hranei, acest fapt fiind determinat mai cu seamă de însăşi
bogăţia de resurse primare pentru pregătirea hranei oferite de întinderile de ape, păduri şi
stufărişuri.

În principal, bucătăria tradiţională atât a ruşilor-lipoveni, cât şi a urmaşilor cazacilor zaporojeni

din Delta Dunării se bazează pe folosirea peştelui, cât şi a cărnii animalelor domestice (vaca,
porc) sau a animalelor sălbatice vânate (mistreţ). În funcţie de împrejurare religioasă, socială,
culturală,etc., peştele capătă valenţele unei simbolistici aparte, fiind asociat organic cu
evenimentul propriu-zis. Astfel, ştiuca umplută este nelipsită de la aperitivele servite la mesele
de nuntă, după cum şi, scordolea (DEX: scordoleá (-éle), s. f. – Sos tradițional, pe bază de usturoi
și nuci. ) este considerată una dintre cele douăsprezece bucate pregătite special pentru Sfânta
Cină din Ajunul Crăciunului (exclusiv la ucraineni), pentru ca în zilele de sărbătoare ale Învierii
Mântuitorului rondelele de scrumbie de Dunăre, uşor sărate şi marinate, precum şi peştele prăjit
şi marinat într-un "strai" de foi de dafin să devină deliciile culinare mult aşteptate cu asemenea
ocazii festive.

34
CONCLUZII

În opinia mea, Delta Dunării ar merita cu prisosinţă desemnarea drept brand turistic naţional,
spaţiul românesc definindu-se drept carpato-danubiano-pontic. Prin această Rezervaţie a
Biosferei ne subliniem identitatea europeană, Delta Dunării ne conferă unicitate din varii puncte
de vedere:

-Istoric: mărturii ale locuirii zonei există din sec.I iHr- al II-lea dHr, iar prima atestare istorică
despre Delta Dunării ne-a lăsat-o grecul Herodot, "părintele istoriei" (515-513 iHr)

-Economic: Delta Dunării reprezintă un potenţial economic de o valoare deosebită (pescuit,

cultură plantelor, creşterea animalelor, navigaţia)

-Fauna: este paradisul faunistic (cu precădere avian) cu 98% din întreagă fauna europeană - un
veritabil Jurasic Park contemporan

-Turistic: Delta Dunării este o regiune de mare frumuseţe turistică datorită exotismului peisajului

-Ştiinţific: este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, acoperind o suprafață de
2.681 km2; se află pe locul 5 între zonele umede ale Terrei şi pe locul 2 în Europa.

În concluzie, Delta Dunării este o regiune de o frumuseţe covârşitoare, aproape ireală, un dar
generos al naturii! Delta Dunării înseamnă un brand românesc autentic!

35
BIBLIOGRAFIE

www.ddbra.ro › Rezervaţia

http://www.pensiuneaoprisan.com/ro/

https://ro.wikipedia.org/

www.turist-cazare.ro/

oferteturism.ro/

www.booking.com/Pensiunea-Oprisan

www.indanubedelta.ro/pensiune-crisan

https://ro-ro.facebook.com/pensiuneaoprisan.crisan

www.mergilasigur.ro › Pensiune

hoteluri.infoturism.ro/crisan/hotel-pensiunea-agroturistica-oprisan-crisan

www.vile-pensiuni.ro/tulcea.html

www.travelo.ro/cazare-crisan/

www.deltadunarii.ro/

www.limanul.com/

www.cazare-deltadunarii.ro

www.turismmarket.com

www.ziare.com/articole/turism+culinar

36
37