HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ / HTA

HIPERTENSIUNE = ↑ PERSISTENTĂ TA ÎN CIRCULAȚIA ARTERIALĂ SISTEMICĂ

 TA ↑  PRINCIPALUL FACTOR DE RISC PT MORTALITATE – LA NIVEL MONDIAL

 FACTOR DE RISC PT  FiA & AVC & IMA & boală renală cronică terminală
 CEA MAI COMUNĂ PATOLOGIE CRONICĂ
 relație continuă  TA + boli CV + patologie renală
 boală asociată îmbătrânirii  RARĂ la copii & adolescenți
 aparent – h. sexuali feminini protejează împotriva ↑ TA
 FRECVENȚĂ ↑  grupuri etnice (rasă neagră / afro-caraibieni)
 este asociată cu urbanizarea & imigrația

ABORDARE CLINICĂ

 în mare parte  ASIMPTOMATICĂ

 asociată cu prevalență ↑ CEFALEE + EPISTAXIS & simpt. neurologice (tulb. vizuale & amețeli)
 în abs. unui episod de urgență hipertensivă  simpt. legate de TA ↑ nu sunt o ind. pt trat.

ANAMNEZĂ

 simpt. de HTA / cauze sec.

 aspecte legate de stilul de viață (greutate corporală / exces de alcool / consum droguri recreaționale
cu ef. stimulant / tabagism / ex. fizice / f. de stres)
 istoric familial
 sarcină

n
 complianță la trat. anti-HTA

EXAMEN CLINIC & INVESTIGAȚII PARACLINICE

O
 valori TA la domiciliu
 lez. asimptomatice org. țintă  ochi + rinichi + cord

zi
 excludere cauze sec.
 estimare RISC CARDIOVASCULAR total

ISTORIC EXAMINARE INVESTIGAȚII

Re
 durată HTA  afectare de org. țintă – exam. fund  afectare de org. țintă – bandeletă
 simptome – cefalee / tulburări de vedere / epistaxis (de obicei asimptomatic !) de ochi + palpare & ausculație urinară & rap. albumină/creatinină +
 comorbidități – DZ / BCR / SCC / AVC / gută cardiacă RFGe + ECG
 AHC – HTA la vârstă tânără / even. cardio-renale  cauze secundare  risc CV – lipidogramă + Hba1c
 HTA în sarcină / încercare activă de a obține o sarcină  cauze secundare
MĂSURARE TA
 cabinet medical – tehnică corectă + > 1 măsurătoare
VALORI PRAG  sub 80 ani - > 140 / > 90 (cabinet) // > 135 / > 85 (ambulatoriu / domiciliu)
 peste 80 ani - > 160 / > 90 (cabinet) // > 150 / > 85 (ambulatoriu / domiciliu)
VALORI ȚINTĂ  trendul internațional este să atingem valori de < 130/80 la toți pac. (dacă sunt tolerate)
CAUZE PRIMARE / SECUNDARE
SISTEM CAUZE ISTORIC
DIETĂ istoric alimentar
< 30 min/zi de activ.
STIL DE ABSENȚĂ ACTIV. FIZICĂ
fizică moderată
VIAȚĂ
istoric consum de alcool /
ALCOOL trăs. caracteristice
dependență de alcool
istoric adm. de med. –
inclusiv suplimente +
MEDICAȚIE CARE ↑ TA
med. recreționale + over-
the-counter
MEDICAȚIE
util. chestionare de
ADERENȚĂ ↓ LA MED. aderență validate + atit.
ANTI-HTA deschisă – fără
prejudecăți
METABOLIC OBEZITATE ↑ ponderală recentă
VASCULAR COARCTAȚIE DE AORTĂ
deteriorare bruscă fcț.
renală după adm. IECA /
STENOZĂ DE ARTERĂ
RENAL ARA
RENALĂ
edem pulmonar acut +
fcț. cardiacă normală
SCOP EXAMINARE
 căutare semne de afectare & disfuncție severă de organ 
retinopatie + IC + AVC + BRC
 evaluare f. de risc CV asoc.  glicemie + stigmate de
hiperlipemie
 la adulți tineri  investigare cauze sec. mai rare (acromegalie /
mase renale)
EXAM. CLINIC INV. PARACLINICE TRATAMENT
excreție Na în 24h (ghidare &
consiliere alimentară
monit. aport de sare)
consiliere în vederea ↑ activ.
fizice
posibil semne de afectare doar dacă sunt ind. pt patologia ↓ consum de alcool < 14 unit./
hepatică cronică hepatică de bază săpt.
util. resurse de referință pt oprire / înlocuire medicație – at.
identif. med. care ↑ TA când este posibil
implicare pac. în dec. terapeutică
n
monit. calitativă med. în urină /
/ combinații de subs. active într-
plasmă
o sg. pastilă
O
indice masă corporală > 30 ↓ ponderală / chir. bariatrică
dif. de puls / TA între
zi
membrele sup. / între angiografie RMN / CT aortă
chir. / angioplastie / conservator
membrele sup. & inf. întreagă
suflu abd. / cardiac
Re
angiografie RMN / CT artere
suflu abd. angioplastie cu balon ± stentare
renale
 bandeletă urinară + rap.
ITU în copilărie mase renale mobile creatinină-albumină + RFGe + tratament TA + trat. boală renală
BCR
caract. de vasculită / GN rash vasculitic eco renală + t. imunologice (dacă de bază
GN este probabilă)
K+ ↓ + rap. aldosteron-renină ↑ +
HIPERALDOSTERONISM RMN/CT suprarenalian ± suprarenalectomie laparoscopică
slăbiciune + fatigabilitate
PRIMAR cateterizare bilat. vene – dacă secreția este unilaterală
suprarenale
suprarenalectomie laparoscopică
distribuție centripetă ț. test supresiv la doze mici de
↑ ponderală + / exchizie chir. glandă pituitară –
HIPERCORTIZOLISM adipos + hisutism + striuri dexametazonă (cortizol ↓ în mod
fatigabilitate în fcț. de org. care secretă h. în
pigmentare normal)
exces
palpitații + transpirații +
ENDOCRIN metanefrine plasmatice
pusee hipertensive + asociat cu neurofibromatoză- rezecție chir. după alfa blocadă
FEOCROMOCITOM pt loc. – scintigrafie cu MIBG /
vertij + paloare + 1 adecvată
RMN de torace/abd./pelvis
anxietate
transpirații + modif. mâini & pic. mărite +
ACROMEGALIE tegumentare + ↑ ț. moi + separare interdentală + IFG-1 seric rezecție glandă pituitară
af. vizuală hemianopsie bitemporală
↑ ponderală + mixedem pretibial + ↓
HIPOTIROIDISM substituție tiroxină
fatigabilitate reflexe de relaxare TSH seric
HIPERTIROIDISM iritabilitate + ↓ ponderală exoftalmie + acropachie blocadă tir. / chir.

n
somnolență diurnă (scor
APNEE OBSTRUCTIVĂ ÎN Epworth) + sforăit + ↑ circumferință ceafă + scor puls-oximetrie nocturnă + ↓ ponderală + dispozitiv de
RESPIRATOR

O
SOMN transpirații nocturne + Mallapati 3 / 4 polisomnografie avansare mandibulară + CPAP
cefalee matinală
variabilitate TA
intoleranță posturală +

zi
HTA – când pac. este în TA în 24h – HTA nocturnă + med. simptomatică – adm. seara
NEUROLOGIC DISFUNCȚIE AUTONOMĂ tulburări de termoreglare
clinostatism. cu TA normală testare fcț. autonomă în caz de HTA în clinostatism
+ parkinsonism
/ ↓ în ortostatism sau șezut

Re
amenoree sec. + tulb.
vizuale + edeme + med. care nu af. sarcina +
OBSTETRICAL SARCINĂ palpare fundus uterin β-hCG urinar / seric
cefalee + convulsii (doar delivrare făt
eclampsie)
MĂSURARE TA

1. TA SISTOLICĂ (pres. arterială maximă – în timpul contracției cardiace)

2. TA DIASTOLICĂ (cea mai mică pres. arterială – în timpul relaxării cardiace)

 TA  dinamică & prez. variabilitate în int. de ordinul

 secundelor – legate de faze respiratorii & activare simpatică
 minute – ef. fizic
 ore – veghe-somn & tipuri hormonale circadiene
 pe t. lung – sezoniere
 poate fi măs. în dif. situsuri anatomice  det. sunt ef. în mod clasic la niv. brațului non-dominant
 variația metodologică poate supra- / subestima într-un mod fals & semnificativ val. TA
 în cazul det. statice (cabinet / domiciliu)  TA trebuie măs. în poz. șezândă după 5 min. de repaus continuu – cu spatele sprijinit, fără a avea pic. încrucișate (camera cu aer din cadrul
manșetei aparatului de măs. TA ar trebui să acopere cel puțin 80% din circumf. brațului & trebuie plasată la niv. inimii – brațul trebuie sprijinit)
 sit. în care met. auscultorii sunt preferate  FiA – variațiile aplitudinii pulsului & variațiile rapide ale TA din cauza t. variabil de umplere a VS det. măs. inexacte în cazul util. ap.
oscilometrice (mai ales at. când frecv. ventric. nu este controlată)

LA CABINET MEDICAL

 cel puțin 2 măsurători consecutive ale TA & de a util. media acestora / cea mai mică dintre val. ca fiind TA de cabinet
 probleme
o nec. cadre medicale & unități sanitare
o nec. consultații multiple pt a obț. date suficiente pt luare decizii
o EFECT DE HALAT ALB – pt maj. pers. TA măs. la cabinet este cu 5/5 mmHg mai mare decât cea măs. la domiciliu
o faptul că măs. TA la domiciliu & în ambulatoriu sunt mai predictive pt evenimente CV

n
LA DOMICILIU

 în mod special utilă pt  implicare dif. fenotipuri TA + implicare pac. în luare dec. de comun acord + monit. pe t. lung TA între vizite la cabinet

O
 recom. actuale  măsurare TA de CEL PUȚIN 2 ORI CONSECUTIV – dim. înainte de adm. trat & seara (4-7 zile) – prima det. nu este luată în considerare, pt celelalte măs. se calc.
o medie ce reprez TA la domiciliu (* ↑ predictivă pt even. CV !!!)
 probleme
o nec. ca pac. să dețină propriul ap. de măs. TA

zi
o nec. instruire privind măs. TA
o lipsa unor citiri obiective ale TA

Re
ÎN AMBULATOR

 aparatele de măs. TA în ambulator  dispozitive oscilometrice portabile ce det. INTERMITENT TA pe o per. de 24h – în mod uzual la fiecare 20-30 min în timpul per. de activitate
& la fiecare 30-60 min în timpul somnului
 media pe 24h a secvenței de det. diurne & nocturne este un indicator mai predictiv pt even. CV decât măs. de la cabinet / domiciliu
 permite într-o sg det.  acuratețe dgn superioară comparativ cu det. TA la cabinet + identif. dif. fenotipuri de TA (*TA măs. ambulator este cu 5-10 mmHg < decât TA la cabinet !)
TIPURI

FENOTIP / METODĂ TA – LA CABINET TA – ÎN AFARA CABINETULUI RISC CV

NORMOTENSIV normal normal cel mai ↓
* medicația anti-hipertensivă NU este recom. în HT de halat alb – în
HT DE HALAT ALB ↑ normal intermediar
ciuda unui risc CV important !
HT MASCATĂ normal ↑ intermediar
HTA ↑ ↑ cel mai ↑

HIPERTENSIUNE SISTOLICĂ IZOLATĂ

 dat. rigidizării arteriale legate de vârstă  TA sistolică continuă să ↑ la pac. cu vârsta > 50 ani – CU O REDUCERE CORESPUNZĂTOARE TA DIASTOLICĂ
 ↑ pres. pulsului  asoc. cu INJURIE VASCULARĂ ↑
 TRATAMENT  același ca pt. HTA mixtă (în care TA sistolică + diastolică ↑) – este nec. o atenție sporită pt a NU ↓ TAD < 60 mmHg (ar putea cauza probleme la niv. fluxului
sanguin coronarian)
 insuf. aortică poate provoca fenotip sistolic izolat – acest aspect este în mod normal obiectivat la auscultația cardiacă ± exam. ecocardiografică

HIPOTENSIUNE ORTOSTATICĂ TA OSCILANTĂ

 ↓ susținută TA – de peste 20 mmHg TAS / de peste 10 mmHg TAD la 3 min de la trecerea într-o poz. de ortostatism  gradul de variabilitate este exagerat la unii pac.  se
 mai frecventă  vârste înaintate & afecț. asoc. cu NEUROPATII AUTONOME (DZ & b. Parkinson) dat. tulburărilor SN autonom / endocrin
 de obicei ASIMPTOMATICĂ  dar poate provoca intoleranță posturală / instabilitate / amețeli / căderi  evaluare corectă  ansamblu de met. repetate pe t. scurt
 trebuie ef. screening activ la pers. cu simpt. tipice / cu FR & t. lung
 TRATAMENT  etalon – TA măs. în ortostatism  TRATAMENT  complex – se ef. în clinici de
specialitate

n
ETIOLOGIE

 90% dintre pac.  NU prez. nici măcar o sg. cauză identif. a TA ↑  HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ PRIMARĂ

O
 un istoric familial de HTA  frecvent // istoric familial de HTA / AVC la vârste neobișnuit de tinere  evaluare completă
pt. evid. unor cauze sec.
 principalele mec. care afectează TA  VOLUM + TONUS VASCULAR + DEBIT CARDIAC

zi
 apariție bruscă HTA severă / agravarea uneia bine controlată anterior  nec. unei evaluări atente a aderenței la
trat. + luarea în considerare a eval. stilului de viață & cauzelor sec. de HTA – dacă pac. aderă la trat.
 probleme de complianță & HTA secundară  luate în considerare la pac. cu
HTA rezistentă (TA necontrolată – în pofida adm. a 3 anti-hipertensive din clase diferite, recom. de ghid)

Re
DIETĂ (ASPECTE ASOCIATE CU TA ↑)

 aport ↑ sare + grăsimi saturate + carbohidrați simpli + lemn dulce (inhibă o enzimă care în mod normal împiedică
cortizolul să activ. rec. mineralocorticoid)
 aport ↓ legume + fructe
SEDENTARISM  ex. de tip cardio / forță sunt asoc. cu valori mai mici ale TA

ASPECTE SOCIALE  având în vedere ef. pot. ale problemelor legate de stilul de viață + cele asoc. obezității - interv. sociale sunt luate în considerare pt ↓ TA (educație pt sănătate
publică – conduce la ↓ aport sare & greutate corporală + încurajare ex. fizice + abordări de reglementare pt ↓ cant. de sare din prod. alim. procesate + luarea în considerare a taxelor pe
zahăr & prețuri minime per unitate de alcool)

MEDICAMENTE & DROGURI

 mulți pac. hipertensivi vor prez. & alte comorbidități care nec. trat. farmacologic suplimentar  trebuie luată în considerare posibila interferență a acestora cu menținerea sub control
a TA
 avute în vedere  med. eliberate fără prescripție med. (AINS) + droguri recreaționale (alcool & stimulente simpatomimetice) – deoarece pac. pot să nu le menționeze
 subst. frecvent implicate în ↑ TA includ  alcool + pilule contraceptive orale + AINS + corticosteroizi + inhibitori de calcineurină & fact. de creștere endotelial vascular + unele
antidepresive (venlafaxină)

HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ SECUNDARĂ

 cauzele sec. de HTA (PREZENTATE ÎN PRIMUL TABEL !)  prez. la 10% din pac.
 CELE MAI FRECVENTE CAUZE  hiperaldosteronism primar + apnee obstructivă de somn + obezitate
 sarcina poate fi asoc. cu ↑ TA  răsp. fiziologic normal la o sarcină este o ↑ a vol. circulant care va fi compensată de o vasodilatație semnificativă – ceea ce duce la ↓ TA în special în
trim. II // la unele femei însărcinate def. în formarea / vascularizarea placentară duc la HTA ± PRE-ECLAMPSIE (* HTA asoc. sarcinii se ameliorează adesea în câteva luni de la
naștere – dar femeile cu tulb. hipertensive de sarcină sunt predispuse să devină hipertensive mai precoce !!!)
 anamneza trebuie să evid. dacă femeile de v. fertilă încearcă în mod activ să rămână însărcinate  multe dintre med. antihipertensive de I linie nu sunt recom. în ac. situație

VALORI PRAG PT DIAGNOSTIC HTA

TA – CABINET (mmHg) TA – AMBULATORIU / DOMICILIU (mmHg)
DESCRIERE
TA SISTOLICĂ TA DIASTOLICĂ TA SISTOLICĂ TA DIASTOLICĂ

n
TA NORMALĂ < 130 < 80
TA NORMAL ÎNALTĂ 130 – 139 80 – 89

O
HT GRAD I 140 – 159 90 -99 135 – 149 85 – 94
HT GRAD II 160 -179 100 – 109 150 – 169 95 – 104

zi
HT SEVERĂ > 180 > 110 > 170 > 105
HT SISTOLICĂ IZOLATĂ > 140 < 90 > 135 < 85

Re
LEZIUNI ORGANE ȚINTĂ – INDUSE DE HTA

OCHI  OFTALMOSCOPIA DIRECTĂ (FUNDOSCOPIE) a ochiului post-dilatare pupilară este recom. în maj. ghidurilor pt evaluare modif. vasculare hipertensive // clasif. cea mai
frecventă este reprez. de SISTEMUL KEITH-WAGENER-BARKER care cuprinde 4 fenotipuri oculare hipertensive distincte (retinopatii) - o eval. mai recentă cuprinde 3 clase

 UȘOARĂ  îngustare arteriolară generalizată + îngustare focală arteriolară + încrucișare arterio-venoasă (* asoc. modestă cu even. CV & cerebrale)
  MODERATĂ  hemoragie (formă de pată / punct / flacără) + microanevrisme + pete cu aspect de vată + exsudate dure / combinație a acestor semne (* asoc. puternică cu even.
CV & cerebrale)
 SEVERĂ  semne de retinopatie moderată + edem papilar (tumefiere emergență n. optic) (* asoc. puternică cu even. CV & AVC & moarte)

CORD  m. cardiac se va ATROFIA ca răsp. la postsarcina ↑ - remodelarea VS este inițial un fen. compensator pt reducere stres parietal dar va duce la o ↑ PATOLOGICĂ masă
ventriculară

 HVS indusă de HTA de obicei ASIMPTOMATICĂ – poate fi det. ca un șoc apexian puternic la palpare precordială / poate fi evid. uneori pe ECG standard cu 12 derivații care
obiectivează div. patologii de ↑ amplitudine complex QRS + anomalii ale undei T

 mai multe scoruri dif. pt criterii ECG de dgn. HVS – toate au SENSIBILITATE MODESTĂ (20-50%) & SPECIFICITATE > 90% (dacă crit. sunt ⊕ - este posibil să existe
într-adevăr HVS)

 ECG sunt recom. la toți pac. hipertensivi // imagistica cardiacă (ecocardiografie transtoracică + RMN cardiac) este mai sensibilă & mai specifică (* pot estima masa reală a
ventriculului stg. !!!)

RINICHI  b. renală = cauză + consecință HTA – stadiile precoce ale af. renale hipertensive sunt det. cel mai ușor cu ajutorul BANDELETELOR DE TESTARE A URINEI (↑
microalbuminurie / ↑ rap. albumină/creatinină) // se pot obț. estimări ale RFG pe baza creat. serice & criteriilor demografice (mai ales că multe medic. antiHTA sunt pot. nefrotoxice !)

 există de obicei o reducere inițială RFG asoc. cu ↓ cronică TA din orice cauză – reflectă modif. hemodinamice intra-renale (*uzual se permite reducere RFG cu până la 10%
la inițierea ter. antihipertensive)

TRATAMENT

 ↓ cu 10/5 mmHg a TA  asoc. cu ↓ cu 15% a MORTALITĂȚII de toate cauzele + ↓ cu 35% AVC + ↓ cu 40% IC + ↓ 20% IM
 scorurile de risc CV (ex – QRISK2)  utile pt integrarea tuturor FR & pt evaluare situații când există beneficiu clinic în trat. pac. hipertensivi

MODIFICARE STIL DE VIAȚĂ

n
 se recom. TUTUROR PAC. HIPERTENSIVI – indif. de grad / dur. boală
 CHIRURGIE BARIATRICĂ  toți pac. cu HTA + IMC > 35 kg/m2 – NU se efectuează în mod obișnuit în abs. DZ de tip 2

O
IMPACTUL MODIF. STILULUI DE VIAȚĂ ASUPRA TA
MODIF. STIL DE VIAȚĂ VALOAREA MEDIE CU CARE ↓ TA

zi
EXERCIȚII CARDIOVASCULARE REGULATE 5 mmHg
↓ PONDERALĂ LA PAC. SUPRAPONDERALI (IMC > 25 kg/𝐦𝟐 ) 1 mmHg
CONSUM ↑ FRUCTE & LEGUME

Re
10 mmHg
CONSUM ↓ GRĂSIMI SATURATE
↓ APORT DE SARE 5 mmHg
ALCOOL < 2 UNITĂȚI / ZI 3 mmHg
TRATAMENT MEDICAMENTOS

 pac. cu HTA ușoară  pot obț. control prin MONOTERAPIE

 pac. cu HTA moderată / severă  nec. combinație de mai multe med.
 EF. ADVERSE  r. adv. de tip A – DEPENDENTE DE DOZĂ (*menținerea dozelor la minim, dar combinarea dif.
clase minimizează riscul de ef. adv. si maximizează probab. de a ↓ eficace TA până la niv. țintă !!!)
 ADERENȚA LA TRAT.  barieră-cheie în atingere control TA
 legat de existența riscului CV ↑ at. când controlul tensional se realizează pe o per. lungă de timp (> 6 luni)  ghidurile
prez. tendința de a abandona monoterapia & de a iniția ter. cu o COMBINAȚIE DE MEDICAMENTE pt a atinge
controlul TA
 maj. ghidurilor recomandă alegerea unuia / a 2 din urm. clase de medicamente – ca TERAPIE INIȚIALĂ
 IECA / ARA
 BLOCANTE CANALE DE CA
 DIURETICE TIAZID-LIKE
 vârstnicii & descendenții negrilor africani  nivel ↓ renină & implicit un răspuns REDUS la med. tip IECA / ARA ca
monoterapie – în ac. grupuri sunt recomandate blocantele canalelor de Ca
 pac. albi mai tineri  inițiere trat. cu IECA / ARA
* considerate în mare parte interschimbabile – cu exc. faptului că ARA sunt mai bine tolerate decât IECA – cu ap. mai
rară tuse & angioedem !!!
 SPIRONOLACTONĂ  CEL MAI BUN MEDIC. DE LINIA IV – de preferat față de beta- / alfa-blocante
 TERAPIA DE ↓ A COLESTEROLULUI – cel mai frecvent cu doze mici de STATINE PUTERNICE  recom. la
toți pac. cu risc CV > 1% / an (este posibil ca acest prag să nu fie atins de pac. mai tineri – din cauza influenței puternice
a vârstei în calcularea scorurilor de risc)

n
PRINCIPALELE CLASE DE MED. ANTIHIPERTENSIVE & CARACTERISTICILE LOR CHEIE

O
INDICAȚIE CONTRAINDICAȚIE
CLASĂ MECANISM EF. ADVERSE MONITORIZARE EXEMPLE
SPECIALĂ ABSOLUTĂ
↓ angiotensina II - tuse + angioedem RAMIPRIL 2,5 – 10 mg

zi
IECA SAR bilat. + angioedem RFGe + K
vasoconstricție + hiperK zilnic
BLOCANTE CANALE DE
Nifedipină /
CALCIU vasodilatație constipație + AMLODIPINĂ 5 – 10

Re
Amlocomandate pt util.
DIHIDROPIRIDINICE perif. cefalee + edeme mg zilnic
în sarcină
(BCC DHP)
↓ angiotensina II - LOSARTAN 25 – 100
ARA hiperK SAR bilat. RFGe + K
vasoconstricție mg zilnic
 vasodilatație constipație + VERAPAMIL 120 –
NON-DHP BCC BAV înalt + bradicardie FC
perif. bradicardie 480 mg zilnic
vasodilatație + hipoNa + hipoK +
electroliți serici + INDAPAMIDĂ 1,5 –
DIURETIC TIAZID-LIKE pierdere Na & hiperuricaemie + IC gută
HbA1c + urați 2,5 mg zilnic
H2O hiperglicemie
DIURETICE pierdere Na & hipoNa + hiperK hiperaldosteronism RFGe < 30 ml/min + K > 5 SPIRONOLACTONĂ
electroliți serici
ECONOMISITOARE DE K H2O + ginecomastie primar + HT rezistentă mmol/l 25 – 50 mg zilnic
IC cu fracție de ejecție
vasodilatație prin bradicardie +
redusă + cardiopatie astm + BAV înalt + BISOPROLOL 2,5 – 10
β-BLOCANTE inhibare renină + tulburări de somn FC
ischemică + Labetalol bradicardie mg zilnic
simpaticoliză + bronhospasm
util. în sarcină
suspiciune de
hipoT posturală +
feocromocitom + incontinență urinară + DOXAZOSIN 1 – 8 mg
£-BLOCANTE venodilatație incontinență
hipertrofie benignă de hipoT posturală + IC de 2x pe zi
urinară + edem
prostată
depresie + amețeli efect de rebound +
tulburări de dispoziție + IC METILDOPA 250 –
CENTRAL simpaticoliză + uscăciune Metildopa util. în sarcină HTA la întrerupere
cu fracție de ejecție redusă 500 mg de 3 ori pe zi
bucală trat.

RAMIPRIL + AMLODIPINĂ + LOSARTAN + VERAPAMIL + INDAPAMIDĂ + SPIRONOLACTONĂ + BISOPROLOL + DOXAZOSIN + METILDOPA

RAL + VIS + BDM

n
(RAL pulmonar) (Business Development Manager)

O
 semnalizarea simpatică neuronală  rol cheie în homeostazia vasculară – cu ef. mediate prin fibrele barorec. renale & aortice / carotidiene aferente
 DENERVARE SIMPATICĂ RENALĂ  cea mai avansată procedură în ceea ce privește sisteme de reglare

zi
ABORDARE HTA – ÎN SPITAL
PREOPERATOR

 HTA necontrolată  motiv comun pt anulare proc. chir. elective – pac. cu HT severă (> 180/110 mmHg) sunt asoc. cu risc perioperator ↑ (ex – injurie miocardică)

Re
 pac. cu HTA necontrolată (evidențe ale unui control cronic modest cu val. > 160/100 mmHg la pac. tratați / măsuri inopinate în eval. preoperatorie cu val. > 180/110 mmHg la pac.
anteriori normotensivi)  dirijați înapoi către med de fam. pt un trat. adecvat al HTA – ac. lucru aplicându-se procedurilor elective
 este de obicei necesar să se continue med. antihipertensive pe toată per. perioperatorie – cu exc. cazului în care există hTA / alte probleme conexe (stoparea antihipertensivelor
nefrotoxice – în cazul exist. lez. renale acute !)
INTRAOPERATOR

 activarea simpatică din timpul inducerii an. generale  poate det. ↑ TA cu 30 mmHg / mai mult la pac. cu HTA netratată
 pe per. menținerii anesteziei  TA tinde să ↓ din cauza acț. simpatolitice & vasodilatatoare directe a subst. anestezice + pierderii reglării baro-reflexe a TA
 pac. cu HTA necontrolată  mai predispuși la variații intraoperatorii ale TA (h/H TA) – FR pt ischemie & injurie miocardică
POSTOPERATOR  dur. post-interv. + omitere (din neatenție) adm. med. antihipertensive – CELE MAI FRECVENTE CAUZE ALE HTA POSTOPERATORII
FACTORI CARE CONTRIBUIE LA ↑ ACUTĂ TA

 omitere adm. med. antihipertensive

 HTA indusă de anumite med.
 anxietate
 durere
 distensie vezică urinară
 sevraj după droguri recreative
 lez. neurologice
URGENȚE HIPERTENSIVE

 o minoritate din pac. cu TA semnificativ ↑  semne / simptome de lez. acută organe țintă – aspecte denumite URGENȚE HIPERTENSIVE
 în toate sit. de urgențe hipertensive  ter. med. IV este indicată pt o ↓ rapidă TA – limitează la minimum lez. viscerale & previne / ↓ riscul de morbiditate + mortalitate

MANAGEMENT URGENȚE HIPERTENSIVE

ȚINTĂ
INVESTIGAȚIE DE TERAPII DE PRIMĂ
SINDROM ISTORIC EXAMINARE TERAPEUTICĂ / NOTE
ELECȚIE INTENȚIE
INT. DE TIMP

n
uneori asociază
Labetalol + Nicardipină IV
injurie renală acută –
tulburări vizuale retinopatie moderat- ↓ cu 25% TAM în (doar în caz de retinopatie
HT MALIGNĂ dat. necrozei

O
+ cefalee severă câteva ore – unii autori consideră
fibrinoide a
Atenolol oral suficient)
arteriolelor
tulburări vizuale
RMN cerebral – edem al

zi
ENCEFALOPATIE + cefalee + adesea asoc. retinopatie ↓ cu 25% TAM
fosei cer. posterioare Labetalol + Nicardipină IV
HIPERTENSIVĂ convulsii + moderat-severă imediată
(SEPR)
confuzie + comă
Labetalol IV – după ce se

Re
diferență de puls / TA angiografie CT a aortei + pac. cu sdr. Marfan /
durere toracică cu ↓ imediată TAS la 100- obț. controlul FC poate fi
DISECȚIE ACUTĂ între cele 2 membre sup. ecocardiografie sdr. ale aortei
caract. de 120 mmHg & FC la adm. medic.
DE AORTĂ + incompetență valvulară transesofagiană – se obs. proximale nec. interv.
înjunghiere 50-60 bpm vasodilatatoare (NTG,
– aortică faldul de disecție chir. precoce
Nicardipină)
 raluri subcrepitante diureticele de ansă –
RX toracic – edem ↓ imediată TAS < 140
EPA dispnee bazale bilat. + NTG + Morfină IV ef. vasodilatator &
interstițial mmHg
turgescență v. jugulare pot ↓ TA
SINDROM
ECG – modif. segmentare ↓ imediată TAS < 140
CORONARIAN dureri toracice diaforeză NTG + Labetalol
ST/T + troponină serică ↑ mmHg
ACUT
magneziu IV –
edeme + tulb. edemațiere + proteinurie ↓ imediată TAS < 160
prevenire / tratare
PRE – ECLAMPSIE vizuale + dur. nou instalată evidențiată mmHg & TAD < 105 Labetalol + Nicardipină
convulsii din
abdominale prin bandeletă urinară mmHg
eclampsie

INDICAȚII DE TRIMITERE LA CENTRE MEDICALE DE SPECIALITATE

 pac. cu HTA necontrolată (HT rezistentă) care iau ≥ 3 clase dif. de med. antihipertensive
 cauze secundare suspectate
o vârstă tânără (< 30 – 40 ani)
o antec. personale (apnee obstructivă de somn / feocromocitom / etc)
o date obț. la exam. clinic (suflu abdominal care sug. stenoză art. renală)
o modif. bruscă TA
 valori normale TA – dar cu injurii ale organelor țintă
 intoleranță la anumite med. – care împiedică trat. bazat pe recom. ghidului
 HTA simptomatică / hTA
 TA labilă / extrem de variabilă
 HTA ușoară – când nu este clar dacă un pac. ar beneficia de pe urma ↓ TA

n
O
zi
Re