Gandirea este procesul cognitiv superior de procesare a insusirilor esentiale, necesare si

legice cu ajutorul unor operatii abstract-formale, in vederea intelegerii, explicarii si predictiei

unor relatii cauzale din realitate si a elaborarii unor concepte, notiuni, teorii, sisteme cognitive
ca modele mentale ale realitatii.

Gandirea este procesul psihic care dispune de cel mai vast sistem de operatii. Se pot
distinge 2 tipuri de astfel de operatii: operatii fundamentale, care constituie scheletul de baza
al gandirii si operatii instrumentale, la care gandirea recurge in anumite situatii concrete.

O prima modalitate de operare a gandirii, care face parte din categoria operatiilor
fundamentale, este analiza. Aceasta este operatia de descompunere mintala a unui obiect in
elementele sale componente si de apreciere a semnificatiei fiecarui element in cadrul
intregului. Ea permite delimitarea esentialului de neesential, a necesarului de accidental si
intamplator.

Sinteza consta in reconstituirea mintala a unui obiect din elementele sale date izolat.
Pornind de la analiza, sinteza nu este o simpla asociere sau insumare de elemente disparate, ci
o relationare logica a informatiilor secventiale despre un obiect in vederea evidentierii lui ca
intreg si a legilor lui interne de organizare. De asemenea, ea presupune includerea obiectului, a
itregului intr-o anumita clasa, corelarea lui cu alte obiecte. Produsul sintezei este o unitate
informationala cu valoare cognitive superioara, cu ajutorul careia ne ridicam la nivelul
intelegerii ansamblului. Rezultatul sintezei poate fi supus, la randul sau, analizei, operatie
numita analiza prin sinteza. In acest fel, analiza si sinteza se leaga intr-o succesiunene in cadrul
careia fiecare etapa sporeste gradul de esentializare a cunostintelor noastre despre realitate.

Analiza si sinteza, ca operatii ale gandirii, isi au originile in si sunt precedate de analiza si
sinteza perceptiva. Acestea se desfasoara intr-un plan concret, intuitiv, in timp ce analiza si
sinteza de tip logic se desfasoara in plan mintal, dupa un model si sunt mediate de cuvant si alte
sisteme de semne si simboluri. Finalitatea operatiilor de analiza si sinteza consta in elaborarea
unui model mintal al obiectului descompus si apoi recompus mintal.

Comparatia este acea operatie a gandirii care presupune evidentierea pe plan mintal a
asemanarilor si deosebirilor esentiale ale obiectelor si fenomenelor pe baza unui anumit
criteriu. Prin intermediul ei obiectele si insusirile lor sunt raportate unele la altele in vederea
desprinderii a ceea ce acestea au comun sau diferit.

Daca in plan perceptiv comparatia se impune deseori de la sine prin pregnanta unor
insusiri sau contraste, in plan rational comparatia se desfasoara dupa un anumit plan si are o
anumita finalitate. Finlitatea nu este doar constatativa, ci este subordonata evidentierii unor
raporturi de tipul superior-inferior, a unor pozitii ierarhice intr-un sistem.
 Abstractizarea este operatia de extragere a unor insusiri esentiale, a unor invarianti
cognitivi, insusiri comune pentru o intreaga clasa de obiecte. Abstractizarea este, practic, o
analiza selectiva. In abstractie, selectivitatea opereaza pozitiv prin retinere si negativ prin
eliminare, ignorare, trecere in plan secundar. Limbajul curent se refera frecvent la latura
negativa a abstractizarii prin expresia “a face abstractie de”. De exemplu, toti oamenii au
aceleasi drepturi, abstractie facand de varsta, sex, religie etc. De asemenea, in limbajul curent
intalnim si latura pozitiva a abstractizarii atunci cand desemnam operatia de extragere dintr-o
multime a ceea ce poate fi considerat un factor comun pentru o intreaga categorie de obiecte.

Generalizarea este operatia prin care insusirile extrase cu ajutorul abstractizarii sunt
extinse la o intreaga clasa de obiecte si fenomene. Ea este o operatie predominant sintetica.
Generalizarea permite trecerea de la individual, concret la general sau categorical. Spre
exemplu, simptomele care apar in cateva cazuri de imbolnaviri sunt considerate ca fiind
caracteristice pentru o anumita boala in genere.

Abstractizarea si generalizarea constituie operatiile cele mai complexe ale gandirii si au

un caracter formal, desfasurandu-se exclusiv pe plan mintal. Ele sunt tipice pentru procesarea
de tip ascendent. In plan ontogenetic, ele sunt precedate si anticipate de generalizarea intuitive
de la nivelul reprezentarii. In reprezentare sunt selectate, conservate si redate insusiri din ce in
ce mai putine, mai schematice, dar comune pentru o clasa din ce in ce mai larga de obiecte sau
fenomene. Abstractizarea si generalizarea prezinta grade diferite de profunzime si expansiune
in functie de evolutia cunoasterii umane. Rezultatele celor 2 operatii sunt reunite in legi care
pun in evidenta relatii cauzale cu o sfera cat mai larga de cuprindere. Spre exemplu, legea
efectului, descoperita de savantul American Thorndike, care spune ca o actiune urmata de
succes se consolideaza, iar alta urmata de esec tinde sa fie abandonata.

Concretizarea este operatia de aplicare a notiunilor, principiilor si legilor generale in

analiza, interpretarea si explicarea realului in diversitatea laturilor si formelor sale particulare.
Concretizarea reprezinta un demers descendent al gandirii, in care se trece de la abstract la
concret, de la general la particular.

Inductia este suportul logic al procesarii ascendente. Rationamentul inductiv surprinde

regularitatea si faciliteaza extragerea si formularea unei concluzii generale dintr-o multitudine
de cazuri particulare.

Deductia descrie demersul descendent al gandirii pe verticala cunoasterii.

Rationamentul deductiv porneste de la general, prin interferente si implicatii, si ajunge la cazuri
particulare. Expresia logica a rationamentului deductiv este silogismul in care, pornindu-se de la
2 premise, se extrage o concluzie.
 Din categoria operatiilor instrumentale fac parte algoritmica si euristica. Algoritmica se
caracterizeaza printr-o succesiune strict determinata de pasi a carei respectare conduce in mod
necesar la obtinerea rezultatului preconizat. Algoritmul este, deci, o structura operationala
standardizata ce se exprima printr-o regula precisa. Astfel, in matematica operatiile de calcul au
la baza algorimti specifici: algoritmul impartirii, inmultirii, formula de rezolvare a ecuatiei de
gradul II.

Euristica se caracterizeaza printr-o desfasurare arborescenta in evantai a cautarilor si

transformarilor. Euristica nu se limiteaza la gandirea de tip “da-nu”, “alb-negru”, ci trezeste
productia intelectuala divergenta, in care se admit diverse variante si soluctii considerate a nu fi
reciproc-exclusive, ci complementare.