buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi
romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea lbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc
în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r
al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, Sa m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia
sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,
transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc
în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r
al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lugbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale. buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un
adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul, buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:
nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi
romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, S

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, Sde împ`care f`cut` boierilor, omorårea
celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, îbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu
noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi
devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic îbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor
47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (15buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.
Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitbuind la îmbog`]irea literaturii
romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc
în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarveritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

buind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r

al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume modbuind la îmbog`]irea literaturii romåne[ti cu noi specii:

nuvel`, fiziologie, proz` memorialistic` – [i una în versuri, Neghin` [i p`l`mid`.

Nuvela Alexandru L`pu[neanul, cea mai izbutit` dintre crea]iile lui Negruzzi [i un

adev`rat model artistic pentru scriitorii de mai tårziu, a ap`rut în 1840, în primul num`r
al revistei „Dacia literar`”. Despre aceast` oper`, G. C`linescu men]iona c`: „ar fi

devenit o scriere celebr` ca [i Hamlet dac` literatura romån` ar fi avut în ajutor

prestigiul unei limbi universale.”1

Opera valorific` istoria na]ional`, fiind o veritabil` reconstituire a unei epoci, cu

atmosfera specific` (stare de spirit, mediu, cadru, ambian]`), mentalitate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, Sate, tradi]ii, un

anume model imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi
romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, S64-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui
Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, Sn prima jum`tate a secolului al XIX-lea.
Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, Sn acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.
Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, S

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi

romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, S`rirea sub numele Pahomie (Paisie în
nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarel imagologic, propriu perioadei în care a domnit Alexandru
L`pu[neanul,

transpus artistic în prima jum`tate a secolului al XIX-lea. Are, în acela[i timp, tr`s`turi
romantice, în primul rånd pentru c` în centru se afl` un personaj excep]ional ac]ionånd

în împrejur`ri excep]ionale.

Sursa prozatorului este Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche [i cel al lui

Miron Costin, din care valorific` personaje [i evenimente: revenirea cu ajutor turcesc

în a doua domnie a lui Alexandru L`pu[neanu (1564-1569), întåmpinarea domnului de

c`tre solii lui {tefan Tom[a, promisiunea de împ`care f`cut` boierilor, omorårea celor

47 de boieri, c`lug`rirea sub numele Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, S47 de boieri, c`lug`rirea sub numele
Pahomie (Paisie în nuvel`), otr`virea lui de c`tre

propria so]ie [i înhumarea la m`n`stirea Slatina; domnitorul, so]ia sa, Ruxanda,

Tom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tarTom[a, Mo]oc vornicul, Spancioc sp`tar