Referat

Nursing pediatrie
Malnutritia

Prof: Dumitru D. Elev:Caragel Dana Cristiana

Anul: III

1
 Malnutritia

Prof: Dumitru D. Elev:Caragel Dana Cristiana

Anul: III

2
 Malnutriția
Malnutriția înseamnă insuficiența unuia sau mai multor elemente nutritive
necesare pentru sănătatea și buna-creștere a oamenilor. Malnutriția primară este
cauzată de lipsa anumitor elemente esențiale din dietă, precum vitamine, minerale
sau proteine. În anumite regiuni din lume, o economie săracă sau anumite condiții
regionale precum seceta sau suprapopularea, pot duce la o diminuare a
disponibilității alimentelor. Aceasta poate influența capacitatea populației din zona
respectivă de a se hrăni corespunzător. Malnutriția poate apărea și în situațiile în
care alimentele sunt disponibile și suficiente. Malnutriția secundară este cauzată de
imposibilitatea absorbției sau utilizării nutrienților (precum în cazul instalării
anumitor boli ce afectează tractul gastrointestinal, tiroida, rinichii, ficatul sau
pancreasul), de creșterea nevoilor de nutrienți (precum în cazul creșterii la copii,
arsurilor, procedurilor chirurgicale, sarcina, febra) sau de excreții excesive (diaree).
Definiție și simptome
Malnutriția sau subnutriția este o afecțiune care rezultă dintr-o alimentație în
care nutrienții nu sunt suficienți sau sunt prea numeroși, într-o asemenea proporție
încât să declanșeze probleme de sănătate.
 Nutrienții implicați pot include: calorii,  proteine,  carbohidrați,  vitamine
sau  minerale.
Se utilizează, în special, pentru a face referire la subnutriție, caz în care nu
există suficiente calorii, proteine sau micronutriențiîn alimentație; însă, aceasta mai
include și supraalimentația. 
Dacă subnutriția apare pe durata sarcinii sau înainte de împlinirea vârstei de
doi ani a copilului, poate cauza probleme de dezvoltare, atât fizică, cât și
mentală. Subnutriția extremă, cunoscută sub numele de înfometare, poate avea
simptome ce includ: stagnarea în înălțime, corp slab, niveluri de energie foarte

3
scăzute, abdomen și picioare umflate. De asemenea, acești oameni sunt predispuși
la infecții și stări de frig. Simptomele deficienței de micronutrienți depind de
micronutrientul care lipsește.
Cauze
Subnutriția este cel mai frecvent cauzată de indisponibilitatea unei
alimentații de bună calitate. Acest lucru este adesea asociat cu prețurile ridicate la
alimente și sărăcia. Poate fi de vină și lipsa alăptării, precum și un număr de boli
infecțioase, cum ar fi: gastroenterita, pneumonia, malaria și rujeola, ce cresc
necesarul de nutrienți.  Există două tipuri principale de subnutriție: malnutriția
protein-calorică și deficiențele de alimentație. Malnutriția protein-calorică are două
forme severe: marasmul (lipsa de proteine și calorii) și kwashiorkor (lipsa de
proteine).
Deficiențele comune de micronutrienți includ: lipsa de fier, iod și vitamina
A. 
Pe parcursul sarcinii, din cauza cererilor în creștere, deficiențele au devenit
mai comune.] În anumite țări în curs de dezvoltare, supraalimentația sub formă
de obezitate începe să apară în aceleași comunități în care este prezentă și
subnutriția. Alte cauze ale malnutriției includ anorexia nervoasă și chirurgia
bariatrică. 
La vârstnici, malnutriția devine un fenomen comun din cauza factorilor
fizici, psihologici și sociali.
Malnutitia a fost impartita in doua tipuri :
1. Malnutitie primara, specifica infectiilor fecale (citomegalovirus si
toxoplasmoza), infectii repatate sau\si netratate (bronhopneumonii, TBC sau
infectii urinare cornice) dar si boli genetice, cromozomiale sau metabolice si
tulburari de digestive si absortie intestinala (pancreatita cronica, carente de
vitamine, tulburari intestinale, neoplasme intestinale etc.)
4
 2. Malnutritia secundara, se datoreaza deficitului de aport alimentar
calitativ si cantitativ, a lipsei apei potabile, foametea (sau greva foamei).
La copii, cauzele de malnutritie pot fi: hipogalactia materna, diversificarea
tartiva, alimentatia necorespunzatoare in functie de factori etnici, religiosi sau
familiari.
Factorii favorizanti sunt greutatea mica la nastere (sub 4 luni) , conditiile
nefavorabile de trai (venit scazut , familii defavorizate ,mediul social aspru.
Simptomele malnutritiei

Simptomele malnutritiei sunt dependente de micronutrientul deficitar si in in

mod frecvent sunt reprezentate de catre:
 Scadere ponderala datorata pierderii masei adipoase si musculare cu
BMI body mass index-indice de masa corporala <18.5;
 Fatigabilitate;
 Incetinirea metabolismului bazal (organismul reduce rata
metabolismului bazal prin scaderea cantitatii de energie consumata in vederea
efectuarii proceselor metabolice esentiale);

5
  Hipotermie;
 Edeme ale membrelor inferioare, ascita datorata carentei proteice
severe;
 Pierderea pilozitatii corporale, piele uscata si fanere friabile (unghii
sfaramicioase);
 Scaderea capacitatii de reactie a sistemului imunitar la infectii;
 Dificultati de concentrare, letargie, pierderea constientei;
 Insuficienta cardiaca si respiratorie.
Diagnosticul malnutritiei
Diagnosticul malnutritiei se stabileste cu ajutorul examenului clinic al
bolnavului si al investigatiilor paraclinice care cuprind:
 Investigatii pentru stabilirea etiologiei infectioase sau parazitare
a deficitului nutritional: hemoleucograma, frotiu sangvin in picatura groasa
(malarie), urocultura, examen coproparazitologic (parazitoze intestinale),
coprocultura (infectii intestinale bacteriene, examen bacteriologic al sputei
(infectie cu bacil Koch), serologie (HIV);
 Investigatii de laborator pentru dozarea electrolitilor (sodiu, potasiu,
calciu), stabilirea statusului proteic (proteine totale, electroforeza proteinelor
serice), dozarea vitaminelor serice si ale oligoelementelor, evaluarea statusului
imunologic;
 Investigatii imagistice cu ajutorul CT si RMN pentru depistarea
tumorilor care determina deficitul nutritional.
Tratamentul in malnutritie
Tratamentul malnutritiei primare are ca scop realimentarea bolnavului cu
ajutorul unui plan nutritional care sa corespunda cerintelor organismului si se
efectueaza sub supraveghere atenta a medicului curant.

6
 In mod frecvent sunt utilizate diete hiperproteice si hipercalorice pentru
refacerea masei musculare si cresterea in greutate pana la valori normale ale
indicelui de masă corporală IMC. Planul nutrițional trebuie sa cuprinda alimentatie
variata care sa fie impartita in portii mici si consumata in cadrul a 3 mese
principale si 3 gustari.
In situatiile in care pacientul nu se poate alimenta singur, suportul nutritional
poate fi asigurat prin nutritie parenterala (perfuzie intravenoasa). Nutritia enterala
se realizeaza cu ajutorul unor sonde nazogastrice sau al gastrostomei, dispozitive
medicale prin intermediul carora nutrientii sunt introdusi direct in stomac sau
jejun.
Tratamentul medicamentos al malnutritiei utilizeaza preparate anabolizante,
antidepresive, anxiolitice si simptomatice care sunt administrate la recomandarea
medicului curant in functie de fiecare caz in parte. Antibioticele, terapia antivirala
si antiparazitara dar si cea oncologica sunt utilizate in tratamentul etiologic al
malnutritiei secundare in functie de afectiunea preexistenta care ii determina
aparitia.
Fizioterapia si psihoterapia reprezinta metode de tratament nemedicamentos
adjuvante utilizate cu succes in cazul pacientilor cu status nutritional deficitar.
Malnutriția la copii
Malnutriția reprezintă o perturbare cronică a stării de nutriție și este frecvent
întâlnită în rândul sugarilor sau a copiilor de vârste mici, din cauza carențelor
nutriționale care pot apărea și care pot duce la apariția unor perturbări metabolice
în cadrul organismului malnutrit, cu modificări morfofuncționale destul de grave și
de cele mai multe ori de necorectat.
Malnutriția se caracterizează, în faza acută, prin greutate mică față de vârsta
copilului și ulterior, în faza cronică, greutate mică față de talia copilului.

7
Malnutriția poate apărea prin aport alimentar insuficient, prin pierderi crescute de
proteine în cadrul anumitor afecțiuni, prin creșterea necesarului de substanțe
nutritive (în perioada de creștere) sau în cadrul diferitelor boli cronice, datorită
catabolismului crescut generat de către medicamentele administrate.
În cadrul acestei afecțiuni sunt cuprinse și subnutriția și obezitatea deopotrivă. Pot
fi descrise două forme de malnutriție: malnutriția acută și malnutriția cronică.
Malnutriția poate fi asociată unui deficit caloric, deficit proteic sau deficit protein-
caloric.
Termenul de malnutriție poate prezenta semnificații variate:
 pentru nutriționiști, malnutriția este considerată o stare patologică
caracterizată prezența unui deficit sau a unui exces de substanțe nutritive în
organism
 pentru medicii pediatrii, malnutriția reprezintă starea secundară
apărută în urma proteic și energetic cronic, care va determina reducerea masei
musculare și a țesutului adipos, scăderea capacității de apărare infecțioasă și
perturbarea funcționalității organismului.
Cauze și factori de risc
Factorii de risc implicați în apariția stării de malnutriție pot fi împărțiți în
factori de risc favorizanți și factori de risc determinanți.
Factorii de risc nefavorabil sunt reprezentați de următoarele aspecte:
 vârsta mică
 prematuritate
 condiții socio-economice reduse
 mediu familial nefavorabil.
Factorii de risc determinanți sunt reprezentați de următoarele aspecte:
 deficit alimentar: diluarea excesivă a laptelui, dificultăți de alimentare,
hipogalactie maternă, diminuarea rațiilor zilnice de alimentare, aspecte religioase,
8
urmarea unor diete alimentare cu restricție de lipide sau proteine, aport crescut de
făinoase, utilizarea îndelungată a formulelor semicremate, sindrom diareic, diaree
recidivantă
 bolile infecțioase cronice sau recidivante
 antibioterapia administrată pentru tratarea diferitelor boli infecțioase
poate determina apariția malabsorbției sau a anorexiei
 lipsa de îngrijire a copilului: nerespectarea ritmului de alimentație
prestabilit de către medic, privarea de afectivitate, aport alimentar redus în
comparație cu vârsta copilului, locuință insalubră
 boli psihosomatice: anorexia nervoasă, anomalii ereditare, anomalii
enzimatice, vărsături recurente, malformații, sindroame de malabsorbție (specifice
următoarelor afecțiuni: boala celiacă, deficitul congenital de lactază, fibroza
chistică).
Patogenie
În cazul lipsei de aport alimentar, organismul stimulază mecanismele de
furnizare a energiei de la nivelul depozitelor energetice, reprezentate de țesutul
adipos, triglicride, proteine și glicogen prezente la nivel hepatic și muscular. În
urma procesului de consumare a glicogenului are loc transformarea grăsimilor în
glicerol și acizi grași. Acizii grași vor fi utilizați în scopul funizării de energie.
Principalele surse de energie sunt reprezentate de glicogen, proteine și trigliceride.
În scopul furnizării de energie, glicogenul va fi transformat în alfa glicerol-fosfat,
proteinele în aminoacizi iar trigliceridele în acizi grași liberi. Rezultatul acestor
transfomări va fi atrofia musculară și scăderea țesutului adipos, cu apariția
secundară a scăderii ponderale.
Pentru a contrabalansa deficitul nutritiv și pentru furnizarea energiei
necesare creierului, apar numeroase reacții biologice, biochimice și hormonale.
La nivelul stomacului apare atrofia mucoasei gastrice și scăderea secreției de acid
9
clorhidric, cu diminuarea funcției gastroice de a împiedica pătrunderea
bacteriilor. La nivelul intestinelor și al duodenului se produce alterarea
morfopatologică a ganglionilor și a plexurilor nervoase și aplatizarea vilozităților
intestinale.
Formele severe de malnutriție determină apariția următoarelor perturbări
structurale și funcționale:
 pancreatice (prin perturbarea mecanismului de acțiune a amilazei,
lipazei, chemotripsinei și a tripsinei): afectarea pancreasului exocrin - fibroză
pancreatică
 hematologice: anemie normocromă, microcitară sau macrocitară;
sindrom hemoragipar
 hepato-biliare: sindromul de malabsorbție a vitaminelor liposolubile și
a lipidelor, prin reducerea concentrației de acizi biliari conjugați
 imunologice: scăderea sistemului imunitar al organismului prin
perturbarea imunității celulare și umorale și deprimarea mecanismului de apărare
imunologică
 hormonale: hipoglicemie
 alterarea proceselor de creștere și dezvoltare: întârzierea maturării
oase și a dezvoltării musculare.
Clasificarea malnutriției
În funcție de indicele ponderal, copiii cu malnutriție pot fi încadrați în
următoarele categorii:
 copii al căror indice ponderal reprezintă 75-90% din valoarea normală
a greutății corporale
 copii al căror indice ponderal reprezintă 60-75% din valoarea normală
a greutății corporale

10
  copii al căror indice ponderal reprezintă sub 60% din valoarea
normală a greutații corporale.
 În funcție de gravitatea manifestărilor clinice apărute, pot fi descrise
trei forme de malnutriție:
 malnutriția uşoară
 malnutriția medie
 malnutriția severă.
În funcție de valoarea indicelui statural pot fi descrise trei forme de malnutriție:
 malnutriție grad I, talia copilului reprezintă 90-95% din talia
corespunzătoare vârstei
 malnutriție grad II, talia copilului reprezintă 85-90% din talia
corespunzătoare vârstei
 malnutriție grad III, talia copilului reprezintă sub 85% din talia
corespunzătoare vârstei.
În funcție de valoarea indicelui nutrițional, pot fi descrise trei forme de malnutriție:
 malnutriție grad I, copilul prezintă o greutate de 80-90% din greutatea
corespunzătoare taliei ideale
 malnutriție grad II, copilul prezintă o greutate de 70-80% din
greutatea corespunzătoare vărstei şi înălțimii sale
 malnutriție grad III, copilul prezintă o greutate de sub 70% din
greutatea corespunzătoare vârstei şi înălțimii sale.
Semne și simptome clinice
Manifestările clinice care apar în cadrul malnutriției sunt următoarele și
variază în funcție de gravitatea stării de malnutriție:
 deficit ponderal (scădere ponderală)
 apetit alimentar nomal sau diminuat

11
  scăderea rezistenței la infecții, cu dezvoltarea frecventă a unor infecții
respiratorii sau digestive
 diminuarea țesutului adipos subscutanat de la nivelul toracelui și a
abdomenului
 diminuarea țesutului adipos subcutanat de la nivelul membrelor
inferioare
 hipotonie musuclară
 edeme
 tegumente palide, flasce
 descuamări tegumentare, fisuri
 fanere friabile
 în anumite cazuri pot apărea escare sau eritem fesier
 facies îmbătrânit, de formă triunghiulară; maxilare proeminente,
bărbie ascuțită și buze subțiri
 hepatomegalie
 cardiomegalie (în formele severe)
 toleranță digestivă normală sau redusă
 curbă ponderală staționară sau în scădere
 diminuarea sau menținerea în limite normale a activității motorii
 oligurie
 apatie
 agitație
 indiferență față de lucrurile înconjurătoare
 manifestări clinice specifice anemiei (paloare tegumentară, păruscat și
friabil, choilonichie, platonichie, tahicardie, dispnee, palpitații, oboseală, astenie,
etc.).

12
 Diagnostic
Diagnosticul de malnutriție se pune coroborând datele prezente la
examinarea clinică a bolnavului (prezența semnelor clinice descise anterior,
măsurarea greutății, a taliei și a indicelui de masă corporal; măsurarea indicelui
nutrițional, măsurarea perimetrului cranian și a circumferinței brațului mediu;
determinarea pliului cutanat tricipital) cu datele obținute în urma efectuării
investigațiilor paraclinice (hemoleucogramă și biochimie, determinări enzimatice,
teste bacteriologice și parazitare, dozări hormonale, determinarea electroliților
serici, evaluarea reactivității imunologice, a toleranței digestive și a dezvoltării
neuropsihice).
Diagnostic diferențial
Este necesară diferențierea malnutriției primare (apărute în urma deficitului
alimentar datorat mai multor factori precum sărăcia, lipsa afectivității materne,
lipsa educației, regim alimentar restrictiv, comportament alimentar baza pe
respectarea anumitor principii religioase, etc.) de malnutriția secundară, apărută în
cadrul anumitor afecțiuni (precum greutatea mică la nștere, malformații cardiace
congenitale, afecțiuni endocrinologice - insuficiența de somatotrop,
hipotiroidismul; afecțiuni metabolice - diabetul zaharat infantil; encefalopatii
cronice infantile, boli genetice, imunodeficiențe ereditare sau dobândite).
Investigații paraclinice:
 Analizele generale ale sângelui. Hemoleucograma poate indica
prezența anemiei prin scăderea valorii hemoglobinei și a numărului de eritrocite.
Examenul biochimic al sângelui poate indica scăderea valorilor ureei și a
creatininei, scăderea glicemiei, a colesterolului, a lipidelor și a trigliceridelor.
 Determinarea protrombinemiei poate indica prezența sindromului
hemoragipar, prin scăderea valorilor protrombinei în sânge asociată
trombocitopeniei (scăderea numărului de trombocite).
13
  Dozarea serică a aminoacizilor esențiali poate indica valori scăzute ale
acestora.
 Determinarea electroliților serici poaate indica valori scăzute ale
fierului, fosforului și a cuprului în organism. De asemenea, poate apărea carența de
acid folic, vitamina B și vitamina C în organism.
 Testele bacteriologice și parazitologice pot indica agentul patogen, în
cazul malnutriției secundare bolilor infecțioase.
Tratament
Profilaxia malnutriției la copii presupune respectarea unor măsuri educative,
socio-economice și medicale care au rolul de a reduce numărul de copii afectați de
malnutriție. Aceste măsuri presupun respectarea următoarelor aspecte:
 adoptarea unui regim alimentar natural
 administrarea corectă a alimentației mixte: în cazul copiilor proveniți
din mame cu hipogalactemie, este necesară administrarea preparatelor din lapte
praf conforma vârstei
 instituirea precoce a alimentației diversificate, conform vârstei
 respectarea măsurilor de îngrijire
 prevenirea infecțiilor digestive
 diagnosticarea precoce și administrarea unui tratament corespunzător,
în caz de apariție a infecțiilor digestive
 evitarea administrării îndelungate a medicamentelor antibiotice
 prevenirea bolilor infecțioase prin vaccinare
 administrarea tratamentului corespunzător în cazul prezenței unor
anomalii enzimatice sau a malformațiilor congenitale.
Tratamentul curativ administrat copiilor malnutriți presupune respectarea
unor măsuri igieno-dietetice, pentru corectarea deficitului nutritiv și administrarea

14
tratamentului etiologic, medicamentos de combatere a diferitelor afecțiuni, în cazul
malnutriției secundare.
Măsurile igieno-dietetice presupun plasarea copilului într-o cameră cu
microclimat optim (bine aerisită, încălzită, ferită de zgomote și agitație),
respectarea igienei corporale și a lenjeriei, asigurarea aportului glucidic, proteic,
caloric, vitaminic, lipidic și de oligoelemente.
 Aportul glucidic este cuprins între 10 și 18 g/kg corp/zi
 Aportul proteic este cuprins între 3 și 6 g/kg corp/zi, în funcție de
severitatea sindromului de malnutriție
 Aportul caloric va fi cuprins între 140 și 180 kcl/kg corp/zi
 Aportul lipidic va fi de 4-5 g/kg corp/zi.
Tratamentul medicamentos este indicat în cazul malnutriției secundare
apărute în cadrul evoluției diferitelor boli și presupune îndepărtarea acestor
afecțiuni.
 În cazul malnutriției apărute în cadrul anemiei, este necesară
administrarea preparatelor din fier, a vitaminelor din grup B sau a acidului folic, în
funcție de etiologia sindromului anemic.
 În cazul malnutriției apărute pe fondul unor afecțiuni de natură
infecțioasă, respiratorie sau digestivă, este necesară administrarea antibioterapiei,
în caz de etiologie bacteriană; a preparatelor antivirale și a medicației
antiinflamatorii, în caz de etiologie virală.
 În cazul malnutriției secundare rahitismului carențial, este necesară
inițierea terapiei cu vitamină D.
 În cazul malnutriției asociată unui deficit de oligoelemente (precum
magneziu, calciu sau potasiu), se recomandă administrarea sulfatului de magneziu
20%, a clorurii de potasiu 7,5% sau a calciului gluconic 10%, în funcție de
deficitul prezent.
15
În caz de perturbare a funcției pancreatice, cu rducerea acctivității enzimelor
pancreatice (lipaza, tripsina, amilaza chemotripsia), se recomandă administrarea
suplimentelor pe bază de fermenți pancreatici (Digestal, Triferment, Festal,
Cotazym, etc.).
Evoluție. Prognostic. Complicații
Evoluția bolii depinde foarte mult de gradul de severitate a malnutriției.
Malnutriția apărută în perioada postnatală, în primele zile de viață, prezintă o
evoluție mai gravă față de malnutriția apărută tardiv, în cadrul primelor luni de
viață. Formele severe fără răspuns la tratamentul administrat, însoțite de infecții
recurente, prezintă mortalitate crescută. Netratată corespunzător și la timp,
malnutriția determină apariția retardului staturo-ponderal, al compoziției corporale
și intelectual.
Complicațiile care pot apărea în cadrul malnutriției sunt complicații de
natură vitaminică sau infecțioasă.
Complicațiile caracterizate prin deficit vitaminic sunt următoarele:
 Anemie hipocromă nutrițională (apărută prin deficit de vitamina C, B1
și fier)
 Rahitismul carențial (apărut prin deficit de vitamină D)
 Scăderea acuității vizuale (secundară deficitului de vitamină B12,
vitamină A și zinc)
 Cecitate (apărută prin deficit de vitamină A).
Complicațiile de natură infecțioasă sunt reprezentate de:
 Infecții urinare
 Bronhopneumonii
 Piodermite
 Otomastoidite
16
  Infestații cu diverși paraziți
 Otite medii
 Infecții virale sau micotice
 Septicemii.
Prognosticul este diferit în funcție de gravitatea bolii. Consecințele pe
termen scurt al sindromului de malnutriție sunt dezechilibrele acido-bazice și
electrolitice apărute, deficitul ponderal, hipoproteinemia, hipoglicemia și, în final,
insuficiența hepatică. Acestea apar în cadrul formelor sever până în jurul vârstei de
6 luni și prezintă risc crescut de evoluție spre exitus (deces). Consecințele pe
termen lung ale malnutriției sunt deficitul de dezvoltarea fizică și intelectuală,
perturbarea capacității de atenție și a activității motorii, reducerea performanțelor
intelectuale.

17
 Bibliografie
Malnutrition, link: https://emedicine.medscape.com/article/985140-overview
Malnutrition, link: https://www.nhs.uk/conditions/malnutrition/
Malnutrition, link: https://medlineplus.gov/malnutrition.html
https://www.la-pediatru.ro/info/malnutritia-la-copii
https://www.medicover.ro/despre-sanatate/malnutritia-factori-favorizanti-simptome-si-
tratament,599,n,295
https://www.qbebe.ro/copilul/alimentatia_copilului/malnutritia_la_copii
https://pediatrie.usmf.md/wp-content/blogs.dir/106/files/sites/106/2014/09/Malnutritia-copil.doc.pdf

https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/malnutritia

18