Motoare Termice

Motor cu abur
Motorul cu abur este un motor
termic cu ardere externă, care
transformă energia termică a
aburului în lucru mecanic. Aburul sub
presiune este produs într-un
generator de abur prin fierbere și se
destinde într-un agregat cu cilindri, în
care expansiunea aburului produce
lucru mecanic prin deplasarea liniară
a unui piston, mișcare care de cele
mai multe ori este transformată în
mișcare de rotație cu ajutorul unui
mecanism bielă-manivelă. Căldura
necesară producerii aburului se
obține din arderea unui combustibil
sau prin fisiune nucleară.
 Motor Stirling
Motorul Stirling este o mașină termică cu aer cald cu ciclu
închis regenerativ, cu toate că incorect, termenul deseori
este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de
mașini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul
de lucru este într-un spațiu închis numit sistem
termodinamic, pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum
este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur,
se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu
sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului
termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui
schimbător de căldură intern care mărește semnificativ
randamentul potențial al motorului Stirling. Există mai
multe variante constructive ale motorului Stirling din care Motor Stirling (Alpha)
majoritatea aparțin categoriei mașinilor cu piston alternativ.
În mod obișnuit, motorul Stirling este încadrat în categoria
motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie
termică poate fi nu numai arderea unui combustibil ci și
Moror Stirling (Beta)
energia solară sau energia nucleară. Un motor Stirling
funcționează prin utilizarea unei surse de căldură externe și
a unui radiator de căldură, fiecare din acestea fiind
menținut în limite de temperatură prestabilite și o diferență
de temperatură suficient de mare între ele.
 ● Timpul 1 – Admisia
●     Admisia amestecului carburantului în
cilindrul motorului, are drept scop
Motor cu aprindere prin scânteie
umplerea cilindrului cu amestec
carburant și se efectuează prin
deplasarea pistonului de la punctul mort
interior la punctul exterior.     Prin
deplasarea pistonului, în cilindru se
creează o depresiune datorită căreia,
aerul atmosferic este absorbit prin
camera de amestec a carburatorului.
Aici întâlnește benzina care ajunge
printr-un tub, o vaporizează și se
formează amestecul carburant.
●      Ca urmare a depresiunii create în
cilindru, pe tot parcursul
admisiei presiunea amestecului
carburant este ceva mai mică decât
presiunea atmosferică, adică 0,75-0,95
daN/cm2, iar temperatura crește la circa
373°K. Temperatura amestecului crește
datorită gazelor arse neevacuate și a
pieselor încălzite ale motorului.
● Timpul 3 – detenta sau destinderea
gazelor
● Este procesul prin care gazele care au
rezultat în urma arderii își măresc
volumul și astfel deplasează pistonul de
la punctul mort interior la punctul mort
exterior.   Pe tot acest parcurs, ambele
supape închid orificiile respective,
iar gazele de ardere, prin destinderea
lor, dau naștere la o forță care
acționează asupra pistonului și prin
bielă se transmite la arborele motor.
●   Acesta este timpul motric, cursa
motrică sau utilă, care produce lucru
mecanic necesar funcționării motorului.
● La sfârșitul detentei presiunea gazelor
scade, ajungând la 2-4 daN/cm2, iar
temperatura este de 1073-1273°K.
●
● Timpul 2– Comprimarea
●   Amestecul carburant este comprimat,
progresiv până când pistonul ajunge la
punctul mort interior, ocupând numai
volumul camerei de compresie.  Ca
urmare, presiunea amestecului carburant
se ridică la 5-10 daN/cm2, iar temperatura
ajunge la 500-600°K.
●     Cu puțin înainte ca pistonul să ajungă la
un punct mort interior o scânteie electrică
dată de bujie, aprinde amestecul și astfel
are loc arderea rapidă, sub formă de
explozie.
● După ardere rezultă gaze cu o presiune de
25-40 daN/cm2 și temperatură de 2273-
2573°K.
● Timpul 4 – evacuarea gazelor de ardere
● Este procesul care are loc în timp ce
pistonul se deplasează de la punctul mort
exterior la punctul mort interior.Orificiul de
evacuare este deschis de supapa
respectivă, iar cel de admisie este închis,
ceea ce permite ieșirea gazelor din
cilindru.
● În timpul evacuării, presiunea gazelor arse
este de 1,1-1,25 daN/cm2, iar temperatura
este de cca 873-1073°K.
● Cu puțin înainte ca pistonul să ajungă la
punctul mort interior, supapa de admisie se
deschide și începe admisia cu avans,
pentru ciclul următor.
 Bonus: Motor Electric
Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv
electromecanic ce transformă energia electrică în lucru
mecanic. Transformarea în sens invers, a energiei
mecanice în energie electrică, este realizată de un
generator electric. Nu există mari diferențe de principiu
între cele două tipuri de mașini electrice, același dispozitiv
putând în unele cazuri îndeplini ambele roluri în situații și
scheme de conectare diferite.

Majoritatea motoarelor electrice funcționează pe baza

forțelor electromagnetice ce acționează asupra unui
conductor parcurs de curent electric aflat în câmp
magnetic. Există însă și motoare electrostatice construite
pe baza forței Coulomb și motoare piezoelectrice.
Bonus: Motor de racheta
• Motorul de rachetă este un motor utilizat pentru acționarea
navelor spațiale. Fiind un motor cu reacție, propulsia se
realizează prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos,
dar, spre deosebire de motorul aeroreactor, funcționarea
are loc independent de mediul exterior, carburantul și
comburantul aflându-se în corpul rachetei.
• Cel mai răspândit tip este motorul-rachetă termochimic, la
care jetul de gaze, cu presiunea și temperatura ridicate,
se realizează în urma unor reacții chimice puternic
exoterme. Motorul-rachetă termochimic utilizând
combustibil solid sau lichid, este constituit din: camera de
ardere, ajutaj reactiv, rezervoare de combustibil, sistem
de alimentare, dispozitiv de aprindere. Un dintre cele mai
utilizate substanțe este propergolul, care poate fi:
• lichid, în care caz forța de tracțiune este reglată prin
acționarea asupra debitului;
• solid: încărcătura este amplasată în camera de ardere, iar
forța de propulsie este reglată prin modificarea
suprafeței de ardere a blocului de propergol.
• Alte tipuri de motoare-rachetă sunt:
• motorul-rachetă electric: utilizează energia electrică pentru
accelerarea jetului format dintr-un fluid ionizat sau din
plasma unui gaz.
• motorul-rachetă nuclear: utilizează energia termonucleară
pentru a încălzi jetul de gaze sau utilizează pentru
propulsie un jet de izotopi radioactivi.