COMPUȘI CARBONILICI

ACIZI CARBOXILICI ȘI DERIVAȚI

ȘEF LUCRĂRI DR. CARMEN POP

27 APRILIE 2012
COMPUȘI CARBONILICI = ALDEHIDE ȘI CETONE

δ-
π
C σ O
δ+
Grupă carbonil

R R
C O C O
H R
Aldehide Cetone
 DENUMIRE
 ALDEHIDE – numele hidrocarburii + sufixul –al  Dialdehidele –
numele hidrocarburii + sufixul –dial

 grupa formil se leagă de un atom de carbon al unui sistem ciclic 

numele hidrocarburii + -carbaldehidă
Exemple: metanal, etandial, benzencarbaldehidă

 Denumire uzuală prin analogie cu acizii carboxilici pe care îi formează

la oxidare  aldehidă + numele acidului + ă (Ex. aldehida acetică)

 CETONE – numele hidrocarburii + sufixul –onă (Ex. propanonă)

 numele substituienților grupei carbonil + cetonă

Exemple: dimetil-cetonă, etil-metil-cetonă

 DESEMNAREA POZIȚIEI SUBSTITUIENȚILOR

 Sistem IUPAC 6 5 4 3 2 1
CH3 CH2 CH2 CH2 CH2 CH=O
 Denumiri uzuale ε δ γ β α
DENUMIREA COMPUȘILOR ORGANICI CU MAI
MULTE GRUPE FUNCȚIONALE

Clasă Sufix Prefix

Se alege catena cea mai lungă Acizi carboxilici -oic carboxi-
care conține și grupa prioritară
Esteri -oat alcoxi-
Celelalte grupe se denumesc prin Amide -amidă amido-
prefixe în ordine alfabetică Nitrili -nitril ciano-
Aldehide -al formil-
Cetone -onă oxo-
CH3O
3 2 Alcooli -ol hidroxi-
1 Alchene -enă alchenil-
HO CHO
4 Alchine -ină alchinil-
5 6 Alcani -an alchil-

4-hidroxi-3-metoxibenzaldehida
 IZOMERIE
 Aldehidele și cetonele cu același număr de atomi de carbon
sunt izomeri de funcțiune

CH3 CH2 CH=O CH3 C CH3

O

 Izomerie de funcțiune – alcooli nesaturați cu o dublă legătură

CH3 CH2 CH=O CH2=CH CH2 OH

CH3 C CH3 CH2=CH CH2 OH

O
 METODE DE OBȚINERE

 Oxidarea hidrocarburilor
CH4 + O2  CH2=O + H2O (catalizator oxizi de azot/400-600°C)

R2C=CH2 + [O]  R2C=O + CO2 + H2O (sistem oxidant K2Cr2O7/H2SO4)

R-C≡C-R + KMnO4 + H2O  R-CO-CO-R

 Adiția apei la alchine (Reacția Kucerov)

HgSO4 Tautomerie
R C CH + HOH R C CH2 R C CH3
H2SO4 ceto-enolica
OH O
 METODE DE OBȚINERE
 Acilarea Friedel-Crafts a arenelor - cloruri acide, anhidride de acizi;
catalizator AlCl3 anhidră

Ar-H + R-CO-Cl  Ar-CO-R + HCl

Ar-H + (R-CO)2O  Ar-CO-R + RCOOH

 Oxidarea izopropilbenzenului

O OH
H3C CH CH3 H3C C CH3 OH

H2SO4
+ O2 + CH3 C CH3
O
 METODE DE OBȚINERE
 Oxidarea glicerolului  propenal (acroleina)

CH2 OH CH OH CH=O CH=O

+ o + o
H /t C H /t C
CH OH CH CH2 CH
- H2O - H2O
CH2 OH CH2 OH CH2 OH CH2

 Reducerea parțială a fenolului  ciclohexanonă

OH OH O

Ni Tautomerie
+ 2 H2
ceto-enolica
 METODE DE OBȚINERE
 Hidroliza derivaților dihalogenați geminali

Cl OH
-
HO
R CH + 2 H2O R CH R CH=O
- H2O
Cl OH

Cl -
OH
HO
R C R + 2 H2O R C R R C R
- H2 O
Cl OH O

 Oxidarea alcoolilor (sistem oxidant K2Cr2O7/H2SO4)

 Primari  ALDEHIDE
 Secundari  CETONE
 PROPRIETĂȚI FIZICE

δ-
π
C σ O
δ+

 Molecule polare
 Legături dipol-dipol
 Cu solvenții protici formează legături de hidrogen
 PROPRIETĂȚI CHIMICE
 Reacții de adiție:
 H2  alcooli primari (din aldehide) sau alcooli secundari (din
cetone) – catalizatori Pd, Pt
LiAlH4 sau NaBH4 – agenți de reducere selectivi ai grupării carbonil !

 HCN  cianhidrine (conțin cu un atom de carbon în plus)

OH +
OH
H 2O / H
CH3 CH=O + HCN CH3 C CN CH3 CH COOH
H
cianhidrina
acetaldehidei

+ 2H2

OH
CH3 CH CH2 NH2
 PROPRIETĂȚI CHIMICE

 Reacția de oxidare – permite diferențierea aldehidelor de

cetone.

 Agenți oxidanți – K2Cr2O7/H+, [Ag(NH3)2]OH, Cu(OH)2

 Spre deosebire de cetone, aldehidele au caracter reducător.

 Aldehidele aromatice nu se oxidează cu R. Fehling

 REACȚIA DE CONDENSARE
ALDEHIDĂ SAU
CETONĂ 1. Adiția aldolică
2. Deshidratarea aldolului intermediar

Compus
C. C.
mai
carbonilică metilenică
complex

ALDEHIDE SAU CETONE CU cu

CH3, CH2, CH în poziția α
 REACȚIA DE CONDENSARE

Aldehidă+
aldehidă β-hidroxialdehidă
(identice)

Adehidă Cetonă +
+ cetonă
CONDENSARE
cetonă (identice)

Aldehidă (cetonă) +
aldehidă (cetonă)
β-hidroxicetonă
(diferite)
 α B-
CH3 CH=O + CH3 CH=O CH3 CH=CH CH=O
c. carbonilicã c. metilenicã - H2O
2-butenal

CH3 CH3
HCH=O + HC CH=O HO CH2 C CH=O
CH3 CH3
c. carbonilicã c. metilenicã 2,2-dimetil-3-hidroxi-propanal
 CH2 OH
α
3 HCH=O + CH3 CH=O HO CH2 C CH=O
c. carbonilicã c. metilenicã CH2 OH
trihidroximetil acetaldehida

B-
C6H5 CH=O + CH3 C CH3 C6H5 CH CH C CH3
- H2O
O O
benzilidenacetona
 OBSERVAȚII

 În reacția dintre o aldehidă și cetonă, aldehida este, de obicei,

componenta carbonilică, fiind mai reactivă.

 Metanalul (formaldehida) și benzaldehida – participă la reacții de

condensare EXCLUSIV ca și componente carbonilice.
 CONDENSAREA FORMALDEHIDEI CU
FENOLUL
 În mediu ACID – alcooli hidroxibenzicili (orto și para)
OH OH OH
CH2 OH
H H +
2 H CH=O + +

H CH2 OH

OH H+ OH OH
HO OH CH2 OH + H OH HO CH2 OH
- H2O
CH2 OH H +
CH2
H + H2O
+

NOVOLAC
 CONDENSAREA FORMALDEHIDEI CU
FENOLUL
 În mediu BAZIC – alcooli hidroxibenzicili (orto și para)
OH OH OH
CH2 OH
H H +
2 H CH=O + 2 +

H CH2 OH
OH OH
CH2 OH HO H 2C CH2 OH

CH2 OH CH2 OH

BACHELITA C
 ACIZI CARBOXILICI

Saturați Monocarboxilici
CH3COOH CH3COOH

Nesaturați Dicarboxilici
CH2=CH-COOH R COOH
HOOC-COOH

Aromatici Policarboxilici
C6H5COOH
Acid + Nume hidrocarbură + -OIC
Acizi aromatici: Acid + nume nucleu aromatic + -OIC
Acizi dicarboxilici: nume hidrocarbură+ -DIOIC
 NUMEROTAREA CATENEI:

 grupa funcțională prioritară primește indicele cel mai mic;

 numerotare începe cu 1 de la carbonul din gruparea –COOH
sau cu α de la carbonul imediat învecinat grupării carboxil.

 IZOMERIE:

 De catenă
 De poziție
 De funcțiune: esterii, hidroxialdehidele, hidroxicetonele,
diolii ciclici
 Geometrică (la acizii nesaturați)
 Optică (Ex. Acidul lactic)
 METODE DE OBȚINERE

 Oxidarea hidrocarburilor

R-CH=CH2 + [O]  R-COOH + CO2 + H2O (sistem oxidant K2Cr2O7/H2SO4)

CH2=CH-CH=CH2 + [O]  HOOC-COOH + 2CO2 + 2H2O

R-C≡CH + [O]  R-CO-COOH (sistem oxidant KMnO4/H2O)

C6H5-CH3 + 3[O]  C6H5-COOH + H2O

Ar-CH2-CH2-R+[O]Ar-COOH+R-COOH+H2O
 METODE DE OBȚINERE

 Hidroliza bazică a derivaților trihalogenați geminali

Cl -
OH
HO
R C Cl + 3 H2O R C OH R C OH
- H2 O
Cl OH O

 Hidroliza esterilor

 Acidă – acizi carboxilici

 Bazică – săruri ale acizilor carboxilici (eliberează acidul carboxilic
prin reacția cu un acid mai tare) – aplicație practică saponificarea
grăsimilor
 METODE DE OBȚINERE

 Metode speciale

 Obținerea acidului ftalic prin oxidarea naftalinei (V2O5)

 Obținerea acidului maleic prin oxidarea benzenului (V2O5)

 PROPRIETĂȚI FIZICE

 Gruparea carboxil imprimă polaritate moleculei

 Formează legături de hidrogen

 Sunt solubili în solvenți protici polari

 PROPRIETĂȚI CHIMICE

REACȚII COMUNE CU ALE ACIZILOR ANORGANICI

METALE OXIZII HIDROXIZII

CARBONAȚI
METALELOR METALELOR
CH3COOH +
NaOH CH3COOH +
CH3COOH + Mg CH3COOH + CaO  CuCO3
  CH3COONa + 
(CH3COO)2Mg + (CH3COO)2Ca + H2O (CH3COO)2Cu +
H2 H2O H2CO3
 Mg CuCO3
(R COO)2Mg (R COO)2Cu

R COOH
CaO NaOH
(R COO)2Ca R COONa
 PROPRIETĂȚI CHIMICE

REACȚII SPECIFICE
DESHIDRATARE
ESTERIFICARE ANHIDRIDE ACIDE REACȚIA CU PCl5
ESTERI ORGANICI CLORURI ACIDE

- Reversibilă - Aplicabilitate limitată

- Derivați funcționali
- Reacția inversă - Industrial - metodă ai acizilor carboxilici
alternativă – acizi
carboxilici sau sărurile lor
HIDROLIZĂ cu cloruri acide
 PROPRIETĂȚI CHIMICE

REACȚII SPECIFICE

REACȚIA CU HALOGENII
REACȚIA CU NH3, R-NH2, R2NH
α-HALOGENOACIZI  Aminoacizi
AMIDE
R CH2 COOH + Br2
- primare
- N-substituite
- N, N-disubstituite R CH COOH + HBr
Br
PROPRIETĂȚI CHIMICE

REACȚII SPECIFICE

REACȚIA DE DECARBOXILARE

RCOOH  R-H + CO2

HOOC-CH2-COOH  CH3-COOH + CO2
CH3-CO-CH2-COOHCH3-CO-CH3+CO2
 R'OH PCl5
R COO R' R CO Cl

R COOH
R' CO Cl R' NH2
(R CO)2O R CO NH R'

Br2 NH3
R CH COOH R COO-NH4+
Br
200oC - H2O

R CO NH2

P4O10 - H2O

R C N
 DERIVAȚI FUNCȚIONALI AI ACIZILOR
CARBOXILICI

Esteri Cloruri acide

Z = OR O Z = Cl
R C Z

Anhidride Nitrili Amide

Z = OCOR R-CN NH2, NHR, NR2

 Derivații funcționali ai acizilor carboxilici provin din acizi prin

transformarea grupei –COOH într-o nouă grupă funcțională, care
prin hidroliză reface grupa carboxil.
 O
ESTERII CARBOXILICI
R C O R'

 PENTRU DENUMIREA LOR:

se înlocuiește sufixul –OIC din acid cu –OAT + de + numele
radicalului legat de oxigen

 IZOMERIE:

 De compensație
 De funcțiune (acizi, hidroxialdehide, hidroxicetone)
 ESTERII CARBOXILICI

 METODE DE OBȚINERE

R-COOH + R’-OH  R-COOR’ + H2O

R-COCl + R’OH  R’-COOR + HCl

R-COCl + Ar-OH (Ar-ONa)  R-COOAr + HCl (NaCl)

(R-CO)2O + R’-OH  R-COOR’ + R-COOH

(R-CO)2O + Ar-OH  R-COOAr + R-COOH

 ESTERII CARBOXILICI

 PROPRIETĂȚI CHIMICE: REACȚIA DE HIDROLIZĂ

 În mediu acid - REVERSIBILĂ

O
H+ / toC
R C O R' + H2O R COOH + R'OH

 În mediu bazic - IREVERSIBILĂ

O
R C O R' + NaOH R COONa + R'OH
 CH2 O CO R
GRĂSIMI CH O CO R
(esteri ai glicerinei cu acizi grași) CH2 O CO R

Nr. de atomi de Denumire uzuală/IUPAC

carbon
12 Acid lauric / acid dodecanoic
14 Acid miristic / tetradecanoic
ACIZI SATURAȚI
16 Acid palmitic / hexadecanoic
18 Acid stearic / octadecanoic
Acid oleic / acid cis-9-
ACIZI NESATURAȚI 18
octadecenoic
 CLASIFICARE

ORIGINE ANIMALE CONSTITUȚIE

- Solide TRIGLICERIDE
- Semisolide SIMPLE

VEGETALE
TRIGLICERIDE
- Lichide
MIXTE
- Uleiuri

HIDROGENARE
SICATIVARE
 GRĂSIMI
 PROPRIETĂȚI CHIMICE: REACȚIA DE HIDROLIZĂ

 În mediu acid - REVERSIBILĂ

CH2 O CO (CH2)14 CH3

H+
CH O CO (CH2)14 CH3 + 3H2O 3 CH3 (CH2)14 COOH + CH2 CH CH2
CH2 O CO (CH2)14 CH3 OH OH OH

 În mediu bazic - IREVERSIBILĂ

CH2 O CO (CH2)14 CH3

CH O CO (CH2)14 CH3 + 3NaOH 3 CH3 (CH2)14 COONa + CH2 CH CH2
CH2 O CO (CH2)14 CH3 OH OH OH
 GRĂSIMI
 VALOARE PREPARATIVĂ: REACȚIA DE HIDROLIZĂ / OH-
CH2 O CO (CH2)14 CH3
CH O CO (CH2)14 CH3 + 3NaOH 3 CH3 (CH2)14 COONa + CH2 CH CH2
CH2 O CO (CH2)14 CH3 OH OH OH

 SĂPUNURI

 Substanțe tensioactive
 Cele de Na (solide) și K (lichide) au putere bună de spălare.
 Cele de Ca și Mg sunt greu solubile și nu au putere bună de
spălare.
 DETERGENȚI
 ANIONICI
 Alchilsulfonați: CH3 (CH2)n CH2 SO3-Na+ , n=10-16

 Alchil-arilsulfonați: CH3 (CH2)n CH2 SO3-Na+ , n=6-10

 CATIONICI – Clorură de trimetilalchilamoniu, n=10-16

CH3
CH3 (CH2)n CH2 N CH3]+Cl-
CH3
 NEIONICI – Eter polietoxilat, n= 10-12, biodegradabili

R O (CH2 CH2 O)n (CH2)2 OH

 R C NH2

AMIDE O
R C NH R' R C N R'
O O R''
 PENTRU DENUMIREA LOR:
IUPAC: Numele hidrocarburii + sufixul –AMIDĂ
Exemplu: metanamidă, N-metiletanamidă
UZUAL: din rădăcina numelui acidului carboxilic
Exemplu: formamidă, N-metilacetamidă

-
O O
+
R C NH2 R C NH2

Bazicitate mult mai scăzută decât a aminelor

 AMIDE

 METODE DE OBȚINERE

 Reacția acizilor carboxilici cu amoniac, amine primare și

secundare

 Hidroliza nitrililor

R-C≡N + H2O  R-CONH2

 AMIDE

 PROPRIETĂȚI CHIMICE: REACȚIA DE HIDROLIZĂ

 În mediu acid

H+
CH3 C NH2 + H2O CH3 COOH + NH3
O

 În mediu bazic
HO-
CH3 C NH2 + H2O CH3 COOH + NH3
O
 AMIDE

 PROPRIETĂȚI CHIMICE: DESHIDRATAREA AMIDELOR PRIMARE

P4O10
CH3 C NH2 CH3 CN + H2O
o
tC
O

 REDUCEREA AMIDELOR – cu H2 sau LiAlH4/eter

CH3 C NH2 + 2H2 CH3 CH2 NH2 + H2O

O
 AMIDE

 PROPRIETĂȚI CHIMICE: DEGRADAREA HOFMANN

CH3 C NH2 + NaOBr CH3 NH2 + CO2 + NaBr

O
 NITRILI

 METODE DE OBȚINERE

R-X + NaCN  R-C≡N + NaX

R-CONH2 + P2O5  R-C≡N + H3PO4

R-CH=O + HCN  R-CH(OH)-C≡N

HC≡CH + HCN  H2C=CH- C≡N

 NITRILI
 PROPRIETĂȚI CHIMICE: REACȚIA DE HIDROLIZĂ

R-C≡N + H2O  R-CONH2

R-C≡N + 2H2O  R-COOH + NH3

 REACȚIA DE REDUCERE

R-C≡N + 2H2  R-CH2-NH2; Ni