Furca Andreea Mihaela

AMG – anul II B

Procesul de nursing în tuberculoza pulmonara

Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul
in intregime, interesand cu precadere plamanul, avand de obicei o evolutie cronica si raspandire larga si care
afecteaza predominant populatia adulta.

Clasificare

In tuberculoza pulmonara se deosebesc doua etape:

tuberculoza primara;

tuberculoza secundara sau ftizia.

Principalele aspecte sub care se prezinta tuberculoza sunt:

primoinfectia tuberculoasa;

adenopatia traheobronsica;

tuberculoza miliara.

Agent patogen, bacilul koch, denumit asfel dupa numele celui care l-a descoberit in 1882 (Robert Koch), este un
micro-organism in forma de bastonas, cu un invelis din ceara si substante grase.

Exista trei specii de bacili Koch: una denumita Mycobacterium tuberculosisis, bovin si aviar, ultimul fiind fara
importanta in patologia umana. S-a emis si ipoteza ca bacilul Koch poate exista si sub forma de virus filtrat. De
la omul bolnav, mai rar de la bovinele bolnave, bacilii sunt imprastiati prin sputa, puroi, urina, lapte.

Contaminarea se face:

pe cale aeriana, aproape totdeuna prin bacilul Koch de tip uman. De la bolnavii de tuberculoza si produsele
patologice ale acestora, germenii ajung in organismul indivizilor neinfectati, fie direct prin ploaia de picaturi
bacilifere formata din mii de picaturi de saliva purtatoare de bacili, inhalate cu usurinta odata cu aerul
admisferic, fie indirect, prin particule de praf contaminate in urma depunerii pe jos si pe obiecte a picaturilor
bacilifere, ridicate apoi in aer si inhalate in acelasi mod.

Pe cale digestiva mai rar, prin ingerarea unor alimente infectate (lapte, unt), in special in tarile in care
tuberculoza bovina este mai frecventa.

Patrundere in organism a bacilului Koch determina leziuni anatomice (sactrul de inoculare si adenopatia
satelita) si semne clinice inconstante.
Simptomele cele mai frecvente, care sugereaza o posibila tuberculoza pulmonara sunt urmatoarele:

La copil: tusea )cu durata de peste trei saptamani, fara o alta cauza evidenta), dispneeea, Wheezing localizat,
deficitul ponderal mai mare de 10%, subfebrilitate sau febra, keratoconjunctivita flictenulara, eritem nodos sau
poliform.

La sugar trebuie avuta in vedere rezenta tirajului, cornajului (de caza neelucida), hepatosplenomegalia, semnele
neuropsihice (convulsii toniclonice, pareze)

La adult: tuse cronica, cu sau fara expectoratie, care persista peste trei saptamani; durere toracica sau siptome
generale ca: astenie, deficit ponderal, fatigabilitate, inapetenta, subfebrilitate vesperala sau de efort, transpiratii
nocturne, amenoree nejustificata, raspuns dificil la tratamentul diabetului, hemoptizie. Aceste simptome sunt
prezente sau se asociaza in functie de debutul clinic.

Pacientul: S.A

Sex: F

Varsta:22 ani

Diagnostic medical: Tuberculoza pulmonara

Spitalul: I.N. de Pneumofitiziologie „Marius Nasta”

Sectia a II-a Adulti

Culegerea de date

Data internarii: 20.11.2019

Echipa de ingrijire: medic, asistenta, eleva: Furca Andreea Mihaela

Nume: S.A

Varsta: 22ani

Sex: F

Alergii: nu are

Nationalitate: Romana

Religie: Ortodoxa

Ocupatie: Studenta

Domiciliul: Str. Violetelor nr. 6, Bucuresti

Conditii de locuit: la bloc impreuna cu prietenul ei

Relatii de familie: bune

Obiceiuri: fumatore, 10 pachete pe an, bea alcool ocazional

A.C.H: mama TBC pulmonar in urma cu un an, pentru care a urmat tratament 6 luni.

Antecedente personale

Fiziologice: menarha 14 ani, N=0, A=4, ciclu neregulat.

Patologe: litiaza renala bilaterala

Istoricul bolii actual:pacienta in varsta de 22 ani, fumatore prezinta scadere ponderala (11kg in 4 luni), tuse cu
expectoratie mucopurulenta de 5 luni, transpiratii nocturne, astenie fizica iar de o saptamana febra 380C.

Date clinice la intrare

Cunostinta: pastrata

T.A: 110/60mm/HG

Nr. Respiratii: 19r/min

Scaun: normal

Greutate: 50 Kg

Manifestari de dependenta:

tuse cu expectoratie mucopurulenta

transpiratie nocturna

febra

astenie

Surse de dificultate:

neliniste, disconfort, deficit ponderal, lipsa de cunostere a bolii.

Probleme acute:

stare de rau general, respiratie ineficienta, necunoasterea bolii si a evolutiei acesteia, anxietate.

Probleme potentiale:

risc de complicatii ca Pneumotorax.

Investigatii:

Examen obiectiv

Stare generala: stare de rau general

Stare de nutritie: G=50Kg

Facies: necaracteristic

Tegumente: palide

Aparat respirator: torace normal conformat, fara raluri pulmonare

Aparat cardio-vascular: T.A=110/60mm/HG, A.V=100/minut

Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros, mobil cu respiratie; tranzit intestinal prezent.

Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice

Examen biologic

Ex:Sputa

A    BAAR++

B BAAR++

C      lipsa

=C Pozitiv 3/L+ ABG cu sensibilitate H, R, PAS

Planificarea si aplicarea ingrijirilor

1. Nevoia de a respira

Problema: insuficienta respirarorie

Obiective:

pacienta sa respire mai usor in urmatoarele ore

pacienta sa expectoreze mai usor

Interventii:

creez microclimat cu corespunzator cu temperatura ai umiditate adecvate;

pacienta va lua o pozitie ce favorizeza respiratia;

aerisirea salonului cu bolnavul bine invelit;

masor si notez in foia de temperatura R,TA,P;

pregatesc pacienta si materialele necesare pentru colectarea sputei, in vas colector special, in vederea
examenului de laborator.

2. Nevoia de a bea si a manca

Problema: scaderea greutatii datorita inapetentei

Obiective:

pacienta sa-si amelioreze apetitul, sa se alimenteze si sa se hidrateze cantitativ si calitativ in raport cu evolutia
bolii;

sa recupereze deficitul ponderal, sa accepte si sa respecte dieta impusa;

sa primeasca informatii privind regimul alimentar, grupele de alimente si continutul in fctori nutritivi din
grupele alimentare.

Interventii:

explic necesitatea dietei impusa de faza actuala a bolii;

ajut pacienta sa se alimenteze si sa se hidrateze;

administrez medicamente prescrise de medic;

asigur necesarul cantitativ si calitativ de alimente;

calculez bilantul hidric si stabilesc necesitatile de hidratare;

intocmesc foia de alimentatie;

monitorizez valoarea T.A si diureza;

asigur regimul alimentar variat, bogat in proteine si vitamine;

Evaluare:

pacienta accepta o parte din alimentele oferite;

se hidrateaza bine cu ceai, compoturi, supe;

a crescut in greutate a consumat fructe, lactate, oua, putina carne;

aspectul fizic al pacientei este foarte bun,

diureza=2000ml; T.A=100/65mm/HG.

3. Nevoia de a dormi si a se odihni

Problema:

modificarea regimului de somn si a modului de a dormi;

alterarea starii de confort;

oboseala.

Obiective:

pacienta sa-si reduca disconfortul, sa-si amelioreze starea generala;

sa-si recupereze orele de somn;

sa-si efectueze activitati alese pentru relaxare;

sa doarma un numar de ore fara trezire;

sa exprime stare de bine si de confort.

Interventii:

observ si interpretez somnul pacientei,

recunosc sursele ce tulbura somnul;

asigur conditii pentru un somn bun, pat si pozitie;

aplic tehnici de relaxare ce anuleaza tensiunea nervoasa sau stresul.

 Recoltarea sputei

Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secretiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.

Mycobacterium tuberculosis (cunoscut și ca bacilul Koch) este bacteria care cauzează tuberculoză și a fost
descrisă pentru prima dată de Robert Koch, în martie 1882.

Scop

– explorator pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, în vederea stabilirii

diagnosticului

Sunt necesare 2 probe de spută pentru pacientii suspecți de tuberculoza cât și pentru pacientii aflati sub
tratament antituberculos pentru urmărirea rezultatelor chimioterapiei;

Probele de spută se vor recolta fie “pe loc“(produs extemporaneu), fie dimineata devreme (produs matinal);

Materiale necesare

 recipiente din plastic transparent (3-4 cm diametru, 5-6 cm înăltime și 30-50 ml capacitate) cu capac cu
filet;
 formular pentru laborator;
 servetele sau batiste de unica întrebuintare.

Pregatirea pacientului

➢ psihică

 se anunta si i se explica necesitatea recoltarii;

 se instruieste sa nu înghita sputa, sa nu o imprastie și să expectoreze numai in recipientul special;
 sa nu introduca in recipient si saliva.

➢ fizică

 pacientul va fi condus pentru recoltare într-un spațiu/cameră de recoltare (în cazul în care aceasta nu
există va fi condus afară sau pe balcon) este sfatuit să-si clateasca gura cu apa pentru a îndeparta
resturile alimentare; i se arata cum ce deschide recipientul, va realiza cateva inspiratii profunde urmate
de cateva secunde de apnee pentru o buna mobilizare a secretiilor traheo-bronsice si inducerea tusei
 înainte de recoltare se va completa formularul de analiză ce va însoți proba la laboratorul de
bacteriologie, respectând indicațiile de pe verso lui

Tehnica Recoltarea sputei pentru bacilul Koch

 se identifică pacientul și se verifică recomandarea

 se explică pacientului cum să expectoreze și se conduce în camera de recoltare unde este supravegheat
prin vizor /geam sau direct de către asistentul medical
  după ce pacientul realizează recoltarea (primul eșantion), acesta este condus în salon și se verifica
cantitatea și calitatea sputei (3-5 ml sputa purulenta); daca aceasta nu corespunde se repeta manevra de
recoltare;
 se informează pacientul când să aducă următorul esantion
 depozitarea eșantioanelor recoltate se va face in frigiderul din camera de recoltare, dupa verificarea
etanșeității lor
 transportul probelor de sputa la laboratorul de bacteriologie se va face fie imediat, fie în maxim o
săptamână de la recoltare ( funcție de locul unde este situat laboratorul) într-o cutie de transport
prevăzută cu despărțituri pentru fixarea flacoanelor

La persoanele care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau înghit expectoratia (copii, femei) se vor aplica
tehnici speciale de provocare si recoltare a sputei:

– aerosoli expectoranti cu solutie de nacl 10%

– lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril

– tubajul gastric folosind sonde nelaton sau einhorn la copii

– aspiratul bronsic sau lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie .

Interpretare

– Laboratorul va comunica rezultatul la examenul direct al sputei în 24h : rezultatul poate fi pozitiv sau
negativ.
– în 4-6 săptămâni se va obține un rezultat dupa însămânțarea pe un mediu de cultura solid (Lovenstein-Jensen)
sau 1-2 săptămâni dupa însămânțarea pe mediu lichid; care poate fi pozitiv sau negativ.