ENTEROCOLITA ACUTA CU ESCHERICHIA COLI ŞI SINDROM

HEMOLITIC-UREMIC

Figura BDA E. coli 1 – Aspect al mediuliului de cultură pe care au crescut colonii de E.

coli. Sursa: Public Health Image Library ID 6676, CDC, 1976

Descrierea originală: These are colonies of Escherichia coli bacteria, grown on a Hektoen enteric (HE) agar
plate medium. Colonies of E. coli grown on HE agar display a characteristic, raised morphology, and are
yellow to orange-yellow in color.

Descrierea Pacient în vârstă de doi ani, G=15 kg, este adus de către mamă şi internat
cazului pentru febră, crampe abdominale şi emisia de scaune diareice
sangvinolente, simptome prezente de aproximativ 24 de ore.
APP: nesemnificative.
La internare examenul obiectiv evidenţiază: pacient cu stare generală
relativ bună, plânge puternic, este febril (38,3 gr. C), pliu cutanat
persistent, fără raluri pulmonare, tahicardic 112/min, cu faringe difuz
hiperemic, cu abdomen moale, mobil cu respiraţia, cu bolborisme la
palpare / percuţie, cu emisie de scaune diareice (preponderent lichide, de
culoare gălbui, cu striuri de sânge – aspect constatat pe Pampersul
copilului); urinează spontan; nu are redoare de ceafă.
Date de laborator imediat după internare: nivel normal al hemoglobinei,
leucocitoză 14.300/mm3, neutrofilie 82%, nivel normal al trombocitelor,
glicemie şi uree normale, sumar de urină fără modificări; coprocitograma
nu relevă leucocite, dar pune în evidenţă hematii.
Descrierea Se iniţiază tratatent cu Ceftriaxonă 500 mg x 2/zi i.v., p.e.v. cu ser
cazului fiziologic şi glucozat, Hidrasec, Smecta, Enterol, Brufen.

După 36 de ore mama vă anunţă că “copilul urinează destul de puţin”.

Repetaţi hemoleucograma care relevă: Hb 10,2 g%, L 19.000/mm3, Tr.
76.000/mm3, uree 230 mg%, creatinină 1,7 mg%; laboratorul vă anunţă
că în coprocultură a decelat Escherichia coli, tulpină enterotoxigenă.
Starea generală şi explorările de laborator se înrăutăţesc după încă 24 de
ore şi se decide transferul pacientului la Spitalul Marie Curie din
Bucureşti, cu suspiciunea de sidrom hemolitic-uremic.

Aflaţi ulterior că suspiciunea s-a confirmat, ca pacientul a necesitat

şedinţe de hemodializă şi că, ulterior, starea generală şi parametrii de
laborator s-au îmbunătăţit, permiţând externarea bolnavului după 14 zile.
S-a dovedit că tulpina de Escherichia coli în cauză era un serotip
O157:H7.

De reţinut Etiologie: Escherichia coli (multiple tulpini: enterotoxigene ETEC –

unele eliberând o toxină Shiga-like, STEC -, enterohemoragice, EHEC,
enteroagregante / enteroaderente, enteroinvazive EIEC, enteropatogene,
EPEC)
Epidemiologic: în legătură cu sindromul hemolitic-uremic (SHU) sunt
tulpinile enterotoxigene (cele care eliberează toxine Shiga-like); sunt mai
multe serotipuri, cel O157:H7 fiind printre cele mai frecvent izolate în
astfel de cazuri. Majoritatea cazurilor survin la copii.
Clinică: boală diareică acută, eventual cu caracter sangvinolent, apoi
anemie (hemolitică sau microangiopatică), trombocitopenie, elemente de
insuficienţă renală
Diagnosticul de laborator: coprocultură.
Tratament etiologic: cefalosporine de generaţia a 3-a; rolul lor e
controversat în SHU, sunt autori care susţin că antibioterapia poate
agrava acest sindrom.
Prevenţia specifică: nu există.

Mai multe Despre infecţiile cu Escherichia coli (emedicine, engl.) -

date https://emedicine.medscape.com/article/217485-overview
Despre sindromul hemolitic-uremic (emedicine, engl.) -
https://emedicine.medscape.com/article/201181-overview
Figura BDA E. Coli 2 – Colonii de E. coli realizând un biofilm. Sursa: Public Health
Image Library ID 5029, CDC / J. Carr, 2003

Descrierea originală: Under a magnification of 3340X, this scanning electron microscopic (SEM) image
depicts an Escherichia coli (ATCC 11775) biofilm, grown on polycarbonate (PC) material, inside a Centers
for Disease Control and Prevention (CDC) biofilm reactor. Microorganisms often colonize, strongly
adhering to living and non-living surfaces, forming biofilms, and at times demonstrating an increased
resistance to antimicrobials. Biofilms on indwelling medical devices pose a serious threat to public health.

Teme • Fără teme de această dată ☺

Mai multe
informaţii Hemolytic uremic syndrome (articol, engl.) -
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4523989/

EHEC O104:H4 in Germany 2011 (articol, engl.) -

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK114499/
 ENTEROCOLITĂ ACUTĂ CU SHIGELLA SPP. (DIZENTERIA BACILARĂ)

Figura Dizenteria 1 – Scaun sanguinolent; Sursa: Wikimedia commons

Descrierea Pacientă de 27 de ani se internează pentru febră 38 gr C., dureri

cazului abdominale intense şi emisia de scaune muco-pio-sanguinolente (vezi
Figura Dizenteria 1) – cu predominenţa sângelui în scaun, simptome ce
au debutat de 48 ore; emisia de fecale este în cantitate redusă şi pacienta
descrie tenesme rectale (senzaţia de defecaţie imperiosă făra eliminarea
de materii fecale)
APP: nesemnificative
CVM / epidemiologic: remarcaţi mâinile murdare şi unghiile neîngrijite;
reţineţi că pacienta trăieşte în mediul rural, nu are apă curentă şi nici
canalizare.
Obiectiv la internare: febrilă (38,1 °C), stare generală influenţată,
abdomen difuz sensibil la palpare (în special în fosa iliacă stângă),
tahicardică 100/min, TA 198/69 mmHg, SaO2 97%, emite multiple
scaune diareice muco-pio-sanguinolente.
Paraclinic: L=13000/mmc, neutrofilie 79%, coprocitogramă cu
numeroase PMN şi hematii prezente în scaun, coprocultură pozitivă
pentru Shigella flexneri.
Tratament: Ceftriaxonă 2 g/zi i.v. 5 zile, rehidratare hidroelectrolitică.
De reţinut Etiologie: Shigella spp.
Clinică: febră, dureri abdominale (în special în cadranul inferior stg.,
emisie de scaune diareice muco-pio-sanguinolente, tenesme rectale.
Diagnostic microbiologic standard: coprocultură
Diagnostic auxiliar (vezi Figura Dizenteria 2): coprocitograma ce relevă
prezenţa de multiple PMN în scaun şi hematii (coloraţie albastru de
metilen sau hematoxilină-eozină, explorare rapida şi ieftină)
Tratament: Cefalosporine de gen. 3, Fluorochinolone p.o.

Figura Dizenteria 2 – Coprocitogramă într-un caz de dizenterie bacilară; remarcaţi

prezenţa PMN-urilor şi a hematiilor; Sursa: pixnio.com

Mai multe Dizenteria bacilară (emedicine) -

date https://emedicine.medscape.com/article/182767-overview

Teme • Căutaţi informaţii despre speciile de Shigella şi virulenţa acestora

• Căutaţi informaţii despre alte suferinţe ce pot prezenta scaune
sanguinolente
• Căutaţi informaţii despre sensibilitatea tulpinilor de Shigella la
antimicrobiene
• Se pot utiliza antispastice într-un caz de dizenterie bacilară?

Mai multe Shigeloza, CDC - https://www.cdc.gov/shigella/audience-medical-

informaţii professionals.html
Shigeloza, factsheet ECDC -
https://www.ecdc.europa.eu/en/shigellosis/facts
 ENTEROCOLITĂ ACUTĂ CU CLOSTRIDIUM DIFFICILE

Figura CDAD 1 – Test rapid pentru detecţia toxinelor A şi B (aici T1, T2) ale
Clostridium difficile; C = control; Sursa: colecţia de fotografii a Clinicii de Boli
Infecţioase din Craiova

Descrierea Pacient în vârstă de 61 de ani se internează în luna iunie 2019 pentru

cazului febră , dureri abdominale colicative şi emisia a 12 – 15 scaune diareice
apoase, fetide. În urmă cu o săptămână pacientul a fost internat în Clinica
de Urologie pentru montarea unui stent ureteral şi a primit tratament
antibiotic cu Levofloxacin 500 mg/zi, 5 zile (pre- şi post-intervenţieîn
scop profilactic)
APP: obezitate gr II; HTA primară gr. II ; dislipidemie ; adenom de
prostată; litiază renală dreaptă.
Tratamente personale : antihipertensive.
Obiectiv la internare: febril (38,2 °C), stare generală influenţată,
abdomen difuz sensibil la palpare (fără apărare musculară), tahicardic
104/min, TA 108/86 mmHg, SaO2 97%, emite multiple scaune diareice
(aproape din două în două ore) fetide ; discrete edeme gambiere.
Paraclinic: L=21000/mmc, neutrofilie 89%, proteine totale 4,1 g%, uree
80 mg%, creatinină 1,6 mg%, K+ 3,1 mEg/l, Na+ 131 mEq/l, test pozitiv
pentru detecţia toxinelor A şi B ale Clostridium difficile, coprocultură
negativă (pentru Shigella, Salmonella), coprocitogramă cu numeroase
leucocite prezente în scaun şi câteva hematii.
Tratament: Vancomicină 500 mg/zi dizolvat în 10 ml ser fiziologic, câte
2,5 ml (=125 mg) la 6 ore p.o. timp de 10 zile, rehidratare
hidroelectrolitică, medicaţia personală.
De reţinut Etiologie: Clostridium difficile
Clinică: febră, dureri abdominale, emisie de multiple scaune diareice
apoase – CDAD, Clostridium difficile associated-diarrhea, fetide (miros
caracteristic)
Epidemiologic : diaree postantibiotice ; după 2000 se constată re-
emergenţa acestei infecţii la nivel mondial (în România aproximativ după
2010-2011) ; în prezent este cea mai importantă diaree cu germen
identificabil a adultului vârstnic ; factori de risc : tratamentele cu
antibiotice (frecvent cefalosporine, fluorochinolone, lincosamine),
intervenţiile chirurgicale pe tractul digestiv, consumul de inhibitori de
pompă de protoni, chimioterapia antineoplazică, stările de
imunodepresie. Din experienţa clinicii : foarte puţine cazuri au fost
consemnate la pacienţi infectaţi cu HIV.
Complicaţii importante: hipoproteinemie (cu edeme şi chiar ascită),
dezechilibre hidroelectrolitice, insuficienţa renală acută, megacolon toxic
Diagnostic microbiologic standard: detecţia toxinelor specifice,
detecţia genomului bacterian (prin RT-PCR), cultivarea bacteriei;
identificarearibotipul bacterian în funcţie de care sunt definite unele
tulpini hipervirulente (ex ribotipul 027)
Tratament: Vancomicina p.o.

Mai multe Clostridium difficile (emedicine) -

date https://emedicine.medscape.com/article/186458-overview
Clostridium difficile (CDC) -
https://www.cdc.gov/cdiff/clinicians/index.html

Teme • Căutaţi informaţii despre scorul ATLAS

• Căutaţi informaţii despre alte antibiotice utilizabile în tratamentul
acestei infecţii; găsiţi giduri clinice utilizabile în aceste cazuri.
• Căutaţi informaţii despre anticorpi monoclonali utilizabili în
această infecţie
• Se recomandă negativarea testelor pentru Clostridium difficile ca
măsură de eficienţă a tratamentului antimicrobian? Cât timp pot
rămâne pozitive testele?
• Ce rol au probioticele în tratamentul sau prevenţia CDAD ?
• Aţi recomanda testare pentru Clostridium difficile la copii ?

Mai multe Diagnosticul de laborator al CDAD, ECDC -

informaţii https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/SOPs-
Clostridium-difficile-diagnosis-and-typing.pdf
Infecţii nosocomiale cu Clostridium difficile, Europa, 2016, raport ECDC
-
https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/AER_for_2016-
C-difficile_0.pdf
 HOLERA

Outbreak update – Cholera in Yemen, 1 September 2019

19 September 2019 - The Ministry of Public Health and Population of Yemen
reported 18 546 suspected cases and 10 associated deaths during epidemiological week
35 (20 August – 1 September) of 2019. Ten percent of cases were severe. The cumulative
total number of suspected cholera cases from 1 January 2018 to 1 September 2019 is 991
674, with 1350 associated deaths (CFR 0.14%). Children under five represent 25% of
total suspected cases during 2019. The outbreak has affected 22 of 23 governorates and
305 of 333 districts in Yemen.
From week 8 in 2019, the trend of weekly reported suspected cholera cases
started increasing and reached more than 29 500 cases in week 14. That were the
maximum number of cases reported so far. The trend of suspected cases then fluctuated
over the following weeks until week 33 when it stabilized.
The governorates reporting the highest number of suspected cases of cholera
during 2019 were Amanat Al Asimah (87 234), Al Hudaydah (86 046) Sana’a (76 884),
Hajjah (58 216), Dhamar (52 099), Ibb (55 538) and Amran (40 238).
Of a total of 90 552 samples tested since January 2019, 4429 have been
confirmed as cholera-positive by culture at the central public health laboratories. During
this reporting period the governorates reporting the highest number of positive culture
were Taizz (1120), Amanat Al Asimah (1248) and Sana’a (440).

Comunicatul OMS referitor la epidemia de holeră din Republica Yemen (2018-2019).

Sursa: www.who.int

De reţinut Etiologie: Vibrio cholerae

Boală cu mecanism toxinic.
Clinică: emisie de multiple scaune apoase (aspect clasic de “apă de orez”
– vezi Figura nr. 1 - , afecaloide) cu pierderi hidrice (10-20 l/zi !) şi
electrolitice importante, crampe abdominale, uneori vărsături. De regulă
pacienţii sunt afebrili. Bolnavii nu au senzaţia de defecaţie, pierderile
lichidiene pe cale rectală sunt cvasicontinue (vezi Figura nr. 2)
Complicaţii: deshidratare, insuficienţă renală acută, dezechilibre
electrolitice, aritmii şi insuficienţă cardiacă.
Diagnostic microbiologic: identificarea microscopică (microscopul cu
câmp întunecat) a vibrionului în probele de scaun (mai rar în lichidul de
vărsătură), coprocultură (pe medii speciale, ex. apă peptonată, TCSB). În
laboratoarele bine dotate se poate identifica vibrionul prin metoda PCR şi
se poate determina serotipul şi biotipul tulpinii.
Tratament: rehidratare (cea mai importantă măsură), Doxiciclină,
Ciprofloxacină, Azitromicină.
Este o boală de grup A (declarare obligatorie – inclusiv la OMS!,
izolare).
Mai multe Holera, emedicine - https://emedicine.medscape.com/article/962643-
date overview
Holera, CDC - https://www.cdc.gov/cholera/healthprofessionals.html
Cholera – Annual Epidemiological Report for 2018, www.ecdc.europa.eu

Figura Holera 1 – Scaunul în holeră (“apă sau mucilagiu de orez”). Sursa: A –

diseaseshows.com, B – wikipedia, C – sciencedirect.com

Figura Holera 2 – Paturi pentru bolnavii de holeră, Haiti 2010. Sursa: CDC, 2013,
Public Health Image Library ID 19812
Teme • Căutaţi informaţii despre pandemiile de holeră şi serotipurile /
biotipurile implicate.
• Căutaţi informaţii despre gradele de deshidratare.
• Cum aţi trata un pacient cu holeră şi deshidratare de gradul I,
respectiv II sau III?
• Căutaţi informaţii despre profilaxia – nespecifică şi specifică –
holerei

Mai multe The story of cholera -

informaţii https://www.youtube.com/watch?v=jG1VNSCsP5Q

Holera - https://www.youtube.com/watch?v=Ji3WiF6tldw

John Snow şi rolul său în limitarea epidemiei de holeră din Londra, 1854
- https://www.youtube.com/watch?v=Pq32LB8j2K8

Bacteriemie cu Vibrio cholerae non-O1 -

https://www.eurosurveillance.org/content/10.2807/1560-
7917.ES.2016.21.15.30197
 FEBRA TIFOIDĂ

Figura Febra tifoidă 1 – Rozeole tifice (vezi săgeţile galbene) într-un caz de febră
tifoidă. Sursa: Public Health Image Library ID 2214, CDC / C. N. Farmer, 1964
(modificată)

Descrierea Bărbat de 29 de ani (din Mexic) se internează pentru febră, fatigabilitate,

cazului anorexie, cefalee occipitală, stare generală de rău şi dificultăţi de
concentrare. La examinarea fizică bolnavul apare obosit şi slăbit;
temperatura lui era de 40 gr. C, iar marginea inferioară a ficatului era
la 3 cm sub rebordul costal, sensibilă la palpare; la nivelul trunchiului se
observă rozeole tifice. Explorări de laborator: L=4600/mm3, GPT=790
u/l, LDH=1562 u/l. Un examen CT al abdomenului relevă îngroşarea
peretelui ileonului terminal şi ganglioni mezenterici hipertrofiaţi,
agregaţi la nivelul cadranului inferior drept abdominal. Hemoculturile
au fost negative (repetat), dar coprocultura a fost pozitivă; de asemenea
Salmonella typhi a fost izolată de la nivelul rozeolelor. S-a practicat o
biopsie hepatică ce a relevat (pe lângă prezenţa bacilului) agregări la
nivel lobular ale celulelor Kupffer (noduli tifici). Din punct de vedere
epidemiologic soţia a fost testată şi a fost depistată pozitiv (purtătoare
asimptomatică), tiparea moleculară demonstrând omologie cu tulpina
bolnavului. Pacientul a fost tratat etiologic cu fluororchinolone (în
conformitate cu antibiograma), cu evoluţie bună ulterior.

Typhoid fever: clinical case, epidemiologycal study, pathogenesis, diagnosis and

treatment, Medicina Interna de Mexico, 23(5), 447-457 (traducere)
De reţinut Etiologie: Salmonella typhi
Epidemiologic: boală cu transmitere digestivă, mai frecventă în zonele
tropicale / subtropicale
Clinică: febră (clasic cu durata de câteva săptămâni, aspect “în trapez”)
de regulă înaltă, elemente de encefalopatie, roseole tifice (de regulă la
limita torace-abdomen, paralele cu rebordul costal, ovale, de culoare roz),
spleno- şi hepatomegalie, posibile modificări de tranzit (fie constipaţie,
fie diaree cu aspect de “piure de mazăre”).
Diagnosticul de laborator: coprocultură, hemocultură, urocultură,
medulocultură, cultură din elementele cutanate
Tratament etiologic: Ceftriaxonă, fluorochinolone (pe baza
antibiogramei sau a datelor statistice referitoare la o anumită zonă
De reţinut geografică)
Prevenţia specifică: vaccin cu administrare orală pentru călătorii în
zonele endemice.

Mai multe Despre febra tifoidă - https://emedicine.medscape.com/article/231135-

date overview
Despre febrele tifoidă şi paratifoidă, CDC, Yelow book 2018 -
https://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2020/travel-related-infectious-
diseases/typhoid-and-paratyphoid-fever

Figura Febra tifoidă 2 – Curba temperaturii într-un caz de febră tifoidă (începutul
secolului 20) Sursa: Flickr
Teme • Ce legătură credeţi că se poate stabili între aspectul CT abdominal
(cazul clinic descris) şi patogenia infecţiei?
• Ce sindroame clinice se descriu în cadrul febrei tifoide?
Identificaţi-le în cazul descris.
• Cum explicaţi faptul că hemoculturile au fost negative, dar
coprocultura şi cultura din leziunile tegumentare au fost pozitive?
• Ce complicaţii pot să apară în febra tifoidă ? Care sunt cele mai
frecvente ?
• Ce diagnostice diferenţiale se pot face într-un caz de febră
enterică?
• Căutaţi date despre vaccinarea anti-tifoidică.

Mai multe Un caz de febră tifoidă la un copil (articol, engl.) -

informaţii https://www.medwave.cl/link.cgi/English/Original/CaseReport/6482.act

Febra tifoidă (key facts, OMS) - https://www.who.int/news-room/fact-

sheets/detail/typhoid
 ENTEROCOLITĂ CU SALMONELLA SPP.

Figura Salmonella 1 – Culturi de Salmonella spp. pe mediul XLD (xiloză-lizină-

deoxicolat); punctele negre reprezintă depozite de hidrogen sulfurat. Sursa: Public
Health Image Library ID 6619, CDC, 1985

Descrierea Pacient în vârstă de 16 ani se internează pentru febră 38,4 gr. C,

cazului frisonete, stare generală alterată şi emisia de 8-10 scaune diareice apoase,
gălbui, fetide, simptome apărute la aproximativ 12 ore după consumul de
salată boeuf.
Clinic: febril, extremităţi uşor mai reci, Ta 90/65 mmHg, Av 120/min,
abdomen sensibil la palpare pe flancuri, tranzit intestinal accelerat,; în
prima zi de internare se consemnează o diureză de 1000 ml.
Explorări de laborator: 16.700 leucocite/mm3 cu neutrofilie 79%,
coprocitograma nu relevă leucocite sau hematii în proba de scaun,
coprocultura şi hemocultura se dovedesc pozitive pentru Salmonella
Heidelberg (la 24 de ore de la internare).
Cazul a fost tratat etiologic cu Ceftriaxonă 2 g/zi, echilibrare hidro-
electrolitică, corticoterapie (100 mg HHc în primele 48 e ore),
Metoclopramid.
Se externează după 5 zile, fiind considerat vindecat.
De reţinut Etiologie: Salmonella spp. (S. typhimurium, choleraesuis, enteritidis, etc)
Epidemiologic: boală cu transmitere digestivă, mai frecventă în sezonul
cald; alimentele cele mai frecvent incriminate: ouă şi alimente ce conţin
ouă, lapte şi derivate, carne de pui incorect preparată.
Clinică: febră, vărsături alimentare, dureri abdominale colicative, emisie
de scaune diareice apoase (mai specifice cele gălbui, cu miros de “ouă
stricate”).
Diagnosticul de laborator: coprocultură, hemocultură.
Tratament etiologic: Ceftriaxonă, fluorochinolone (pe baza
antibiogramei sau a datelor statistice referitoare la o anumită zonă
geografică)
Prevenţia specifică: nu există

Mai multe Despre infecţiile cu Salmonella spp. (emedicine, engl.) -

date https://emedicine.medscape.com/article/228174-overview

Despre salmoneloze non-tifice (CDC, engl.) -

https://www.cdc.gov/salmonella/general/technical.html

Teme •

Mai multe Despre salmoneloze în zona Caraibelor (pentru studenţi, engl.) -

informaţii https://www.cdc.gov/epicasestudies/downloads/salm_s.pdf

Despre testarea prezenţei Salmonella (video, engl.) -

https://www.youtube.com/watch?v=as_kBbcW3iE

Despre serotiparea tulpinilor de Salmonella (video, engl.) -

https://www.youtube.com/watch?v=wK5yaMOMdxY
 TOXIINFECŢIA ALIMENTARĂ (TIA)

Figura TIA 1 – Grătar în aer liber. Sursa: Health.mil

(Summer safety: tips to prevent food poisoning)

Descrierea În Clinica de Boli Infecţioase se prezintă în luna august 5 persoane,

cazului acuzând vărsături alimentare şi crampe abdominale, ce au debutat în
urmă cu 6 ore. Persoanele veneau dintr-o excursie la munte şi au
consumat şi cumpărat recent brânză de la un cioban. Examinarea
obiectivă nu arelevat elemente patologice (cu excepţia faptului că unul
dintre bolnavi a vărsat în biroul de internări). Explorarea iniţială de
laborator a fost normală în toate cazurile; după două zile a fost primit un
buletin ce documenta izolarea Staphylococcus spp. în lichidul de
vărsătură. Cazurile au fost tratate cu antiemetice, cu evoluţie favorabilă în
interval de 24 de ore.

De reţinut Etiologie: Salmonella spp., Campylobacter jejuni, Staphylococcus

enteritidis, Bacillus cereus, norovirusuri, etc
Epidemiologic: boală cu transmitere digestivă, mai frecventă în sezonul
cald. Definiţia presupune minim 3 persoane ce au simptome digestive şi
au consumat aceleaşi alimente, în acelaşi loc. Definiţia nu se aplică
pentru cazurile de botulism alimentar. Cele mai incriminate alimente sunt
laptele şi derivatele din lapte, ouăle şi derivatele, carnea (pentru TiA cu
Salmonella spp.), respectiv brânză sărată (pentru TiA stafilococică).
De reţinut Clinică: incubaţia este de regulă de până în 6 ore în TiA stafilococică şi,
între 12-24 (max 48) ore pentru TiA cu specii de Salmonella. Clinic;
vărsături, crampe abdominale, diaree, febră în unele cazuri
Diagnosticul de laborator: coproculturi, culturi din lichidul de
vărsătură, culturi din alimentele incriminate, mai rar hemoculturi.
Tratament etiologic: în cele mai multe cazuri nu este nevoie; pot fi luate
punctual în calcul Cefalosporine de gen a 3-a sau fluorochinolone
(empiric), eventual cu ajustare în funcţie de evoluţia clinică şi rezultatele
microbiologice
Prevenţia specifică: nu există.

Mai multe Despre toxiinfecţii alimentare (emedicine, engl.) -

date https://emedicine.medscape.com/article/175569-overview

Teme • În urmă cu mai mulţi ani în Clinica de Boli Infecţioase din

Craiova s-au prezentat într-o noapte, în interval de două ore, un
număr de 120 de persoane ce prezentau vărsături, ameţeli, dureri
abdominale şi diaree; câţiva erau febrili. Bolnavii participaseră în
ziua precedentă la o nuntă, la un restaurant local; petrecerea s-a
întrerupt chiar înainte de aducerea tortului miresei! Care sunt
problemele (inclusiv de natură logistică) cărora personalului
medical de serviciu în acea noapte a trebuit să le facă faţă ?
• Alcătuiţi un tabel cu diferenţele clinice observate în TiA
stafilococică, vs cu Salmonella. Căutaţi să explicaţi aceste
diferenţe din punct de vedere patogenic.

Mai multe Despre toxiinfecţii alimentare (ECDC, engl.) -

informaţii https://www.ecdc.europa.eu/en/climate-change/climate-change-
europe/food-borne-diseases

Esenţialul despre toxiinfecţiile alimentare (CDC, engl.( -

https://www.cdc.gov/foodsafety/food-poisoning.html

8 cases of food poisoning: find the pathogen responsible (emedicine,

engl.) - https://reference.medscape.com/slideshow/food-poisoning-
6009621#1

Toxiinfecţia alimentară (caricatură, Flickr) -

https://live.staticflickr.com/7386/9444011228_7b21ce7ed6_b.jpg