Îmbunătăţirea redactării de texte

prin utilizarea evaluării bazate pe feed-back sistematic

Coman (Moldovan) Maria-Lavinia
PPPSC, an I

Rezumat
Demersul prezentat îşi propune să îmbunătăţească competența elevilor de redactare de
diverse texte prin utilizarea sistematică a feed-back-ului. Grupul ţintă a fost alcătuit din
nouăsprezece elevi de nivel de clasă a VIII-a. Au fost folosite, în cadrul orelor de curs, teste cu
sarcini de lucru ce le solicitau elevilor redactarea de texte imaginative scurte. S-au oferit reperele
necesare unei rezolvări corecte şi complete, timpul alocat rezolvării unei sarcini fiind de 15 minute.
Completarea de către profesor a grilelor de feed-back a facilitat realizarea unei evaluări prompte
pentru fiecare elev în parte. Profesorul a explicat, pe înţelesul elevilor, ce presupune fiecare
parametru urmărit, a redactat sarcinile, a verificat modul de rezolvare şi a oferit feed-back atât prin
emoticoane, cât şi prin adnotări, verbal şi în scris. Răspunsurile au fost sistematizate într-o fișă de
progres.
Rezultatele susţin că prin utilizarea de feed-back sistematic se îmbunătăţeşte competența
elevilor de redactare de texte diverse.

Argument
Realităţile vieţii contemporane impun o permanentă capacitate de acomodare cu noul. Auzim
des expresia „acum nu se mai face carte ca pe vremea mea”. Şi, totuşi, în şcoli continuă să se
sedimenteze cutume plicticoase, lipsite de orice ancorare în prezentul atât de versatil. Se ajunge la
un paradox: carte „ca pe vremea mea” şi elevi slab pregătiţi. Ce s-a schimbat? Comentariile literare
de altădată pe care mulţi se laudă că „le mâncau pe pâine” alături, deci, de întreaga literatură
română, nu se mai află printre cerinţele Evaluării Naţionale. Mai nou, învăţarea pe dinafară nu mai
ajută. Mai mult decât atât, elevii primesc sarcini de lucru plecând de la un text la prima vedere.
Redactarea de text a devenit, peste noapte, o nebuloasă pentru că s-a transformat într-o experienţă
autentică şi personală fiecărui elev. În acest context, un demers susţinut în care să se explice
elevilor „exigenţele” legate de păstrarea unui stil şi a unui vocabular adecvat, de ordonarea logică a
ideilor într-un text imaginativ, de aşezarea în pagină, de ortografiere este oportun.
Îndrumările oferite la clasă, care se adresau tuturor şi, de multe ori nimănui, nu s-au dovedit
eficiente. În consecinţă, s-au găsit pârghiile necesare ca fiecare elev să primească individual, atât
în scris, cât şi oral, îndrumările de care are nevoie pentru a-şi îmbunătăţi performanţele în privinţa
redactării de texte diverse.

Repere teoretice
Coordonatele cercetării de față sunt fundamentate pe referirile la evaluarea redactării textului
scris din literatura de specialitate. Astfel, în Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri
didactice deschise, Alina Pamfil (2007) subliniază importanța prezenței unui dialog între profesor și
elev în cadrul evaluărilor textelor redactate, dialog ce se poate concretiza sub forma adnotărilor. În
aceeași lucrare, autoarea precizează că exigențele legate de redactare, „cizelarea suprafeței”, pot fi
abordate în cadrul orelor de limbă: „regulile pot fi reluate și exersate prin completarea unor fișe de
lucru individualizate, construite pentru a corecta greșelile identificate de către profesor în
compunerile elevilor: completarea acestor fișe poate fi realizată la începutul sau la sfârșitul orei de
scriere și poate fi notată” (Pamfil, 2007). Același principiu, al comunicării elev-profesor în cadrul
evaluării, este discutat și în lucrarea Teoria și metodologia evaluării: „Este important ca elevii să
înțeleagă nu numai criteriile reușitei, ci chiar să participe la generarea lor. […] În cazul unei evaluări
personalizate, posibilitatea consensului este mai evidentă.” (Cucoș, 2008). Un aspect de care s-a
ținut seama în proiectarea Cercetării este realizarea unui feed-back sistematic, menționat în
literatura de specialitate ca procedură cu impact pozitiv în cadrul eficienței predării (Cojocăreanu &
Vâlceanu, 2006).
Evaluarea individualizată, fundamentată pe dialogul profesor – elev realizat prin intermediul
adnotărilor, constituie nucleul demersului prezentat.

1
Ipoteză
Cercetarea s-a structurat pornind de la următoarea ipoteză: Dacă se recurge în mod
sistematic la o evaluare bazată pe feed-back, atunci competenţa elevilor care vizează redactarea
de diverse tipuri de texte va îmbunătăţi.

Obiectivele cercetării
Pe de o parte, s-a dorit realizarea unei evaluări a textelor redactate de elevi prin feed-back
sistematic atât în scris, cât și oral, fiecărui elev în parte, dar si identificarea rolul evaluării bazate pe
feed-back sistematic în performanţa şcolară, în ceea ce priveşte redactarea de texte diferite.
Totodată, urmărirea progreselor înregistrate de elevi în redactarea de texte diferite a fost o țintă a
demersului prezentat.

Eşantion
Participanţii la Cercetare sunt 19 elevi (dintre care 9 fete) de nivel de clasă a VIII-a dintr-un
Liceu Tehnologic din Prahova. Vârstele elevilor sunt între 13 şi 16 ani. Trei elevi au o situaţie
specială: unul a repetat clasa a VII-a şi ceilalţi doi, nou-veniţi, clasa a VIII-a. Cu toţii beneficiază de
patru ore de Limba şi literatura română pe săptămână conform Planului cadru de învățământ şi de
două ore de pregătire suplimentară pentru Evaluarea Naţională. Pregătirea suplimentară nu are
caracter de obligativitate. Ea vine în sprijinul celor care îşi doresc un studiu aprofundat al noţiunilor
recapitulative.

Metodologia de lucru
Prima etapa a Cercetării a presupus administrarea unui chestionar celor 19 elevi de clasa a
VIII-a ce urmărea familiarizarea cu atitudinea lor faţă de exigenţele redactării de texte diferite, dar
şi cu perspectiva lor faţa de învăţare pornind de la scrierea de text. Întrebările au vizat interesul
manifestat de elev pentru aflarea răspunsului corect (Cauţi să afli dacă răspunsurile tale sunt
corecte la finalul unui text?), pentru autoevaluare (După ce ai redactat un text, îl reciteşti?), pentru
explicaţiile oferite de profesor (Care a fost ultimul lucru asupra căruia ţi s-a atras atenţia că trebuie
îmbunătăţit?). Alte întrebări au urmărit, în mod direct, redactarea de texte şi au solicitat ierarhizarea
activităţilor în redactarea de texte, alegerea celui elementului celui mai dificil în redactare (Ce ţi se
pare cel mai greu de făcut în redactarea de texte?). S-a dorit aflarea tematicilor atractive pentru ei
cu scopul de a adecva sarcina de lucru la propriile lor interese.
În faza a doua a Cercetării s-au propus: un Pre-test, urmat de o serie de alte şase teste şi un
Post-test. Testele au inclus o singura sarcină de lucru de redactare de text, de tipul celei propuse
pentru simularea Evaluării Naţionale şi o grilă de feed-back. La rândul lor, îndrumările oferite prin
Grila de feed-back au fost notate în Fişa de progres a fiecărui elev.
Sarcina de lucru a fost redactată clar, a furnizat reperele pentru o rezolvare completă, a avut
un grad mediu de complexitate, vizând elemente din universul unui elev de clasa a VIII-a.
Grila de feed-back (Tabel 1) a avut ca principal rol să ofere îndrumări fiecărui elev în parte
pentru fiecare componentă a redactării. Acestea au fost structurate pe opt rubrici, dintre care una
pentru data la care a fost rezolvată cerinţa.
Data Unitatea Coerenţa Registrul de comunicare, stilul si vocabularul
compoziţiei textului adecvate conţinutului
☺ ☺ ☺☺☺
Ortografia Punctuaţia Lizibilitatea Asezarea corectă în pagină
☺☺☺ ☺☺☺ ☺☺ ☺

Tabel 1-Grilă de feedback

În loc de note, s-a optat pentru emoticoane de tipul -☺-. Ele au fost gândite pentru a oferi un
alt tip de feed-back elevului, decât cel tradiţional. În spațiul liber, destinat fiecărei componente a
redactării de texte, profesorul a făcut însemnări în scopul susținerii activității elevilor printr-un feed-
back aprofundat. Acestea au inclus încurajări, greşeli frecvente, exemple de urmat, elemente
rezolvate foarte bine, mijloace de îmbunătăţire adresate direct elevului. Cercetarea a fost proiectată

2
astfel încât feed-back-ul să fie oferit rapid, pe cât posibil la următoarea întâlnire, pentru a corecta
diferite aspecte importante atâta timp cât acestea sunt proaspete în mintea elevilor.
Fişa de progres, realizată pentru fiecare elev în parte, urmăreşte evoluţia în timp a
performanţelor legate de redactarea de texte diverse. Se pot observa cu ușurinţă,
regresul/progresul/învăţarea în salturi corespunzătoare fiecărui parametru urmărit în Grila de feed-
back (Unitatea compoziţiei, Coerenţa textului, Registrul de comunicare, Stilul şi vocabularul,
Punctuaţie, Ortografie, Lizibilitate, Aşezare în pagină).
Parametrii enumeraţi mai sus constituie elemente al căror progres a fost urmărit, iar nivelurile
de realizare au fost marcate prin notarea unor semne convenţionale ✓(albastru) şi X (roşu).
Fişa de progres (Tabel 2) s-a dovedit eficientă în stabilirea principalelor teme de discuţie cu
elevii în oferirea de feed-back prompt. Astfel, s-au putut identifica uşor aspectele de îmbunătăţit
pentru fiecare elev în parte în ceea ce priveşte competenţa de redactare de texte diferite.

Tabel 2-Fișă de progres

Unitatea Coerenţa Registrul, Ortografia Punctuaţia Lizibilitatea Aşezare
compoziţiei textului stilul, în pagină
vocabularul
Pretest X X ✓✓✓ ✓X X ✓X X XX X
Test 1 ✓ X ✓X X ✓✓✓ ✓✓✓ ✓X X

Finalul Cercetării a coincis cu Post-testul.

Rezultate

Pentru a verifica ipoteza formulată s-a analizat progresul întregului colectiv de elevi în
privinţa redactării de texte în funcţie de
fiecare parametru la care au primit feed- Figură 1 Evoluția parametrului - Unitatea compoziției
back. Apoi s-au comparat rezultatele 120%
obţinute de elevi în cadrul pre-test-ului şi a
post-test-ului. S-a aflat ce diferenţe sunt în 100%
rezolvarea unor cerinţe similare atât acasă,
80%
cât şi în clasă. S-au punctat două situaţii Unitatea
particulare: a) progresul realizat de unul 60%
compozitiei
dintre elevi în ceea ce priveşte Coerenţa Linear (Unitatea
textului şi b) îmbunătăţirea competenţei 40% compozitiei)
vizate la un elev care a frecventat orele de
limba şi literatura română selectiv. 20%
În ceea ce priveşte Unitatea 0%
compoziţiei (Figura 1) se poate observa că st 1 2 3 4 5 st
tendinţa este de creştere. Această creştere e-te Test Test Test Test Test st-te
este totuşi una sinuoasă, în funcţie de Pr Po
momentul din zi în care se desfăşoară ora de
Figură 2 Evoluția parametrului - Coerența compoziției
limba română (fiind a cincea sau a
35% şasea oră, elevii au întâmpinat
greutăţi în a se concentra), de cât de
30% atractive li s-au părut subiectele de
tratat.
25%
Se constată un maxim de eficienţă în
20% cadrul Testului nr. 4, cel rezolvat acasă.
Coerenţa compoziţiei Coerenţa compoziţiei (Figura 2) este
15% elementul care pune cele mai mari
probleme elevilor. Deşi tendinţa este de
10%
creştere în urma feed-back-urilor
5% sistematice, totuşi există foarte multe
aspecte de îmbunătăţit şi după
0%
1 2 3 4 5 6 7
3
 terminarea Studiului. Perioada scurtă în care s-a desfășurat demersul nu a permis o “reevauare” a
tuturor tipurilor de obstacole în calea obţinerii coerenţei compoziţiei.
În ceea ce priveşte registrul, stilul şi vocabularul (Figura 3) se observă aceeaşi tendinţă de
creştere sigură. Cei mai mulţi elevi utilizau un vocabular adecvat. Graţie feed-back-ului oferit
sistematic, aceştia au reuşit să diferenţieze vocabularul literar, academic de exprimările inadecvate.
Structurile repetitive, vocabularul sărac sunt elemente care se vor diminua în timp, în funcţie de mai
mulţi factori, printre care, cel mai important ar fi lectura.
Figură 3 Evoluția parametrului - Registru, stil, vocabular
90%
80%
70%
60%
50%
40% Registru, stil si vocabular
30%
20%
10%
0%
Pre-test Test 1 Test 2 Test 3 Test 4 Test 5 Post-test

Figură 4 Evoluția parametrului - Ortografie

100% Urmărind parametrii Ortografie (Figura 4) şi

80% Punctuaţie (Figura 5) se poate observa că în
60% ambele situaţii, elevii şi-au îmbunătăţit
40% Ortografie performanţele, beneficiind de explicaţiile
Linear (Ortografie) profesorului oferite individual.
20%
0% De altfel, s-au contabilizat principalele greşeli
ce influenţau negativ parcursul celor doi parametri
şi au fost explicate neclarităţile.
În cazul Punctuației, se observă o creştere
Figură 5 Evoluția parametrului - Punctuație
semnificativă, datorită faptului că, anterior, nu
80% beneficia de prea multă atenţie din partea elevilor.
70% Cel mai mare progres s-a înregistrat în cazul
60% Aşezării în pagină (Figura 6). Acest lucru se
50% datorează faptului că elevii nu acordau atenţia
40%
cuvenită dispunerii paragrafelor. Cei mai mulţi
Punctuaţie
dintre ei, ştiau să încadreze corect în pagină un
30%
20% Linear (Punc- text însă tratau cu superficialitate acest aspect,
tuaţie) considerându-l lipsit de importanţă. Li s-a explicat
10% că redactarea de texte diferite presupune şi
0% atenţia la aspectul scriiturii, atât din punctul de
st 1 2 3 4 5 st vedere al Lizibilităţii, cât şi din punctul de vedere
e-te Test Test Test Test Test st-te
Pr Po
al Aşezării în pagină.

Figură 6 Evoluția parametrului - Așezare în pagină

90%
80%
S-a realizat o comparație între punctul de 70%
plecare, marcat prin Pre-test şi sfârşitul demersului - 60%
50%
Post-test (Figura 8). Deşi Cercetarea s-a efectuat pe o 40% Aşezare în pagină
perioadă de timp scurtă (două săptămâni), se observă 30% Linear (Aşezare în
un progres în cadrul fiecărui parametru, cu un punct 20% pagină)
maxim la Aşezarea în pagină. 10%
0%
st 1 2 3 4 5 st
e-te Test Test Test Test Test st-te
Pr Po

4
 Figură 7 - Rezultate Pre-test vs. rezultate Post-test
100% Este sugestiv să se compare rezolvarea de
80%
60%
sarcini similare atât în clasă şi acasă
40% (Figura 7) pentru a observa în care dintre
20% cazuri elevii dovedesc o mai bună
0% Pre-test concentrare, o atenţie pentru detalii sporită.
ei ei r e ie e ă Post-test După cum era de aşteptat, sarcina
ziţi ziţi bula rafi uaţ litat agin
p o po ca to
g
nct ib
i p rezolvată acasă a fost tratată cu mai multă
com com şi vo Or Pu Liz e în Figură 8 - Sarcină rezolvată acasă vs. sarcină rezolvată în clasă
a a l ar
ate enţ , sti ş ez
it er u A seriozitate, performanţele
în privinţa
Un Co istr redactării de texte acasă fiind
ridicate faţă
g
Re
de cele de care au dat dovadă în timpul
rezolvării în timpul orei de curs. Rezolvarea sarcinilor la şcoală s-a făcut după ce s-a asigurat un
climat propice.
În continuare, vor fi prezentate două situaţii particulare pentru a sublinia felul în care elevii și-
au îmbunătăţit competenţa vizată.
Din Fişa de progres a elevei NM
(Tabel 3), a fost extras parametrul Unitatea compoziţiei
Coerenţa textului pentru a sublinia că, Aşezare în pagină 100% Coerenţa compoziţiei
datorită evaluării bazate pe feed-back 50%
sistematic, eleva a reuşit să-şi scoala
îmbunătățească competenţele în privinţa 0% acasa
redactării de texte. Lizibilitate Registru, stil şi vocabular

Punctuaţie Ortografie

Tabel 3 – Fișă de progres a elevei NM,

parametru Coerența textului

Coerenţa textului Pre-testul “trage un semnal de alarmă” cu privire la

diferite tipuri de greşeli, atât la nivel lexical, cât şi la
X nivel gramatical. După discuţia cu profesorul, care
- Fraze prea lungi; a avut în vedere îndrumarea spre o rezolvare
Pre-test - Incoerenţă lexicală; corectă şi completă, se poate observa că
- Incoerenţă problemele legate de incoerenţă a textului s-au
gramaticală; rezolvat în mare parte.
Test 1 X - Cacofonie; Fişa de progres de mai jos (Tabel 4)
Test 2 X - Fraze lungi; urmăreşte evoluţia elevului SM, elev care repetă
Test 3 X - Fraze lacunare; clasa a VIII-a şi care nu a participat la Cercetare
Test 4 decât selectiv, absentând des.
✓ Bine! Se poate observa ca discontinuitatea în
(acasă)
Test 5 X - Topică inversată rezolvarea de sarcini şi, implicit, în primirea de
Post-test ✓ Bine! feed-back a determinat, în general, fluctuaţii (vezi
parametrii Lizibilitate, Punctuaţie , Registrul, stil,
vocabular).
S-au îmbunătăţit trei parametri – Unitatea compoziţiei, Aşezarea în pagină, Ortografia. În ceea
ce priveşte Coerenţa, nivelul a rămas acelaşi şi nu au apărut îmbunătăţiri.
Este importantă participarea sistematică, liniară la orele de curs. Altfel, este puţin probabil să
se asigure un progres real în privinţa tuturor parametrilor.
Totuşi, trebuie subliniat că un efort susţinut, chiar şi numai din partea profesorului poate ajuta
la îmbunătăţirea redactării de texte diverse, în privinţa anumitor aspecte. Au existat discuţii multiple
cu elevul pentru a-i se explica importanţa prezenţei şi mai ales a participării active în cadrul
procesul instructiv - educativ ( Acestea au fost atât personale, cât şi in prezenţa prof. diriginte şi a
părinţilor).

Tabel 4 – Fișa de progres a elevului SM

5
 Unitatea Coeren Registrul, Ortograf Punctuaţ Lizibilitat Aşezar
compoziţi ţa stilul ia ia ea e în
ei textului , pagină
vocabular
ul
Test X X ✓✓✓ ✓X X ✓X X XX X
1
Tes ✓ X ✓X X ✓✓✓ ✓✓✓ ✓X X
t2
Tes ✓ X ✓✓X ✓✓✓ ✓X X ✓✓ X
t4
Pos ✓ X ✓✓X ✓✓✓ ✓✓X ✓X ✓
t-
test

În încheierea analizei rezultatelor cercetării, este oportun să se evidențieze care sunt

performanţele elevilor în privinţa
Figură 9 Coerența compoziției - opinie exprimată în chestionar vs. performanțe celui mai important lucru de realizat
în redactarea unui text (preferinţă
Unitatea compoziţiei exprimată prin răspunsul la întrebarea 4
din Chestionar), şi anume Coerenţa
Aşezare în pagină 100% Coerenţa compoziţiei
compoziţiei.
50% Elementului celui mai important în
chestionar
0% viziunea elevilor, Coerenţa compoziţiei,
post test
îi Lizibilitate Registru, stil şi vocabular corespunde progresul cel mai redus
(conform Post-test). Cu alte cuvinte,
graficul din Figura 9 „pune degetul” pe
Punctuaţie Ortografie problemă. Elevii înţeleg că în această
privinţă întâmpină cele mai mari
probleme, de aceea îi oferă importanţă
majoră însă lipsesc performanţele.
Profesorul este cel care trebuie să continue să insiste în îmbunătăţirea acestui aspect şi după
finalul demersului.

Concluzii
Rezultatele Cercetării confirmă faptul că oferirea de feed-back susţinut îmbunătăţeşte
competenţa redactării de texte diferite în cazul elevilor de clasa a opta. Se observă un maxim de
creştere a performanţelor în cazul parametrului Aşezare în pagină, aspectul principal de îmbunătăţit
rămânând Coerenţa compoziţiei. Prestaţia elevilor în ceea ce priveşte parametrii: Punctuaţie,
Lizibilitate, Aşezare în pagină a suferit creşteri vizibile, deoarece aceste aspecte erau şi cel mai
uşor de îmbunătăţit. În cazul lor, de cele mai multe ori, a fost nevoie doar de o atenţie sporită din
partea elevilor pentru a obţine progresul. În cazul Coerenţei compoziţiei şi a Registrului, stilului şi
vocabularului, o îmbunătăţire substanțială va apărea după un demers susţinut pe o perioadă mult
mai lungă de timp.
Dată fiind perioada scurtă de desfăşurare a Cercetării, este bine să se susţină acest demers şi
pe mai târziu pentru a obţine cele mai bune rezultate.
Deşi, în trecut, elevii se concentrau pe obţinerea unor note cât mai mari, îmbucurător este
faptul că elevii şi-au mutat atenţia spre îmbunătăţirea performanţelor, în contextul în care ceea ce s-
a încercat să se realizeze este crearea unui mediu educaţional în care plăcerea, stimularea şi
provocarea sunt susţinute prin demersuri repetate într-o perioadă de timp foarte scurtă.

Bibliografie
Cojocăreanu, G., & Vâlceanu, A. (2006). Didactica specialității-limbă și literatura română - Craiova: Arves.
Cucoș, C. (2008). Teoria și metodologia evaluării. Iași: Polirom.

6
Pamfil, A. (2007). Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Pitești:
Paralela 45.