Manual Broiler 2021 - ROSS

BROILER Manual de
Management
2014
An Aviagen Brand
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308Prefată
Acest Manual
Scopul acestui manual este de a ajuta clientii Aviagen® să optimizeze performantele loturilor de broiler. Acesta nu
este destinat să furnizeze informatii stricte privind fiecare aspect al managementului puiului de carne, ci
pentru a atrage atentia asupra problemelor importante, care dacă sunt neglijate pot reduce performantele
loturilor. Obiectivele de management prezentate în acest manual au scopul de a mentine sănătatea și bunăstarea
păsărilor, și realizarea unor performante bune de creștere și procesare.
Informatiile prezentate sunt o combinatie de date provenite din studii interne de cercetare, cunoștintele știintifice
publicate și din experienta practică și abilitătile echipei tehnice a Aviagenului. Cu toate acestea, îndrumările
din prezentul manual nu pot proteja împotriva tuturor variatiilor de performantă care pot apărea din mai multe
motive. Prin urmare Aviagen, nu își asumă responsabilitatea pentru consecintele utilizării acestor informatii
pentru a gestiona loturile de pui broiler.
Furnizarea de servicii tehnice
Pentru informatii suplimentare cu privire la gestionarea loturilor de pui broiler vă rugăm să contactati departamentul
local de Servicii Tehnice, managerul local Aviagen, sau accesati site-ul www.aviagen.com.
Folosirea acestui manual

Găsirea unui subiect
Pe partea dreaptă a manualului se găsesc etichetele albastre. Aceste etichete permit cititorilor accesul imediat la
acele sectiuni și subiecte în care acestia sunt îndeosebi interesati.
Cuprinsul redă titlul și numărul paginii fiecarei sectiuni și subsectiuni. La sfarșitul manualului puteti gasi un
index alfabetic al cuvintelor cheie.
Punctele cheie și informatii utile
Căutati acest simbol pentru a găsi punctele cheie care subliniază aspecte importante ale
tehnologiei de creștere și proceduri critice.
Căutati acest simbol pentru a găsi sugestii de informatii utile pe subiecte specifice în acest
manual. Aceste documente pot fi gasite în librăria virtuală de pe siteul Aviagen.com.
Suplimente ale acestui manual
Suplimentele acestui manual contin obiective de performantă care pot fi atinse cu un control bun al managementului,
nutritiei, mediului, precum și al sănătătii; Specificatiile nutritionale sunt de asemenea disponibile. Toate informatiile
tehnice și de management pot fi găsite online pe Aviagen.com, contactând reprezentantul local Aviagen, sau
prin email info@aviagen.com.
02 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Cuprins
308
Cuprins
5 Introducere
7 Abilități de manager
Secțiunea1 - Managementul puilor
11 Obiective
11 Principii
11 Introducere
11 Calitatea puilor și performanța broilerilor
14 Managementul puilor
Secțiunea 2 – Furnizarea furajului și a apei
25 Obiective
25 Principii
25 Nutriția broilerilor
26 Furnizarea nutrienților
27 Program de furajare
28 Forma furajului și calitatea fizică a acestuia
30 Testarea calității fizice a furajului
31 Furajare cu cereale întregi
32 Furajarea la temperaturi ridicare
33 Microclimat
33 Calitatea așternutului
34 Sistemul de adăpare
37 Sistemul de furajare
Secțiunea 3 – Nutriția broilerilor
39 Obiective
39 Principii
40 Furnizarea nutrienților
42 Macro Minerale
44 Micro minerale și vitamine
44 Aditivi furajeri non-nutritivi
45 Specificații ale rețetelor furajere pentru broiler
46 Elaborarea programelor de furajare
47 Calitatea furajului
49 Procesarea furajului și forma fizică a acestuia
50 Furajare cu cereale întregi
51 Furajarea la temperaturi ridicate
52 Calitatea așternutului
52 Bunăstare și microclimat
Secțiunea 4 – Starea de sănătate și biosecuritate
55 Obiective
55 Principii
55 Sănătatea păsărilor și biosecuritatea
55 Biosecuritea
64 Scăderea riscului de îmbolnăvire
66 Investigarea bolilor
69 Recunoașterea bolilor
2014 03
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Cuprins
308
Secțiunea 5 – Cazare și microclimat

71 Obiective
71 Principii
71 Aer
72 Apă
72 Temperatură
72 Încălzire
72 Cazare și ventilație
88 Iluminarea la broiler
94 Managementul așternutului
96 Densitate
Secțiunea 6 – Monitorizarea greutății vii și a uniformității performanțelor
97 Obiective
97 Principii
97 Predictibilitatea greutății vii
98 Cântărirea manuală
99 Sisteme de cântărire automată
100 Inconsecvența datelor de cântărire
100 Uniformitatea lotului (CV%)
103 Creșterea separată pe sexe
Secțiunea 7 – Managementul Pre-Procesare
105 Obiective
105 Principii
105 Pregătirea pentru prindere
107 Prinderea
110 Transport
110 Livrare
Anexe
113 Anexa1- Date de producție
115 Anexa 2 - Tabele de conversie
118 Anexa 3 - Parametri cheie de performanță
121 Anexa 4 - Sexarea după penaj
122 Anexa 5 - Rezolvarea problemelor
124 Anexa 6 - Ratele de venție și calcularea lor
Index al cuvintelor cheie
127 Index al cuvintelor cheie
04 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Introducere
308
Introducere
Aviagen produce o gamă de hibrizi adecvati pentru diferite sectoare ale pietei de pui de carne. Acest lucru
permite utilizatorilor să selecteze hibridul care corespunde cel mai bine nevoilor lor specifice. Toti hibrizii produși de
Aviagen sunt selectati pentru o gamă echilibrată de caracteristici atât în părinti cât și în broiler. Această abordare
asigură păsărilor capabilitatea de a performa la cele mai înalte standarde într-o mare varietate de medii.
Caracteristicile de importantă comercială, cum ar fi rata de creștere, rata de conversie a hranei (CS), rata de
supravietuire și randamentul cărnii sunt în mod constant îmbunătătite cu avansuri genetice continue, făcute de
asemenea în ceea ce privește bunăstarea păsărilor, sănătatea picioarelor, sistemul cardiovascular și robustete.
Realizarea potentialului genetic inerent al păsărilor depinde de asigurarea completă și corectă a tuturor
factorilor prezenti în figura de mai jos. Toti acești factori sunt interdependenti. În cazul în care oricare din aceste
elemente este suboptimal, atunci performantele puilor de carne vor avea de suferit.
Figura 1: Factorii care influentează creșterea și calitatea puilor de carne.
Sănătate
Calitatea puilor Bunastare
Asigurarea furajului
Nutritie
Lumina
Temperatură
Ventilatia
Sursa de apa
Densitatea
Vaccinări
Echipa tehnică a Aviagenului a elaborate acest manual tinând cont de următoarele principii:
• Examinarea bunăstării păsărilor în toate etapele creșterii.
• înțelegerea elementelor lanțului de producție și fazele de tranziție dintre ele.
• Atenție la calitatea produsului final pe parcursul întregului proces.
• Nevoia de observare a modificărilor suferite de păsări dar și de mediul lor.
• Măsuri corespunzătoare de management aplicate la cerințele în continuă schimbare ale pasarilor.
Nu există două hale de broiler identice, fiecare efectiv de pui de carne fiind diferit în managementul necesar
pentru a satisface cerințele sale. Managerul fermei de pui de carne ar trebui să înțeleagă cerințele păsărilor și, prin
aplicarea managementului așa cum este descris în acest manual, să furnizeze cerintele individuale pentru a
asigura performante optime pentru fiecare lot.
Aspecte economice și comerciale
Aspectele economice și comerciale continuă să influenteze modul în care puii de carne sunt gestionati, inclusiv:
•O creștere a cererii consumatorilor pentru calitatea produselor, siguranța alimentară, precum și un nivel ridicat al
bunăstării păsărilor.
• Nevoia de efective de pui de carne care pot fi crescute după specificații predefinite și previzibile.
• Cerința de a minimiza variabilitatea în efective i, prin urmare, variabilitatea produsului final.
• Utilizarea completă a potențialului genetic al pasării pentru CS, rata de creștere, și randamentul cărnii în carcasă.
• Reducerea incidenței bolilor, cum ar fi ascita sau afecțiunile locomotorii.
Satisfacerea cerintelor clientului în abator este esentială pentru un management de succes al puiului de carne.
Cerintele abatorului vor diferi în functie de gama de produse comercializate și necesitatea lor de a respecta cu
strictete specificatiile de greutate a produsului atât din punct de vedere al greutătii, a variabilitătii cât i a calitătii
păsărilor. Abaterea de la aceste specificatii implică costuri suplimentare. Poate fi totuși necesară o evaluare a
raportului cost/ beneficiu. De exemplu, creșterea separată pe sexe și monitorizarea atentă a creșterii păsărilor, pot da
un beneficiu real la procesare, dar adaugă costuri de productie.
2014 05
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Introducere
308
Bunăstarea puilor de carne este complementară unor bune performanțe comerciale. Păsările bine îngrijite au șanse
mai mari de a atinge greutatea dorită la sacrificare i sunt mai puțin susceptibile la declasări.
Analiza datelor de către Aviagen a arătat în mod constant că o creștere a densității sau reducerea vidului sanitar va
avea repercursiuni negative asupra sporului mediu zilnic și a consumului specific. Astfel, poate să pară a fi o soluție
atractivă din punct de vedere financiar pentru a crește numărul de păsări abatorizate, dar impactul acestor schimbări
trebuie să fie evaluat în mod corespunzător ținând cont de o rată de creștere redusă, variabilitate mai mare a
performanțelor, cost ridicat al furajului și randament scăzut la abatorizare.
Producția de pui de carne
Faza de creștere a puilor de carne este doar o parte a procesului total integrat a producției de carne. Acesta cuprinde
ferme de reproducție, stații de incubație, unități de creștere a puilor de carne, procesatori, retaileri și consumatori.
Figura 2: Producia de carne de pui de calitate – procesul complet.

Locație Operațiune Obiective
Fermă de parinți
de reproducție Managementul părinților Producerea de ouă fertile de calitate
Colectarea ouălor
Stocarea ouălor
Transport
Stația de incubație
Stația de incubație
Incubația
Ecloziunea Producerea de pui de calitate
Transport Menținerea calitatății puilor

Ferma de Fazele cheie ale Dezvoltarea comportamentului de furajare
Demaraj managementului de Dezvoltarea imunității
producție
broiler Dezinfecție Dezvoltarea optimă a scheletului și sistemului cardiovascular
Creștere Optimizarea calității carcasei
Curățate Sporirea bunăstării puilor
Sacrificare
Transport
Abator Procesare
Retail
Obiectivul managerului este de a realiza performanțele scontate de la loturile de pui de carne în ceea ce
privește bunăstarea păsărilor, greutatea vie, conversia furajului, uniformitate și randamentul cărnii în carcasă
cu restricții economice impuse. Producția de pui de carne este un proces secvențial, performanțele finale fiind
dependente de finalizarea cu succes a fiecărei etape. Pentru performanțe maxime, fiecare etapă trebuie evaluată
critic și realizate îmbunătățiri oriunde este necesar.
Complexitatea producției de broiler implică înțelegerea în amănunt de către managerii de fermă a factorilor
care afectează întregul proces de producție, precum și a celor care influențează în mod direct managementul
păsărilor în fermă. Modificări pot fi de asemenea necesare în stația de incubație, în timpul transportului precum și în
abator. În producția de broiler, există mai multe etape de dezvoltare a păsării pe măsură ce trece de la stadiu de ou
la pasăre în fermă și apoi la abator. Între fiecare dintre aceste etape ale procesului de producție este o fază de
tranziție. Tranziția trebuie făcută cu un minim de stres pentru păsări. Tranzițiile cele mai importante pentru
producătorul de broiler sunt:
Ecloziunea puilor
Ecloziunea, stocarea și transportul puilor.
• Dezvoltarea apetitului puilor tineri.
• Trecerea de la hranitorile și adăpătorile suplimentare la sistemele principale.
• Prinderea și transportul puilor de carne la abator.
06 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308Abilităti de manager
Productia în fermă este un pas dintr-un proces complex.

Toate aceste etape și tranzitiile dintre acestea trebuie să fie analizate cu atentie și gestionate dacă se dorește obtinerea un
Atentia la detalii este cheia.
Managementul eficient al păsărilor

Importanta unui management eficient al bunăstării, performantelor și profitabilitătii nu trebuie să fie subestimată. Un
manager bun trebuie să fie capabil să identifice și remedieze problemele într-un timp cat mai scurt.
Managerul trebuie să interpreteze și să aplice cele mai bune practici și recomandări prezentate în acest manual și să le
folosească îmreună cu propria experiantă profesională, cunoștiinte practice și abilităti profeșionale pentru a satisface
cerintele păsărilor.
Managementul eficient este rezultatul interacțiunii umane cu păsările și mediul lor. Managerul trebuie să fie în mod
constant "conectat" la păsările din efectiv și la mediului lor. Pentru a face acest lucru, caracteristicile
comportamentale ale păsărilor și condiiile de hală trebuie să fie observate îndeaproape. Această monitorizare
este denumită în mod obișnuit "spirit de observatie" și este un proces continuu care utilizează toate simturile
managerului (Figura 3).
Figura 3: Managerul de feremă – utilizează toate simțurile pentru a monitoriza lotul de păsări.
Auzul Vederea
Ascultă zgomotul produs de Observă comportamentul păsărilor, cum ar fi distributia
păsări, respiratia, și zgomotele păsărilor în hală, numarul de păsări care se furajază, adapă
respiratorii. Ascultă zgomotele sau se odihnesc. Observă microclimatul, cum ar fi praful din
mecanice produse de ventilatoare aer și calitatea așternutului. Observă starea de sănătate a
și buncărele de furaj păsărilor, comportamentul lor, cum ar fi, postura, vigilenta,
ochii și modul de deplasare.
Mirosul Gustul
Tineti cont de mirosurile din hale Calitatea apei și a afurajului.
cum ar fi nivelul amoniacului.
Aerul este stătut sau îmbâcsit?
Simţul tactil
Manipulati păsările pentru a evalua gradul de umplere al
gușei și starea generală a păsărilor. Tineti cont de mișcarea
aerului pe corpul dumneavoastră. Există curenti de aer? Cum
se simte temperatura în hală?
2014 07
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Abilități de manager
308
Sfaturi practice pentru un management eficient
În cazul în care sunt monitorizate numai înregistrările de fermă (crestere, consumul de furaje, etc), semnale
importante de la păsări și mediul lor pot fi trecute cu vederea. Folosind toate simțurile, managerul trebuie să
conștientizeze factorii de mediu, experiența cu păsările, precum și o înțelegere a caracteristicilor normale de
comportament ale lotului de păsări. Aceste informații ar trebui să fie analizate în mod continuu (corelate cu
înregistrările din fermă), pentru a permite identificarea cât mai rapidă a oricăror probleme legate de păsări sau de
mediu și remediate în consecință.
Obiectivele greutății corporale și a consumului specific, la o anumită vârstă sunt, de obicei, la fel pentru toate
loturile, dar fiecare în parte va avea cerințe diferite de management pentru atingerea acestor obiective. Pentru
a înțelege cerințele individuale de management ale loturilor și pentru a putea să răspundă în mod
corespunzător cerințelor fiecărui lot, managerul trebuie să cunoască și de asemenea să simtă ceea ce este normal
pentru lot.
Mediul și comportamentul lotului trebuie să fie observate în diferite momente ale zilei de aceeași persoană. Această
observație ar trebui să se facă în timpul activităților zilnice de management din hale. Dar mai important, unele
inspecții specifice doar pentru a monitoriza comportamentul păsărilor, trebuie efectuate în mod deosebit.
Înainte de a intra în hală, conștientizați momentul zilei și condițile de microclimat. Acest lucru vă va ajuta să
anticipați cum ar trebui să funcționeze ventilatoarele, sistemele de încălzire și/sau răcire și admisiile de aer în
comparație cu setările de bază.
La intrarea în hală, bate ușor și deschide treptat ușa. Pe măsură ce intrați în hală puneți-vă următoarele întrbări.
Ușa se deschide cu o ușoară rezistență, nici o rezistență sau rezistență ridicată?

Acest lucru va indica presiunea aerului în interiorul halei și reflectă setarea ventilației, admisiile de aer și
funcționarea ventilatoarelor.
Intrați încet în hală și opriți-vă când păsările se obișnuiesc cu prezența dumneavoastră. În acest timp, utilizați în mod
continuu toate simțurile pentru a evalua starea lotului, privirea, auzul, mirosul și simțul tactil.
URMĂRIȚI:
• Distribuția păsărilor pe așternut. Există anumite zone pe care păsările le evită sugerând o problemă de
microclimat? (curenți de aer, temperatură scăzută, lumină)?
• Respirația păsărilor. Păsărilere gâfâie? Acest lucru se întâmplă într-o anumită zonă a halei sugerând o
problemă cu temperatura sau curenții de aer?
• Comportamentul puilor - furajare, adăpare și odihnă. În mod normal păsările sunt împărțite în mod egal
între aceste activități.
• Numărul de ventilatoare, poziția admisiilor de aer, sistemul de încălzire funcționează? Sistemul de
încălzire pornește imediat ce ventilatoarele se opresc, sau ventilatoarele funcționează concomitent cu sistemul
de încălzire? Temperatura setată necesită ajustări?
• Cooling pad-urile. În funcție de temperatura setată, pad-urile de raciere sunt ude, uscare sau o combinație
între ud și uscat? Pompa de apă funcționează iar apa este distribuită uniform pe pad-uri?
• Starea așternutului. Există zone cu crustă din cauza niplurilor care curg sau a excesului de apă din padurile de
raciere? Aerul rece intră în hală și cade direct pe așternut?
• Sistemele de furajare și adăpare. Sunt la înălțimea corectă, există furaj în hrănitori, niplurile de adăpare curg?
Cum este calitatea furajului?
ASCULTAȚI:
• Păsările. Păsările se ascund / strănut sau produc zgomote respiratorii modificate? Cun sunt zgomotele
produse de păsări? Adesea, acest lucru se face cel mai bine seara, când zgomotul ventilatoarelor, etc., sunt
reduse. Cum se aud păsările în comparație cu vizitele anterioare în hală, este un răspuns vaccinal, sau este
corelat cu un microclimat necorespunzător, prăfos.
• Sistemul de furajare. Buncarele de hală merg în continuu? S-a format pod de furaj în buncăre?
• Ventilatoarele. Rulmenții ventilatoarelor sunt zgomotoși? Curelele par slabe? Mentenanța de rutină poate
preveni probleme de microclimat corelate cu calitatea slabă a aerului.
08 2014
308
SIMȚIȚI:
• Aerul. Cum simțiți aerul pe față? Umed, rece, cald, viteză mare a aerului, viteză mică a aerului? Aceste aspecte
în combinație sau individuale pot indica probleme specifice de microclimate cum ar fi ventilație minimă
insuficientă.
• Calitatea fizică a furajului. Brizura este foarte prăfoasă, granulele se rup foarte ușor în mână sau în hrănitor?
• Starea așternutului. Evaluați starea așternutului. Dacă așternutul rămâne ca un bulgăre după ce îl comprimați
în mână acest lucru indică o umiditate în exces în așternut ca urmare a unor problem de ventilație.
MIROSIȚI:
• Furajul. Cum miroase furajul? Miroase a proaspăt sau a mucegai?

• Microclimatul. Cum miroase aerul din hală, puteți simți miros de amoniac?
După ce intrați în hală și faceți o primă inspecție a păsărilor și a microclimatului, mergeți încet prin toată hala
și evaluați punctele mai sus meționate. Evaluarea întregii hale este importantă pentru a ne asigura că există
variații minime a microclimatului și comportamentului păsărilor în întreaga hală și nu doar la intrare. Pe măsură ce
înaintați prin hală, coborâți la nivelul păsărilor. Prindeți orice pasăre care nu se îndepărtează. Sunt bolnave? Câte
păsări sunt afectate? Evaluați modul în care păsările se mișcă în fața și în spatele dumneavoastră. Păsările se mută
înapoi pentru a umple spatiul liber creat în urma dumneavoastră?
În
mod regulat opriți-vă pentru a prinde păsări și a evalua următoarele aspecte:
• Ochii trebuie să fie clari, fără semen de iritație.
• Pielea trebuie să fie curată, fără zgârieturi sau arsuri la articulațiile jareților.
• Pieptul trebuie să fie curat fără leziuni.
• Penajul trebuie să fie curat și compact.
• Sănătatea picioarelor. Cum se deplasează păsările?
• Zonele plantare și jareții trebuie să fie curate fără iritații.
• Cloaca trebuie să fie curată fără urme de fecale.
• Ciocul și limba nu trebuie să prezinte scurgeri nazale (sau furaj lipit pe cioc) și nici semene de decolorare a limbii.
• Gușa. Puii se hrănesc? Gușa conține așternut? Gușa este foarte tare sau foarte moale? Acest lucru va indica
disponibilitatea apei.
• Starea generală și vigilența păsărilor.
Aceste observații vor ajuta la construirea unei imagini generale pentru fiecare lot / hală în parte. Țineți cont că nu
există două loturi sau hale identice!
Comparți aceste informații culese cu înregistrările efective. Sunt păsările conform standardului? Dacă există nereguli
ele trebuie să fie investigate și un plan de acțiune ar trebui dezvoltat pentru a remedierea oricăror probleme
care pot să apară.
Toate aceste abilități, combinate cu experiența, cunoștiințele și competențele în creșterea păsărilor pot
produce tehnicieni comple îmreună cu calități personale cum ar fi răbdare, dăruire și empatie atunci când se
lucrează cu păsările. Un management bun va asigura nu numai cele ” Cinci condiții ale bunăstării animalelor”
(Figura 4), ci și eficiența și profitabilitatea loturilor.
Figura 4: Cinci condiții ale bunăstării animalelor.
2014 09
308
Cinci condiții ale bunăstării animalelor
• Libere de a consuma furaj și apă.
• Asigurarea confortului.
• Libere de durere, leziuni și boli.
• Libere să-și exprime comportamentul normal.
• Libere de orice fel de stres.
10 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Managementul puilor
308
Secțiunea 1 – Managementul puilor
Sectiunea 1
Obiective
Promovarea și dezvoltarea timpurie acomportamentului de hrănire și adăpare. Acest lucru va permite obtinerea
greutătii corporale standard cu o uniformitate maximă și o bunăstare corespunzătoare.
Principii
Puii ar trebui să fie livrati la ferma de pui de carne, cât mai curând posibil după ecloziune și hrănit imediat.
Aceștia trebuie să beneficieze de un microclimat corespunzător și conditii optime de demaraj, care trebuie să fie
manageriate astfel încât să se întrunească toate cerintele nutritionale și fiziologice. Acest lucru promovează
dezvoltarea timpurie a comportamentului de hranire și adăpare, precum și optimizarea dezvoltării intestinelor,
organelor, precum și dezvoltarea scheletului pentru a sprijini greutatea corporală și sporul în greutate pe întreaga
perioadă de creștere.
Introducere
În primele 10 zile de viată, mediul puilor se schimbă de la cel al incubatorului la cel al halei de broiler și există
schimbări semnificative în modul în care păsările își primec nutrientii.
În etapele finale ale incubatiei și imediat după ecloziune, puii primesc toti nutrientii din sacul vitelin. Odată ajunși
în fermă, puii trebuie să procure hrana sub formă de brizură sau mini-granule din sistemul automat de furajare i de pe
hârtia întinsă pe așternut. Microclimatul din prima perioadă (temperatura, umiditatea relativă, așternutul, accesul la
hrană și apă) trebuie să facă această tranzitie cât mai rapid și mai ușor posibil, astfel încât puii să își poată însuși
comportamente corespunzătoare de hrănire și adăpare. Sacul vitelin asigură puilor o sursă de anticorpi și nutrienti
până când o sursă de hrană va fi disponibilă. În cazul în care puiul primește hrănă imediat după ecloziune, creșterea
va fi initiată imediat iar sacul vitelin va fi utilizat îndată ce furajul va ajunge în intestin, conferind puiului un start bun
în creștere. Efectivele în care unii dintre pui nu au început să mănânce timp de 1, 2, sau 3 zile vor fi neuniforme iar
greutatea medie a lotului la abatorizare va fi redusă semnificativ. Deficiente ale managementului timpuriu și ale
microclimatului vor reduce atât performantele actuale cât și cele finale.
Ca și obiectiv, dacă întreg lotul a trecut cu bine peste tranzitia de la statia de incubatie la halele de creștere și
presupunând că nu există factori de microclimat sau nutritionali care să împiedice creșterea, atunci greutatea la 7 zile
trepuie să fie de cel putin 4 ori mai mare decât greutatea la vârsta de o zi.
Other Informaţii utile disponibile
Poster Aviagen: Primele 24 de ore

Documente tehnice Ross: Managementul puilor crescuti pentru sacrificare
la greutăti reduse
Calitatea puilor de o zi și performantele broilerilor

Performantele finale și profitabilitatea broilerilor sunt dependente de atentia la detalii pe toată durata procesului de
productie. Acest lucru implică de asemenea un management bun al unor părinti de reproductie sănătoși, practici de
incubatie corespunzătoare și o livrare eficientă a unor pui de bună calitate și uniformi.
Calitatea puilor rezultă din interactiunea dintre managementul părintilor, starea de sănătate a lotului de părinti,
nutritia acestora și managementul incubatiei. Un pui de calitate, dacă este manageriat corect, conferă o bază solidă
pentru performante finale de exceptie.
2014 11
308
Planificarea populărilor
Data de livrare, ora aproximativă și numărul de pui livrați trebuie stabilite cu furnizorul cu suficient timp înainte.
Acest lucru va înlesni amenajarea corespunzătoare a spațiului pentru demaraj și o descărcare cât mai rapidă a puilor
direct pe spațiile amenajate.
Populările de broiler trebuie planificate asfel încât diferențele de vârstă și de imunitate a loturilor de părinți să
fie minime. Acest lucru va reduce variațiile greutății în viu la finalul ciclului. Un singur lot sursă de părinți pe hală
este ideal. Dacă mixarea loturilor este inevitabilă, atunci mixați puii din loturi de părinți cu vârste apropiate. Evitați
mixarea puilor din loturi de părinți sub vârsta de 30 de săptămâni cu pui proveniți din părinți de peste 40 de
săptămâni.
Vaccinarea loturilor de părinți maximizează protecția anticorpilor maternali la broiler și reușește să îi protejeze
împotriva bolilor care pot compromite performanțele (cum ar fi boli infecțioase ale bursei, virusul anemiei infecțioase
și reovirus). Cunoașterea programului de vaccinare al părinților oferă o înțelegere a stării inițiale de sănătate a
efectivului de broileri.
Stația de incubație și sistemul de transport trebuie să asigure că:

• Vaccinurile sunt administrate tuturor puilor la doza adecvată și sub forma corectă. Doar personal instruit în
mod corespunzător ar trebui să fie folosit pentru a face acest lucru și de asemenea trebuie folosit
echipamentul corespunzător.
• Puii sunt ținiți într-o zonă întunecată, într-un mediu controlat în mod corect, pentru a le permite să se liniștească
înainte de transport.
• Puii sunt încărcați prin sasuri de încărcare cu mediu controlat în vehicule precondiționate (Figura 5) pentru
transportul la ferma de broiler (Tabel 1).
• Puii ajung la fermă în timp util, astfel încât aceștia să aibă acces la hrană și apă, cât mai curând posibil după ecloziune.
Figura 5: Vehicule clasice de transport pui de o zi.
Tabel 1: Rezumat al condițiilor optime de depozitare și transport al puilor.

Temperatură 22 - 28oC (71.6 - 81.4oF)+
Umiditate Minim 50% UR++
Schimbul de aer 0.71 m3/min per 1000 pui
NOTĂ: UR = Umiditate relativă.
+
Condițiile din zona de depozitare a puilor sau din vehiculului de transport ar trebui să fie ajustate în funcție de temperatura efectivă
a puilor. Temperatura cloacală trebuie sa fie 39,4 - 40.5oC (103 - 105oF). Alternativ, temperatura și umiditatea între puii ar putea
fi monitorizate, folosind tabelul 2 pentru valori de referință. Aceste condiții din zona de depozitare sau din vehiculul de transport ar
trebui să asigure temperaturi de 30-35 ° C (86-95 ° F) și UR de 70-80% printre pui. Este mai important să se obțină temperatura cloacală
(sau temperatura recomandată și UR dintre puii), mai degrabă decât să urmeze doar setarea temperaturii recomandate pentru vehiculul
de transport deoarece acestea pot varia în funcție de recomandările producătorului. Nu este exclus să găsiți logere de temperatură sau
alte dispozitive de măsurat temperatura și umiditatea care indică condițiile recomandate, iar temperatura corporală a puilor nu se află în
intervalul recomandat. În asemenea cazuri trebuie luate măsuri pentru remedierea situației, astfel încât să se obțină temperatura
corectă a puilor.
Trebuie asigurată umiditatea adecvată pe durata transporturilor lungi în sezonul rece când sistemul de incălzire funcționează un
++
timp îndelungat sau dacă aerul este uscat.
12 2014
308
Calitatea puilor
Un pui de calitate bună (Figura 6) trebuie să fie curat după ecloziune. Acesta ar trebui să stea ferm pe picioare
și să meargă bine, să fie alert și activ. Ar trebui să nu aibă malformații, cu sacul vitelin complet resorbit și cu
buricul vindecat. Acesta ar trebui să vocalizeze mulțumit.
Secțiunea 1
Figura 6: Exemple de pui de bună calitate.
• În cazul în care unui pui de bună calitate i se asigură o alimentație corectă și un bun management în
primele 7 zile, mortalitatea trebuie să fie mai mică de 0,7% și greutatea dorită la o anumită vârstă ar trebui
să fie realizată uniform.
• În cazul în care calitatea puilor este mai mica decât cea dorită, fermierul ar trebui să ofere un feedback imediat
stației de incubație cu privire la natura exactă a problemei.
• În cazul în care condițiile din timpul depozitării, transportului către ferma, sau din timpul demarajului nu
sunt corecte, problemele legate de calitatea puilor se vor agrava.
Temperatura cloacală a puilor
Mentinerea temperaturii corporale optime a puilor, în timpul prelucrării și depozitării puilor în stația de incubație, în
timpul transportului la ferma și în primele 4-5 zile în fermă, este esențială pentru obținerea celui mai bun
demaraj si performanțe ulterioare. Temperatura corectă a corpului se poate obține, de obicei, prin utilizarea
condițiilor de microclimat în intervalele indicate în tabelele 1, 2 și 3. Cu toate acestea, orice temperatură, umiditate,
sau viteze ale curenților de aer recomandate în acest manual sau orice altă publicație sunt doar valori orientative.
Singura condiție cu adevărat corectă a mediului este aceea în care toți cei 3 factori sunt aplicați în mod corect pentru
a oferi puilor o temperatură corporală ideală pentru primele 4-5 zile după ecloziune; adică 39,4 - 40.5oC (103 - 105oF)
atunci când este măsurată cu ajutorul unui termometru Braun Thermoscan® aplicat pe cloaca puiului.
Temperatura cloacală trebuie să fie măsurată la cel puțin 5 pui din cel puțin 3 locuri diferite ale halei pentru primele
4-5 zile după populare. Trebuie acordată o atenție deosebită zonelor reci sau calde ale halei (de exemplu pereți
sau sub eleveuze). Pentru a lua temperatura cloacală, țineți puii astfel încât cloaca să fie expusă, plasați varful
ThermoScan®-ului direct pe piele și înregistrați temperatura (Figura 7).
NOTĂ: Temperatura cloacală nu trebuie luată la pui cu cloaca umedă sau murdară
Figura 7: Măsurarea temperaturii cloacale.
2014 13
308
Monitorizarea temperaturii corporale a puilor din diferite zone ale vehiculului de transport în timpul descărcării
(5 pui dintr-o cutie luat din spate, mijloc, și partea din fată a vehiculului), la fermă poate oferi informatii utile
despre uniformitatea conditiilor de temperatură și microclimat în timpul transportului.
Informaţii utile disponibile
Cum se…în statia de incubatie: Verifică dacă puii sunt în zona de confort termic.
Planificati populările astfel încât să reudceti diferentele fiziologice și imunitare dintre pui. Utilizati un singur lot sursă dacă e
Depozitati și transportati puii în conditii care previn aparitia deshidratării sau a oricărui alt tip de stres.
Temperatura cloacală trebuie mentinută între 39.4 și 40.5 oC (103 - 105oF) în timpul depozitării în statia de incubatie, transpo
Mentineti standarde ridicate de igienă și biosecuritate în statia de incubatie și în timpul transportului
Managementul puilor
Pregătirea fermei
Biosecuritate
Fermele individuale ar trebui să gestioneze păsări de o singură vârstă (adică acestea ar trebui să fie gestionate pe
principiul "totul plin/totul gol"). Programele de vaccinare și curătenie sunt mai dificile și mai putin eficiente în
fermele cu mai multe vârste și este mult mai probabil ca problemele de sănătate să apară iar performantele să fie sub
cele optime.
Halele, zonele din jurul halelor, și toate echipamentele trebuie să fie curătate și dezinfectate înainte de sosirea
așternutului și a puilor (vezi capitolul Sănătate și biosecuritate). Ulterior, sisteme de management ar trebui instaurate
pentru a preveni pătrunderea patogenilor în clădiri. Înainte de intrarea în fermă, vehiculele, echipamentele și
oamenii ar trebui să fie dezinfectati (Figura 8).
Figura 8: Exemple de proceduri corecte de biosecuritate.
Controlati răspândirea bolilor prin reducerea vârstelor în fermă. Este de preferat un sistem "totul plin/totul gol".
Asigurati puilor hale curate și sigure din punct de vedere al
biosecuritătii pe toată durata de viată a lotului.
14 2014
308
Pregătirea halei pentru sosirea puilor

Puii nu își pot regla singuri temperatura corporală până la vârsta de 12-14 zile. Temperatura optimă a corpului trebuie
să fie atinsă prin furnizarea temperaturii optime în mediu. Temperatura podelei la populare este la fel de importantă
ca și temperatura aerului, astfel încât preîncălzirea halei este esențială.
Secțiunea 1
Halele trebuie preîncălzit timp de cel puțin 24 de ore înainte de sosire puilor. Temperatura și umiditatea relativă (UR)
trebuie stabilizate la valori recomandate pentru a asigura un mediu confortabil pentru pui la sosirea lor. Ar putea fi
necesar să se preîncălzească halele pentru mai mult de 24 de ore înainte de sosirea puilor, pentru a permite structurii
interne să se încălzească corespunzător. Perioada necesară pentru preîncălzire va fi dictată de perioada de timp
dintre ciclurile de producție și regiunea geografică (cele cu temperaturi sub zero în lunile de iarnă pot necesita
o perioadă mai lungă de preîncălzire).
Condițiile de microclimat recomandate la populare sunt:

• Temperatura aerului: 30°C/86°F (măsurată la înălțimea puilor în zonele unde sunt poziționate furajul și apa).
• Temperatura așternutului: 28-30°C (82.4-86.0°F).
• UR: 60-70%.
Temperatura și UR trebuie monitorizate periodic pentru a asigura un mediu uniform în întreaga zonă de demaraj, dar
de departe cel mai bun indicator al condițiilor corecte de mediu este un comportamentul puilor.
(28-30 ° C / 82.4-86.0 ° F), poate fi utilizat un strat de 5 cm (2 in) de așternut în cazul în care costurile de
eliminare a gunoiului sunt o problemă. Nu este recomandată utilizarea unui strat mai mic de 5 cm de așternut
deoarece acesta nu va asigura o izolație adecvată pentru podeaua rece, nu va fi suficient de absorbant și va duce la
intensificarea contactului cu fecalele. O adâncime necorespunzătoare a așternutului crește de asemenea nivelul de
condensare de la nivelul podelei. În regiunile geografice cu luni reci de iarnă, izolarea termică a pardoselelor din
beton este mult mai mică. Grosimea așternutului de 10 cm (4 in) este benefică în asigurarea unui grad ridicat de
izolație în aceste condiții, chiar și în cazul în care se face preîncălzire extinsă.
Apă proaspătă și curată trebuie să fie disponibilă în orice moment pentru toate păsările cu puncte de acces la o
înălțime corespunzătoare (a se vedea secțiunea privind Furnizarea furajului și apei). Liniile de adăpare trebuie să
asigure un spațiu de adăpare de 12 păsări pe niplu sau 6 adăpători clopot la 1000 de puii. În plus, la populare, trebuie
de asemenea furnizate un număr de 10 adăpători suplimentare la 1.000 pui. Conductele de apă trebuie să fie umplute
imediat înainte de sosirea puilor și îndepărtate golurile de aer. Dacă utilizați linii de adăpare cu nipluri, acest lucru
poate fi realizat prin atingerea niplurilor sau scuturarea liniei până când pe fiecare niplu se formează o picătură de
apă. Acest proces va ajuta de asemenea puii să găsească apa mai rapid odată introduși în zona de demaraj.
Dacă folosiți adăpători tip clopot, acestea ar trebui să fie verificate pentru a asigura prezența apei în zona de
demaraj. Nu administrați apă rece puilor.
Inițial, trebuie să fie furnizate furaje texturate precum o brizură fără praf sau mini-granule pe tăvie (1 la 100 pui) și /
sau pe hârtie (ocupând cel puin 80% din suprafața de demaraj). La populare, puii ar trebui să fie puși direct pe hârtie,
astfel încât hrana să fie găsită imediat. Dacă hârtia nu se dezintegrează în mod natural, aceasta trebuie scoasă
din hală începând ziua 3.
Sisteme automate de furajare și adăpare trebuie să fie plasate în apropierea hârtiei.
Pentru primele 7 zile, asigurați 23 de ore de lumină cu 30-40 lucși (3-4 fc) intensitate și 1 oră de întuneric (mai puțin
1.4 lux sau 0,04 fc) pentru a ajuta puii să se adapteze la noul mediu și pentru a încuraja consumul de hrană și apă.
Dacă amestecarea puilor din efective diferite de părinți este inevitabilă, atunci puii ar trebui să fie demarați în zone
separate din cadrul halei. Puii dintr-un lot de părinți tânăr de mai puțin de 30 săptămâni, comparativ cu pui dintr-un
lot de părinți de peste 50 săptămâni, necesită o temperatură de demaraj mai mare cu + 1°C sau 2°F față de profilul
de temperatură dat (Tabelul 2).
În timpul demarajului, în cazul în care se folosesc țarcuri pentru a controla miscarea puilor, zona cuprinsă de
țarc trebuie treptat să fie extinsă de la vârsta de 3 zile și îndepărtat complet până la 5-7 zile.
2014 15
308
Preîncălziti hala și stabilizati temperatura și umiditatea cu cel putin 24 de ore înainte de sosirea puilor.
Uniformizati așternutul la o grosime corespunzătoare (5 - 10 cm/2 - 4 in).
Asigurati imediat furaj și apă puilor.
Asigurati 23 de ore de lumină în primele 7 zile pentru a încuraja consumul de furaj și apă.
Pozitionati hrănitori și adăpători suplimentare în apropierea sistemelor principale de furajare și adăpare.
Amenajarea zonelor pentru demaraj

Există 2 sisteme comune de control al temperaturii folosite pentru demarajul puilor:
1. Demaraj local (eleveuze sau radiante). Sursa de căldură este locală astfel încât puii se pot muta în zonele
mai reci, selectându-și astfel o temperatură preferată.
2. Demaraj în întreaga hală. Sursa de căldură este mai mare și mai larg răspândită, astfel puii nu sunt
capabili să-i selecteze o temperatură preferată prin deplasarea în zone mai reci. Demarajul în întreaga hală se
referă la situatiile în care întreaga hală sau un spatiu definit al halei este încălzit de o sursă de căldură directă
sau indirectă cu scopul de a realiza o temperatură uniformă în întreaga hală sau spatiu delimitat.
Există și alte tipuri de demaraj și control al temperaturii. Printre acestea se numără hale cu încălzire în pardoseală,
eclozionarea direct în halele de productie și sisteme de ecloziune – demaraj. Aceste sisteme trebuie
administrate conform indicatiilor producătorului.
Nu contează ce sistem de demaraj este folosit, obiectivul este de a încuraja atât consumul de hrană cât și activitatea
puilor cât mai curând posibil. Realizarea temperaturii optime și a umiditătii relative (UR) este critică. Temperaturile
ideale pentru demaraj sunt prezentate în Tabelul 2.
Tabel 2: Temperatura în halele de broiler. După vârsta de 27 de zile, temperatura trebuie să rămână la 20 oC (68oF) sau
poate fi modificată în conformitate cu comportamentul păsărilor.
Vârstă Demaraj în toată hala Temp Demaraj local Temp
o
(Zile) C (oF) o
C (oF)
Marginea eleveuzei 2 m (6.6 ft) de marginea
(A) eleveuzei (B)
Populare 30 (86) 32 (90) 29 (84)
3 28 (82) 30 (86) 27 (81)
6 27 (81) 28 (82) 25 (77)
9 26 (79) 27 (81) 25 (77)
12 25 (77) 26 (79) 25 (77)
15 24 (75) 25 (77) 24 (75)
18 23 (73) 24 (75) 24 (75)
21 22 (72) 23 (73) 23 (73)
24 21 (70) 22 (72) 22 (72)
27 20 (68) 20 (68) 20 (68)
Demarajul local
Amenajarea zonei pentru demarajul local, care în mod normal se face pentru 1000 de pui de o zi este prezentată în
Figura 9. Puii sunt plasati într-un spatiu de 5 pe 5 m sau 16.4 pe 16.4 ft2 (25 m2/269 ft2), care conferă o densitate de
40 de pui pe m2 (3.7 pui pe ft2). Dacă densitatea se mărește, numărul de hrănitori și adăpători, precum și capacitatea
de încălzire a eleveuzei trebuie marite în consecintă.
16 2014
308
Figura 9: Amenajarea zonei pentru demarajul local (1,000 pui).
Secțiunea 1
LEGENDĂ
80% Acoperire cu hârtie

uză
Eleve
Sistem automat de furajare
Linii de adăpare
Adăpători suplimentare
2 m (6.6 ft) 2 m (6.6 ft)
5 m (16.5 ft)
În contextul amenajării prezentate în Figura 9, Figura 10 arată zonele de temperatură ce înconjoară sursa de
căldură. Acestea sunt marcate cu A (marginea eleveuzei) și cu B (2 m / 6,6 ft de la marginea eleveuzei).
Temperaturile optime respective sunt prezentate în Tabelul 2.
Figura10: Demaraj local – zone de temperatură.
Eleveuză
Brooder
22mm 2 2mm
(6.6 ft)ft)
(6.6 (6.6 ft)
(6.6 ft) LEGENDĂ
KEY
AA ––marginea
Brooder edgeeleveuzei
BB ––22mm (6,6
(6.6 ft)
ft) from
de labrooder edge
marginea eleveuzei
B A A B
Demarajul în întreaga hală

În demarajul în întreaga hală, nu există variații de temperatură, cu toate acestea se pot utiliza și eleveuze
suplimentare. Sursa principală de căldură poate fi directă sau indirectă (utilizând aer cald). O amenajare pentru
demarajul în toată hala este prezentată în Figura 11.
2014 17
308
Figura 11: Amenajarea halei pentru demarajul pe toată suprafata acesteia.
LEGENDĂ
80% Acoperire cu hartie
Sistem de furajare automat
Linie de adăpare
Adăpătoare suplimentare
Sosirea puilor
Înainte de sosirea puilor, o verificare finală ar trebui să fie făcută pentru a vă asigură că hrana și apa sunt distribuite
și disponibile în hală.
La sosire, puii trebuie să fie plasati rapid, ușor și uniform pe hârtie în interiorul zonei de demaraj ( Figura 12). Cu cât
puii rămân mai mult în cutii după ecloziune, cu atât este mai mare riscul de deshidratare. Acest lucru poate duce la
mortalitate timpurie și reducerea creșterii așa cum este indicat de greutatea la 7 zile și greutatea la livrare.
Cutiile goale trebuie scoase imediat din hală.
Figura 12: Sosirea puilor
După sosire, puii trebuie să fie lăsati să se așeze timp de 1 până la 2 ore pentru a se obișnui cu noul mediu. Atunci ar
trebui să se facă o verificare pentru a vedea dacă toti puii au acces ușor la hrană și apă iar conditiile de mediu
sunt corecte. Se pot face ajustări ale echipamentelor și temperaturii acolo unde este necesar.
18 2014
308
Descărcati și așezati puii cât mai repede pe hârtie în zona de demaraj.

Aranjati echipamentul astfel încât puii să aibă acces rapid și ușor la apă și furaj.
Lăsati puii să se așeze pentru 1 – 2 ore cu acces la furaj și apă.
Sectiunea 1
Verificati, furajul, apa, temperatura și umiditatea după 1 – 2 ore și ajustati dacă este nevoie.
Controlul microclimatului
Umiditatea
Umiditatea relativă (UR) în eclozionator la finalul procesului de incubație va fi ridicată (aproximativ 80%). În halele
cu sistem de incălzire fără flacără în întreaga hală, mai ales în cazul în care se folosesc linii de adăpare cu nipluri,
nivelul UR poate fi chiar mai mic de 25%. În halele cu echipamente convenționale (cum ar fi radiantele, care
produc umiditate ca produs secundar al combustiei, sau adăpători clopot, care au suprafete de apă deschise) au UR
mult mai mare, de obicei peste 50%. Pentru a limita șocul puilor atunci când se face transferul din incubator,
nivelul UR în primele 3 zile de la populare ar trebui să fie 60-70%. Puii menținuți la un nivel optim al umidității
sunt mai putin predispuși la deshidratare și în general au un demaraj mai bun și mai uniform.
UR în hale trebuie monitorizată zilnic cu ajutorul unui higrometru. În cazul în care scade sub 50% în prima
săptămână, mediul va fi uscat și prăfuit. Puii vor începe să se deshidrateze și să fie predispuși la tulburări respiratorii.
Performanta va fi afectată negativ și ar trebui luate măsuri pentru a crește UR.
Dacă halele sunt echipate cu diuze de pulverizare de înaltă presiune pentru răcire, atunci acestea pot fi utilizate
pentru a crește UR în timpul demarajului. Alternativ, UR poate fi mărită prin utilizarea unui pulverizator portabil pentru
a pulveriza apă în particule fine pe pereti.
Pe măsură ce puii cresc, se pierde nivelul optim al UR. O UR crescută (peste 70%) începând cu ziua 18 poate produce
un așternut umed și problemele asociate. Odată cu creșterea greutătii corporale, UR poate fi controlată cu ajutorul
sistemelor de ventilatie și încălzire (a se vedea sectiunea Adăpost și microclimat).
Interacfiunea dintre Temperatură și Umiditate

Temperatura resimtită de pasăre este dependentă de temperatura bulbului uscat și UR. Toate păsările pierd căldură
în mediu prin evaporarea umezelii din tractul respirator și prin piele. La UR mai mare, pierderea de apă prin evaporare
este mai redusă, crescând astfel temperatua resimtită efectiv de păsări la o anumită temperatură indicată de
termometrul cu bulb uscat. UR scăzută va reduce temperatura resimtită de păsări, astfel încat și temperatura bulbului
uscat trebuie crescută în compensare.
Tabelul 3 ilustrează relatia dintre UR și temperatura aparentă. Dacă UR este în afara intervalului tintă, temperatura
halei la nivelul puilor ar trebui să fie adaptate în conformitate cu cifrele prezentate în Tabelul 3.
Tabel 3: Temperaturi relative (bulb uscat) necesare pentru a obtine temperaturi echivalente la diferite UR.
Temperaturile relative la UR oprimă în functie de vârstă sunt colorate cu roșu.
Vârstă Temp. relativă a bulbului uscat la diferite UR%

(Zile) 40 50 60 70 80
Populare 36.0 (96.8) 33.2 (91.8) 30.8 (84.4) 29.2 (84.6) 27.0 (80.6)
3 33.7 (92.7) 31.2 (88.2) 28.9 (84.0) 27.3 (81.1) 26.0 (78.8)
6 32.5 (90.5) 29.9 (85.8) 27.7 (81.9) 26.0 (78.8) 24.0 (75.2)
9 31.3 (88.3) 28.6 (83.5) 26.7 (80.1) 25.0 (77.0) 23.0 (73.4)
12 30.2 (86.4) 27.8 (82.0) 25.7 (78.3) 24.0 (75.2) 23.0 (73.4)
15 29.0 (84.2) 26.8 (80.2) 24.8 (76.6) 23.0 (73.4) 22.0 (71.6)
18 27.7 (81.9) 25.5 (77.9) 23.6 (74.5) 21.9 (71.4) 21.0 (69.8)
21 26.9 (80.4) 24.7 (76.5) 22.7 (72.9) 21.3 (70.3) 20.0 (68.0)
24 25.7 (78.3) 23.5 (74.3) 21.7 (71.1) 20.2 (68.4) 19.0 (66.2)
27 24.8 (76.6) 22.7 (72.9) 20.7 (69.3) 19.3 (66.7) 18.0 (64.4)
*Calcule ale temperaturii bazate pe formula Dr. Malcolm Mitchell (Colegiul Scotian de Agricultură).
2014 19
308
În toate etapele, comportamentul puilor trebuie monitorizat pentru a vă asigura că aceștia resimt o
temperatură adecvată (vezi Monitorizarea comportamentului puilor). Dacă comportamentul indică faptul că
puii resimt o temperatură prea scăzută sau prea ridicată, aceasta trebuie modificată în consecintă.
Ventilafia
Este nevoie de ventilatie, fără curenti de aer în perioada de demaraj pentru:
• Menținerea temperaturilor și UR la nivelul corect.
• Permite o reîmprospătare a aerului pentru a preveni acumularea de gaze nocive, cum ar fi monoxidul de carbon
(de la sistemul de încălzire cu gaz din interiorul halelor), dioxid de carbon, și amoniac.
Este o bună practică stabilirea unei rate minime de ventilatie încă din prima zi, care va asigura puilor aer proaspăt
la intervaluri frecvente și regulate (vezi sectiunea Adăpost și microclimat). Se pot folosi ventilatoare de recirculare
pentru a mentine uniformitatea calitătii aerului și a temperaturii la nivel de puilor.
Dacă trebuie făcută o alegere, atunci prioritate va avea mentinerea temperaturii în perioada de demaraj în
detrimentul ventilatiei și a schimbului de aer. Puii tineri și mai ales puii mici din efective tinere de părinti sunt
predispuși la efectul de răcire, prin urmare, viteza curentilor de aer la nivelul puilor trebuie să fie mai mică de 0,15
metri pe secundă (30 ft pe minut) sau cât mai scăzut posibil.
Monitorizarea temperaturii și a UR
Temperatura și UR trebuie monitorizate frecvent și regulat; cel putin de două ori pe zi în primele 5 zile și zilnic după
aceea. Senzori de temperatură și umiditate pentru sistemele automate trebuie să fie amplasai la nivelul puilor, la un
maxim de 30 cm (12 in) deasupra podelei (Figura 13). Acetia ar trebui să fie plasati la 2 m (6,6 ft) de la marginea
eleveuzei, iar în cazul încălzirii întregii hale, sunt necesari minim 2 senzori în 2 puncte uniform distribuite în hală și
departe de o sursă directă de căldură pentru a evita măsurători eronate.
Termometre conventionale ar trebui utilizate pentru verificarea încrucișată a preciziei senzorilor electronici de control
a sistemelor automate. Senzorii automati ar trebui să fie calibrati cel putin o dată pe lot.
Figura 13: Localizare corectă a senzorilor de temperatură și umiditate
Obtineti un nivel al umiditătii de 60-70% pentru primele 3 zile și peste 50% pentru restul perioadei de demaraj (până la 10 zile).
Temperatura este critică în timpul demarajului pentru a stimula activitatea și apetitul. Temperatura ar trebui mentinută în conformi
Reglati setările de temperatură dacă UR crește sau scade sub recomandări pentru a răspunde la schimbările de comportamentul ale
Monitorizati temperatura și umiditatea relativă în mod regulat și verificati echipamentul automat cu măsurători manuale la nivelul p
Stabiliti unui procent minim de ventilatie încă de la o zi pentru a oferi aer proaspăt și pentru a scoate gaze reziduale.
Evitati curentii de aer.
Utilizati comportamentul puilor și temperatura cloacală pentru a determina dacă conditiile de mediu sunt corecte.
20 2014
308
Monitorizarea comportamentului puilor
Temperatura și umiditatea trebuie monitorizate regulat, dar de departe cel mai bun indicator al condițiilor corecte
de demaraj este observarea frecventă și atentă a comportamentului puilor. În general, în cazul în care puii sunt
răspândiți uniform în toată zona de demaraj (Figura 14), aceasta indică faptul că mediul este confortabil pentru ei și
Secțiunea 1
nu există nici o cerință pentru a regla temperatura și / sau umiditatea relativă.
Figura 14: Comportamentul puilor când condițiile de microclimat sunt corecte.
Dacă puii stau grupați, sub eleveuze sau în zona de demaraj, (Figura 15), acest lucru indică faptul le este frig iar
temperatura și / sau umiditatea relativă ar trebui crescute.
Figura 15: Comportamentul puilor când temperatura este prea scăzută.
Dacă puii sunt aglomerați în apropierea zidurilor sau la periferia zonelor de demaraj, departe de sursele de încălzire
și / sau gâfâie (Figura 16), acest lucru indică faptul că este prea cald, temperatura și / sau umiditatea relativă ar
trebui să fie reduse.
2014 21
308
Figura 16: Comportamentul puilor când temperatura este prea mare.
Comportamentul puilor trebuie să fie atent și frecvent monitorizat.

Ajustări ale microclimatului halei trebuie facute ca răspuns la comportamentul puilor.
Evaluarea demarajului
În perioada imediat după ce puii sunt introduși în hală la furaj pentru prima dată, le este foame, ceea ce
înseamnă că ar trebui să mănânce bine și să își umle gușile. Evaluarea gradului de umplere a gușii în momente
cheie după sosire este o modalitate buna de a determina dezvoltarea apetitului și de a verifica dacă toi puii au găsit
hrană și apă. Gradul de umplere trebuie monitorizat în primele 48 de ore, dar primele 24 de ore de la sosire sunt
cele mai critice. O verificare initială la 2 ore după introducerea lor în hală va arăta dacă puii au găsit hrană și apă.
Verificări ulterioare la 4, 8, 12, 24, si 48 de ore de la sosirea în fermă ar trebui să fie făcute pentru a evalua
dezvoltarea apetitului. Pentru a face acest lucru, trebuie verificati 30-40 de pui colectati din 3 - 4 locuri diferite din
hală. Gușa fiecărui pui trebuie verificată cu atentie. Gușile puilor care au găsit furaj și apă vor fi pline, moi, și
rotunjite (Figura 17). Dacă gușa este plină, dar textura furajului încă se simte, pasărea nu a consumat încă suficientă
apă. Gradul optim de umplere al gușii este de 80% la 4 ore dupa sosire și de 95 – 100% la 24 de ore.
Figura 17: Gradul de umplere dupa 24 de ore. Puilul din stânga are o gușă plină și rotundă iar puiul din dreapta
are gușa goală.
22 2014
308
Tabel 4: Valori orientative ale gradului de umplere al gușii.

Timpul de umplere al gușii după Gradul optim de umplere
sosire (% pui cu gușa plină)
Sectiunea 1
2 ore 75
4 ore 80
8 ore >80
12 ore >85
24 ore >95
48 ore 100
Gradul de umplere al gușii trebuie evaluat în momente cheie după sosire pentru a verifica dacă toti puii au găsit hrană și apă.
2014 23
308
Note
24 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Asigurarea furajului și a apei
308
Sectiunea 2 - Asigurarea furajului și a apei
Obiective
Asigurarea cerintelor nutritionale pe toată durata de viată a păsărilor, prin programe adecvate de
nutritie și alimentatie specifice broilerilor, astfel încât performanta biologică poate fi maximizată fără a
compromite bunăstarea păsărilor sau a mediului.
Sectiunea 2
Sistemele de adăpare i furajare, împreună cu managementul lor, vor avea un impact asupra consumului
de furaj și apă și a capacitătii de a furniza un program de furajare corespunzător pentru păsări.
Informafiile nutrifionale incluse în această secfiune se adresează, în special, fermierilor și

managerilor.
Principii
Alimentatia reprezintă cea mai mare parte a costurilor de productie la broiler. Pentru a sprijini o
performantă optimă, retetele trebuie formulate pentru a asigura echilibrul corect de energie, proteine
și aminoacizi (AA), minerale, vitamine și acizi grași esentiali. Alegerea corectă a programului de furajare
va depinde de obiectivele afacerii. De exemplu, dacă se pune accent pe maximizarea rentabilitătii de
productie de păsări în viu, carcase întregi sau randamentul componentelor carcasei. Un nivel ridicat de
aminoacizi digestibili poate fi benefic pentru productia de pui tranșat.
Nivelurile de nutrienti și programele de alimentatie recomandate pot fi găsite în Specificatiile

nutritionale pentru broiler, care oferă informatii suplimentare privind:
• Alegerea programului de furajare pentru o serie de situatii de productie și de piată.

• Nivelurile optime de nutrienti pentru creștere, eficienta hranei și randamentul de prelucrare a cărnii.
Specificatii nutritionale pentru broilerul ROSS
Nutritia Broilerilor
Nutritia este o variabilă cu impact major asupra productivitătii broilerilor, profitabilitătii și bunăstării.
Formularea și echilibrarea retetelor necesită abilităti specializate de nutritie, dar managerii de fermă
trebuie să fie conștienți de conținutul nutrițional al furajului. Managerii de fermă trebuie să ia în
considerare analiza de rutină a furajului pe care le primesc pentru a determina dacă continutul de
nutrienti este cel așteptat și că furajul primit este cel mai bun disponibil pentru situatii de
productie specifice. Cunoașterea retetei furajului administrat păsărilor va însemna că managerii de
fermă pot asigura că:
• Nivelurile nutritionale și consumul de furaje vor oferi niveluri adecvate ale aportului zilnic de
nutrienti (consumul de furaj înmultit cu continutul de nutrienti).
• Există un echilibru corespunzător între nutrientii din furaj.
• Analizele de laborator ale furajelor pot fi interpretate iar rezultatele folosite pentru a efectua
actiuni de corectie precum:
-- înștiintarea furnizorului cu privire la posibile discrepante.
-- Management corespunzător al programelor de furajare.
2014 25
308
Sursa de nutrienti
Ingrediente
Ingredientele utilizate pentru producerea furajului de broiler trebuie să fie proaspete și de cea mai bună calitate,
atât în ceea ce privește digestibilitatea nutrientilor cât și calitatea fizică. Ingredientele principale incluse în dietele
broiler sunt:
• Grâu.
• Porumb.
• Soia.
• Soia full fat.
• Srot de floarea soarelui.
• Srot de rapită.
• Uleiuri și grăsimi.
• Calcar.
• Fosfat.
• Sare.
• Bicarbonat de sodiu.
• Minerale si vitamine.
• Alti aditivi, cum ar fi enzime, fixatori de micotoxine
Energie
Puii de carne necesită energie pentru creșterea tesuturilor, întretinere, și activitate. Principalele surse de
energie în furajele pentru păsări sunt, de obicei cereale (în primul rând, glucide) și grăsimi sau uleiuri. Nivelul
de energie digestibilă este exprimat în megajouli (MJ) / kg, kilocalorii (kcal) / kg sau kcal / lb Energie
metabolizabilăi (EM), deoarece acest lucru reprezintă energia disponibilă pentru broiler.
Proteină
Proteinele din furaj, cum ar fi cele gasite în cereale și făină de soia, sunt compuși complecși care sunt
descompuși de digestie în AA. Acești AA sunt absorbiti și asamblati în proteinele organismului, care sunt utilizate
în constructia de tesuturi (de exemplu, muschi, nervi, piele și pene). Nivelul proteinei brute nu indică calitatea
proteinelor din ingredientele furajului. Calitatea proteinei, este data de nivelul, raportul și digestibilitatea AA
esentiali din furajul finit.
Broilerul modern este receptiv la densitatea AA digestibili din furaj și va răspunde bine, în termeni de creștere,
eficienta hranei, precum și randamentul componentelor carcasei, pentru diete echilibrate în mod corespunzător
în AA conform recomandărilor. Niveluri mai ridicate de AA digestibili s-au dovedit a îmbunătăti în continuare
performanta broilerilor și randamentele de procesare. Cu toate acestea, preturile ingredientelor din furaje și valoarea
produselor din carne vor determina densitatea corespunzătoare de nutrienti din furaj din punct de vedere economic.
Specificatii nutritionale pentru broilerul ROSS
Macro Minerale
Furnizarea nivelurilor corespunzătoare și a raportului corect de macro minerale sunt importante pentru a
sustine creșterea, dezvoltarea scheletului, sistemului imunitar-, și CS, precum și pentru a mentine o calitate
bună a așternutului. Acestea sunt deosebit de importante pentru puii de carne foarte performanți. Macro
mineralele implicate sunt calciu, fosfor, sodiu, potasiu, și clorură. Calciul și fosforul sunt deosebit de
importante pentru buna dezvoltare a scheletului. Niveluri crescute ale sodiului, fosforului și cloruiri pot determina
creșterea consumului de apă și probleme ulterioare cu așternutul.
26 2014
308
Microelemente și vitamine
Microelementele și vitaminele suntnecesare pentrutoatefuncțiile metabolice. Nivelurile suplimentare corespunzătoare

ale acestor oligoelemente depind de ingredientele folosite, de procesul de fabricatie, logistica manipulării furajului
(de exemplu conditiile de depozitare și durata stationării în buncărele din fermă), și circumstantele locale (de
exemplu, solul poate varia în continutul de microelemente iar materiile prime cultivate în anumite zone
geografice pot fideficitare în anumite elemente). Există, de obicei, recomandări speciale propuse pentru unele
vitamine, în functie de cerealele (de exemplu grâu, fată de porumb), incluse în retetă.
Sectiunea 2
Furajul pentru broiler făcut în conformitate cu specificatiile nutritionale recomandate va putea furniza păsărilor niveluri adecv
Suplimentarea vitaminelor și mineralelor depinde de ingredientele folosite, practici de fabricatie a furajului și circumstantele
Program de furajare
Furajul Starter
În timpul perioadei de incubatie, puiul folosește oul ca o sursă de nutrienti. Cu toate acestea, în primele zile de viată,
puii trebuie să se supună tranzitiei fiziologice de a obtine nutrientii necesari din furajul furnizat.
În acest moment consumul de hrană este la cel mai mic nivel iar cerintele puilor pentru aportul nutritional sunt cele
mai mari. Trebuie să fie furnizate nu numai concentratia corespunzătoare de nutrienti, ci și de conditii
corespunzătoare de mediu pentru a dezvolta apetitul puilor. Un exemplu al valorilor nutritive orientative pentru un
Furaj Starter este prezentat în Tabelul 5.
Performantele finale în ceea ce privește greutatea sunt corelate pozitiv cu rata timpurie de crestere (de
exemplu greutate corporală la 7 zile); de aceea este esential să se asigure puilor cel mai bun demaraj posibil. Furajul
Starter este în mod normal administrat pentru o perioadă de 10 zile, dar se poate folosi chiar și până la 14 zile dacă
greutătile tintă nu sunt atinse.
Pui care nu au un demaraj bun sunt mai susceptibili la boli, cretere în greutate compromisă și factori stresori. Hrănirea
cu nivelurile de nutrienti recomandate în timpul demarajului va sustine o bună creștere i dezvoltare fiziologică,
asigurând atingerea obiectivelor de greutate corporală, sănătate și bunăstare.
Consumul de hrană în primele 10-14 zile de viată reprezintă o mică parte din hrana consumată și costul total de
prelucrare. Prin urmare, deciziile cu privire la formulările Starter ar trebui să se bazeze în primul rând pe promovarea
performantei biologice și profitabilitatea generală, mai degrabă decât pur și simplu pe cheltuielile individuale
de furajare..
Furajul Grower
Furajul Grower va fi în mod normal administrat timp de 14-16 zile. Trecerea de la furajul Starter la Grower va implica
o schimbare de textura de la brizură / mini-granule la granule și de asemenea, o schimbare în densitatea nutrientilor.
În functie de mărimea granulei, ar putea fi necesar să se facă prima livrare de Grower ca brizură sau mini-granulă
pentru a preveni orice reducere a consumului de furaj din cauza, de exemplu, a dimensiunii granulei, aceasta fiind
prea mare pentru pui.
În acest timp rata zilnică de creștere a broilerilor continuă să se mărească rapid. Această fază de creștere trebuie să
fie sustinută de un aport adecvat de nutrienti. Pentru a obtine performante biologice optime, furnizarea
densitătii corecte de nutrienti (vezi Tabelul 5), în special energie și AA, este critică. Trecerea de la Starter la Grower
trebuie să fie bine administrată pentru a preveni orice reducere a consumuluii sau a creșterii în greutate.
2014 27
308
Furajul Finisher
Furajul Finisher este în general administrat după vârsta de 25 de zile. Pentru a optimiza rentabilitatea, puii de carne
crescuti peste vârsta de 42 de zile vor necesita un furaj Finisher suplimentar. Decizia cu privire la numărul de retete
Finisher folosite va depinde de vârsta și greutatea dorită la abatorizare și de capacităile de productie a FNC-ului.
Furajul Finisher reprezintă cea mai mare parte din consumul total de furaj și din costurile totale de furajare a
broilerilor. Prin urmare, retetele de finisare trebuie să fie proiectate pentru a optimiza rentabilitatea financiară
pentru respectivul tip de produs. Un exemplu, valori nutritionale de referintă ale retetelor Finisher sunt prezentate în
Tabelul 5.
Tabel 5: Exemplu de valori nutritionale de referintă.

Energie Proteină crudă Lizină totală Metionină
(MJ/kg)* (%) (%) & Cistină (%)
Starter 12.65 22-25 1.43 1.07
Grower 13.20 21-23 1.24 0.95
Finisher 13.40 19-23 1.09 0.86
*Energia Metabolizabilă (EM) exprimată ca Energie Metabolizabilă Aparentă corectată la retentie zero de azot (EMAn)
Perioada de retragere a furajului
În functie de legislatia locală, retragerea furajului va fi necesară atunci când se utilizează produse farmaceutice în
furaj în mod regulat. Principalul motiv pentru care un furaj finisher de retragere este folosit, este acela de a oferi
suficient timp înainte de abatorizare pentru a elimina riscul aparitiei de reziduuri de produse farmaceutice în
produsele din carne. Producătorii sunt sfătuiti să verifice legislatia locală pentru a determina timpul de așteptare
necesar. Pentru a mentine creșterea și bunăstarea păsărilor, nu sunt recomandate reduceri extreme de nutrienti pe
parcursul perioadei de retragere.
Furajare separată pe sexe pentru broileri
Când puii de carne sunt crescuti separat pe sexe există oportunitatea de a crește profitabilitatea prin utilizarea
diferitelor programe de furajare separate pe sexe. Metoda cea mai practică este de a utiliza același furaj
pentru ambele sexe, dar cu o perioada mai scurta de administrare a furajului Grower și Finisher la femele. Se
recomandă ca durata sau cantitatea de furaj Starter să se mentină pentru ambele sexe pentru a asigura o
dezvoltare timpurie corespunzătoare.
Un furaj Starter de bună calitate ar trebui să fie administrat timp de 10 zile pentru a obtine un start bun. Deciziile privind for
Furajul Grower trebuie să suporte creșterea dinamică din această perioadă.
Furajele Finisher trebuie să fie administrate după 25 de zile și trebuie să fie proiectate pentru a optimiza rentabilitatea finan
Forma și calitatea fizică a furajului

Creșterea broilerilor este rezultatul continutului de nutrienti din furaj și cantitatea consumată. Consumul de furaj
este afectat de forma fizică a acestuia. Cel mai bun consum este realizat cu brizură, mini-granule sau granule
de bună calitate. Furajele care au o dimensiune variabilă a particulelor poate crește pierderile de furaj, deoarece
particulele mai mici cad ușor din ciocurile păsărilor - mai ales la păsări cu acces constant la furaj. Puii care consumă
niveluri mai ridicate de particule fine (particule sub 1 mm) sau măciniș vor împrăstia mai mult furaj. Aceste pierderi
vor reduce substantial eficienta furajului.
Furajul Starter, și de obicei și prima livrare de furaj Grower, sunt sub formă de brizură sau mini-granule.
Furajele ulterioare sunt de obicei sub formă de granule. Detalii suplimentare privind caracteristicile acestor
texturi ale furajelor sunt prezentate în Tabelul 6, iar Figura 18 ilustrează cum ar trebui să arate texturi de calitate ale
furajelor.
28 2014
308
Creșterea și eficienta furajului sunt îmbunătătite prin granularea furajului. Aceste îmbunătătiri ale performantelor
sunt atribuite:
• Pierderii reduse de furaj.
• Furajării selective reduse.
• Segregării reduse a ingredientelor.
• Cantitătii reduse de energie utilizată pentru furajare.
• Distrugerii organismelor patogene.
• Modificării termice a amidonului și proteinelor.
• Îmbunătătirii palatabilitătii furajului.
Brizura sau granulele de slabă calitate va duce la reducerea consumului de hrană și la performante biologice
Sectiunea 2
slabe. În fermă, trebuie acordată atentie la gestionarea distributiei furajului, pentru a minimiza deteriorarea fizică a
brizurii și granulelor.
Tabel 6: Forma fizică a furajului și mărimea recomandată a particulei în functie de vârstă.

Vârstă (Zile) Foema fizică Mărimea particulei
0-18 zile Brizură 1.5-3.0 mm diametru
1.6-2.4 mm diametru
0-10 zile Mini-granule
1.5-3.0 mm lungime
1.6-2.4 mm diametru
11-18 zile Mini-granule
4.0-7.0 mm lungime
De la 18 zile la 3.0-4.0 mm diametru
Granule
depopulare 5.0-8.0 mm lungime
Când se administrează măciniș, trebuie acordată o atentie deosebită pentru a avea o dimensiune grosieră și o
distributie uniformă a particulelor. Acest lucru va necesita în general măcinarea boabelor de cereale la un diametru
mediu de 900-1000 microni. Unde circumstantele dictează folosirea unui măciniș (în loc de brizură sau granulă),
performante optime pot fi atinse, în special acolo unde porumbul este cereala principală. Furajul măcinat va beneficia
și de includerea unor grăsimi sau uleiuri pentru a reduce particulele fine.
Figura 18: Poze pentru ilustrarea modului cum trebuie să arate diferitele tipui de furaj în functie de forma fizică.
Starter – BrizurăGranule de bună calitateMăciniș
Ross Tech: Calitatea fizică a furajului – Efectele texturii furajului asupra performantelor biologice și economice.
2014 29
308
Testarea calității fizice a furajului

Calitatea fizică a furajelor este practic evaluată prin mărimea particulelor de furaj administrate efectiv păsărilor. Este
adesea dificilă evaluarea acestui lucru în fermă, unde opiniile subiective pot duce la o descriere necorespunzătoare
a texturii furajului. Aviagen a dezvoltat o metodă de măsurare a calității cu ajutorul unui dispozitiv cu site care
cuantifică distribuția dimensiunii particulelor de furaj într-un mod simplu și ușor de observat. Folosind această
abordare, permite de asemenea, o comparație cantitativă a livrărilor de furaj sau a loturilor de păsări la nivelul
fermei.
Figura 19: Examplu de dispozitiv cu site.
Mostra de furaj prelevată trebuie să reprezinte calitatea fizică a furajului administrat efectiv păsărilor. Prelevați
probe de la buncărul de furaj, aproape de hrănitori sau, dacă este necesar, chiar din hrănitori. Dispozitivul de testare
a calității fizice a furajului vine cu instrucțiuni de folosire.
Profilul Mărimii particulelor de furaj
Distribuțiile recomandate ale dimensiunilor particulelor pentru brizură și granule sunt prezentate în Tabelul 7.
Studiile au arătat că fiecare creștere de 10% a particulelor fine (<1 mm) are ca rezultat o reducere de 40 g (0,09 livre)
greutate corporala la 35 zile, și prin urmare, obiectivul ar trebui să fie reducerea cantității de particule fine (<1 mm)
din furaj.
Tabel 7: Distribuțiile recomandate ale dimensiunilor particulelor pentru brizură și granule.
Starter Grower Finisher

Marime
Granulă Granulă
particulă Brizură
(3.5mm) (3.5mm)
> 3 mm 15% >70% >70%
> 2 mm 40%
20% 20%
> 1 mm 35%
< 1 mm < 10% < 10% < 10%
Dispozitivul poate fi de asemenea utilizat pentru a evalua distribuția mărimii particulelor furajului macinat iar
exemple de distribuții ale dimensiunii particulelor sunt indicate în Tabelul 8.
Tabel 8: Distribuții ale dimensiunii particulelor pentru furajul macinat.
Particule Maciniș
>3 mm 25%
2–3 mm 25%
1–2 mm 25%
<1 mm 25%
30 2014
308
Scopul ar trebui să fie reducerea cantității de particule fine (<1 mm), lucru care va da un plus de calitate furajului și
va permite o mai bună fluiditate în timpul transportului și distributiei. În general, pentru a produce un măciniș
grosier este necesar să se utilizeze o moară cu valturi pentru măcinarea materiilor prime, deoarece este mult
mai greu de realizat profilul dorit cu o moară cu ciocănele.
Rezumate Aviagen: Testarea calitătii fizice a furajului – Dispozitiv de cernere Demonstratie cu dispozitivul de testare a cal
Dispozitiv de testare a calitătii fizice a furajului (comandati-l de la reprezentantul local)
Sectiunea 2
Furajul cu o calitate fizică slabă va avea un impact negative asupra performantelor puilor de carne.
Folositi furaj brizurat și granulat de bună calitate pentru a optimiza performantele.
Când administrati măciniși, asigurati-vă că particulele sunt destul de grosiere iar furajul este omogen. Reduceti particulele fine
Furajarea cu cereale întregi

Hrănirea cu un furaj cu cereale întregi (grâu, ovăz, orz - ovăzul și orzul ar trebui să fie în mod ideal, fără coji) poate
reduce costurile pe tona de furaj, prin economia facută la fabricarea furajelor. Furajarea cu cereale întregi sprijină
o microfloră intestinală mai bună, îmbunătătește eficienta digestiei și poate îmbunti starea așternutului. Cu
toate acestea, pot să apară pierderi ale randamentului carcasei și a pieptului, cu exceptia cazului în care
compozitia furajului granulat este ajustat pentru a permite includerea de cereale întregi.
Nivelul de includere și profilul nutritional al cerealelor utilizate trebuie să fie contabilizate cu precizie în formularea
și echilibrarea furajelor combinate. Dacă nu se face o ajustare corespunzătoare, performanta păsărilor va fi
compromisă deoarece reteta va avea un echilibru nutritional necorespunzător. Atentie sporită trebuie acordată
atunci când se utilizează coccidiostatice sau alte medicamente în furaj pentru a asigura utilizarea în cantităti
conform legislatiei locale. Ghidul de includere de cereale întregi este prezentat mai jos în Tabelul 9.
În cazul furajării cu cereale întregi, tratamentul cu acizi organici pentru controlul Salmonellei este necesar. Cerealele
trebuie să fie de bună calitate și libere de ciuperci sau toxine.
Tabel 9: Rata de includere a cerealelor întregi în retetele de broiler în care echilibrul nutritional corect este mentinut.
Aceste recomandări trebuie folosite împreună cu Specificatiile nutritionale pentru broilerii Ross.
Retetă Rata de includere a cerealelor integrale
Starter Zero
Grower Creșteți treptat la 15%
Finisher Creșteți treptat la 20%
Cereale întregi trebuie să fie eliminate din furaj cu 2 zile înainte de livrarea către abator pentru a evita problemele
de contaminare în timpul eviscerării.
2014 31
308
Diluarea furajului cu cereale întregi poate reduce performantele dacă nivelurile de nutrienti din furajul combinat nu sunt ajus
Aditivii furajeri
Există o serie de aditivi furajeri care pot fi adăugati în furaj și pot sustine alimentatia și metabolismul. Aceștia includ:
• Enzime.
• Medicamente.
• Promotori de creștere.
• Pro și pre-biotice.
• Conservanti și antioxidanti furajeri.
• Lianti.
Furajarea în conditii de temperaturi ridicate

Echilibrarea corectă a nivelurilor de nutrienti, împreună cu utilizarea de ingrediente cu digestibilitate ridicată, vor
ajuta la reducerea efectelor stresului termic.
Furnizarea unui furaj de o calitate fizică optimă (brizură și granule de bună calitate), va reduce energia consumată
prin furajare, astfel, reducând cantitatea de căldură generată în timpul consumului de furaj. Calitatea fizică optimă a
furajului va îmbunătăti de asemenea palatabilitatea și va ajuta la consumarea furajului în perioadele mai reci ale zilei
sau pe timp de noapte.
Oferind o creștere a cantitătii de energie derivată din grăsimi sau uleiuri (mai degrabă decât carbohidrati) în timpul
perioadelor cu temperaturi ridicate, s-a dovedit a fi benefic datorită reducerii căldurii produse atunci când
furajul este metabolizat.
Este esentială asigurarea accesului la apă rece (aproximativ 15 oC / 59oF), care să nu depășească un nivel acceptabil de
minerale și materie organică (vezi sectiunea Sănătate și biosecuritate).
Utilizarea strategică a vitaminelor (vitaminele A, C, D, E, și niacină) și a electrolitilor (sodiu, potasiu și cloruri), fie
prin hrană sau apă, poate ajuta păsările să treacă peste stresul de microclimat. Stresul termic crește excretia de
minerale și microelemente prin urinară și fecale iar rata crescută a respiratiei epuizează bicarbonatul din sânge. Prin
urmare, suplimentarea de vitamine și microelemente ar trebui să fie mărită (limitele prevăzute de legislatia locală nu
trebuie să fie depășite) pentru a compensa declinul anticipat în consumul de furaj din timpul perioadelor
călduroase. Suplimentarea cu bicarbonat de sodiu sau carbonat de potasiu s-a dovedit a fi benefică în reducerea
efectelor stresului termic - probabil din cauza efectului lor asupra consumului de apă.
Asigurarea unui nivel corect de nutrienti și folosind ingrediente cu o digestibilitate ridicată va ajuta reducerea efectelor st
Forma fizică optimă a furajului va reduce stresul de căldură și va permite consumul de hrană să aibă loc în timpul perioad
Asigurati-vă că păsările au acces la furaj în perioadele mai reci ale zilei.
Asigurati apă rece de bună calitate.
Luati în considerare utilizarea strategică a vitaminelor și electrolitilor pentru a ajuta păsările să depășească stresul termic
32 2014
308
Microclimat
Emisiile de azot și amoniac pot fi reduse prin micșorarea excesului de proteină brută din furaj. Acest lucru se
realizează cel mai eficient prin formularea de retete care să întrunească nivelurile recomandate de AA esentiali
digestibili și utilizarea AA sintetici.
Excretiile de fosfor pot fi reduse prin evitarea excesului disponibil în furaj. Digestibilitatea poate fi îmbunătătită prin
încorporarea de fitază în retetă.
Sectiunea 2
Formularea de retete la niveluri echilibrate de AA esentiali digestibili va reduce excretia de azot.
Excretia de fosfor poate fi redusă prin utilizarea în mod corespunzător a fitazei și hrănirea păsărilor conform cerintelor.
Calitatea așternutului
Niveluri mai scăzute de umiditate în așternut vor produce mai putin amoniac în atmosferă, care ajută la
reducerea stresului respirator. Incidenta pododermatitelor (PD) este de asemenea redusă cu o calitate bună a
așternutului.
În situatiile în care managementul, sănătatea și practici de mentinere a microclimatului sunt deja bune, următoarele
strategii nutritionale pot ajuta la mentinerea unui așternut de calitate:
Calitatea Proteinei
Imposibilitatea de a furniza nivelul corect de proteine echilibrate, din materii prime de bună calitate, va duce la un
nivel ridicat de acid uric format în ficat și excretat prin rinichi. Aceasta stimulează consumul de apă, are un impact
negativ asupra sănătătii intestinului și provoacă aparitia excrementelor cu continut ridicat de apă, care va duce la un
așternut umed și creșterea riscului aparitiei de PD. Formularea de retete care să întrunească cerintele nutritionale ale
păsărilor va reduce riscul aparitiei așternutului umed.
Minerale
Aportul și echilibrarea incorectă a nivelurilor de sodiu, potasiu și clorură pot duce la aparitia așternutului umed.
Adăugarea de fitază în furajul puilor de carne promovează nu numai eliberarea de fosfor din materiile prime, ci și a
altor minerale. Acest lucru trebuie să fie luat în calcul în momentul formulării de retete cu fitază dacă se doreste
evitarea problemelor cu așternutul umed.
Digestibilitatea materiilor prime

Utilizarea materiilor prime care au o digestibilitate redusă, sau sunt deosebit de bogate în fibre, ar trebui să fie
redusă la minimum deoarece acestea vor avea un efect negativ asupra integritătii intestinului, continutului de apă al
excretiilor și calitătii așternutuli.
Factorii anti-nutritionali (de exemplu inhibitori ai tripsinei) ar trebui să fie reduși la minimum, iar materiile prime
trebuie să fie libere de orice contaminare cu micotoxine. Dacă este imposibil să se evite materii prime de calitate
slabă, atunci un produs adecvat de inhibare a micotoxinelor trebuie luat în considerare pentru a fi inclus în furaj.
Utilizarea polizaharidelor non-amidonice (NSP) pot fi un instrument important pentru îmbunătătirea sănătătii
intestinului și controlul calitătii așternutului. Aceste enzime reduc vâscozitatea intestinală și duc la un așternut mai
uscat. În ultimii ani, în special în zone din Europa de Vest, a existat o trecere la retete vegetariene (proteine
vegetale) și libere de antibiotice, ceea ce face îngreunează obtinerea unui așternut uscat.
Calitatea grăsimii
Grăsimi nesaturate extrem de digestibile vor promova sănătatea intestinelor la broiler. Utilizarea grăsimilor de
calitate slabă provoacă adesea așternut gras sau lipicios, care poate duce la probleme cu PD.
Forma fizică a furajului

Beneficiile pentru performanta broilerilor aduse de utilizarea de brizură și granule de bună calitate au fost
mentionate mai devreme. Un furaj care este de o calitate fizică slabă cu niveluri ridicate de particule fine, nu duce
doar la probleme cu performanta broilerilor, dar ar putea duce și la un raport apă/furaj mai mare, care, la rândul
său, ar putea duce la o calitate slabă a așternutului și în cele din urmă crește riscul de PD.
2014 33
308
Program Anti-Coccidial
În general, există un beneficiu pentru sănatatea intestinelor în utilizarea coccidiostaticelor. Aceste produse
îmbunătătesc în mod obișnuit integritatea intestinului și mentin starea așternutului. Dacă utilizati o vaccinare cu
vaccin viu pentru controlul coccidiozei la puii de carne, acordati mare atentie la sănătatea intestinelor pentru a
asigura mentinerea în conditii bune a așternutului.
Evitati dietele care furnizează proteine brute (azot) mai mult decât necesită pasărea.
Evitati niveluri excesive de electroliti, clorură de sodium și potasiu deoarece acestea vor crește consumul de apă și va con
Evitati folosirea de materii prime cu digestibilitate redusă.
Asigurati grasimi și/sau uleiuri de bună calitate, deoarece acestea ajută la evitarea problemelor intestinale care pot duce
Furnizati brizură și granule de bună calitate.
Asigurati un program coccidiostatic efficient care să îmbunătătească sănătatea intestinelor și să mentină un așternut de c
Rezumate Aviagen: Considerafii practice pentru reducerea riscului aparifiei pododermatitelor

Note tehnice Ross: Sănătatea picioarelor la Broileri – Controlul pododermatitelor
AviaTech: Unelte de management pentru reducerea pododermatitelor la Broileri
Sistemul de adăpare
Păsările trebuie să aibă acces nelimitat la apă curată, proaspătă și de bună calitate în orice moment. Cu toate acestea,
atunci când consumul de apă este scăzut, de exemplu, în perioadele de întuneric, atunci când păsările sunt inactive,
controlul apei ar putea contribui la reducerea scurgerilor de apă și a problemelor legate de așternut . Orice astfel de
control trebuie să fie gestionat cu grijă; nu trebuie să existe nici o restrictie a apei pentru păsările în creștere și
trebuie găsit un echilibru între creștere, bunăstare și potentialul risc de aparitie a pododermatitelor (PD).
Aprovizionarea necorespunzătoare cu apă, fie în volum fie în numărul de puncte de consum, va duce la o rată de
creștere redusă. Pentru a vă asigura că păsările primesc suficientă apă, raportul de apă/furaj trebuie să fie
monitorizat zilnic.
Modificări în consumul de apă sunt un indiciu timpuriu ale problemelor de sănătate și performanță.
Apa rece (<5 ° C / 41 ° F) sau foarte caldă (> 30 ° C / 86 ° F) va reduce consumul. Temperatura ideală a apei trebuie să
fie între 15 ° C (59 ° F) și 21 ° C (70 ° F). În sezonul cald, o bună practică este purjarea liniilor de adăpare la intervale
regulate pentru a se asigura că apa este rece.
Trebuie să se facă o stocare adecvată a apei în fermă, în cazul unei defectiuni a retelei principale de alimentare. Ideal
ar fi ca apa stocată să fie suficientă pentru un consum maxim timp de 24 de ore.
Consumul de apă ar trebui să fie monitorizat zilnic cu ajutorul unui contor de apă. Este necesar minim un apometru
pentru fiecare hală, dar preferabil mai multe pentru a permite monitorizarea consumului pe zone.
Necesarul de apă variază odată cu consumul de furaj.
La 21°C (70°F), păsările consumă suficientă apă când raportul de apă (l) /furaj (kg) este în jur de:
• 1.8:1 pentru adăpători tip clopot.
• 1.7:1 pentru nipluri cu cupițe.
• 1.6:1 pentru nipluri fără cupițe.
34 2014
308
Necesarul de apă variază, de asemenea, cu temperatura microclimatului. Păsările vor bea mai multă apă la
temperaturi mai ridicate. Cerința de apă crește cu aproximativ 6,5% pe ° C (per 2 ° F) peste 21 ° C (70 ° F). În
zonele tropicale temperaturile ridicate vor dubla consumul zilnic de apă.
Toate adăpătorile sau liniile de adăpare trebuie verificate zilnic și ajustată înălțimea, dacă este necesar. Adăpătorile
ar trebui să fie menținute curate în stare și de funcționare, fără gunoaie sau materii fecale. Orice depozit de calciu ar
trebui să fie eliminat cu ajutorul unui produs de curățare adecvat în timpul procesului de curățare și dezinfectare a
halelor.
Liniile de adăpare cu nipluri
Secțiunea 2
Cerințe minime de adăpare pentru 1.000 păsări după perioada de demaraj sunt date în Tabelul 10.
Adăpători suplimentare ar trebui să fie utilizate (10 la 1.000 de pui) pentru primele 3 zile.
Numărul efectiv de păsări pe niplu va depinde de debit, vârsta la sacrificare, climă, si designul halei. Liniile de
adăpare trebuie să fie gestionate zilnic în timpul perioadei de producție pentru a obține performanțe optime.
Tabel 10: necesarul de adăpători pentru 1,000 de păsări după perioada de demaraj.
Tipul de adăpătoare Cerințe
<3 kg (6.6 lbs) 12 păsări pe niplu
Nipluri
>3 kg (6.6 lbs) 9 păsări pe niplu
Înălțimea liniei trebuie să fie mică la început și să crească pe măsură ce păsările îmbătrânesc. Liniile de adăpare care
sunt prea ridicate pot restricționa consumul de apă, în timp ce liniile de apă care sunt prea joase pot duce la udarea
așternutului.
În stadiile inițiale ale demarajului, liniile de adăpare trebuie amplasate la o înălțime la care pasărea este capabilă să
bea. Spatele puiulor trebuie să formeze un unghi de 35-45° cu podeaua în timp ce beau apă. Pe măsură ce
păsările cresc, liniile de adăpare trebuie ridicate astfel încât spatele păsărilor să formează un unghi de aproximativ
75-85° cu podeaua, astfel încât păsările se întind ușor pentru a ajunge la apă (Figura 20). Păsările trebuie să ajungă la
apă, dar nu trebuie să se întindă foarte mult pentru a ajunge la niplu, astfel încât apa va curge direct din niplu în
cioc. Dacă înălțimea este prea mică, păsările întorc capul pentru a bea, provocând astfel udarea așternutului
deoarece le curge apă din cioc. Pentru a facilita accesul și disponibilitatea apei, păsările ar trebui, dacă este posibil,
să fie crescute cu nipluri 360°. Acest lucru este deosebit de important în cazul în care se cresc păsări la greutăți mari
(> 3 kg / 6,6 lbs).
Figura 20: Înălțimea corectă a liniilor de adăpare în funcție de vârstă.
2014 35
308
Debitul apei
Debitele niplurilor trebuie testate săptămânal în timpul ciclului de creștere pentru a se asigura că alimentarea cu apă
este suficient de mare pentru a satisface cerințele maxime pentru consumul zilnic de apă. Debitele liniilor de dăpare
cu nipluri pot fi măsurate prin apăsarea unui cilindru gradat pe un niplu la capătul liniei pentru a activa fluxul de apă
timp de 1 minut. Cantitatea de apă în cilindrul gradat indică debitul prin fiecare niplu pe minut. Un debit mai mare
decât este necesar pentru vârsta respectivă poate crește pierderile de apă și pot să apară probleme cu
așternutul umed. Un debit mai mic decât este necesar, nu furnizează suficientă apă pentru toate păsările și
duce la probleme de deshidratare. Măsurarea debitului unui niplu poate ajuta la identificarea problemelor din
sistemele de adăpare. Recomandările producătorilor ar trebui urmate pentru tipul specific de adăpători utilizat.
Adăpătorile tip clopot
La vârsta de o zi, un minim de 6 adăpători tip clopot (40 cm / 17 inci diametru) ar trebui furnizate pentru 1.000 de
pui. Surse suplimentare de apă în formă de 10 adăpători suplimentare la 1000 pui ar trebui să fie, de asemenea,
disponibile pentru primele 3 zile.
Pe măsură ce puii cresc iar zona halei în uz este extinsă, un minim de 8 adăpători tip clopot (40 cm / 17 inci
diametru) trebuie să fie disponibile pentru 1.000 de pui. Acestea ar trebui să fie plasate uniform în întreaga hală,
astfel încât păsările nu trebuie să meargă mai mult de 2 m (6,6 ft) pentru a avea acces la apă. Ca un reper, nivelul
apei ar trebui să fie 0,6 cm (0,2 in) sub marginea de sus a adăpătorii până la aproximativ 7 - 10 zile de viață. După
vârsta de 10 zile ar trebui să existe 0,6 cm (0,2 in) de apă în adăpător.
Adăpătorile suplimentare și tăvițele folosite în prima zi ar trebui să fie eliminate treptat, astfel încât la 3 - 4 zile toți
puii să bea din sistemele automate de adăpare.
Cerințe minime de adăpare pentru 1.000 de păsări după perioada de demaraj sunt date în tabelul de mai jos.
Tabel 11: Cerințe minime de adăpare pentru 1.000 de păsări după perioada de demaraj.
Tipul de adăpătoare Adăpătoare tip clopot
Adăpătoare tip clopot 8 adăpători (40 cm/17 in) pentru 1000 de

păsări
Înălțimea adăpătorilor trebuie verificată zilnic și reglată astfel ca baza fiecăre adăpători să fie la nivel cu partea de
sus a pieptului de la vârsta de 18 zile, a se vedea Figura 21 de mai jos.
Figura 21: Înălțimea corectă a adăpătorilor tip clopot.
36 2014
308
Apă potabilă trebuie să fie disponibilă pentru păsări 24 de ore pe zi.

Asigurati adăpători suplimentare pentru primele 3 zile de viată a păsărilor.
Raportul furaj/apă trebuie monitorizat zilnic pentru a verifica dacă aportul de apă este suficientă.
Faceti alocări suplimentare pentru posibila creștere a consumului de apă la temperaturi ridicate.
Purjati liniile de adăpare în sezonul cald pentru a asigura o apă cat se poate de rece.
Ajustati zilnic înăltimea adăpătorilor.
Asigurati spatiu de adăpare adecvat și acces facil la adăpători pentru toate păsările.
Sectiunea 2
Sisteme de furajare
Pentru primele 10 zile de viată, hrana trebuie administrată sub formă de brizură sau mini-granule. Furajele trebuie
să fie plasate în tăvițe plate sau pe foi de hârtie astfel încât să fie ușor accesibile pentru puii. Cel puțin 80% din
podea trebuie să fie acoperită cu hârtie. Sistemele automate de furajare trebuie să fie pline cu furaj la
populare pentru a permite un acces mai ușor la furajul starter. O cantitate dee aproximativ 40 g (1.5 oz) pe cap ar
trebui să fie administrată pe hârtie înainte de sosirea puilor. Pentru a încuraja comportamentul de hrănire al
puilor, completati furajul pe hârtie la intervale regulate în primele 3-4 zile de viaă.
Trecerea la sistemul automat de furajare ar trebui să se facă treptat de la ziua 4 sau 5 când puii incep să prezinte mai
mult interes pentru sistemul de furajare. Tranzitia trebuie finalizată până în ziua 6 sau 7 și orice tăvită suplimentară
îndepărtată până în ziua 7. Când trecerea la sistemul de furajare principal este completă, hrana ar trebui să fie
schimbată treptat de la brizură sau mini-granulă la o granulă de bună calitate. Retineti că păsările nu ar trebui
să primească granule mari (3-4 mm), înainte de vârsta de 18 zile.
Furajele administrate păsărilor vor depinde de greutatea în viu, vârsta la sacrificare, clima, tipul de hală și de
echipament.
Tabelul 12 prezintă sisteme de furajare clasice și frontul de furajare recomandat pe pasăre. Spatiul de furajare
insuficient va reduce rata de cretere și poate cauza uniformitate slabă. Numărul de păsări pe sistem de furajare
va depinde în ultimă instană de greutatea păsărilor în viu la abatorizare și de proiectarea sistemului. Dacă
utilizati un program de lumină pentru a modifica creșterea, ar trebui să se acorde o atentie deosebită spatiului de
furajare pentru a crea concurentă suplimentară.
Tabel 12: Frontul de furajare pe pasăre pentru diferite tipuri de sisteme.

Tipul de hrănitoare Front de furajare
45-80 păsări pe tronconic (raport mai mic pentru păsările mai mari [> 3.5
Tronconic
kg/7.7 lb])
2.5 cm/pasăre (40 păsări/metru de jgheab),
Jgheab
1 inci pe pasăre (24 păsări pe 1 feet de jgheab)
Hrănitori tubulare 70 păsări/tub (pentru tuburi cu diametru de 38 cm/15 inci)
Toate tipurile de hrănitoare ar trebui ajustate pentru a asigura pierderi minime și acces optim pentru păsări.
Baza jgheabului sau a tronconilor trebuie să fie la același nivel cu partea de sus a pieptului ( Figura 22). Este
posibil ca înăltimea tronconilor și tuburilor să necesite ajustare individuală. Înăltimea liniei de furajare este reglabilă
prin troliu sau prin ajustarea picioarelor.
2014 37
308
Figura 22: Înăltimea hrănitorilor.
Înăltimea incorectă a hrănitorilor (prea mare / prea mică), va crește pierderile de furaj. În plus fată de
pierderile economice, atunci când se întâmplă acest lucru, estimările de conversie a hranei vor deveni inexacte
iar furajul pierdut, atunci când va fi gasit și consumat de către păsări, va prezenta un risc crescut de contaminare
bacteriană.
Furajele trebuie să fie distribuite în mod egal și uniform în întregul sistem de furajare, pentru a da șanse egale
tuturor păsărilor de a mânca în același timp. Distributia inegală a furajului poate duce la performante reduse, aparitia
zgârieturilor, leziuni associate concurentei la furajare si la creșterea pierderilor de furaj. Sistemele de furajare
cu tronconi și cu hrănitori tubulare necesită ajustări individuale. Pentru a asigura o distributie uniformă a furajului,
toate setările de ajustare a adâncimii ar trebui să fie stabilit la fel pentru fiecare troncon sau hrănitoare tubulară.
Tronconicii și hrănitorile tubulare (dacă sunt umplute automat) au avantajul că toate sunt umplute simultan, făcând
furajul disponibil păsărilor imediat. Atunci când sunt utilizate linii de furajare pe lant, distributia durează mai mult iar
furajul nu este disponibil imediat tuturor păsărilor.
Cu toate sistemele de furajare, este o bună practică de a permite păsărilor să golească frănitorile sau jgheabul
de furajare o dată pe zi prin consumarea completă a furajului disponibil. Acest lucru va reduce risipa de furaj
care conduce la îmbunătătirea eficientei conversiei.
Ajustarea adâncimii furajului este mai ușoară cu sistemele de furajare pe lant, deoarece este necesară doar o singură
ajustare la șibărul buncărului. Întretinerea atentă a sistemelor de furajare pe lant va reduce incidenta leziunilor
la picioare.
Suplimentati sistemul principal de furajare utilizând hârtie și / sau tăvite în primele 3 zile.
Asigurati suficiente hrănitori pentru numărul de păsări din hală.
Măriti spatiul de furajare dacă programul de iluminat este conceput pentru a permite creșterea concurentei la furajare.
Ajustati zilnic înăltimea hrănitorilor, astfel încât marginea hrănitorilor să fie la nivel cu partea superioară a pieptului.
38 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Nutritia broilerilor
308
Sectiunea 3 – Nutritia broilerilor
Obiective
Furnizarea unei game largi de retete echilibrate care satisfac cerintele nutritionale ale puilor de carne în toate
etapele de dezvoltare și productie și care optimizează eficienta și profitabilitatea, fără a compromite bunăstarea
păsărilor sau mediul.
Scopul acestei secfiuni este de a oferi informafii mai detaliate pentru nutrifioniștii care sunt implicafi în procesul
de luare a deciziilor cu privire la specificafiile și refetele furajere.
Principii
Sectiunea 3
Furajul este o componentă majoră a costului total de productie la broiler. Retetele de furaj trebuie formulate astfel
încât să furnizeze energia corect echilibrată, proteine și aminoacizi (AA), minerale, vitamine și acizi grași esentiali
pentru a permite o bună creștere și performante optime.
Este unanim acceptat faptul că alegerea nivelurilor de nutrienti ar trebui să fie o decizie economică făcută de fiecare
companie sau întreprindere în parte. Acest lucru este deosebit de important pentru proteinele digestibile și AA.
Niveluri mai ridicate de AA digestibili s-au dovedit a îmbunătăti profitabilitatea prin creșterea performantei broilerilor,
în special componentele carcasei și randamentul de prelucrare. Compozitia optimă a retetei variză în functie de
produsul final al companiei. Prin urmare, recomandările sunt date atât pentru optimizarea profitului la păsările în
viu cât și la cele procesate. Maximizarea rentabilității pasărilor în viu este similară cu minimizarea costurilor cu
furajul pe kg (lb) greutate vie, dar la producerea de păsări pentru procesare, această relatie se modifică. Pentru a
maximiza marja de profit la păsările procesate este adesea necesară creșterea nivelului de AA digestibili din retetă,
mai sus decât nivelul care ar produce profitabilitate maximă din păsările valorificate în viu. Acest lucru se datorează
beneficiului financiar al randamentului de carne suplimentar din puii procesati. Aceste relatii sunt ilustrate mai jos în
Figura 23.
Figura 23: Relatia dintre nivelul de AA și profitabilitate.
cost/venit costul furajului

venit - portionat
venit – păsări în viu
amino acizi digestibili în retetă
profit maxim la păsări portionate
profit maxim la păsări în viu
Un răspuns la o nutritie îmbunătătită se va realiza în efectivele de pui de carne, atunci când furnizarea nutrientilor va
fi un factor limitativ mai degrabă decât alti factori de management. Specificatiile retetelor recomandate de Aviagen
va permite performante bune broilerilor sănătoși, cu un management bun.
Mai multe informații privind nivelurile recomandate de nutrienți și programe de furajare pot fi găsite în publicația
Specificatii nutritionale pentru broiler, care oferă informatii suplimentare privind:
• Alegerea programului de furajare pentru o serie de situatii de productie și de piată.

• Nivelurile optime de nutrienti pentru creștere, eficienta furajului și randamentul la procesare.
2014 39
308
Specificafii nutrifionale pentru broilerul Ross
Furnizarea de nutrienti
Energie
Continutul de energie calculată în furajul pentru puii de carne este determinat în primul rând de considerente
economice. În practică, alegerea nivelului de energie va fi, de asemenea, influentată de mai multi factori care
interactionează (de exemplu, furnizarea de materii prime, restrictii ale FNC-ului).
Metoda convențională de a exprima conținutul de energie al furajului este nivelul apparent al energiei metabolizabile
corectat la retenție zero de azot (AMEn). Date cu privire la conținutul de energie exprimat în acest mod sunt
disponibile din mai multe surse. Valorile energetice menționate aici se bazează pe tabele ale Asociației Mondiale
a Stiinței Aviculturii (AMSA).
Valorile AMEn ale unor ingrediente, în special grăsimi, sunt mai scăzute la păsările tinere decât la cele adulte.
Formularea de rețete pentru puii de carne folosind AMEn ține cont de acest lucru. Exprimarea conținutului de energie
în ceea ce privește Energia Netă, depășește diferențele de utilizare a EM, atunci când aceasta derivă din diferite
substraturi (de exemplu grăsime, proteină sau glucide) și sunt utilizate în diferite scopuri metabolice.
Adoptarea acestor noi sisteme de energie îmbunătătește consistenta și predictibilitatea performantelor puilor de
carne.
Anumite niveluri de energie pentru furajele de broiler sunt indicate în tabelele de nutritie din cadrul publicatiei
Specificatii Nutritionale pentru Broileri. Această informatie este un ghid practic dar nu reprezintă cerintele efective
ale păsărilor. Nivelul de energie care va oferi cea mai bună rentabilitate economică ar trebui stabilit în conformitate
cu conditiile locale, în care sunt crescuti broilerii.
Nivelurile optime de energie vor depinde atât de cerintele păsărilor (care sunt afectate de întretinere corporală, creștere ș
Luati în considerare utilizarea AMEn în formularea retetelor pentru a reduce nivelul de materii prime mai putin digestibile
Proteine și Amino Acizi
Proteinele din furaj sunt polimeri complecși ai aminoacizilor, care sunt descompuși în intestin în AA individuali.
Calitatea proteinelor se bazează pe nivelul, echilibrul și digestibilitatea AA esentiali în furajul combinat. Nivelurile
efective de AA esentiali disponibili păsărilor în furaj sunt critice. De aceea, se recomandă ca furajele pentru
broiler să fie formulate pe baza AA digestibili. Nivelurile de AA digestibili citate aici se bazează pe
digestibilitatea reală măsurată din fecale, spre deosebire de digestibilitatea aparentă din fecale. Când se
utilizează sistemul de digestibilitatea aparentă, recomandările trebuie să fie ajustate în consecintă.
Nivelurile recomandate de proteină brută ar trebui văzute ca pe un ghid. Nivelul efectiv de proteină utilizat variază
în functie de ingredientele folosite și va depinde de primul AA esential care nu este disponibil în formă sintetică
și care reprezintă un factor limitativ.
Este de preferat să se folosească surse de proteine de înaltă calitate, în cazul în care acestea sunt disponibile,
în special pentru puii de carne predispuși stresului termic. Proteina de proastă calitate sau proteine
dezechilibrate pot avea un impact negativ asupra metabolismului broilerilor, deoarece există un consum de
energie asociat cu degradarea și excretia excesului de azot. În plus, toate acestea pot duce de asemenea la
degradarea așternutului.
40 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308Nutriția broilerilor
Strategii de formulare a rețetelor
Nivelurile de AA trebuie considerate împreună cu toate celelalte elemente nutritive, inclusiv nivelul de energie (a se
vedea sub-secțiunea privind Energia pentru mai multe detalii). Nivelurile recomandate pentru cei 8 AA, care sunt
factori limitativi pentru furaj sunt prezentate în Specificațiile Nutriționale pentru Broiler.
Rețetele furajere au scopul de a furniza un nivel adecvat și echilibrat de AA păsărilor. Pentru a realiza acest lucru,
este important ca matricea de formulare să fie actualizată în mod constant. Nivelul proteinelor din ingrediente
trebuie monitorizat prin analiză directă a materiilor prime utilizate în furaje. Dacă se observă modificări al nivelului
proteic al unui ingredient, atunci trebuie ajustați AA totali și digestibili atribuiți materiilor prime specifice în matricea
de formulare.
Profilul ideal al amino acizilor
Este important să se asigure broilerilor un furaj echilibrat în AA digestibili. Ca un ajutor, pentru realizarea
acestui obiectiv, poate fi utilizat un profilul ideal al amino acizilor. Acesta este un sistem în care cerințele principale
de AA care pot fi limitanți în hrana broilerilor sunt calculați, apoi lizina este utilizată ca AA de referință după care se
stabilesc raporturile celorlalți AA. Raporturile recomandate pentru un profil al AA-ului ideal sunt prezentate în
Secțiunea 3
Tabelul 13.
Tabel 13: Raporturi pentru un profil al AA-ului ideal.

Amino Acid Digestibil Furaj Starter Furaj Grower Furaj Finisher 1 Furaj Finisher 2
Lizină 100 100 100 100
Metionină & Cistină 74 76 78 78
Metionină 40 41 42 42
Treonină 68 67 66 66
Valină 78 78 79 79
iso-Leucină 67 68 69 69
Arginină 107 107 107 108
Triptofan 16 16 16 16
Leucină 110 110 110 110
NOTĂ: Informațiile din acest tabel provin din experiența din teren și literatura de specialitate.
Proteina echilibrată
În această secțiune, se face referire la conceptul de Proteină Echilibrată (PE). Profilul AA ideal descris anterior aplică
atât valorile minime cât și maxime AA-ului individual pentru a produce un profil exact. Acesta este un instrument util
pentru nutritioniști pe care îl pot folosi la formularea rețetelor, dar trebuie recunoscut faptul că astfel de profile
exacte sunt teoretice, în contextul formulării rețetelor comerciale. Conceptul de proteină echilibrată a fost dezvoltat
ca o aplicație practică a profilului ideal de AA pentru a furniza puilor de carne nivelurile minime corecte de AA
esențiali și neesențiali. Folosind această strategie, nivelul de proteină utilizat efectiv variază în funcție de materiile
prime și va depinde de primul AA esențial care nu este disponibil în formă sintetică și care reprezintă un factor
limitativ.
Recomandările de proteine echilibrate sunt derivate dintr-o combinație a celor două date Aviagen interne
privind PB și experiența în domeniu. Răspunsurile economice au fost calculate pentru diferite regiuni ale lumii,
categorii de greutate și obiective ale produselor (de exemplu, greutatea în viu, carcase eviscerate și produse
tranșate). Luând în considerare aceste lucruri, o gamă completa de medii economice sunt incluse în aceste
recomandări.
Răspunsul Broilerilor la Proteine și Amino Acizi
Broilerul modern este foarte receptiv la nivelul de AA din rețetă și va rspunde foarte eficient, în termeni de creștere
și CS, la nivelurile recomandate din Specificațiile Nutritionale pentru Broiler. Niveluri mai ridicate de AA digestibili s-
au dovedit a îmbunătăți profitabilitatea prin creșterea performanței broilerilor și a randamentului de procesare.
Acest lucru devine deosebit de important în procesul de creștere al puilor de carne pentru comercializarea carcaselor
porționate. Prin urmare, există recomandări diferite pentru optimizarea marjei de profit la comercializarea de piese
tranșate (a se vedea Specificațiile Nutritionale pentru Broiler).
2014 41
308
Cu toate acestea, preturile materiilor prime și a produselor din carne vor determina în cele din urmă densitatea
nutrientilor din furaj. Pentru a ajuta în luarea deciziilor privind densitatea corespunzătoare a nutrientilor,
atunci când se confruntă cu conditii de piată variabile, Aviagen a dezvoltat un model bio-economic numit BEEP
(Economia Broilerilor pentru Energie și Proteine). Acesta utilizează date din studiile colectate din întreaga lume
timp de mai mulți ani. Aviagen utilizeaza BEEP pentru a ajuta clienții în determinarea densității EM și AA pentru a
optimiza marja de profit din costul de furajare (MOFC) pe baza condițiilor de piață și a gamei de produse dorite.
Rezumat Aviagen: Nutrifia pentru profit maxim – Calculafi.

Modelul Aviagen - BEEP (Economia Broilerilor pentru Energie și Proteine).
Formulati retete folosind AA digestibili, urmând profilul recomandat al amino acidului ideal (Tablel 13).
Luati în considerare nivelurile de AA împreună cu factorii care afectează consumul de hrană (de exemplu, nivelul de energ
Utilizati surse de proteine de înaltă calitate, mai ales în situatii când puii sunt predispuși stresului termic.
Mentineti valori actualizate ale AA și proteinelor din materiile prime în matricea de formulare a retetelor.
Abordarea Proteinei Echilibrate (PE) produce beneficii în broiler și în performantele economice.
Broilerii sunt receptivi în special la nivelurile de AA digestibili. Hrănirea la nivelurile recomandate oferă un avantaj econom
Macro Minerale
Furnizarea nivelurilor corecte și echilibrate ale tuturor mineralelor importante este esentială pentru creșterea cu
success a puilor de carne. Macro mineralele implicate sunt calciul, fosforul, magneziul, sodiul, potasiul și clorurile.
Calciul
Calciul, în furajul puilor de carne influentează, eficienta hranei, dezvoltarea oaselor, sănătatea picioarelor, functiile
nervoase și sistemul imunitar. Este vital să fie furnizat calciu în cantităti adecvate și în mod consecvent pentru
a obtine o performantă optimă.
Aceste functii pot necesita niveluri de calciu diferite pentru a permite exprimarea optimă, astfel încât trebuie făcut
un compromis atunci când se alege nivelul de calciu din furaj.
Nivelurile de calciu recomandate în tabelele din cadrul publicatiei Specificatii Nutritionale pentru Broileri au
fost elaborate cu intentia de a maximiza performanta broilerilor prin satisfacerea diferitelor cerinte ale diferitelor
functii descrise mai sus.
42 2014
308
Fosfor
Fosforul, ca și calciul, este necesar în forma și cantitatea corectă pentru a optimiza structura scheletului și creșterea
corporală. Nivelul de fosfor recomandat în tabelele din publicatia Specificatii Nutritionale pentru Broiler se bazează
pe sistemul de disponibilitate clasic, în timp ce sursele de fosfor anorganice sunt descrise ca fiind 100% disponibile iar
sursele vegetale sunt descrise ca fiind 33% disponibile. Valorile de fosfor disponibil pe baza analizei cenușei prezintă
o corelare cu sistemul clasic. Fosforul digestibil este folosit în unele tări ca o modalitate de evaluare mai
precisă a contributiei fosforului din materiile prime. Trebuie acordată atentie sporită să se utilizeze date corecte cu
privire la continutul de fosfor disponibil al materiilor prime și să se urmărească cerintele păsărilor.
Utilizarea fitazei va crește continutul de fosfor disponibil în materiile prime leguminoase și în general utilizarea unor
astfel de enzime va fi benefică în productia de broiler. Reducerea acidului fitic care rezultă din utilizarea de enzime
va crește disponibilitatea de calciu și alte minerale.
Calciu: Fosfor disponibil
În cele mai multe cazuri, raportul calciu:fosfor disponibil de 2: 1 este adecvat pentru furajul puilor de carne. Cu toate
Sectiunea 3
acestea, există informatii disponibile care sugerează că, în retetele Starter, un raport calciu:fosfor disponibil mai
mare (de exemplu, 2,1: 1) este benefic pentru performante și mai ales util în promovarea rezistentei sporite a
picioarelor.
Magneziu
Cerințele de magneziu sunt în mod normal îndeplinite fără nevoia de a suplimenta. Magneziu în exces (> 0,5%) poate
provoca diaree.
Sodiu, Potasiu și Cloruri
Sodiu, potasiu, și clorurile sunt necesare pentru o serie de functii metabolice. Nivelurile excesive ale acestor minerale
pot crește consumul de apă și ulterior este afectată calitatea asternutului. Nivelurile reduse pot afecta consumul de
furaje, creșterea și pH-ul sanguin.
Este important controlul nivelului de sodiu și cloruri așa cum se sugerează în tabelele din cadrul publicatiei
Specificatii Nutritionale pentru Broilerii Ross. În mod deosebit, clorura trebuie controlată cu precizie prin utilizarea de
clorură de sodiu și bicarbonat de sodiu sau sesquicarbonatul. În formularea de retete furajere, toate sursele de cloruri
trebuie identificate cu atentie (de exemplu, contributia de clorură din clorhidrat de lizină și clorura de colină).
Există unele situatii în care un nivel mai ridicat de sodiu poate fi folosit pentru a îmbunătătii ratele de creștere,
în special în produsele pre-starter.
Echilibrul electrolitic (EE) este important pentru pui de carne, mai ales în conditii de stres termic. Continutul de
anioni din premixurile vitaminice și minerale ar trebui să fie întotdeauna incluse în calculul echilibrului ionic în furajul
finit. Cu niveluri de potasiu de aproximativ 0,85% și niveluri recomandate de sodiu și cloruri, se poate obține un
EE (sodiu
+ potasiu - clorură) de aproximativ 220-230 mEq / kg. Acest lucru este satisfăcător și după cum este indicat, accentul
ar trebui pus pe controlul nivelurilor de cloruri.
Asigurati suficient calciu păsărilor, urmând recomandările.

Descrieti cu precizie fosforul din materiile prime și cerintele păsărilor în aceleași unităti.
Controlati cu acuratete nivelul clorurilor prin folosirea clorurii de sodiu și unde este necesar, bicarbonate de sodium sau se
2014 43
308
Micro elemente și Vitamine

Micro elemente
Micro elementele (și vitaminele) sunt necesare pentru toate funcțiile metabolice. Suplimentarea corectă a
micro elementelor depinde de materiile prime utilizate, procesul de fabricatie și circumstantele locale. Sunt
recomandate niveluri conventionale de suplimentare pentru acești nutrienti. Trebuie avut grijă ca fiecare
mineral în parte să fie inclus în premix în proportia corectă. În general vorbind, oligoelemente organice au o
disponibilitate biologica mare. Există dovezi că îmbunătătirea raportului de zinc și seleniu poate îmbunătăti
penajul și răspunsul imun. S-a demonstrat de asemenea, că zincul poate îmbunătăti sanatatea zonei plantare.
Vitamine
O sursă importantă de variatie în suplimentarea unor vitamine este tipul de cereale utilizate. În consecintă, în
tabelele din cadrul publicatiei Specificatii Nutritionale pentru Broiler, recomandări separate au fost făcute pentru
vitamina A, acid nicotinic, acid pantotenic, piridoxina (B6) și biotină în furajele pe bază de porumb sau grâu.
Trebuie remarcat faptul că recomandările pentru colină sunt date ca specificatii minime în furajul combinat.
Multe circumstanțe (de exemplu, stres, boală) pot face păsările să răspundă la niveluri de vitamine mai mari
decât cele recomandate în Specificatiile Nutritionale pentru Broiler. Creșteri ale nivelului de vitamine furnizate în
furaje sau prin intermediul apei, trebuie să se bazeze pe cunoștintele și experienta locală. În general, strategia pe
termen lung ar trebui să fie eliminarea sau reducerea factorilor de stres, mai degrabă decât utilizarea prelungită a
suplimentelor vitaminice în exces.
Cerinta standard de vitamin E a puilor de carne este de 10-15 mg / kg. Nevoia de a suplimenta va depinde de nivelul și
tipul de grăsime din retetă, nivelul de seleniu, și de prezenta sau absenta pro- și anti-oxidantilor. Prelucrarea termică
a hranei poate duce la distrugerea până la 20% din vitamina E. Îmbunătățirea răspunsului imun și prelungirea vieții de
raft a cărnii sunt observate la niveluri ale vitaminei E de până la 300 mg / kg. Nivelurile propuse în tabelele din cadrul
publicatiei Specificatii Nutritionale pentru Broiler sunt adecvate pentru productia de pui de carne în conditii normale,
dar pot exista situatii (de exemplu, cazuri de boală), în cazul în care un nivel mai ridicat al vitaminei E este justificat.
Reduceti sau eliminati factorii de stres, mai degraba decat să depindeti de suplimentarea vitaminei în exces.
Controlati nivelul total de colină, tinând cont de aportul materiilor prime. Evitati utilizarea clorurii de colină în suplimentele vi
Aditivi furajeri Non-Nutritivi

Furajul poate fi utilizat ca suport pentru o gamă largă de aditivi, medicamente, și alte substante non-nutritive.
Nu este posibilă furnizarea unei liste complete iar Aviagen nu recomandă și nici nu sustine anumite produse.
Cele mai importante clase de aditivi care pot fi luate în considerare pentru a fi utilizate în furaje sunt
enumerate mai jos. Legislatia locală poate controla utilizarea acestor produse. Producătorii de furaje,
premixuri sau consultantii sunt sfătuiti să se asigure atât de necesitatea cât și de eficienta reală a produselor
utilizate.
Enzime: Enzimele sunt acum utilizate în mod curent în furajul păsărilor pentru a îmbunătăti
digestibilitatea ingredientelor din furaj. În general enzimele actionează asupra carbohidratilor, mineralelor și
proteinelor.
Enzimele Polizaharide Non-amidonoase (PNA) sunt benefice din punct de vedere economic, în furajele pe baza
de grau. Aceste enzime vor permite, de asemenea, o mai mare flexibilitate în cantitatea de orz inclusă în retetă.
44 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Nutriția broilerilor
308
Din ce în ce mai mult, fitazele sunt folosite pentru a spori utilizarea fosfor-fitatului. Când se utilizează fitază, trebuie
acordată atenție la nivelul de fosfor folosit, dar și la cel de calciu și alte minerale.
Utilizarea proteazelor în furaje pentru a acționa asupra proteinelor vegetale se dezvoltă iar enzimele
carbohidraze furnizează beneficii pentru a oferi răspunsuri benefice atunci când sunt utilizate în rețete pe bază de
porumb și soia.
Când se adaugă enzime înainte de procesarea termică a furajului, există riscul de a pierde din activitatea enzimei din
cauza deteriorării termice. Acest lucru poate fi evitat prin pulverizarea enzimelor pe furaj la finalul procesării.
Medicamente curative și profilactice: O gamă largă de medicamente pot fi administrate prin furaj în unele
părți ale lumii. Este esențială o autorizație veterinară în conformitate cu reglementările locale. Antibiotice
promotoare de creștere / Potențiatori ai digestiei: aceste produse sunt încă folosite în unele părți ale lumii. Modul de
acțiune implică modificarea microflorei intestinale.
Prebiotice: Prebioticele sunt un grup de substanțe care pot stimula creșterea microorganismelor benefice -
în detrimentul celor care sunt considerate a fi dăunătoare. Oligozaharidele formează în prezent cel mai mare
grup al acestor produse.
Secțiunea 3
Probioticele: Probioticele introduc microorganisme vii în tractul digestiv pentru a ajuta la stabilirea unei
microflore stabile și benefice. Obiectivul este de a încerca să ofere intestinului, microorganisme non-patogene
pozitive, care vor împiedica apoi colonizarea microorganismelor patogene prin excludere competitivă.
Acizi organici: Produsele pe bază de acizi organici pot fi utilizați pentru a reduce contaminarea bacteriană a
furajului și poate promova, de asemenea, dezvoltarea microflorei benefice în tractul digestiv.
Inhibitori: Inhibitorii au capacitatea de a anula acțiunea micotoxinelor. De asemenea sunt prezentați ca având
un efect benefic asupra stării generale de sănătate a păsărilor și absorbției nutrienților. Există o gamă de
produse disponibile, inclusiv diverse argile si carbuni.
Antioxidanții: Antioxidantii pot oferi protecție împotriva degradării nutrienților (în special a vitaminalor) din
furaj. Unele ingrediente din furaj (de exemplu, făină de pește și grăsimi / uleiuri) au nevoie de protecție împotriva
oxidării. Premixurile vitaminice ar trebui să fie protejate de un antioxidant dacă nu sunt întruniți timpii și
condițiile optime de păstrare. Pot fi adăugați antioxidanți suplimentari la furajul finit unde depozitarea
prelungită sau condițiile de depozitare inadecvate sunt inevitabile.
Agenți anti-mucegai: Inhibitori de mucegaiuri pot fi adăugați în ingredientele furajului sau în furajul finit pentru
a reduce creșterea fungică și producția de micotoxine.
Lianți: Lianții sunt folosiți pentru a îmbunătăți duritatea granulei. Exemplele de lianți includ hemiceluloza,
bentonită și guma guar.
Alte produse utilizate în producția de furaje pentru puii de carne includ uleiuri esențiale, nucleotide, glucani și
extracte din plante specializate. În zone ale lumii în care utilizarea sa este permisă legal, formaldehida este uneori
utilizată pentru a reduce încărcătura microbiană a furajului.
Specificațiile rețetelor furajere pentru broiler

Îndrumare completă privind specificațiile rețetelor pentru puii de carne sunt furnizate în tabelele din cadrul
publicației Specificații Nutriționale pentru Broileri, pentru o serie de situații de producție și de piață.
Specificațiile rețetelor vor fi proiectate fie pentru a minimiza costurile, în cazul producției de păsări în viu fie pentru
a maximiza marja de profit din costul furajului pentru producția de piese tranșate solicitate de abator. Poate fi
necesară modificarea specificațiilor pentru condițiile specifice ale pieței. Factorii care trebuie luați în considerare
sunt:
• Produsul final – pasăre în viu, carcasă întreagă sau piese ale carcasei.
• Sursa și prețul materiilor prime.
• Vârsta și greutatea în viu la sacrificare.
• Randamentul și calitatea carcasei.
• Cerințele pieței pentru culoarea pielii, viața de raft, etc.
• Creșterea separată pe sexe sau mixtă.
2014 45
308
Proiectarea programelor de furajare pentru puii de carne

Furajul Starter
Obiectivul perioadei de demaraj (0-10 zile) este de a stabili un apetit bun și să obțină o creștere timpurie maximă.
Scopul este de a realiza sau depăși greutatea corporală recomandată la 7 zile. Furajul Starter ar trebui să fie
administrat cel puțin în primele 10 de zile, dar este de multe ori prelungit până la 14 zile dacă este necesar, pentru a
asigura obținerea sau depășirea greutății recomandate. Furajul Starter reprezintă o mică parte din costul de total de
furajare iar deciziile pe formulare a furajului Starter trebuie să se bazeze pe performanța generală și rentabilitate,
mai degrabă decât pe costul de producție în sine.
Nivelurile de AA digestibili recomandați va permite păsării să realizeze o creștere timpurie maximă. Acest lucru
este deosebit de important în producția de păsări mici, în condiții dificile sau atunci când producția de piept este o
producție premium.
În zonele unde grâul este principala producție, utilizarea de porumb poate fi benefică. Nivelul total de grăsimi
trebuie să fie scăzut (<5%) iar grasimile saturate ar trebui evitate, mai ales în combinație cu grâul.
Furajul Grower
Furajul Grower este, în general, administrat timp de 14-16 zile după furajul Starter. Trecerea de la Starter la Grower
implică de obicei o schimbare a texturii furajului de la brizură sau mini-granule la granule și de asemenea, o
schimbare de densitate a nutrienților; este important ca aceste schimbări să se facă treptat pentru a preveni orice
scădere a consumului sau a ratei de creștere. În funcție de mărimea granulei produse, ar putea fi necesar ca prima
livrare de Grower să fie sub formă de brizură sau mini-granulă pentru a preveni orice scădere a consumului de furaj,
de exemplu din cauza, dimensiunii granulei, fiind prea mare pentru pui ca să o consume la prima livrare de
furaj Grower. Granule de dimensiuni mari (3-4 mm), nu ar trebui să fie administrate înainte de 18 zile de viață. Există
o nevoie continuă de furaj Grower de bună calitate pentru a maximiza performanțele.
Furajul Finisher
Furajul finisher se administrează de obicei după vârsta de 25 de zile. Furajul finisher este responsabil pentru cea mai
mare parte a costurilor de furajare iar principiile economice ar trebui aplicate la formularea acestor furaje, pentru
a optimiza rentabilitatea financiară pentru tipul de produse pentru care este formulat. Schimbări în compoziția
corporală pot fi rapide în această perioadă și de aceea trebuie luate în considerare apariția depozitelor de grăsime în
exces și pierderea randamentului pieptului.
Pentru a optimiza rentabilitatea, pui de carne crescuți peste vârsta de 42 de zile vor necesita hrana Finisher
suplimentară. În cele din urmă, numărul total de rețete administrate broilerilor depinde de greutatea la sacrificare,
durata perioadei de producție, programul de furajare, capacitatea de producție a furajului, capacitatea de stocare
a FNC-ului și de logistica de transport a furajului. O analiză atentă a programului complet de furajare este esențială
pentru a optimiza rentabilitatea.
Perioadele de așteptare pentru medicamente, bazate pe legislația locală, pot dicta utilizarea unui furaj de finisare
special de retragere. Acest furaj trebuie ajustat pentru vârsta păsărilor, dar nu este recomandată practica de
retragere extremă a nutrienților în această perioadă.
Utilizarea furajelor Starter, Grower și Finisher așa cum este descris mai sus formează programul clasic de furajare în
faze. O alternativă la acest sistem clasic este includerea și utilizarea produselor Pre-Starter specializate, în primele
etape ale producției.
Produsele Pre-Starter
Anatomia și fiziologia puilor tineri diferă semnificativ de cea a puilor mai bătrâni. După ecloziune, trecerea de
la absorbția sacului vitelin la consumarea furajului este acompaniată de modificări dramatice în tractul
digestiv. În primele zile după ecloziune, pancreasul și intestinele cresc în mărime de aproape 4 ori mai repede decât
corpul ca un întreg. Sistemul digestiv al puiulor este imatur, prin urmare, trebuie acordată atenție deosebită pentru
ca nivelurile de nutrienti să fie optime iar materiile prime folosite să aibe un grad de digestibilitate ridicat.
46 2014
308
Utilizarea produselor speciale "Pre-Starter", unele dintre ele continând materii prime mai digestibile, s-au dovedit a fi
eficace în promovarea dezvoltării timpurii a puilor de carne și îmbunătătirea performantelor de procesare ulterioară.
Astfel de produse sunt de multe ori de o calitate fizică superioară și oferă un răspuns la consumul de furaj (a se vedea
sub-sectiunea privind Procesarea și forma fizică a furajului).
Broilerii se dezvoltă rapid la această vârstă iar răspunsul la creșterea nivelului de nutrienti în perioada de pre-starter
este bine stabilit. Hrănirea cu un furaj Pre-Starter pentru a furniza un nivel de AA mai ridicat decât cel recomandat,
poate oferi un ritm de crestere mai accelerat.
Deși utilizarea produselor pre-starter implică o creștere a costurilor de furajare, ele sunt folosite doar pentru primele
câteva zile. Deoarece consumul de furaj este relativ scăzut în această perioadă, au un impact mic asupra
costului total de productie. În general, există un răspuns pozitiv în ceea ce priveste rentabilitatea, ca urmare a
îmbunătătirii performantelor generale și creșterii veniturilor.
Mai jos sunt prezentate cateva aspecte ale produselor Pre-Starter:

• Utilizarea de produse cu digestibilitate ridicată.
Sectiunea 3
• Niveluri mai crescute de nutrienti, în special AA, Vitamina E și zinc.
• Utilizarea de pre- și pro-biotice.
• Stimulatori de imunitate: uleiuri esentiale, nucleotide, etc.
• Stimularea consumului: forma fizică a furajului, nivel crescut de sodiu, arome, etc.
Formulati retete pentru puii de carne astfel încât să maximizati ptofitabilitatea pentru întreg lantul de productie.
Formulati furajul Starter pentru a maximiza performanta, mai degrabă decât pentru a minimiza costul de productie.
Calitatea furajului
Productia de broiler depinde de furnizarea de furaje de cea mai de calitate posibilă, în ceea ce privește ingredientele
folosite, procedurile de procesare aplicate și de forma de prezentare a furajului.
Ingrediente furajere
Ingredientele folosite la fabricarea furajelor ar trebui să fie proaspete și de înaltă calitate. Când ingrediente de
calitate mai slabă sunt administrate, nutrientii care nu pot fi utilizati trebuie să fie catabolizati și excretatati de
păsări, folosind energie și creând stres metabolic. Cerealele și leguminoasele sunt susceptibile la dezvoltarea fungilor
dacă sunt depozitate în conditii de căldură și umiditate. Ciupercile pot produce micotoxine care, în functie de gradul
de contaminare, pot afecta sănătatea broilerilor, rata de creștere și de conversie a hranei. Starea așternutului poate
fi, de asemenea, afectată în mod negativ, care, la randul sau, crește riscul de declasare a carcaselor, pododermatite
și arsuri ale jaretelor. Depozitarea pe termen lung a ingredientelor, sau depozitarea în conditii
necorespunzătoare, poate duce la alterarea produselor care reduc consumul de furaje sau au alte efecte negative
asupra performantei și sănătătii broilerilor. Când prospetimea ingredientelor nu poate fi asigurată, atunci controlul
calitătii devine critic.
Valoarea nutritivă a materiilor prime variază în functie de sursă, climă, sezon și de metodele de procesare ale
furajului. Matricea de formulare a furajului trebuie să fie bine întreținută. Valori nutritive atribuite furajelor trebuie
să reflecte cu acuratete valorile nutritionale reale ale ingredientelor utilizate. Acest lucru va necesita analize
nutritionale de rutină ale ingredientelor utilizate. Aceasta ar trebui să fie parte a unui program de control al calitătii,
cu accent pe ingrediente, dar de asemenea și pe analize ale furajului finit.
În plus, trebuie efectuate examinări vizuale și teste biologice ulterioare pentru contaminare (ex salmonele spp.,
Micotoxine).
2014 47
308
Gama de ingrediente disponibile pentru optimizarea retetelor trebuie să fie adecvate pentru puii de carne. La
selectarea ingredientelor, trebuie luat în considerare impactul lor asupra raportului de nutrienti, sănătatea gastro-
intestinală și fiziologia păsărilor. Limitele trebuie stabilite cu privire la includerea de ingrediente cunoscute ce pot
provoca probleme atunci când sunt consumate în exces (de exemplu, tapioca, srot de soia cu proteină scăzută).
Utilizarea mai multor ingrediente comparabile în formularea de retete va reduce dependenta de oricare dintre ele.
Cu cat există o dependentă mai mare în utilizarea unui singur ingredient, cu atât este mai important să existe un
control eficient al calitătii ingredientelor.
Furajele trebuie să contină ingrediente de înaltă calitate, proaspete, în special în furajele Starter.
Mentinerea unei baze de date a ingredientelor pentru utilizarea în formularea retetelor pe baza rezultatelor obtinute dintr
Nivelurile individuale de includere ale materiilor prime ar trebui să se bazeze pe cunoașterea factorilor anti-nutritionali din i
Premixuri vitamino-minerale
Recomandările generale pentru suplimentarea vitaminelor și micro elementelor sunt prezentate în publicatia
Specificatii Nutritionale pentru Broiler. Ocazional, pot apărea situatii care determină o creștere a cerintelor de
vitamine. În aceste situatii, utilizarea strategică a vitaminelor hidrosolubile ar trebui să fie considerată ca o posibilă
suplimentare a vitaminelor deja incluse în furaj.
Aviagen nu sustine practica de a elimina premixurile vitaminice sau microelementele pe ultima parte a
productiei, din considerente asociate normelor de bunăstare.
Suplimentarea vitaminelor ar trebui să ia în considerare pierderile care ar putea apărea între fabricarea premixului
și furajare. Selectia și sursa de produse vitaminice, preamestecul, timpul de depozitare, conditiile în toate etapele și
procesarea termică a furajului sunt cei mai importanti factori care duc la degradarea și pierderea vitaminelor. Pentru
a reduce pierderile oxidative se recomandă excluderea clorurii de colină și a sării din premixului vitaminic, și
toate premixurile trebuie depozitate în locuri reci, uscate și întunecate.
Pentru a maximiza eficacitatea premixurilor de vitamine și minerale, sunt recomandate încorporarea unui antioxidant
si un management atent al inventarului.
Asigurati timpii corecti de depozitare în locuri reci, uscate și întunecate într momentul producerii premixului și momentul includ
Excludeti clorura de colină, micro elementele și sarea din premixul vitaminic.
Includeti un antioxidant în premixul vitaminic.
Sursa de grăsime
Grăsimea, fie de origine vegetală sau animală, poate fi adăugată în retetă. Grăsimile animale, altele decât grăsimea
de pasăre, contin mai multi acizi grași saturati, care sunt mai putin digestibili, în special în sistemul digestiv imatur al
puiului. În furajele Starter și Grower, se recomandă folosirea de grăsimi care contin un procent mai mare de grasimi
nesaturate. În retetele de finisare posibilitatea ca un nivel ridicat de grasimi nesaturate să aibă un efect negativ
asupra continutului de grăsime din carcasă și calitatea stocării ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare.
Nivelurile de umiditate și imporități combinate trebuie să fie mai mică de 1%. Prezența unei cantități
semnificative de apă promovează râncezirea hidrolitică. Reziduuri de materiale solide din procesele de rendering,
extractie sau recuperare a grăsimii pot bloca filtrele și duzele. Este importantă monitorizarea cu atentie a
ingredientelor grase, vezi Tabelul 14.
48 2014
308
Tabel 14: Criteriile de calitate pentru grăsimile din furaj.

Criteriile grăsimilor din furaj
Continut de apă și impurităti max 1%
Acizi grași monomerici min 92%
Materiale ineluctabile max 8%
Acizi grași liberi max 15%*
Acizi grași oxidati max 2%
Antioxidanti Prezent
*Dacă utilizati un mix de grăsimi, această valoare poate fi ajustată pentru a permite obtinerea de acizi grași liberi într-o cantitate mai
mare.
Sectiunea 3
Asigurati grăsimi nesaturate în furajele Starter și Grower.
Procesarea și forma fizică a furajului

Furajele pentru păsări sunt formulate într-o concentratie specifică de nutrienti pentru a sprijini performantele
acestora. Cu toate acestea, creșterea va depinde de consumul de furaj, care, la rândul său, este influentat de forma
fizică a furajului. Cel mai bun consum ș cea mai bună performantă sunt realizate prin administrarea de brizură / mini-
granule / granule de bună calitate. Este cunoscut faptul că un nivel ridicat de particule fine au un efect negativ
asupra consumului, greutătii în viu și CS. Broilerul Ross este receptiv la forma fizică a furajului și date recente au
arătat că reducerea particulelor fine din furaj cu o dimensiune mai mică de 1,0 mm, cu până la 10%, poate crește
greutatea în viu până la 2%. Reducerile consumului de energia cu activitatea de hrănire poate explica o mare
parte din beneficiile furajului granulat asupra greutătii în viu. Beneficiile pot veni însă și din reducerea pierderilor și
îmbuntirea și eficientizarea transportului.
Durabilitate granulei poate fi îmbunătătită prin utilizarea de materii prime, cu capacitate bună de legare, cum ar fi
grâul, orzul și rapita, precum și utilizarea de lianti pentru granulare.
Procesele de productie a furajelor vor avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra calitatii granulelor.
Măcinarea materiilor prime și condiționarea termică sunt considerate ca fiind factorii cei mai influenți care afectează
calitatea granulelor. Conditionarea termică nu numai că eliberează liantii naturali din furaj, dar se va
îmbunătăti, de asemenea, digestibilitatea nutrientilor și va reduce contaminarea microbiană. În functie de gradul de
prelucrare termică al furajelor, ar trebui să fie compensate degradarea vitaminelor indusă de căldură.
Adăugarea de grăsime post-granulare, mai degrabă decât în mixer, va avea un efect pozitiv suplimentar asupra
durabilitătii granulei. Durabilitatea granulei furajului finit trebuie să fie testată în FNC înainte de expediere, cu
scopul de a obține un rezultat al testului Holmen de 95%, după o perioadă de testare 30 secunde sau, pentru
metoda tamburului, 98% după o perioadă de testare 10 minute.
Dacă rezultatele durabilitătii sunt în mod constant sub aceste niveluri, atunci procesul de fabricatie a furajului
ar trebui să fie revizuit. Această revizuire ar trebui să ia în considerare materiile prime folosite și procesul de
productie, în special măcinarea, mixarea, prelucrare termică și granularea; accentul ar trebui pus pe revizuirea
mentenantei morii.
2014 49
308
Tipul și forma furajului la broiler în functie de vârstă

Creșterea broilerilor și CS vor fi în general mai bune în cazul în care furajul Starter este sub formă de brizură sau
mini- granule. În cazul în care Furajul Grover este introdus înainte de vârsta de 18 zile, ar trebui să fie, de asemenea,
sub formă de brizură sau mini-granule pentru prima livrare. După 18 zile, granula ar trebui să fie 3.0-4.0 mm în
diametru (a se vedea Tabelul 15 de mai jos). Administrarea une granule cu diametrul > 4 mm în oricare din
perioadele de creștere sau finisare, va reduce performantele păsărilor în viu.
Tabel 15: Tipul și forma furajului la broiler în functie de vârstă.

Vârstă Tipul furajului Forma fizică și mărimea
Brizură 1.5-3.0 mm diametru sau
0-10 zile Starter Mini-granule 1.6-2.4 mm diametru 1.5-3.0 mm
lungime
Brizură 1.5-3.0 mm diametru sau
11-18 zile Grower (prima livrare) Mini-granule 1.6-2.4 mm diametru 4.0-7.0 mm
lungime
19-24 zile Grower Granule 3.0-4.0 mm diametru 5.0-8.0 mm lungime
25 zile până la abatorizare Finisher Granule 3.0-4.0 mm diametru 5.0-8.0 mm lungime
Unde producătorii nu sunt în măsură să granuleze, furajul măcinat produs trebuie să fie suficient de grosier și
cu o mărime uniformă a particulelor. Cerealele utilizate în astfel de furaje trebuie măcinate astfel încât media
dimensiunii diametrului particulei să fie de 900-1000 microni diametru. Furajele măcinate, beneficiază de
asemenea, de includerea de ulei sau grăsimi în retete, deoarece acestea reduc particulele fine și îmbunătătește
palatabilitatea. Producerea unui furaj măcinat care respectă aceste recomandări va da o mai buna manipulare,
care va face transportul și distributia mai ușoare.
Utilizarea extinsă a furajelor brizurate mai mult de 15 zile nu este recomandată deoarece acestea vor reduce
consumul de hrană și creșterea / CS, comparativ cu furajul granulat.
Utilizati brizură (înainte de vârsta de 15 zile) sau furaj granulat pentru creșterea optimă și CS. Maximizati durabilitatea granulelo
Asigurati dimensiunea optimă a particulelor și sursă de cereale adecvată atunci când granularea nu este posibilă.
Furajarea cu grâu întreg

Practica administrării broilerilor un amestec de furaje combinate (granule) și grâu întreg a fost utilizată în anumite
zone ale lumii (de exemplu Europa). Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se utilizeze orice boabe de cereale
întregi, în acest scop.
Hrănirea cu cereale întregi reduce costurile de fabricatie și, eventual, de transport și pot fi utilizate pentru a facilita
o tranzitie ușoară a nutrientilor în timpul perioadei de creștere. Administrarea de cereale întregi sprijină o microfloră
intestinală mai bună, îmbunătătește eficienta digestivă și poate îmbunătătii starea așternutului. Există unele dovezi
că hrănirea cu cereale întregi poate crește rezistenta la coccidioză. Aceste avantaje trebuie puse în balantă cu
pierderea în greutate a carcasei și cu randamentul mai scăzut al pieptului. Cerealele întregi utilizate trebuie tratate
cu acizi organici pentru controlul salmonellei spp., pentru care va exista un cost financiar.
50 2014
308
Nivelul de includere al cerealelor întregi ar trebui contabilizate în formularea furajelor combinate. Furajele
combinate împreună cu boabele întregi furnifează cerintele nutriionale ale păsărilor. Broilerii sunt receptivi la nivelul
de proteină din retetă iar atunci când furajele combinate nu sunt ajustate pentru cantitatea de grâu întreg adăugat,
păsările vor avea o creștere mai slabă și un CS nridicat, mai putină carne pe piept și un continut mai mare de grăsime
.
Atât cantitatea de cereale întregi utilizată cât și compozitia furajului de echilibrare trebuie analizate cu atentie.
Scopul este de a oferi aportul suficient de toti nutrientii din combinatia de furaje combinate și cereale. Păsări
își satisfac într-o oarecare măsură, propriile cerinte nutritive prin selectarea unui amestec adecvat din aceste 2
componente. Întotdeauna trebuie acordată atentie pentru a se asigura că aportul de micro-nutrienti și orice
medicamente administrate în furaj sunt suficiente la ratele de diluare utilizate. Când se furajază cu cereale întregi,
cerealele trebuie să fie de bună calitate și fără contaminare fungică / toxine.
Utilizat împreună cu recomandările publicate în Specificatiile Nutritionale pentru Broiler, ratele de incluziune a
cerealelor întregi sunt prezentate în Tabelul 16 de mai jos.
Tabel 16: Ratele de includere a cerealelor întrgi în retetele pentru broileri.

Reteta Rata de includere a cerealelor
Sectiunea 3
Starter Zero
Grower Creștere graduală până la 15%
Finisher Creștere graduală până la 20%
NOTĂ: Aceste rate de includere se aplică în special la grâu. Este posibil să se mărească aceste rate de includere, dar trebuie acordată
atentie sporită pentru a face ajustări corespunzătoare în compozitia furajului pentru a preveni diluarea excesivă a retetei.
Cereale întregi trebuie să fie eliminate din hrană cu 2 zile înainte de abatorizare, pentru a evita problemele de
eviscerare și contaminare a carcasei.
Tineti cont de rata de includere a cerealelor integrale la formularea furajele combinate.

Mentineti aportul de oligoelemente și de medicamente la nivelurile impuse de legislatie.
Depozitati cerealele cu atentie, evitând continutul ridicat de umiditate și contaminare cu micotoxine. Tratati cu acizi organici
Furajarea în conditii de temperaturi ridicate

Furajul și nutritia au o influentă semnificativă asupra modului în care broilerii raspund la temperaturi ridicate
ale mediului. Una dintre cele mai de succes metode de a îmbunătătii sănătatea, bunăstarea și performanta
puilor de carne în timpul perioadelor călduroase este de a recurge la practici nutritionale și de gestionare a furajului,
conform descrierilor din acest manual.
Furajul cu o bună calitate fizică (brizură, granule sau măciniș) va reduce energia consumată în timpul furajării și va
reduce căldura generată în timpul acestei activităti. Forma fizică optimă a furajului va crește, de asemenea,
consumul mai eficient de hrană în compensatie în timpul perioadelor mai reci ale zilei sau ale noptii. De obicei cel
mai bine este să se încurajeze consumul de furaj în compensatie pe timp de noapte.
Creșterea aportului de nutrienti în timpul stresului termic poate avea un impact negativ asupra mortalitătii, totuși,
crescând digestibilitatea nutrientilor din retetă și utilizarea micro-ingredientelor specifice au dovedit a fi benefice.
2014 51
308
Pentru proteine, trebuie luată în considerare creșterea digestibilității AA, mai degrabă decât densitatea lor. Excesul
de proteină ar trebui redus la minimum iar AA echilibrați prin utilizarea aminoacizilor sintetici în loc de proteine
intacte.
Furnizarea de energie în furaj folosind grăsimi, în loc de carbohidrați este benefică. Lipidele au un randament
de 9 kcal de energie per gram în timp ce carbohidrații și proteinele au randament de numai 4 kcal de
energie per gram. Astfel, lipidele conțin de 2,25 ori mai multă energie decât carbohidrații și sunt mai digestibili,
rezultând într-o pierdere de căldură mai mică și de asemenea incremente termice mai mici în timpul furajării.
Stresul termic, care este destul de sever pentru a induce o rată respiratorie mai mare (de exemplu, gâfâială severă) și
creșterea temperaturii corpului, rezultă în:
• Creșterea excreților de minerale și micro elemente prin urină și fecale.

• O pierdere anormal de mare de dioxid de carbon din sange.
• O scădere a bicarbonatului din sânge și creșterea pH-ului sanguin.
Astfel, stresul termic poate induce o cerință metabolică pentru bicarbonat. În aceste condiții, pasărea poate beneficia
după urma unor rețete care conțin bicarbonat de sodiu sau sesquicarbonat de sodiu, astfel încât să furnizeze ~
50% din sodiul din furaj. În plus, introducerea de rețete care sunt echilibrate electrolitic (DEB, așa cum sunt definite
de sodiu + potasiu - cloruri) și conțin 220-240 mEq / kg poate fi benefică în reducerea mortalității legate de
căldură și îmbunătățirea creșterii în timpul perioadelor calde.
Vitaminele E, D, A, C, si niacina sunt cunoscute a avea un efect pozitiv asupra răspunsului păsărilor la stresul de
temperatură. O abordare generală este de a crește nivelul de vitamine cu 1,25% pe grad Celsius (2 ° F), pe
măsură ce temperatura crește de la 21 la 28 ° C (70-82 ° F). În cazul în care temperaturile depășesc 28 ° C (82
° F), atunci creșteri suplimentare ale nivelurilor de vitamina ar trebui să fie făcute la o rată de 2,5% pe grad
Celsius (2 ° F). Aceste recomandări sunt dependente de nivelurile de vitamine utilizate în suplimentul standard.
Vitaminele suplimentare nu ar trebui să fie retrase din rețetă.
Alți aditivi dovediți a avea beneficii în îmbunătățirea toleranței la căldură sunt:

Betaină - osmoregulator care crește eficiența de absorbție a mineralelor si oligoelementelor.
Glucoza - crește energia necesară pentru temperaturi extreme.
Aspirina - crește toleranța păsărilor la căldură.
În situații de stres termic, alegerea anti-coccidiostaticului trebuie analizată cu atenție, pentru a evita pe cele
asociate cu cresterea mortalitatii prin creșterea producției de căldură.
Calitatea așternutului
Calitate așternutului afectează în mod direct sănătatea păsărilor, bunăstarea, și performanțele. Așternutul de slabă
calitate, cu un conținut ridicat de umiditate, poate duce la creșterea concentrațiilor de amoniac în hala de
păsări. Acest lucru are potențialul de a produce creșterea stresului respirator și niveluri crescute de daune ale
carcaselor. Așternutul de slabă calitate crește de asemenea riscul apariției pododermatitelor (PD) și arsurii jareților.
Prin urmare, menținerea unui așternut de bună calitate este benefică atât pentru pasăre, cât și pentru producător.
Există o serie de factori implicați în calitatea așternutului, aceștia fiind mediul ambiant, creșterea păsărilor,
Managementul unității, starea de sănătate și nutriția.
Plecând de la premiza că managementul este adecvat iar practicile de menținere a sănătății păsărilor și condițiilor de
mediu sunt respectate, urmatoarele strategii nutriționale vor contribui la asigurarea menținerii calității așternutului.
52 2014
308
Niveluri excesive de proteină brută din furaje ar trebui evitate iar formularea rețetelor ar trebui să fie bine
echilibrate. Următoarele strategii de formulare pot ajuta la maximizarea calității așternut:
• Formulați rețete pe bază de AA digestibili.
• Menținerea matricii de materii prime cu valori relevante și actualizate pentru proteina din ingrediente și cel mai
important, conținutul AA digestibili.
• Folosiți conceptul de proteină Echilibrată în formularea rețetelor pentru a furniza proteina adaptată la cerințele
păsărilor, evitând excesele.
• Echilibrați nivelurile de sare pentru a evita consumul crescut de apă, care poate fi o cauză principală a
așternutului umed. Valoarea vizată a DEB este de 220-240 mEq / kg. Descrieri precise ale sodiului, clorurii,
și nivelului de potasiu din materiile prime ar trebui să fie menținute în matricea de formulare iar recomandările
pentru aceste minerale ar trebui să fie urmate (a se vedea Specificații Nutriționale pentru Broiler).
• Ingrediente cu digestibilitate redusă, sau cu nivel deosebit de ridicat de fibre, ar trebui evitate.
• Asigurarea unei forme extrem de digstibile de grasimi alimentare / ulei va ajuta la evitarea problemelor enterice.
Grăsimi de calitate deosebit de proastă, și cu o digestibilitate redusă, trebuie să fie evitate.
• Utilizarea enzimelor exogene poate ajuta la reducerea vâscozității intestinale, ceea ce va îmbunătăți calitatea
așternutului. Nutritioniștii trebuie să aibă grijă la selectarea corectă a enzimei adecvate. Consultați
recomandările producătorului atunci când se utilizează enzimă (e) pentru a vă asigura că acești aditivi se adaugă
cu precizie în dozajul corect și în mod corespunzător în procesul de fabricare a furajului, pentru a permite o bună
Secțiunea 3
dispersie și pentru a minimiza degradarea din cauza prelucrării termice.
Bunăstare și microclimat
Toate rețetele furajere trebuie să fie produse cu atenția cuvenită bunăstării păsărilor și impactului potențial asupra
mediului. Ca regulă generală, practicile și strategiile nutriționale prezentate în această secțiune vor forma baza unei
strategii de succes în ceea ce privește bunăstarea păsărilor și mediul. Unele dintre cele mai importante domenii, unde
este necesară o atenție deosebită, sunt prezentate mai jos.
Bunăstare
Broilerii trebuie să beneficieze de o nutriție echilibrată pentru a menține un profil de creștere practic și coerent
și pentru a preveni deficiențele nutriționale. Proteinele trebuie să fie furnizate prin echilibrarea AA digestibili. Macro
mineralele trebuie să fie furnizate la niveluri adecvate și echilibrate. Atenție specială trebuie acordată la calciu
și fosfor și raportul dintre calciu și fosfor disponibil pentru a evita problemele de formare a scheletului. De asemenea,
nivelurile de sodiu sunt importante, împreună cu DEB pentru a evita deficiențele și pentru a menține starea
așternutului. Vitamine și minerale trebuie sa fie furnizate la niveluri adecvate, pentru a evita tulburările metabolice
asociate cu deficiențe. Biotina și zincul au fost identificate ca având acțiune benefică în prevenirea pododermatitelor.
Menținerea așternutului de bună calitate va ajuta, de asemenea, cu limitarea incidenței pododermatitelor (consultați
secțiunea Calitatea așternutului).
Microclimat
Minimizarea nivelului de proteină brută în exces din furaj prin formularea în funcție de nivelurile echilibrate de
AA digestibili și nu în funcție de nivel minim de proteină brută, va reduce excreția de azot. Subsecțiunea despre
Proteine și Aminoacizi explică pe larg conceptele profilului AA ideal și proteine echilibrate, care pot fi folosite pentru a
reduce excreția de azot. Lucrarile recente au ajutat la adăugarea de informații cantitative în măsura reducerii
excreției. De exemplu, s-a stabilit că o reducere de 1% a niveluli proteinei din furaj (de exemplu, de la 20% la 19%)
duce în medie la o reducere atât a excrețiilor de azot cât și a emisiilor de amoniac de 10%.
Excreția de fosfor poate fi redusă prin alimentarea cât mai aproape de cerințele păsărilor și utilizarea enzimelor
fitază. Consultați secțiunea Macro Minerale a acestui manual pentru mai multe detalii cu privire la fosforul din
furaje.
Este important să se aibă în vedere că, în general, orice practici nutriționale care reduc CS, scăzând astfel cantitatea
totală de furaje consumate și gunoi de grajd produs, va reduce impactul producției de păsări asupra mediului.
2014 53
308
Note
54 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Sănătate și Biosecuritate
308
Secțiunea 4 – Sănătate și Biosecuritate
Obiective
Obținerea condițiilor de igienă în halele avicole și minimizarea efectelor adverse generate de boli. Atingerea
performanțelor optime, asigurarea bunăstării păsărilor și siguranței alimentare.
Principii
Condițiile de igienă din halele de păsări sunt obținute prin implementarea unor norme corecte de biosecuritate,
igienizare și programe de vaccinare.
Sănătatea Păsării și Biosecuritate

Sănătatea precară a păsărilor va avea un impact negativ asupra tuturor aspectelor legate de managementul și
producția lotului, inclusiv creșterea în greutate, eficiența conversiei furajului, mortalitate, numărul declasărilor la
abator, caracteristici de procesare.
Lotul trebuie să pornească cu pui de o zi de bună calitate și sănătoși. Puii trebuie să provină de la un număr minim
Secțiunea 4
de loturi de părinți în aceleași condiții de sănătate. Ideal, un singur lot de părinți per hală de pui de carne.
Programul de control în fermă a bolilor implică:

• Prevenție (biosecuritate și/sau program de vaccinare).
• Detectarea rapidă a problemelor de sănătate (monitorizarea sănătății și a paramentrilor de producție).
• Tratamentul bolilor identificate.
Biosecuritatea și vaccinarea sunt esențiale într-un management de success, biosecuritatea previne introducerea
bolilor în fermă, iar programele de vaccinare potrivite se adresează bolilor endemice.
Monitorizarea regulată a parametrilor de producție este vitală în detectarea timpurie a bolilor și formularea măsurilor
de intervenție. Identificarea și acționarea timpurie într-un lot va ajuta la prevenția trecerii bolilor în loturile
învecinate și succesive.
Parametrii de producție, cum sunt morții la livrare (M.L.), greutatea la 7 zile, mortalitatea zilnică și săptămânală,
consumul de apă, sporul mediu zilnic, consumul specific și procentul de respinși, ar trebui urmăriți indeaproape
și comparați cu parametrii țintă ai companiei. Atunci când parametrii de producție nu îi ating pe cei țintă stabiliți,
atunci ar trebui realizată o investigație de către un personal special pregătit.
Biosecuritate
Un program de biosecuritate este critic pentru menținerea sănătății lotului. Biosecuritatea va minimiza
expunerea lotului la organismele generatoare de boli. Înțelegerea și urmarea practicilor de biosecuritate convenite,
trebuie să fie parte din munca fiecărui angajat. Educarea și pregătirea regulată a personalului este esențială.
La conceperea programului de biosecuritate, se vor lua în considerare următoarele trei aspecte:
•Localizarea fermei: Fermele trebuie localizate în așa fel încât acestea să fie izolate de alte ferme de păsări sau alte
specii – la cel puțin 3,2 km (2 mile) distanță de acestea, și de drumuri pe care se transportă păsări. Sunt de preferat
fermele cu o singură vârstă, astfel se limitează recircularea agenților patogeni și a tulpinilor de vaccinuri vii.
• Proiectarea fermei și a halelor: Halele ar trebui proiectate pentru a minimiza traficul, pentru a facilita curățarea
și dezinfecția, rezistente la acțiunea rozătoarelor și a păsărilor sălbatice. Este necesară existența unei bariere (gard)
pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate.
Halele de păsări trebuie să prezinte podea de beton, pereți și tavan lavabili, guri de ventilație accesibile și să fie
lipsite de stâlpi sau alte structuri.
2014 55
308
Ar trebui să se păstreze o zonă liberă, plată de 15 m în jurul halei, astfel iarba crescută se va tăia ușor și rapid.
În imediata apropiere a halei se va realiza o zonă cu o lățime de 1-3 m, aceasta poate descuraja circulația
rozătoarelor și poate fi utilizată și ca zonă de depozitare temporară pentru echipamente. Figura 24 ilustrează
exemple bune de amplasare și proiectare a fermelor.
Figura 24: Example bune de proiectare a fermelor.
Proceduri Operaționale: Procedurile trebuie să controleze circulația oamenilor, furajului, echipamentelor și a

animalelor în fermă pentru a se preveni introducerea și circulația bolilor. Procedurile de rutină pot fi modificate
în cazul modificării condițiilor de boală. Figura 25 prezintă toate potențialele căi de expunere la boli.
Figura 25: Căi de expunere la boli.
Furaj Alte păsări, alte specii, animale de companie
Pui Adăpost
Oameni
Incubație
Insecte
Rozătoare
Așternut
Echipament ă vehicule Apă
Păsări sălbatice
Un program de biosecuritate ar trebui să fie:

• Obligatoriu.
• Practic.
• Eficient economic.
• Parte din programul de pregătire al personalului.
• Revizuit regulat.
• Respectat de întreaga fermă și echipă.
• Finanțat.
56 2014
308
Curățenie și dezinfecție
Planificarea: O curățenie corectă presupune ca toate operațiunile să fie efectuate eficient și la timp. Curățenia este
o bună oportunitate pentru realizarea lucrărilor de mentenanță, astfel planificarea curățeniei și dezinfecției ar trebui
să țină cont și de acest proces. Un plan detaliat cu privire la date, ore și necesar de oameni ar trebui întocmit înainte
de depopularea fermei. Acest lucru va asigura realizarea cu success a operațiunilor.
Curățenia platformei: Această operațiune trebuie să curețe și să dezinfecteze halele în așa fel încât toți
potențialii agenți patogeni pentru păsări și oameni să fie îndepărtați, iar numărul de bacterii, virusuri, paraziți și
insecte șă fie minimizat între loturile de păsări.
Controlul insectelor: Insectele ar trebui eradicate până ajung să migreze în componentele din lemn sau alte
materiale. Imediat după ce păsările sunt scoase din hală și aceasta mai este caldă, echipamentele, așternutul și
toate suprafețele ar trebui tratate cu un insecticid recomandat local. Alternativ, hala poate fi tratată cu un insecticid
autorizat cu 2 săptămâni înainte de depopulare. Un al doilea tratament cu insecticid ar trebui realizat înainte
de fumigare.
Îndepărtarea prafului: Tot praful, resturile și pânzele de păianjen trebuie îndepărtate de pe ventilatoare, grinzi
și toate zonele expuse cum sunt margini, borduri, etc. Pentru rezultatele cele mai bune utilizați perii (sau suflante),
astfel praful va cădea pe așternut.
Pre-sprayere: Ar trebui să se utilizeze un dispozitiv de sprayere cu presiune joasă pentru umezirea cu o soluție
cu deteregent a prafului din interiorul halei și de pe echipamente înainete ca acestea și așternutul să fie scoase din
hală. În halele deschise, întâi se vor închide cortinele laterale.
Secțiunea 4
Echipament: Toate echipamentele ar trebui scoase din hală și așezate în exterior pe o zonă betonată. Liniie de
furajare și adăpare automate vor fi ridicate în timpul curățeniei.
Îndepărtarea așternutului: Tot așternutul din hală trebuie îndepărtat după depopulare. Așternutul scos din hale
va fi încărcat în camioane sau containere, ce vor fi plasate în apropierea halelor. Acestea vor fi acoperite cu prelate
pentru a se preveni pierderile de așternut pe timpul transportului. Camioanele vor fi dezinfectate la ieșire.
Eliminarea aternetului: Așternutul scos din hale nu trebuie stocat în fermă sau împrăștiat pe terenurile adiacente
fermei. Acesta trebuie dus la o distanță de cel puțin 3.2 km (2 mile) de fermă și eliminat în conformitate cu legislația
locală pe una din următoarele căi:
• Împrăștiat pe teren arabil și arat în termen de o săptămână.

• Îngropat într-o zonă special amenajată.
• Depozitat și lăsat să fermenteze cel puțin o lună înainte de a fi împrăștiat pe pajiști.
• Incinerat.
• Utilaz în producția de biocombustibili.
Spălarea: Înainte de începerea spălatului se vor verifica instalația electrică, aceasta se va închide pentru a se
evita riscul de electrocutare. Se va decupla întrerupătorul principal apoi se va securiza accesul la acesta.
Pentru îndepărtarea resturilor și a murdăriei rămase în hală și echipamente se va utiliza un aparat de spălare cu
presiune. Există o gamă largă de detergenți industriali, aceștia se vor utiliza conform indicațiilor producătorului.
Detergentul utilizat trebuie șă fie compatibil cu dezinfectantul utilizat ulerior. După ce hala și echipamentele au fost
spălate cu detergent, vor fi clătite cu apă curată proaspătă, utilizând iar aparatul de spălat cu presiune. Ar trebui să
se utilizeze apă caldă iar excesul de apă de pe podea va fi îndepărtat prin utilizarea unui teu cu lamă de
cauciuc. Apa uzată va fi scursă igienic pentru eviatarea recontaminării halei. Întregul echipament scos din hală va fi
la rândul lui spălat cu detergent și clătit. Echipamentul curat va fi depozitat la adăpost.
În hală, se va acorda o atenție deosebită următoarelor locuri:

• Carcasa ventilatoarelor.
• Axul ventialtoarelor.
• Ventilatoare.
• Grilele ventilatoarelor.
• Grinzi.
• Borduri.
• Linii de apă.
• Linii de furajare.
2014 57
308
Pentru o spălare corectă a zonelor greu accesibile, se vor utiliza scări sau schele portabile și lanterne.
Exteriorul clădirilor trebuie de asemenea spălat și se va acorda o atenție specială următoarelor:

• Admisii de aer.
• Rigole.
• Alei betonate.
În halele dschise, cortinele vor fi spălate pe ambele părți. Orice componentă ce nu poate fi spălată (ex. polietilenă,
carton) trebuie distrusă.
Când spălatul s-a finalizat, murdăria, praful, resturi sau așternut nu mai trebuie să fie prezente. O spălare
corespunzătoare necesită timp și atenție la detalii.
Clădirile personalului și echipamentul acestora vor fi curațate integral în această etapă.
Curățarea Sistemelor de Adăpare și Furajare
Toate echipamentele din hală trebuie curățate și dezinfectate. După curățare, depozitarea echipamentelor într-un loc
ferit este esențială pentru prevenirea recontaminării.
Sistemul de adăpare: Procedura de curățare a liniilor de apă este următoarea:

• Drenați tubulatura și rezervoarele.
• Spălați liniile cu apă curată.
• Îndepărtați depunerile și biofilmul de pe pereții rezervoarelor, apoi scurgeți apa în exteriorul halei.
• Reumpleți rezervoarele cu apă curată și adăugați un agent autorizat de sterilizat apa.
• Dați drumul soluției de sanitizare din rezervor prin liniile de adăpare, asigurați-vă că nu sunt goluri de aer.
Verificați dacă agentul de sanitizare nu afectează echipamentul și că este utilizat în concentrația corectă.
• Completați rezervorul cu soluție de sanitizare la concentrația recomandată până la nivelul normal de
operare. Înlocuți capacul. Lăsați dezinfectantul minim 4 ore în instalație.
• Drenați și clătiți cu apă proaspătă.
• Reumpleți instalația cu apă curată și proaspătă înainte de sosirea puilor.
În interiorul țevilor se va forma un biofilm și va fi necesară tratarea regulată (cel puțin o dată la fiecare ciclu) pentru
a se evita scăderea debitului de apă și contaminarea acesteia cu bacterii. Este recomandată utilizarea unui agent de
curațare înainte de sanitizare, anterior fiecărui lot. Materialul din care este confecționată tubulatura va influența rata
de formare a biofilmului. De exemplu, țevile din polipropilenă și rezervoarele de plastic au tendința să formeze mai
rapid biofilm. Utilizare tratamentelor cu vitamine și minerale în apa de băut poate accelera formarea
biofilmului. Curățarea fizică a interiorului țevilor nu este posibilă de ficare dată; de aceea, între loturi se vor
utiliza pentru îndepăratrea biofilmului compuși de clor sau peroxid (dioxidul de clor folosit la concentrație
corespunzătoare poate fi de asemenea utizat) la concentrație ridicată (140 ppm). Acestea trebuie să fie scoase
complet din liniile de adăpare înainte ca păsările să bea apă. Curățirea poate să includă și utilizarea acizilor acolo
unde conținutul în minerale a apei (în special calcar și fier) este foarte ridicat. Țevile metalice pot fi curățate în
același mod, doar că pot apărea scurgeri din pricina coroziunii. Tratarea apei de băut înainte de utilizare poate fi
luată în considerare acolo unde aceasta are un conținut ridicat de minerale.
Sistemele de răcire cu apă (evaporare sau ceață) pot fi sanitizate utilizând biguanidă. Biguanida poate fi utilizată și în
timpul producției pentru diminuarea conținutului de bacterii din aceste sisteme, și minimizarea împrăștierii acestora
în hală.
Sistemul de furajare: Procedura curățării sistemului de furalare este următoarea:

• Goliți, spălați și dezinfectați sistemul de furajare (buncăre, tronconici, lanțuri, etc.)
• Goliți buncărele exterioare și tubulatura conectată, periați unde este posibil. Curățați integral și etanșeizați toate
descrierile.
• Fumigați oriunde este posibil.
58 2014
308
Reparații și Mentenanță
O hală goală și curată oferă o oportunitate ideală pentru efectuarea reparațiilor și acțiunilor de mentenanță. Atunci
când hala este goală, acordați atenție următoarelor activități:
• Reparați crăpăturile din podea cu beton /ciment.
• Reparați îmbinările deteriorate dintre diferitele structuri.
• Reparați sau înlocuiți pereții deteriorați, cortinele sau tavanurile.
• Vopsiți sau văruiți acolo unde este necesar.
• Asigurați-vă de faptul că toate ușile se închid etanș.
• Verificați eficiența funcționării ventilatoarelor, ventilației, sistemului de încălzire, admisiilor de aer și toate
celelalte echipamente de control al microclimatului.
• Gradul de întindere al curelelor de la ventilatoare și condiția jaluzelelor.
Dizinfecția
Dezinfecția nu trebuie făcută până ce nu s-a finalizat întreaga curățare a halelor (inclusiv zonele externe) și nu s-au
efectuat toate reparațiile, iar echipamentul nu s-a uscat. Dezinfectanții sunt ineficienți în prezența mizeriei și a
materiei oragnice, iar dacă suprafețele sunt umede eficiența acestora scade din pricina creșterii gradului de diluție.
Dezinfectanții, cei ce sunt autorizați de un corp de control pentru utilizarea împotriva agenților patogeni de natură
bacteriană sau virală, vor fi cel mai probabil și eficienți. Vor fi urmate instrucțiunile producătorului. Dezinfectanții vor
fi aplicați cu ajutorul aparatelor de spălat cu presiune sau a atomizoarelor.
Secțiunea 4
Dezinfectantele cu spumă conferă un timp de contact mai mare, astfel crescând eficiența dezinfectantului. Încălzirea
halelor la o temperatură crescută poate spori eficiența acestora.
Cei mai mulți dezinfectanți nu au efect împotriva oochiștilor sporulați de coccidii. Acolo unde se impun tratamente
selective pentru coccidii, se vor utiliza de către o echipă special pregătită, compuși ce produc amoniac. Aceștia se vor
aplica pe o suprafață internă curată și vor avea efect după o perioadă scurtă de timp de câteva ore.
Fumigare cu Formol
Acolo unde fumigarea cu formol este permisă, aceasta se va realiza cat mai repede cu putință după terminarea
dezinfecției. Suprafețele ar trebui să fie umede (aceasta poate fi realizată și prin creșterea umidității relative
utilizând sistemul de răcire cu duze), iar temperatura din hale ar trebui să fie minim 21 oC (70oF). Fumigarea este
ineficientă la temperaturi scăzute și umidități retative sub 65%.
Ușile, ventilatoarele și geamurile trebuie etanșeizate. Se vor urma instrucțiunile de fumigare ale producătorului. După
fumigare, hala va fi închisă pentru 24 de ore, se vor afișa însemne cu avertismentul NU INTRAȚI. Hala va fi ventilată
integral înainte de a se intra în ea.
După ce se va împrăștia așternutul curat, întreaga procedură de fumigare descrisă mai sus va fi repetată. Fumigarea
este periculoasă pentru animale și oameni, și nu este permisă în toate statele. Acolo unde este permisă, va fi realizată
de un personal pregătit, urmând legislația și recomandările locale. Se va respecta și legislația privind protecția
muncii și se va utiliza echipamentul de protecție adecvat (măști, ochelari, mănuși, etc.). Cel puțin două persoane vor
fi prezente pentru cazuri de urgență.
Tratarea podelei
În unele situații, dacă este necesar se pot utiliza și tratamente pentru podele. Unele tratamente comune, dozajul lor
și indicațiile sunt prezentate în Tabelul 17.
2014 59
308
Tabel 17: Tratamente comune pentru podea în halele de pui.

Dozaj
Compus Obiective
kg/m2
Acid Boric după necesar Gândaci
Reducera
Sare (NaCl) 0.25
clostridiilor
Praf de sulf 0.01 Scade pH-ul
Var (oxid de calciu/
după necesar Dezinfectie
hidroxid)
Curățarea Zonelor Externe
Este vitală curătarea integrală a zonelor externe. Ideal, halele de păsări ar trebui împrejmuite de o zonă de beton sau
pietriș lată de 1-3 m. Acolo unde aceasta nu există, această zonă trebuie să:
• Fie liberă de vegetatie.
• Fie liberă de utilaje/echipamente scoase din uz.
• Fie plană.
• Fie bine drenată și să nu favorizeze băltirea apei.
Se va acorda o atentie deosebită în timpul curăteniei și dezinfectiei următoarelor zone:

• Sub ventialatoare.
• Sub buncărele de furaj.
• Căi de acces.
• În jurul ușilor.
Toate zonele betonate ar tebui spălate și dezinfectate asemănător celor din interiorul halei.
Evaluarea Eficientei Curăteniei și Deinfectiei Fermei
Monitorizarea eficienței spălatului și dezinfecției este esențială. Eficiența curățeniei este evaluată prin izolarea
Salmonelei. Numărul total de bacterii viabile poate fi de asemenea o metodă utilă. Aceste proceduri de
evaluare ar trebui realizate cel puțin o dată la fiecare lot. Monitorizarea nivelurilor de Salmonela va permite
îmbunătățirea continuă a igienei din fermă, iar compararea rezultatelor va facilita evaluarea metodelor de curătenie
și dezinfectie.
Când dezinfectia a fost realizată eficient, nu ar mai trebui să se izoleze tulpini de Salmonela. Pentru descrierea
în detaliu a modului de prelevare a probelor și numărul acestora, vă rugăm să contactati medicul veterinar Aviagen.
Trebuie instaurat un program de management al igienienei în fermă, pentru mentinerea biosecuritătii, curăteniei și dezinfecti
Biosecuritatea adecvată ar trebui să prevină pătrunderea bolilor în fermă prin intermediul oamenilor și al animalelor.
Curătarea fermei trebuie să vizeze atât interiorul cât și exteriorul halelor, întregul echipament și căile de acces.
Trebuie introdus un set de proceduri corespunzător pentru realizarea curâteniei și dezinfectiei.
60 2014
308
Calitatea apei
Apa trebuie să fie clară, lipsită de materie oragnică sau suspensii. Ar trebui să fie monitorizată pentru a se
asigura puritatea și lipsa agenților patogeni. Apa trebuie să nu conțină în special specii de Pseudomonas și Escherichia
coli. Într-o probă de apă nu ar trebui să existe mai mult de o singură coliformă/ml, iar în probele consecutive, doar
maxim 5% din acestea ar trebui să conțină coliforme.
Criteriile de calitate pentru apa oferită păsărilor sunt prezentate în Tabelul 18. Dacă apa provine din rețeaua
principală, aceasta de obicei nu ridică probleme de calitate. Însă, apa provenită din puțuri poate să conțină un nivel
ridicat de nitrați și bacterii, datorită infiltrațiilor cu apă de pe terenurile fertilizate.
Când conținutul de bacterii este ridicat, trebuie stabilită cauza imediat și remediată. Clorinarea poate fi eficientă în
controlul bacteriilor, realizată în intervalul 3 - 5 ppm clor la nivelul adăpătorii, dar aceasta depinde și de
compușii clorului utilizați. pH-ul apei trebuie păstrat între 5-7 pentru o clorinare eficace. Măsurarea
potențialului de oxido- reducere (ORP) al apei este un bun parametru în determinarea eficienței programului de
sanitizare al apei. Un aparat de determinare al ORP va determina cantitatea de oxigen dizolvat în apă și conferă
un indicator al gradului de curățenie al apei și al capacității acesteia de adescompune contaminanții. Cu cât
contaminanții sunt mai mulți, cu atât mai puțin oxigen dizolvat va fi în apă. O valoare al ORP de 700-800 mV
(milivolți) indică faptul că programul de sanitizare prin clorinare va fi eficient în controlul majorității potențialilor
factori dăunători ce pot ajunge la păsări prin apa de băut.
Lumina ultravioletă (aplicată în punctul unde apa de băut intră în hală) poate fi utilizată de asemenea pentru
dezinfectarea apei. În implementarea acestei proceduri se vor urma indicațiile date de producător.
Secțiunea 4
Apa dură (calcaroasă) sau cu conținut ridicat de fier (>3 mg/l) poate duce la înfundarea niplurilor și a țevilor,
respectiv favorizează dezvoltarea bacteriană. De asemenea, sedimentele pot bloca instalația, iar acolo unde este o
problemă ar trebui să se realizeze o filtrare cu filtre de 40-50 microni (μm).
Ar trebui realizate testări ale calității generale a apei cel puțin o dată pe an, sau de mai multe ori dacă există
suspiciuni cu privire la calitatea apei. După curățarea halelor și înainte de sosirea puilor, ar trebui prelevate probe de
la sursă, din rezervorul din hală și de la nivelul adăpătorilor.
Pe parcursul vieții lotului, realizarea unor testări de rutină poate fi o practică bună. Acestea se pot realiza prin
drenarea liniilor de adăpare și inspectarea vizuală a clarității apei. Dacă igiena liniilor și a apei nu este
corespunzătoare, atunci se vor observa numeroase particule de materie în recipient. Se vor lua măsuri pentru
rectificarea cauzei.
2014 61
308
Tablelul 18: Criterii de calitate a apei pentru păsări.

Criteriu Concentrație (ppm) Comentarii
Total Dizolvat 0-1000 Bun
1000-3000 Satisfăcător: Pot rezulta dejecții umede la limita superioară

Slab: Dejecții umede, consum scăzut de apă, spor slab
Solide 3000-5000
și mortalitate crescută
>5000 Nesatisfăcător
<100 Moale Bun: Fără probleme

Duritate Satisfăcător: Fără probleme pentru pui, dar poate influența eficiența
>100 Dur
detergenților, a dezinfectanților și a medicației administrate prin
apă.
<6 Slab: Probleme de performanța, coroziune în sistem
6.0-6.4 Slab: Potențiale probleme

pH
6.5-8.5 Satisfăcător: Recomandată petru păsări
>8.6 Nesatisfăcător
50-200 Satisfăcător: Poate avea un efect laxativ dacă Na sau Mg >50

ppm
200-250 Nivelul maxim admis
Sulfați 250-500 Poate avea un efect laxativ

Slab: Efect laxativ, dar păsările își pot reveni, poate interfera cu
500-1000
absorbșia cuprului, efect laxativ amplificat în prezența clorului
Nesatisfăcător: Crește consumul de apă și incidența dejecțiilor umede,
>1000
probleme de sănătate la păsările tinere
Satisfăcător: Nivelul maxim dorit, niveluri joase de 14 ppm pot cauza
250
probleme dacă sodiul este mai ridicat de 50 ppm
Cloruri 500 Nivelul maxim dezirabil

Nesatisfăcător: Efect laxativ, dejecții umede, reduce consumul
>500
de furaj,crește consumul de apă
<300 Bun: Fără probleme
Potasiu
>300 Satisfăcător: Depinde de alcalinitate și pH
Satisfăcător: Dacă nivelul sulfaților >50 ppm se va forma sulfatul de
50-125
magneziu (laxativ)
Magneziu >125 Efect laxativ cu iritații la nivelul intestinelor
350 Maxim
Azotat 10 Maxim (uneori nivelul de 3 ppm afectează performanța)
urme Satisfăcător
Nitrați Nesatisfăcător: Probleme de sănătate (indică contaminarea cu materii
>urme
fecale)
<0.3 Satisfăcător
Fier Nesatisfăcător: Facilitează dezvoltarea
>0.3
bacteriilor (înfundă liniile și cu miros
neplăcut)
2 Maxim
Fluor
>40 Nesatisfăcător: Cauzează oase moi
Bacterii coliforme 0 cfu/ml Ideal: Niveluri mai ridicate indică contaminarea cu fecale
Calciu 600 Nivel maxim

Satisfăcător: În general nu sunt probleme, poate genera dejecții umede
Sodiu 50-300
dacă sulfații >50 ppm sau clorurile >14 ppm
NOTĂ: 1 ppm aproximativ 1 mg.
62 2014
308
Alte informaţii utile disponibile
Ross Tech: Calitatea apei
Apa de calitate este esentială pentru sănătatea și bunăstarea păsării.

Calitatea apei ar trebui să fie testată periodic și pe baza rezultatelor și în caz de nevoie se vor lua măsuri pentru controlul co
Înlăturarea păsărilor Moarte
În Tabelul 19 sunt prezentate metodele adecvate de eliminare a păsărilor moarte.
Tabel 19: Metode de înlăturare a păsărilor moarte.

Metoda Avantaje Dezavantaje
Sectiunea 4
Poate fi un rezervor pentru boli și necesită drenaj
Costul îngropării este scăzut și putin
Îngropare adecvat
miros
Există riscul contaminării apei subterane
Este o metodă mai scumpă și poate polua aerul.
Nu contaminează apa freatică și nu
produce contaminare încrucișată cu alte Trebuie asigurată o capacitate de incinerare suficientă
Incinerare păsări și pentru situatii neprevăzute.
Putine resturi de îndepărtat după proces Incinerarea trebuie realizată complet până la nivelul
de cenușă alba.
Economică și dacă se face
Compostare corespunzător, nu va contamina solul, Nu se cunosc
apa și aerul
Nu se realizează la nivelul fermei
Necesită o instalatie de răcire, pentru a se evita
Necesită investitii minime
descompunerea cadavrelor pe timpul stocării
Predare Produce contaminare minimă a
Necesită măsuri sporite de biosecuritate pentru
mediului
evitarea contaminării între fermă și firma de
colectare a deșeurilor biologice.
Cadavrele pot fi transformate în
ingrediente pentru furaj, acolo unde
este permis și pentru anumite specii
Păsările moarte trebuie înlăturate astfel încât să nu contamineze mediul, să evite contaminarea încrucișată, să nu devină o neplăc
2014 63
308
Scăderea riscului de boală

Prevenirea transmiterii bolilor de către oameni
• Minimizați numărul vizitatorilor și preveniți accesul persoanelor neautorizate în fermă.

• Toate persoanele ce vor intra în fermă ar trebui să urmeze regulile de biosecuritate, incluzând dușul și schimbul
de haine.
• Tineti evidenta vizitatorilor, incluzând numele, compania, scopul vizitei, ferme anterior vizitate și ferma
următoare ce va fi vizitată.
• Când se va ieși dintr-o hală și se va intra în alta, muncitorii și vizitatorii trebuie să îsi dezinfecteze mâinile și
încăltămintea. În unele cazuri, se pot utiliza și spary-uri de corp pentru dezinfectie. Figura 26 prezintă
exemple pentru dezinfectia încăltămintei și cea cu spray de corp.
• Uneltele și echipamentele duse în hală sunt o potentială sursă de boli. Numai obiectele necesare ar trebui duse în
hală și numai după ce acestea au fost curătate și dezinfectate corespunzător.
• Dacă personalul de control sau supervizare nu poate evita vizitarea mai multor ferme într-o singură zi, atunci
acesta ar trebui să viziteze mai întâi loturile tinere.
Figura 26: Utilizati recipientele cu dezinfectant pentru picioare și spray-uri de corp la intrarea în hală.
Prevenirea transmiterii bolilor de către animale
• Când este posibil, adoptati sistemul de populare ”totul plin/totul gol”.

• Se impune un vid sanitar între loturi. Vidul sanitar se definește ca fiind perioada dintre curatare și dezinfectie și
popularea următorului lot. Decizia cu privire la lungimea vidului sanitar este una economică, însă cu cât acesta
este mai lung cu atât se va diminua riscul transmiterii bolilor între loturi.
• Nu lăsati echipamente, materiale de constructii sau așternut în locuri neprotejate. Acestea pot conferi
rozătoarelor și animalelor sălbatice un adăpost.
• Curătati pierderile de furaj imediat după ce s-au produs.
• Stocati așternutul în ambalaje sau la adăpost.
• Nu permiteti accesul păsărilor în clădiri prin etanșeizarea acestora. Orice gaură sau crăpătură trebuie acoperită.
• Mențineți un program de control eficient al rozătoarelor/dăunătorilor, acesta ar trebui să includă controale
mecanice, biologice și chimice. Programele de momire sunt cele mai eficiente atunci când sunt realizate
continuu. Un program eficient de control al dăunătorilor este prezentat în Figura 27.
Figure 27: Exemplu de pozitionare a momelilor pentru rozătoare.
ȘANT DITCH
EH Depozit
BARN
AG
H
Garaj
EB
GA
Rn
n
POULTRY HOUSE
Hală păsări
POULTRY HOUSE
Runs
Rodent
Hală Nest Holes
păsări Casă
Temporary Bait Point HOUSE
Permanent Bait Point
Căi Cuiburi
Puncte momite temporar Puncte momite permanent
64 2014
308
Vaccinarea
Vaccinarea pregătește păsările pentru potentialele boli produse de agenti specifici prin expunerea acesteora la
o formă atenuată a organismelor infectioase (antigen). În mediul de astăzi, procedurile corecte de vaccinare
sunt esentiale în managementul broilerilor.
Ar trebui dezvoltat un program corespunzător de vaccinare în consultantă cu medicii veterinari, luând în considerare
și conditiile locale. În tabelul de mai jos sunt prezentati câtiva factori esentiali pentru o vaccinare de succes al
broilerilor.
Tabel 20: Factori esentiali pentru o vaccinare de succes.

Conceperea Programului de
Administrarea Vaccinului Eficienta vaccinării
Vaccinare
Programele trebuie bazate pe Cereti sfatul medicului veterinar
recomandările medicilor veterinari înainte de vaccinarea păsărilor
ce vor lua în considerare încărcătra bolnave sau stresate.
locală stabilită pe baza observatiilor
și a analizelor de laborator. Urmati recomandările Curătare periodică și eficientă a
producătorului în manipularea halelor, urmată de folosirea unui
Alegerea cu grijă a unui produsului și modul de așternut de nou de bună calitate,
vaccin simplu sau combinat administrare. reduce concentratia de agenti
în patogeni în mediu.
conformitate cu starea de sănătate Pregătiti în mod corespunzător
Sectiunea 4
și vârsta lotului. echipa de vaccinare pentru a Vidul sanitar corespunzător între
manipula și administra corect loturi ajută la limitarea acumulării
Vaccinul trebuie să genereze un vaccinurile. agentilor patogeni prezenti în
nivel consistent de imunitate hală ce pot afecta performanta
în timp ce va minimizeaza Tineti evidenta vaccinărilor. lotului, atunci când se reutilizează
potentialele efecte adverse. așternutul.
Reproducătorii trebuie să asigure Când se administrează vaccinuri vii
niveluri adecvate și uniforme în apă cu clor, folositi un Verificarea periodică a tehnicilor
de anticorpi maternali pentru stabilizator pentru vaccin (cum ar fi de manipulare și administrare a
protectia puilor împotriva mai lapte lichid sau lapte praf degresat) vaccinurilor, precum și răspunsurile
multor boli virale în primele adăugat post-vaccinale, sunt critice în
săptămâni de viată. în apă inainte de vaccin pentru controlul bolilor și îmbunătătirea
a neutraliza clorul. Clorul poate performantelor.
Anticorpii maternali pot interfera reduce titrurile vaccinale sau poate
cu răspunsul puilor la unele tulpini inactiva vaccinul. Postvaccinal, ventilatia și
de vaccin. Nivelurile de anticorpi managementul trebuie optimizate,
maternali la broileri vor scădea în special în perioadele de reactie
pe măsură ce lotul de părinti va induse de vaccin.
îmbătrâni.
Alte informaţii utile sunt disponibile
Ross Tech Note: Vaccinarea în apa de băut
2014 65
308
Programele de vaccinare pentru broileri ar trebui să fie elaborate în colaborare cu medicii veterinari și trebuie să se baze
Vaccinarea va fi mai eficientă atunci când incinenta bolilor este redusă la minim prin programe de biosecuritate și manage
Singură, vaccinarea nu poate proteja loturile împotriva bolilor copleșitoare și a practicilor de management deficitare.
Fiecare pasăre trebuie să primească doza corectă de vaccin destinată.
Programele de vaccinare ale reproducătorilor trebuie luate în considerare atunci când se realizează programele de vaccin
Investigarea Bolilor
Investigarea bolilor necesită cunoștinte cu privire la paricularitătile vârstei și modaliatea de detectare a ceea
ce este anormal pentru lot. Este importantă familiarizarea cu parametrii de productie normali sau standardele
hibridului.
Când sunt observate sau suspectate probleme de sănătate în efectivele de pui, trebuie solicitat imediat sfatul
medicului veterinar.
Informarea permanentă în legătură cu provocările patologice locale și regionale este utilă în scopul de a fi la
curent cu toate detaliile în acest sens.
În rezolvarea problemelor de sănătate din fermă se va adopta o abordare sistematică. Acestea sunt aspectele
urmărite:
• Furaj: disponibilitate, distribuire, palatabilitate, continut nutritional, contaminanti și toxine.
• Lumină: adecvată pentru o creștere și dezvoltare eficientă, expunere uniformpă și intensitate.
• Așternut: materialul utilizat, adâncime, distribuire, umiditate, ageni patogeni, toxine și contaminani.
• Aer: viteza, disponibil, umiditate, temperatură, contaminanti (nivel amoniac și toxine), obstacole.
• Apa: disponibilitate, consum, distributie, sursă, contaminanti și toxine, continut de agenti patogeni, aditivi
și detergenti.
• Spatiu: densitate păsări, obstacole, echipament limitator, front de furajare și adăpare disponibil.
• Salubritate: igiena spatiilor, combaterea dăunătorilor, mentenantă, practici de curătare și igienizare
(hale și alei, sisteme de furajare și adăpare, buncăre).
• Securitate: riscuri de biosecuritate (practici de biosecuritate și constructia halelor).
Tabelele 21 și 22 exemplifică anumiti parametri posibili de mortalitate, legati de calitatea și sănătatea puilor.
Tabelele sugerează de asemenea potentialele aciuni de investigare, utilizând abordarea sistematică
pentru rezolvarea acestora sugerată anterior.
66 2014
308
Tabelul 21: Cauza problemelor comune în faza de demaraj 0-7 zile.

Observație Investigație Cauză probabilă
Pui de o zi de calitate slabă: Furaj, Igienă, Aer și Apă:
Furajare necorespunzătoare a
Mortlitate pe transport ridicată Condiția de igienă și sănătate a reproducătorilor
reproducătorilor
Pui inactivi, lipsiți de energie și Condiția de igienă și sănătate a lotului
reacție Manipularea ouălor, stocare și transport de părinți, stației de incubație și a
echipamentelor.
Aspect general al puilor: Igiena în incubație, incubația și
• Neînchiși managementul Parametrii necorespunzători de
• Jaret/cioc înroșit stocaj a ouălor, umiditate
• Cute întunecate pe picioare Selecția puilor, manipularea și relativă, temperaturi și
• Sac vitelin sau ombilic decolorat transportul management al echipamentelor.
sau urât mirositor
Pierdere de apă incorectă în timpul
incubației.
Temperatură de incubare incorectă
Deshidratare cauzată de fereastra mare

de ecloziune și scoatere întârziată a
puilor din eclozionator.
Pui mici 1-4 zile Furaj, Aer, Apă, Lumină și Spațiu: Gradul de umplere al gușilor sub 95%
Secțiunea 4
din numărul de pui, după 24 h de la
Gradul de umplere al gușilor după 24 h populare
după populare Pui slăbiți
Sisteme de furajare sau adăpare
Disponibilitatea și accesul la furaj necorespunzătoare
și apă Niveluri de furajare sau adăpare
necorespunzătoare
Confortul și bunăstarea păsărilor Localizarea echipamentului sau
mentenanța acestuia,
Microclimat și temperatură
necorespunzătoare în demaraj
Pui degenerați: Furaj, Lumină, Așternut, Aer, Apă,
Spațiu, Igienă și Biosecuritate:
Pui proveniți din multiple loturi de
Pui mici, mai devreme de 4-7 zile Lotul de proveniență părinți cu vârste diferite
Pui ce nu pot accesa apa

Gradul de hidratare al puilor Temperaturi necorespunzătoare în
Condiții de demaraj demaraj
Calitatea și accesibilitatea furajului Pui ce nu au găsit furajul sau
calitate slabă a acestuia
Vid sanitar între loturi Vid sanitar scurt între loturi

Expunere la boli
Curățare și dezinfecție inadecvate
Boală
Practici necorespunzătoare de igienă și
biosecuritate
2014 67
308
Tabelul 22: Cauza problemelor comune după 7 zile de viată.

Observatie Investigatie Cauza probabilă
Boală: Furaj, Lumină, Așternut, Aer, Apă,
Spatiu, Igienă și Biosecuritate: Conditii de microclimat precare
Metabolic Biosecuritate precară
Bacteriană Igiena fermei de broileri
Virală Expunere mare la boli
Fungică Boli locale Protectie slabă împotriva
bolilor
Protozoare
Strategii de prevenirea a aparitiei
Parazitară bolilor și vaccinari Prevenire inadecvată a aparitiei bolilor
Toxine
Calitatea furajului Calitate slabă a furajului
Iluminat și ventilatie Ventilatie excesivă sau insuficientă

Stres Potentiali stresori:
Temperatură Management neadecvat al fermei

Management Echipament necorespunzător
Tulburări imunosupresoare Lipsa confortului și a bunăstării păsărilor
Număr crescut de păsări piedute Furaj, Lumină, Așternut, Aer, Apă,
pe parcursul creșterii: Spatiu, Igienă și Biosecuritate:
Pondere mare a păsărilor Evidentele lotului și date Probeleme de sănătate în timpul creșterii
respinse la abatorizare
Starea de sănătate a lotului
Istoricul lotului (cum sunt lipsa de furaj Managementul evenimentelor din istoric ce au
sau apă, pene de curent) afectat sănătatea și bunăstarea păsărilor
Potential hazard în functionarea

echipamentelor
Manipularea păsărilor de către echipa de Manipulare și încărcare necorespunzătoare

prindere și transport
Experianta și nivelul de pregătire al

perosnalului din echipa de prindere
Conditii aspre (legate de vreme sau
Conditiile din timpul prinderii și al echipament) în timpul prinderii și transportului
transportului (cum sunt vremea și către abator
echipamentul)
Cunoasșterea așteptărilor și alertarea în cazul deviatiilor de la așteptări.

Observare. Investigare. Identificare. Actionare.
Utilizati o abordare sistematică. Investigati aspectele evidente și lucrurile de bază.
68 2014
308
Recunoașterea bolilor
Recunoașterea problemelor de sănătate implică mai multe etape.
În diagnosticarea unei probleme de sănătate, planificarea și punerea în aplicare a unei strategii de control, este
important de știut că, cu cât investigatia este mai profundă cu atât mai eficiente vor fi diagnosticul și actiunile.
Recunoașterea precoce a bolii este critică. Modificările în consumul de furaj și în mod special în consumul de
apă, poat fi un prim semn de boală, astfel consumul de apa și de furaj trebuie să fie monitorizate. Observatiile zilnice
ale păsărilor, a comportamentului acestora, precum orice modificare în comportament, sunt, de asemenea,
esentiale pentru recunoașterea precoce a bolilor.
Tabelul de mai jos prezintă unele dintre modalitătile prin care semnele de boală pot fi recunoscute.
Tabel 23: Recunoașterea semnelor de boală

Observatii realizate de personalul Monitorizarea fermei, analize de
Analiza datelor și a tendintelor
fermei laborator
Evaluarea zilnică a comportamentului Vizite regulate în fermă Mortalitatea zilnică și săptămânală
păsărilor
Examinări de rutină post-mortem al Consumul zilnic de apă și furaj
Aspectul păsărilor (cum sunt păsărilor normale și bolnave Temperaturi
îmbrăcarea cu pene, dimensiune,
uniformitate, culoare) Prelevarea corespunzătoare a probelor, Mortalitatea în diferite etape
număr și dimensiune.
Sectiunea 4
Schimbări ale microclimatului (calitatea Respinse la abator
așternutului, stres de căldură sau frig, Analizarea și actionarea corectă ulterior
probleme de ventilatie) examinarii post-mortem, necesită validare
/ clarificare
Semne clinice de boală (cum sunt:
zgomot la respiratie, dejectii umede, Testare microbiologică în mod
etc.) constant a fermei, furajului,
așternutului, păsărilor și a altor
Uniformitatea lotului materiale.
Testarea corespunzătoare a diagnosticului
Serologie adecvată
Observatii zilnice.
Înregistrarea precisă a datelor.
Monitorizarea sistematică a datelor.
2014 69
308
Note
70 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Adăpost și microclimat
308
Secțiunea 5 – Adăpost și microclimat
Obiectiv
Oferirea unui mediu care să permită păsărilor să obțină o performanță optimă în ceea ce privește rata de
creștere, uniformitatea, conversia furajului, randamentul la abatorizare, asigurând în același timp condiția de
sănătate și bunăstarea păsării.
Principii
Ventilația este principalul mijloc de control al mediului. Ventilația menține acceptabilă calitatea aerului în
hală, păstrând în același timp păsările în zona de confort termic. Ventilația asigură aer curat, îndepartează
excesul de umiditate i limitează acumularea de gaze potențial dăunătoare și particulele în suspensie.
În primele zile de viață ale păsărilor, ventilația furnizează căldura în hală pentru a menține păsările calde și
confortabile, și conferă suficient aer proaspăt pentru a menține o calitate acceptabilă a aerului în hală.
Pe măsură ce păsările cresc și încep să producă mai multă căldură, se vor utiliza rate de ventilare mai mari pentru a
eliminarea din hală a căldurii în exces și a umidității rezultate din respirație.
Monitorizaiț comportamentul păsărilor și reglați ventilația în funcție de comportamentul acestora, aceasta fiind cheia
asigurării confortului și menținerea activității păsărilor.
Aer
Secțiunea 5
Principalii contaminanți în aerul din hală sunt praful, amoniacul, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și vaporii
de apă în exces. Nivelurile acestor contaminanți trebuie menținute în limite legale în orice moment. Expunerea
excesivă și continuă la acești contaminanți pot:
• Vătăma tractul respirator.
• Scădea eficiența respirației.
• Declanșa boli (ex. Ascite sau boli cronice respiratorii).
• Afecta reglarea temperaturii.
• Contribui la distrugerea așternutului.
• Reduce performanța păsărilor (Tabelul 24).
Tabel 24: Efectele principalilor contaminați din aerul halelor de broileri.

Amoniac Nivel ideal <10 ppm.
Poate fi detectat prin miros 20 ppm sau peste.
>10 ppm va afecta suprafața plămânilor.
>20 ppm va crește susceptibilitatea la bolile respiratorii.
>25 ppm poate afecta sporul în greutate în funcție și de temperatură și vârstă.
Dioxid de carbon Nivel ideal <3,000 ppm.
>3,500 ppm cauzează ascite. Dioxidul de carbon este fatal la niveluri ridicate.
Monoxidul de carbon Nivel ideal 10 ppm.
>50 ppm afectează sănatatea păsării. Monoxidul de carbon este fatal la niveluri ridicate.
Praf Deteriorarea mucoaselor tractului respirator și crește sensibilitate la boli. Nivelurile de praf din
hală ar trebui menținute la minim.
Umiditate Nivel ideal 50-60% după demaraj.
Efectele variază cu temperatura. La >29°C si >70% umiditate relativă, greutatea poate fi afectată.
Umiditate relativă <50% în timpul demarajului va afecta creșterea.
2014 71
308
Apa
Păsările produc un volum substanțial de apă care va trece în aerul din hală. Eliminarea acestei ape din hală este
o funcție importantă a sistemului de ventilație.
O pasăre de 2.3 kg, va consuma 6.3 litri de apă în timpul vieții sale și elimina în aerul halei aproximativ 4.9 litri de
apă. Pentru un efectiv 10.000 de pui de carne, acest lucru înseamnă 49.000 de litri de apă eliminată în aer, prin
respirație și fecale. Sistemul de ventilație trebuie să elimine această apă din hală.
Temperatura
Unul dintre obiectivele ventilației, în special la începutul perioadei de producție, este menținerea temperaturii
corespunzătoare în hală, astfel încât păsările să fie ținute în zona lor de confort. Profilul recomandat de temperatură
este prezentat în Secțiunea 1 (Managementul puilor) din prezentul manual. Acesta este menit să confere numai
un ghid orientativ, temperatura reală va fi programată în funcție de umiditatea relativă și ar trebui să se bazeze
întotdeauna pe observațiile păsărilor.
Încălzirea
Fiecare hală trebuie să dețină o capacitatea de încălzire mai mult decât suficientă, pentru a se putea asigura
ventilația necesară și pentru a se putea menține temperatura dorită, în orice moment al anului.
Căldura trebuie repartizată uniform în întreaga hală. Distribuția necorespunzătoare a căldurii poate avea un
efect negativ asupra uniformității păsărilor. În cazul în care se utilizează ventilatoare de recirculare pentru
mișcarea și distribuirea căldurii în hală, se va avea în vedere și evitarea formării curenților de aer la nivelul păsărilor.
În primele stadii ale ciclului de producție, încălzirea trebuie programată în așa fel încât aceasta să asigure
temperatura dorită în hală. Pe măsură ce păsările cresc și încep să genereze caldură, temperatura la care sistemul de
încălzire va porni poate fi programată sub cea dorită în hală. Sistemul de încălzire poate fi programat să funcționeze
doar dacă temperatura din hală va fi sub cea dorită cu 1-2 °C. Aceste decizii și setări trebuie să se bazeze pe reacția
vizibilă și confortul păsărilor.
În timpul preîncălzirii halei, înainte de populare, se recomandă efectuarea unei ventilații minime. Cantitatea de aer
introdusă prin această ventilație minimă va depinde de tipul sistemului de încălzire utilizat. Scopul este de a elimina
gazele nocive din hale și de a ajuta la distribuirea uniformă a căldurii. Consultați recomandările producătorului
sistemului de încălzire pentru indicațiile acestuia cu privire la ratele minime de ventilare necesare la acest moment.
Hale și Sistemele de Ventilație

Sistemele de Ventilație
Există două tipuri (principale) de sisteme de ventilație:
Ventilația Naturală
• Cunoscută și ca ”hală deschisă” sau hală ”naturală”.
• Se pot utiliza ventilatoare de recirculare în interiorul halei pentru mișcarea aerului.
Ventilația forțată (Controlată/Hale închise):

• Aceste hale prezintă în general pereți solizi sau cortine ce sunt închise în timpul fucționării.
• În acest sistem se utilizează ventilatoare și admisii.
Ventilația naturală: Hale deschise
Ventilația naturală se referă la o hală deschisă pe lateral, cu cortine (deși se pot utiliza și flapsuri sau uși) pe pereții
laterali (Figura 28). Ventilația din halele deschise presupune deschiderea și închiderea cortinelor sau flapsurilor
pentru a permite curenților de aer (vânturi sau brize) să intre în hală. În general, halele deschise sunt cel mai
bine utilizate doar atunci când condițiile mediului extern sunt asemanătoare cu cele dorite în hală.
72 2014
308
Figura 28: Un exemplu de ventilație naturală
Halele ventilate natural necesită un management continuu, 24 de ore, și monitorizare constantă atât a
condițiilor din mediu extern (temperatura, umiditatea relativă, viteza vântului și direcția vântului), precum și
condițiile din hală (temperatură, umiditate relativă, calitatea aerului și confortul păsării). Cortinele sau flapsurile de
pe pereții laterali trebuie ajustate continuu în corelație cu orice modificare apărută a mediului (atât intern, cât și
extern). Chiar și cu un management constant, realizarea unui control adecvat al mediului din hala deschisă poate fi
dificil, iar performanța puilor de carne din aceste hale este frecvent mai slabă și mai variabilă în comparație cu
halele închise cu mediu controlat.
Atunci când în exterior este mai frig, deschiderea cortinelor, chiar și numai puțin, facilitează intrarea unui aer rece și
greu în hală, care va coborâ direct pe așternut și păsări. Acest lucru determină instalarea disconfortului păsărilor și
poate duce la un așternut umed. În același timp, aerul mai cald va ieși i din hală, acest fapt va duce la oscilații mari
de temperatură și costuri ridicate de încălzire.
Secțiunea 5
În perioadele reci, ventilatoarele de recirculare montate în interior pot fi folosite pentru a îmbunătăți controlul
temperaturii în hală prin mișcarea aerului cald acumulat și ridicat în vârful halei. Cu toate acestea, ventilatoarele de
recirculare nu trebuie să producă curenți de aer la nivelul păsărilor. În zonele cu climă rece, se recomandă operarea
automată a cortinelor, de asemenea ventilatoarele de recirculare vor fi acționate de termostat.
În timpul perioadelor calde, dacă nu adie vântul, deschiderea completă a cortinelor poate fi insuficientă pentru
păsări. În această situație se vor utiliza ventilatoarele de recirculare pentru mișcarea aerului, oferind un ajutor
suplimentar în atingerea stării de confort prin efectul de răcorire produs de mișcarea aerului.
Ventilatoarele de recirculare, dacă sunt instalate, atârnă în mod normal în centrul halei (Figura 29), dar
instalarea ventilatoarelor de recirculare pentru vreme caldă aproape de pereții laterali ai halei va determina tragerea
unui aer mai rece (mai puțin umed) și proaspăt din afara halei. Ventilatoarele sunt de obicei instalate pentru a
sufla aer în diagonala halei și nu ar trebui să fie instalate prea aproape de suprafețe solide, care pot împiedica
circulația aerului.
Figura 29: Ventilatoare de recirculare în hala cu ventilație naturală.
2014 73
308
În plus fată de ventilatoarele de recirculare, unele hale deschise sunt echipate și cu duze de pulverizare a apei
(pulverizatoare), care scad temperatura prin evaporare.
În cazul în care se utilizează sisteme de răcire prin evaporare în halele deschise, este important să se măsoare
umiditatea relativă din hală în timpul utilizării sistemului. Dacă nu există mișcări de aer sau acestea sunt slabe,
rata scăzută a schimbului de aer poate duce la o creștere a umiditătii relative, respectiv aceasta poate afecta
performantele pasărilor i poate duce până la mortalitate.
La fel ca și în halele închise, o parte importantă a constructiei halelor deschise este gradul de izolare a acoperișului.
În perioadele reci, acest lucru vă ajută la păstrarea căldurii din hală, iar în cele calde acesta va ajuta la mentimerea
uni aer mai rece în hală. Pentru un ajutor suplimentar în perioadele cu vreme caldă, halele deschise ar trebui să fie
prevăzute cu o barieră radiantă instalată corect sub acoperiș. Acest lucru va ajuta la reducerea cantitatii de căldură
radiată în hală.
Halele ventilate natural (deschise) necesită un management continuu.

Pentru optimizarea microclimatului în halele deschise ar trebui să se utilizeze ventilatoare de recirculare.
Când se utilizează sisteme de răcire prin evaporare, monitorizati
cu grijă umiditatea relativă.
În zone cu climă caldă, instalti o barieră radiantă corespunzătoare sub acoperiș.
Hale cu Microclimat Controlat
Ventilatia fortată, este cea mai populară formă de ventilatie utilizată în halele de broileri datorită capacitătii
de a asigura un control mai bun al microclimatului în diferite conditii de mediu. Cea mai comună formă de
microclimat controlat este cea care functionează sub o presiune negativă. Aceste hale au de obicei, peretii
laterali solizi, ventilatoare de evacuare care trag aerul din hală și admisii automate prin care aerul proaspăt
pătrunde în hală (Figura 30).
Figura 30: Exemplu de hală cu microclimat controlat.
În scopul de a oferi cel mai bun mediu pentru păsări de-a lungul ciclului de productie și în orice moment al
anului, fiecare hală închisă trebuie să fie echipată pentru a satisface 3 etape de ventilare. Acestea sunt:
• Ventilatie minimă.
• Ventilatie de tranzitie.
• Ventilatie tunel.
În unele regiuni ale globului, unde temperaturile nu sunt suficient de mari pentru a se justifica nevoia instalării
ventilatiei tunel, această etapă de ventilare poate fi omisă din proiectarea halei.
74 2014
308
Deoarece halele închise au de obicei peretii laterali solizi, se recomandă cu fermitate ca aceste hale să fie conectate
la generatoare de curent electric. În halele cu ventilatie controlată, dar cu cortine laterale se recomandă instalarea
unui sistem de deschidere automată a acestora.
Broșură Aviagen: Managementul microclimatului în Halele de Broileri

Poster Aviagen: Ventilafia de Iarnă pentru Broileri
Presiune Negativă
Atunci când un ventilator de extractie aspiră aerul dintr-o hală, se creează un vid partial în interiorul acesteia
(presiune negativă). Presiunea negativă reprezintă diferenta dintre presiunea din interiorul halei și presiunea
atmosferică din în afara acesteia. Deci, o presiune negativa de -20 Pa (-2,04 mm coloană de apă), înseamnă de fapt că
presiunea din interiorul halei este cu 20 Pa (2,04 mm coloană de apă), mai mică decât presiunea mediului din
exteriorul halei. Când se creează o presiune negativa, aerului din exterior este atras în la hală pentru a înlocui
aerul care a fost evacuat (Figura 31).
Controlarea locului, modalitătii și a vitezei de intrare a aerului din exteriorul halei, reprezintă cheia unei
ventilaiti adecvate în halele cu mediu controlat. Pe măsură ce presiunea negativă crește, crește de asemenea și
viteza de intrare a aerului în hală. În acest fel, presiunea poate fi utilizată pentru reglarea vitezei aerului intrat și
distanta de deplasare a acestuia inainte de a cădea pe podea.
Figura 31: Diagrama ilustrează circulatia aerului în halele cu presiune controlată.
Sectiunea 5
În timpul ventilatiei, aerul ar trebui să intre numai printr-o serie de admisii de aer, care vor fi repartizate uniform pe
peretii laterali ai halei. Una dintre componentele critice ale unui sistem de ventilatie de succes este etanșeitatea
halei în sine. O hală bine etanșeizată nu trebuie să prezinte găuri, crăpături, goluri sau orice altă formă de
deschidere, altele decât admisiile de aer. Aceasta vor oferi:
• Un control mai bun al locului pe unde aerul intră în hală.
• Control asupra modului în care aerul intră în hală.
• Ușurintă în generarea presiunii negative.
Monitorizarea regulată a presiunii aerului va oferi indicii cu privire la etanșeitatea halei. În cazul în care se constată o
scădere în timp a presiunii, este un indiciu al faptului că hala nu mai este etanșeizată corespunzător și că se produc
pierderi de aer. În acest caz se vor efectua cercetări și se vor face corectii (de ex: repararea admisiilor).
Pentru a determina gradul de etanșeitate al halei, închideti toate ușile și admisiile și porniti unul din ventilatoarele
de 122 cm / 127 cm sau doua de 91 cm. Presiunea măsurată în hală nu ar trebui să fie mai mică de 37,5 Pa (3,82 mm
coloană de apă). Presiunea măsurată în orice punct al halei trebuie să fie stabilă.
2014 75
308
Pentru un sistem de ventilatie cu presiune negativă hala trebuie să fie etanșă (sau aerul trebuie să intre numai prin admis
Presiunea trebuie monitorizată în timp. Trebuie realizate corecturi, dacă apar modificări de presiune.
Ventilatia Minimă
Ventilatia minimă aduce aer proaspăt în hală și evacuează aerul viciat (pentru a îndepărta excesul de umiditate
și pentru a preveni acumularea de gaze nocive), mentinând temperatura aerului.
Atunci când există păsări în hală se va acorda mereu o cantitate minimă de ventilatie, indiferent de temperatura de
afara. Ventilatia minimă poate fi utilizată în timpul iernii și a verii, în orice etapă a ciclului de productie, dar cel mai
frecvent este utilizată în timpul demarajului și în anotimpurile reci (de ex. ori de cate ori afara este mai rece decât în
hală sau când temperatura din hală este sub cea dorită). Ventilatia minimă este foarte utilă pentru păsările tinere sub
10 de zile de viată și nu trebuie să producă curenti de aer la nivelul păsărilor.
În timpul ventilatiei minime, puteti agăta benzi de casete audio sau video, sau ceva similar, pe liniile de furajare și
adăpare pentru a detecta circulatia aerului la nivel pasărilor.
Principiul Ventilafiei Minime

În mod curent, cel mai utilizat sistem de ventilatie minimă este cunoscut și ca ventilatie transversală. Aceasta constă
în numeroase admisii pe pereii lateral, distribuite uniform de-a lungul ambilor pereti ai halei. Admisiile sunt conectate
la un sistem automat de închidere și deschidere, controlat de calculator.
Ventilatoarele de extractie pentru ventilatia minimă sunt adesea instalate în peretii laterali ai halei, sau uneori,
sunt folosite una sau mai multe ventilatoarele de tunel, deși acest lucru nu este întotdeauna ideal.
Ventilatoarele ventilatieie minime functionează în cicluri (Pornit/ Oprit), care sunt din nou determinat de sistemul
de control.
Utilizarea Presiunii negative în Timpul Ventialfiei Minime

În timpul ventilatiei minime, admisiile de aer functionează în baza presiunii negative. Prin setarea admisiilor de aer
în mod corespunzător și gestionarea presiunii negative din hală, se poate controla viteza cu care aerul din
exterior pătrunde în hală prin admisiile de aer. În timpul utilizării ventilatiei minime, presiunea negativă ar
trebui să fie suficientă pentru a directiona aerul rece intrat cu viteză mare către coama halei, unde se
acumulează aerul cald. În cazul în care presiunea negativă este prea mică, aerul rece va cădea peste păsări, va
produce stres și va umezi așternutul (Figura 32).
Figure 32: Controlul vitezei aerului utilizând presiunea negativă.
Presiune negativă Ideală
Presiune negativă mai ridicată, Nu ideală
Presiune negativă joasă - Necorespunzător
76 2014
308
O viteză mare a aerului va asigura, de asemenea o bună amestecare a aerului rece intrat cu aerul cald din
interior, acumulat în vârful halei (Figura 33). Acest lucru nu doar că încălzește aerul intrat, dar reduce și umiditatea
relativă a acestuia, permițând astfel o bună absoarbie a umezelii.
Figura 33: Traiectoria corectă a aerului în timpul ventilației minime.
Care este presiunea corectă de operare în hală?

Presiunea negativă și viteza aerului intrat ar trebui să fie suficiente pentru a "arunca" aerul intrat la mijlocul
halei. Astfel, presiunea negativă de operare ideală din hală în timpul ventilației minime va depinde de următorii
factori:
• Lățimea halei. Distanța pe care aerul trebuie să o străbată de la peretele lateral la vărful halei.
• Unghiul acoperișului.
• Forma interioară a acoperișului (drept sau cu obstacole).
• Tipul admisiilor utilizate.
• Gradul de deschidere a admisiilor.
Există ghidaje în ceea ce privește utilizarea presiunii în halele de diferite lățimi, dar acestea vor varia în funcție de
factorii enumerați mai sus. Presiunea de operare corectă trebuie testată, verificată și confirmată pentru fiecare hală
Secțiunea 5
în parte. O modalitate de a face acest lucru este prin realizarea unui test de fum (Figura 34).
Figura 34: Utilizarea testelor de fum pentru determinarea traiectoriei aerului și presiunii de operare.
Când se testează hala cu fum, este recomandat să se facă în condiția celui mai rău scenariu. Aceasta este atunci când
hala are pui în demaraj, iar temperatura din exterior este la un minim posibil.
Fiți conștienți de faptul că anumite generatoare de fum emit fum cald. În cazul în care testarea halei se face atunci
când aceasta este goală și rece, fumul va avea tendința să se ridice la vârf halei, chiar dacă presiunea este mică.
2014 77
308
Alternativ, se pot agăța de tavan la fiecare 1-1,5 m benzi de casete audio sau video de aproximativ 15 cm lungime.
Acestea ar trebui să fie poziționate în fața admisiilor până la vârful halei. Când ventilatoarele sunt pornite, fiecare
fâșie de bandă trebuie să se miște, inclusiv cea care este cel mai apropie de vârful halei. Banda cea mai apropiată de
admisie ar trebui să miște intens și se va lovi de tavan. Mișcarea benzilor se va diminua pe măsură a apropierii
de coama halei. Ultima banda (cea din vârf) ar trebui să se miște lent, fapt ce va indica că aerul a ajuns în mijlocul
halei, s-a oprit și cade spre podea. Aceste benzi pot rămâne montate pe tot parcursul ciclului de producție și vor
oferii un reper vizual rapid.
În cazul în care acoperișul prezintă grinzi expuse, cadre sau orice alte structuri în calea fluxului de aer, atunci se for
monta plăci de direcționare în completarea admisiilor de aer. Acestea vor direcționa aerul pe sub obstacole dar tot
către coama halei. Aceste plăci trebuie montate corect și cu grijă. Pentru determinarea direcției corecte a plăcilor se
poate utiliza un dispozitiv cu laser. Astfel se va stabili exact unghil plăcii de direcționare (Figura 35).
Figura 35: Folosind un laser pentru a determina dacă placa de direcționare a aerului este poziționată corect.
Placa de direcționare trebuie ajustată pentru ca aerul să evite obstacolele de pe tavan.
Exempul 1. Placă de direcționare în poziție greșită Exempul 2. Placă de direcționare în poziție corectă
Laser Laser
Rază laser indicând direcția

Rază laser indicând direcția
fluxului de aer
fluxului de aer
Placă de Placă de
direcție Grindă Grindă
direcție
Admisie aer Admisie aer

Direcție
Direcție aer
aer nouă Placa este în poziție corectă. Laserul indică
Laserul indică faptul că placa de direcție
nouă traiectoria aerului, care nu va lovi grinda și
nu este în poziție corectă. Aerul se va lovi
de grindă și va cădea peste păsări. va ajunge la coamă.
Reglarea Admisiilor de Aer

Când se stabilesc reglajele pentru ventilația minimă, admisiile ar trebui să fie deschise cel puțin 5 cm. În cazul
în care admisiile nu sunt deschise suficient, aerul intrat se va deplasa pe o distanță scurtă apoi va cădea pe
păsări, indiferent de presiunea din hală. Cu cât admisiile sunt mai deschise, cu atât volumul și viteza aerului
intrat în hală este mai mare. Cu toate acestea, în majoritatea halelor, dacă toate admisiile sunt deschise la 5 cm în
timpul ventilație minime, presiune negativă în hale va fi prea mică iar viteza cu care aerul va intră în hală va fi
redusă, crescând astfel riscul căderii acestuia direct pe păsări. În general, pentru ventilația minimă, nu toate
admisiile disponibile vor trebui deschise. Admisiile care vor fi utilizate, trebuie să fie uniform distribuite și toate
trebuie să fie deschise în mod egal.
Dacă în timp ce ventilatoarele de minimă sunt pornite în ciclulul de ventilație și nu se simte mișcarea aerului la
trecerea prin hală, acesta este un indiciu al faptului că hala este bine etanșeizată, iar admisiile de aer sunt bine
configurate pentru ventilația de minimă.
Alegerea Admisiilor de Aer pentru Ventilația de Minimă

Unele caracteristici de urmărit la alegerea admisiilor de aer (Figura 36) sunt:
• Să fie etanșe când sunt închise.
• Clapeta admisiei trebuie să fie izolată.
• Trebuie să dețină un sistem de blocare a clapetei pentru a împiedica deschiderea în timpul neutilizării.
• Admisia ar trebui să prezinte o placă de direcționare a aerului, mai ales în cazul halelor cu grinzi sau alte bariere
expuse pe tavan.
• Clapeta admisiei trebuie potrivită în ramă în așa fel încât atunci când aceasta este închisă ea trebuie să fie
în poziție înclinată.
78 2014
308
Figura 36: Exemplu de amnisie bună de aer.
Utilizarea Ventilației Minime

Ventilația minimă este controlată de un calculator; ventilatoarele sunt acționate în cicluri regulate de timp și nu în
corelare cu temperatura. Gestionarea corectă a acestor cicluri va determina calitatea aerului din hală.
Când ventilatoarele sunt pornite, admisiile de pe pereții laterali trebuie să se deschidă corespunzator pentru a
permite menținerea presiunii negative și direcționarea aerului până la coama halei. La finalul ciclului, ventilatoarele
de minimă se vor opri iar admisiile se vor închide.
Sistemului de încălzire trebuie să funcționeze în orice moment, atunci când temperatura din hală este sub
temperatura necesară satabilită, chiar dacă ventilatoarele de minimă funcționează.
În primele zile ale ciclului de producție, sistemul de încălzire va porni la valori ale temperaturii apropiate de
Secțiunea 5
cele dorite în hală. De exemplu, sistemul de încălzire poate fi programat să pornească la 0,5 °C sub temperatura
dorită în hală i se va opri atunci când temperatura efctivă din hală va fi puțin peste cea programată.
Pentru că se pune un accent mare în ceea ce privește producerii căldurea în timpul ventilației minime sau în primele
faze ale ciclului de producție, ventilatoarele pot fi programate să pornească numai după ce temperatura efectivă din
hală trece de cea programată cu 1 - 1,5 °C.
Aceste reglaje se vor modifica pe măsură ce păsările vor crește. De obicei, diferența dintre temperatura programată
în hală și cea la care va porni sistemul de încălzire va crește, iar diferența dintre temperatura programată în hală și
temperatura la care ventilatoarele pornesc va scădea.
Mai multe detalii cu privire la modul de programare a duratei ciclurilor pot fi găsite în Anexa 7.
Evaluarea Ventilației Minime

Anexa 7 oferă rate minime de ventilare (per pasăre) aferente greutăților în viu. Cifrele prezentate sunt doar
orientative. Utilizarea lor nu garantează calitatea acceptabilă a aerului sau confortul pasărilor. Cel mai bun mod de
a evalua rata minimă corectă de ventilare este prin observarea directă a comportamentului și confortului păsărilor.
Când se intră în hală în vederea evaluării ratei de ventilare minime, păsările nu ar trebui deranjate. La intrarea în
hală trebuie urmărite urmatoarele:
Răspândirea/distribuția păsărilor:
• Sunt bine răspândite?
• Stau înghemuite?
• Există zone lipsite de păsări?
Activitatea păsărilor:
• Priviți în lungul liniilor de adăpare și furajare – există activitate în jurul acestora?
• Orientativ, 1/3 din păsări ar trebui să fie la liniile de furajare, 1/3 la liniile de adăpare și 1/3 se vor odihni sau
vor fi în mișcare.
2014 79
308
Calitatea aerului:
În primele 30 - 60 de secunde de la intrarea în hală, puneti următoarele întrebări:
1. Există sentiment de sufocare?
2. Calitatea aerului este acceptabilă?
3. Umiditatea este prea ridicată?
4. Este prea mult aer proaspăt?
Utilizarea instrumentelor capabile să măsoare umiditatea relativă, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și
amoniacul, va permite o evaluare corectă și cantitativă.
Dacă vreuna dintre observatiile făcute indică faptul că ventilatia minimă nu este adecvată, atunci trebuie să se facă
modificări pentru a corecta acest lucru.
Un minim de ventilatie trebuie oferit în orice moment, indiferent de conditiile meteorologice.

Ventilatia minimă este utilizată la puii mici, în timpul noptilor sau a perioadelor reci.
Ventilatia minimă este controlată de temporizator și nu este corelată
cu temperatura.
Realizarea unei presiunii negative corecte va asigura o viteză bunăa aerului, esentială în distributia acestuia până la coama h
Admisiile trebuie deschise minim 5 cm, iar acestea trebuie să fie repartizate uniform pe peretii halei.
Singura cale reală de evaluare a ventilatiei minime este monitorizarea comportamentului păsărilor și a conditiilor din hală
Ventilatia de Tranzitie
Scopul ventilatiei de tranzitie este de a elimina excesul de caldură din hală atunci când temperatura din hală crește
peste cea dorită. Ventilatia de tranzitie este corelată cu temperatura, în perioada acestei ventilatii, ventilatoarele nu
mai functionează în cicluri, ci functionează continuu în vederea controlării temperaturii.
În cursul ventilatie de tranzitie, în hală poate fi introdus un volum mare de aer, dar spre deosebire de ventilatia
tunel, acest aer nu este suflat direct peste păsări. Ventilatia de tranzitie este utilizată atunci când aerul exterior este
prea rece și/sau păsările sunt prea tinere pentru utilizarea ventilatiei tunel.
Principiul Ventilafiei de Tranzifie

În cursul ventilatiei de tranzitie, numărul admisiilor de aer utilizate din pereiti laterali este crescut pentru a permite
introducerea unui volum mai mare de aer în hală (Figura 37). Capacitatea totală a admisiilor laterale (număr și
dimensiune) determină cantitatea de aer ce poate intra în hală, respectiv numărul maxim de ventilatoare ce pot
fi folosite.
Figura 37: Ventilaita de tranziie. Admisiile sunt complet deschise, iar ventilatoarele de tunel sunt pornite. Distribuia
păsărilor indică starea de confort a acestora.
80 2014
308
Dacă admisiile de aer existente sunt prea putine, se poate trece la ventilatia de tunele mai devreme, în scopul
de a elimina caldura în exces din hală. Trecerea mai devreme la ventilatia tunel, poate provoca disconfortul
păsărilor, deoarece aceasta va sufla direct peste păsări.
Orientativ, pentru ventilatia de tranzitie, capacitatea totală a admisiilor de pe peretii laterali trebuie să fie suficientă
pentru a permite utilizarea a 40 - 50% din capacitatea totală a ventilatoarelor de tunel.
Utilizarea Ventilafiei de Tranzifie

Ventilatia de tranzitie functiunează într-un mod similar cu cel al ventilatiei minime; admisiile de aer functionează pe
baza presiunii negative, conduc aerul intrat cu viteză spre coama halei, unde acesta se amestecă cu aerul cald și apoi
cade peste păsări.
Dacă temperatura din hală continuă să crească peste temperatura programată și ventilatoarele laterale nu mai
fac fată, atunci vor începe să functioneze ventilatoarele de tunel. Admisiile ventilatiei tunel nu vor functiona pe
durata utilizării ventilatiei de tranzitie, aerul va intra doar prin admisiile laterale (Figura 38).
Figura 38: Mișcarea tipică a aerului în timpul ventilaiei de tranziie.
Sidewall air inlets Ventilatoare

Tunnel fans de tunel
Admisii laterale
Sectiunea 5
Admisii
Tunnelventilatie de tunel (închise)
air inlets
(closed)
În cursul ventilatiei de tranzitie, prin hală vor trece volume mari de aer în perioade lungi de timp, iar păsările pot
resimti mișcările aerului, în ciuda faptului că presiunea este corectă. Observarea comportamentului păsărilor
(distributia prin hală și activitatea) va ajuta la determinarea numărului necesar de ventilatoare în functiune la un
moment dat. Este deosebit de important să se monitorizeze comportamentul păsărilor la trecerea de la
ventilatia minimă la cea de tranzitie.
În cazul în care se observă păsări care stau sau încep să se ghemuiască și nu exist activitate în jurul liniilor de furajare
și adăpare, este un indiciu al faptului că păsările resimt frigul, caz în care ar trebui luate măsuri de corectie. În primul
rând, verificati dacă presiunea din hală este cea corectă. Dacă este, opriti ultimul ventilator intrat în functiune și
continuati să monitorizati comportamentul păsărilor. În cazul în care activitatea păsărilor se imbunătătete, continuati
să observati comportamentul acestora pentru încă 15-20 de minute, pentru a fi siguri că nu există alte schimbări în
comportament.
Ventilatia de tranzitie trebuie utilizată cât de mult posibil înainte de pornirea ventilatiei tunel. Determinarea
momentului trecerii la ventilatia de tip tunel trebuie să se bazeze pe observarea comportamentului păsărilor.
Trecerea la ventilatia tunel, se face doar atunci când comportamentul pasărilor indică faptul că ventilatia de tranzitie
nu mai poate mentine păsările în zona de confort. Trecerea la ventilatia de tip tunel prea devreme poate fi
dăunătoare pentru păsări.
Ventilatia de tranzitie este controlată de temperatură și elimină excesul de căldură din hală atunci când aceasta depășește
Ventilatia de tranzitie este utilizată atunci când temperatura exterioară este prea scăzută și/sau păsările sunt prea tinere p
Evaluarea comportamentului păsărilor este singurul mod de determinare a corectitudinii reglajelor ventilatiei de tranzitie.
2014 81
308
Ventilația Tip Tunel
Ventilația tunel trebuie utilizată numai când ventilația de tranziție nu mai este capabilă să mențină păsările în zona
de confort (ex. Când păsările prezintă semne de supraîncălzire). Ventilația tunel este utilizată în perioadele calde sau
caniculare și de obicei atunci când păsările sunt mai mari.
În timpul ventilației tunel, aerul, în volum mare, este tras pe lungingimea halei, schimbul de aer din hală fiind realizat
în timp scurt. Acest lucru generează fluxuri de aer de mare viteză, creând un efect de răcire care ajută păsările să se
răcorească. Prin modificarea numărului de ventilatoare în funcțiune, variază și viteza cu care aerul intră în hală, iar
efectul de răcire resimțit de păsări va varia și el. Efectul de răcire obținut va varia, de asemenea odată cu:
• Umiditatea relativă.
• Densitatea păsărilor.
• Alți factori (cum sunt gradul de îmbrăcare cu pene, vârsta și greutatea păsărilor, temperatura exterioară, etc.).
Principiul Ventilației Tip Tunel

Tipic, sistemul de ventilație tunel prezintă ventilatoare de evacuare pe un capăt al halei, iar admisiile de aer pe
capătul opus (Figura 39).
Figure 39: Fluxul de aer în hală cu ventilație tunel.
Admisii de aer ventilație tip tunel
Verande pentru pad-urile de răcire
Ventilatoarele de evacuare sunt în general între 127 și 132 cm în diametru. Acestea pot fi instalate pe peretele din
capătul halei sau pe capătul pereților laterali, sau pe ambii pereți. Totuși, atunci când se montează
ventilatoarele acestea trebuie să fie instalate cat mai simetric posibil (Figura 40).
Figura 40: Exemple de hale cu ventilaie tunel.
Admisiile de aer trebuie să fie poziționate în capătul halei opus față de ventilatoare. Acestea ar trebui să fie de
dimensiuni egale (aria) pe fiecare perete lateral al halei. Admisiile ventilației tip tunel sunt, de obicei închise
prin utilizarea unor uși sau perdele. Închiderea admisiilor trebuie să fie automatizată și controlată de calculator.
Admisiile ventilației tunel trebuie să se închidă în mod corespunzător și etanș în timpul ventilației minime și a celei
de tranziție. Dacă nu se întâmplă acest lucru, scurgerile de aer vor reduce presiunea din hală și au un impact negativ
asupra ventilației din timpul etapelor de ventilație minimă și ventilație de tranziție. În plus, zona halei în care se află
admisiile de aer pentru ventilația tunel va fi mai rece, iar așternutul poate deveni umed.
82 2014
308
Dacă se utilizează pad-uri de răcire, ele ar trebui instalate într-o verandă situată în exteriorul halei în dreptul
admisiilor de aer aferente ventilației tunel (vezi Figura 39).
Efectul de răcire al vântului

Vântul rece generează efectul de răcire resimțit de păsări în timpul ventilație tunel. Efectul de răcire real simțit de
pasăre este rezultanta combinării unei serii de factori:
• Vârsta păsărilor – cu cât păsările sunt mai tinere cu atât efectul de răcire este mai intens.
• Viteza aerului – cu cât viteza aerului este mai mare cu atât este mai intens efectul de răcire.
• Temperatura aerului – cu cât temperatura este mai ridicată cu atât crește și nevoia de răcire.
• Umiditatea relativă – cu cât umiditatea este mai crescută cu atât scade nevoia de răcire.
• Densitatea păsărilor – cu cât densitatea este mai mare cu atât scade efectul de răcire.
Temperatura reală resimțită de către păsări în timpul ventilației tunel este cunoscută ca temperatură efectivă.
Temperatura efectivă nu poate fi determinată cu un termometru sau senzor de temperatură. Concret, în timpul
ventilației tunel, valorile măsurate de termometru sau senzori sunt neconcludente în determinarea temperaturii pe
care o simt păsările (Figura 41).
Figura 41: Efectul de răcire teoretic simțit de un broiler de 3,5 kg la o temperatură a aerului de 29.4°C (85°F).
Conform graficului, dacă viteza

aerului este d 2.5 m/sec pasărea va
simți aproximativ 29.4 - 5.6 = 23.8oC
(85 - 10 = 75oF). Dar senzorul de
temperatură va arăta în continuare
Efectul de răcire
temperatura de 29.4oC (85oF).
Secțiunea 5
Viteza aerului
Din acest motiv, cel mai bun mod de a determina efectul mișcării aerului printre păsări este de a observa
comportamentul lor.
• Dacă păsările sunt culcate și înghemuite unele în altele, este posibil ca acestea să simtă frigul, fără a se lua
în considerare ce va arăta termometrul.
• Dacă păsările sunt răspândite, dar cu aripile îndepărtate de corp sau culcate pe o parte și cu aripile
deschise, gâfâind puțin sau accentuat, atunci cel mai probabil suferă de căldură.
Când se urmărește comportamentul păsărilor și se iau decizii cu privire la reglajele de ventilație, păsările trebuie
urmărite pe întreaga lungime a halei deoarece condițiile pot varia în diferite puncte ale halei.
Există o serie de grafice cu referire la efectul de răcire, cum este cel de mai sus, care pot fi utilizate pentru a
oferi valori orientative în ceea ce privește viteza aerului la diferite vârste și temperaturi. Cu toate acestea, utilizarea
unor instrumente de acest tip trebuie să fie doar cu scop orientativ. Cel mai bun mod de management al
ventilației tunel se va face prin urmărirea comportamentului păsărilor (răspândirea și activitatea păsărilor în
hală).
Ventilație tunnel trebuie utilizată cu mare grijă la păsările tinere, care vor resimți un efect de răcire mai mare decât
păsările mai mari.
Utilizarea Ventilației Tunel

Atunci când începe ventilație tunel, ventilatoarele și admisiile de pe pereții laterali trebuie închise (în cazul în care
au fost folosite în timpul ventilației de tranziție). Atunci când admisiile ventilației tunel sunt deschise, tot aerul ce va
intra în hală va intra doar prin aceste admisii.
2014 83
308
Numărul ventilatoarelor utilizate în timpul ventilatiei tunel, va determina viteza aerul tras prin hală și gradul de
răcire al păsărilor. Decizia utilizării unui anumit număr de ventilatoare se ia pe baza observării comportamentului
păsărilor.
În ventilatia tunel, temperatura indicată de senzori trebuie să fie cu câteva grade mai ridicată decât cea dorită în
hală, asta pentru a se evita răcirea excesivă a păsărilor din pricina aerului suflat peste ele. Câte grade peste, va
depinde de temperatura aerului, umiditatea relativă, numărul de ventilatoare în functiune și vârsta păsărilor.
Când se ventilează tunel, este un lucru obișnuit ca aproximativ 10% din păsări să gâfâie ușor.
Când toate ventilatoarele sunt în functiune și păsările par în continuare încălzite, atunci va fi necesar să se răcească
aerul. Acest lucru poate fi realizat fie cu pad-uri de răcire, fie prin utilizarea unui sistem de pulverizare a apei.
Garduri de migratie
În halele unde se ventilează tunel în perioadele calde, păsările tind să migreze spre capătul unde sunt instalate
admisiile de aer. Migrația păsărilor perturbă densitatea, accesul la hrană și apă și are un impact negativ asupra
capacitătii păsărilor de a se mentine reci și confortabile.
Instalarea de garduri de migratie, poate ajuta la atenuarea acestei probleme (Figura 42). De exemplu, 3 garduri
sunt în mod tipic utilizate într-o hală de 100 m lungime. Gardurile ar trebui pozitionate în așa fel încât ele să creeze
"tarcuri" de dimensiuni egale în hală. Ele trebuie să fie instalate cât mai curând posibil după ce păsările au fost lăsate
în întreaga hală. Este important ca aceste garduril de migraite șă nu împiedice fluxul de aer.
Figura 42: Examplu de garduri de migratie în halele de broileri.
Ventilatia tunel este utilizată în regiunile calde și caniculare, sau în halele cu păsări mari.
Răcirea se realizează prin mișcări intense ale aerului.
Trebuie avută gijă cu păsările tinere, deoarece acestea sunt sensibile la aerul rece.
Trebuie luată în considerare și instalarea gardurilor de migratie.
Observarea comportamentului păsărilor este singura metodă de evaluare a corectitudinii conditiilor de microclimat.
84 2014
308
Sisteme de Răcire prin Evaporare
Ce este răcirea prin evaporare?

Răcirea prin evaporare înseamnă răcirea aerului prin evaporarea apei. Acesta îmbunătățește condițiile de mediu
în perioadele cu vreme caldă și amplifică eficiența ventilației tunel. Răcirea prin evaporare trebuie utilizată numai în
cazul în care comportamentul păsărilor indică faptul că efectul răcirii prin curenții de aer nu mai păstrează confortul
păsărilor. Scopul răcirii prin evaporare este de a menține temperatura din hală la nivelul la care păsările au fost
ultima dată confortabile cu toate ventilatoarele pornite. Scopul răcirii prin evaporare nu este de a reduce
temperatura de hală la (sau chiar aproape de) nivelul temperaturii setate în hală.
Nivelul răcirii prin evaporare ce poate fi realizat, depinde de umiditatea relativă a mediului ambiant extern.
• Dacă umiditatea relativă a aerului extern este scăzută, atunci acesta are o capacitate mai crescută de absorbție a
umezelii, respectiv se poate răci mai mult prin evaporare.
• Dacă umiditatea relativă este crescută, potențialul aerului pentru răcire prin evaporare este mai scăzută.
Diferența dintre temperaturile indicate de termometrul uscat (temperatura reală a aerului) și termometrul
umed (temperatura atunci cand aerul este saturat 100%) va oferi indiciul cu privire la răcirea maximă prin evaporare
ce poate avea loc, în ipoteza în care răcirea prin evaporare este eficientă 100% (Figura 43). În realitate, reducerea
efectivă a temperaturii ce poate fi atinsă este aproape de 65-75% diferență dintre temperatura indicată de
termometrul uscat și cel umed.
Figura 43: Răcirea maximă posibilă în timpul răcirii prin evaporare este de aproximativ 0.75 diferență dintre
temperaturile indicate de cele două termometre.
Răcirea maximă posibilă

(diferenta dintre temperaturile indicate de termometrul
Secțiunea 5
uscat și cel umed)
Termometru uscat Termometru umed
Există două tipuri de răciri prin evaporare – răcire cu pad-uri și prin pulverizare.
Pad-uri de răcire
În sistemele de răcire cu pad-uri, aerul tras din exterior de ventilatoare trece printr-un filtru îmbibat cu apă (pad de
răcire). Pad-urile de răcire trebuie să fie instalate la capătul halei opus celui cu ventilatoarele (Figura 44). Suprafața
totală a pad-urilor de răcire trebuie să fie instalată pe fiecare perete lateral al halei în mod egal, în unele cazuri,
unele dintre pad-uri pot fi instalate chiar și pe fronton (Figura 45).
2014 85
308
Flux de aer
Apă
Pad de răcire
Aer răcit tras în

hală Evaporative Cooling Pad
Aer cald
Cooled Air
Entering House
Hot Air
Apă pentru recirculare
Water for Recirculation

Figura 44: Răcire cu pad-ri și ventilație tunel.
Această construcție și dispunere a pad-urilor de răcire permite utilizarea unor volume mari de aer în ventilația tunel,
acestea vor fi răcite înainte de intrarea în hală.
Airflow
Figura 45: Exemplu de pad-uri de răcire instalate pe peretele lateral al halei.
Water
Pentru ca ventilația tunele să funcționeze eficient, este important ca suprafașa de pad-uri de răcire să fie calculată
corect, bazat pe capacitatea totală a ventilatoarelor de extracție.
Având cantitatea corectă de pad-uri de răcire se va evita funcționarea ventilatoarelor sub o presiune excesivă.
În cazul în care pad-urile de răcire sunt prea puține, va crește presiunea în hală, ventilatoarele vor funcționa
sub o presiune mai mare, va scădea capacitatea lor de ventilare, respectiv va scădea viteza aerului din hală.
Construcția și caracteristicile pad-urilor de răcire trebuie să fie cele corecte pentru hala în care urmează să fie
instalate. Pad-urile de răcire trebuie să completeze și să amplifice efectul ventilației tunele.
86 2014
308
Utilizarea Pad-urilor de Răcire

Utilizarea de pad-uri de răcire trebuie să se facă mod corect pentru a se evita răcirea păsăsrilor. Gradul de
răcire realizat cu acest sistem va depinde de umiditatea relativă a aerului din mediul ambiant.
În timpul răcirii prin evaporare, apa este pompată peste pad-urile cu ajutorul unor pompe. Când pompele încep
să funcționeze întâia dată, acestea trebuie să fie monitorizate pentru a se controla cantitatea de apă adăugată
peste pad-urile de răcire. Prea multă apă adăugată inițial, va determina o reducere a rapidă temperaturii în hală.
Aceasta va determina oprirea ventilatoarelor (dacă sistemul este automat), se va modifica efectul de răcire resimțit
de păsări, precum și condițiile de microclimat din hală. În cele din urmă, acest lucru afectează confortul și sănătatea
pasărilor.
Cel mai bun control asupra pad-urilor de răcire poate fi realizat printr-o ciclicitate pornire/oprire. Acest lucru va
limita cantitatea de apă ce se va scurge peste pad-uri, respectiv se va realiza și un control mai bun al
temperaturii. Dacă temperatura din hală continuă să crească, atunci regulatorul trebuie programat în așa fel
încât să crească în mod automat perioada de funcționare a pompei în timpul ciclului, astfel se va încerca menținerea
temperaturii din hală și nu o reducere majoră a acesteia .
Pompa de recirculare nu trebuie să funcționeze continuu până când temperatura din hală va dicta oprirea acesteia. În
cazul în care se întâmplă acest lucru, o mare parte a pad-urilor va fi umedă în momentul în care pompa de recirculare
se va opri, iar temperatura va continua să scadă până ce pad-urile se vor usca. Utilizarea pompelor de recirculare în
acest fel poate cauza fluctuații ale temperaturii din hală de 4 - 6 °C sau mai mult.
Calitatea apei poate avea un efect semnificativ asupra funcționalității pad-ului de răcire. Apă dură, cu
concentrații mari de calciu, poate reduce durata de utilizare a pad-ului de răcire.
Pulverizare
Sistemele de pulverizarea a apei (ceață) răcesc aerul întrat în hală prin evaporarea apei pompate prin duze
(Figura 46). Liniile sistemului de pulverizare trebuie să fie plasate în apropierea admisiilor de aer, pentru a maximiza
viteza de evaporare, și alte linii suplimentare ar trebui adăugate în întreaga hală.
Figura 46: Exemplu de sistem de pulverizare a apei într-o hală cu ventilație transversală.
Secțiunea 5
Există 3 tipuri de sisteme de pulverizare a apei (ceață):

• Cu presiune joasă, 7-14 bari; dimensiunea picăturii până la 30 de microni.
• Cu presiune ridicară, 28-41 bari; dimensiunea picăturii 10 - 15 microni.
• Cu presiune foarte ridicată (”aburire”), 48-69 bari; dimensiunea picăturii 5 microni.
Un sistem cu presiune joasă, asigură cea mai slabă răcire, iar din pricina dimensiunii mari a picăturilor, există o șansă
mai mare ca picăturile ce nu s-au evaporat să umezească așternutul. Aceste sisteme nu sunt recomandate a fi utilizate
în zone cu umiditate relativă ridicată.
Sistemele cu presiune foarte ridicată vor creea cel mai intens efect de răcire și cu riscul cel mai scăzut de deteriorare
a așternutului.
Numărul de duze și cantitatea totală de apă introdusă trebuie să fie corelată cu capacitatea maximă a sistemului de
ventilatie tunel.
2014 87
308
Umiditatea Relativă, Păsări și Răcirea prin Evaporare

1. Răcirea prin evaporare este mai eficientă într-un mediu cu umiditate relativă scăzută.
2. Când păsările gâfâie, acestea utilizează răcirea prin evaporare pentru eliminarea căldurii și scăderea temeraturii
corporale.
3. Când în hală se utilizează un sistem de răcire (pad-uri sau pulverizare), apa se evaporă, iar umiditatea relativă a
aerului va crește.
În cazul în care un sistem de răcire prin evaporare functionează la potentialul său maxim cu toate ventilatoarele
ventilatiei tunel pornite, dar păsările gâfâie în continuare, atunci umiditatea relativă din hală poate fi prea ridicată.
Un sistem de răcire prin evaporare trebuie să functioneze întotdeauna în baza unei combinatii dintre temperatură și
umiditate relativă, și nu doar pe baza temperaturii și/sau momentului zilei.
Ar trebui evitată utilizarea sistemului de răcire prin evaporare fără o viteză corespunzătoare a aerului, în special
în cazul păsărilor mari. Deși sistemul de răcire prin evaporare va reduce temperatura aerului, el va crește
umiditatea relativă a aerului. Această creștere a umiditătii relative limitează capacitatea păsărilor de a pierde
căldură prin gâfâit.
Prin combinarea răcirii prin evaporare cu viteză mare a aerului suflat peste păsări, crește cantitatea de căldură pe
care păsările sunt capabile să o cedeze în mediul înconjurător, și astfel se reduce nevoia de pierdere a căldurii prin
gâfâit/ respiratie.
În ultimii ani, recomandarea a fost de a se evita folosirea răcirii prin evaporare atunci când umiditatea relativă din
hale este mai mare de 70-75%, pentru a permite păsărilor să piardă mai multă căldură prin gâfâit/respirație.
Cercetările recente au sugerat că pasărea este capabilă să tolereze umiditatea relativă ridicată cu conditia ca viteza
aerului să fie suficient de mare pentru a ajuta la pierderea căldurii din corp.
În regiunile calde și umede, atunci când umiditatea relativă naturală se apropie de saturatie în după-amiaza/ seara,
viteza mare a aerului trecut prin hală și schimbul rapid al aerului joacă un rol crucial în mentinerea păsărilor vii.
În aceste conditii, modul de proiectare a halei este vitală (numărul corect de ventilatoare și dimensiunea
corectă a admisiilor în ventilatia tunel și a pad-urilor de răcire).
Răcirea prin evaporare este utilizată pentru amplificarea efectelor ventilatiei în perioadele calde.
Există două tipuri de sisteme – pad-uri de răcire și pulverizatoare.
Curătati permanent ventilatoarele, admisiile și sistemele de răcire.
Răcirea prin evaporare umezește aerul și crește umiditatea relativă. Utilizarea sistemelor de răcire se va realiza tinând cont
Monitorizati păsările în vederea mentinerii confortului acestora.
Iluminatul pentru Broileri

Iluminatul și modul în care este controlat (ore de lumină și întuneric, modul de distribuire a luminii pe parcursul zilei),
poate avea un impact atât asupra productivitătii cât și asupra bunăstării broilerilor. Un program definit de lumină și
întuneric (zi și noapte), respectiv crearea unor perioade distincte pentru odihnă și activitate, va avea un impact
pozitiv asupra puilor de carne. O serie de procese fiziologice și comportamentale importante urmăresc ritmurile
normale diurne. Prin urmare, ciclurile definite de lumină și întuneric permit broilerilor să experimenteze modele
naturale de creștere, dezvoltare si de comportament.
Programele de lumină trebuie să fie simple în conceptie și ușor de implementat. Programul de lumină optim
pentru un efectiv, va depinde de circumstantele individuale ale lotului și cerintele pietei. Programele de lumină sunt
supuse legislatiei locale, iar acestea trebuie să fie luate în considerare. Cu toate acestea, există o serie de măsuri de
control de bază, ce ar trebui să fie îndeplinite în toate conditiile - se pot face ajustări în functie de circumstante
particulare ale lotului.
88 2014
308
Alte Informaţii Utile Disponibile
Broșura Aviagen: Iluminatul pentru Broileri
Lumina
Există patru componente într-un program de lumină. Acestea sunt:

• Lungimea fotoperioadei – Numărul de ore de lumină și întuneric oferite în 24 de ore.
• Distribuirea fotoperioadei – modul în care sunt distribuite orele de lumină și întuneric în 24 de ore.
• Lungimea de undă – culoare luminii.
• Intensitatea luminii – cât de puternică este lumina oferită.
Efectele interactive ale acestor factori trebuie să fie luate în considerare atunci când se concep programe de lumină
pentru broileri. De exemplu, unii parametri de productie sau de bunăstare (creștere, consum specific, mortalitate) se
pot modifica în functie de distributia luminii și a întunericului. De asemenea, dacă se modifică intensitatea luminii, se
va schimba și lungimea de undă.
Durata luminii și modul de distributie
Programul de lumină utilizat de multi fermieri în trecut se rezuma în esenta la un iluminat continuu (o perioadă lungă
de lumină continuă, urmată de o scurtă perioadă de întuneric de până la o oră). Se credea că dacă luminile sunt
aprinse continuu, păsările vor mânca și bea mai mult, respectiv vor crește mai repede. Această ipoteză s-a
dovedit a fi falsă. Lumina continuă sau aproape continuă duce, de fapt, la greutăti scăzute, și are de asemenea și un
impact negativ asupra sănătătii și bunăstării broiler.
Sectiunea 5
Din acest motiv Aviagen nu recomandă programe de lumină continue sau aproape continue în timpul
creșterii. Recentele informatii obtinute din experimente indică:

• După vârsta de 7 zile, se recomandă oferirea unui optim de 5 ore de întuneric (4-6 ore).
• Nu există o reducere a ratei de creștere până la vârsta de 39 de zile și este posibilă chiar o creștere a acesteia
până la vârsta de 49 de zile. Eficienta conversiei furajului se îmbunătătește, în special în fazele târzii ale
creșterii.
• Mortalitatea, mortalitatea subită și morbiditatea cauzată de ascite și defecte de schelet sunt mai reduse.
• Mobilitatea păsărilor crește, iar pododermatitele severe pot fi mai reduse.
• Proportia cărnii din pulpe poate să crească.
• Bunăstarea păsărilor se îmbunătătește datorită facilitării unui ritm mai normal al proceselor biologice,
inclusiv odihnă.
Gradul în care programul de lumină influentează procesul de productie depinde de anumiti factori:
• Momentul implementării programului: implementarea timpurie are cel mai bun efect asupra sănătății păsărilor.
• Vârsta de abatorizare: păsările mai mari vot beneficia de mai mult întuneric.
• Microclimat: efectele creșterii densității (peste nivelurile recomandate) vor fi înrăutățite dacă vor exista perioade
prelungite de întuneric, dar prin utilizarea sistemelor de creere a efectelor de răsărit și apus acestea se pot atenua.
• Managementul furajării: efectele unui front de furajare limitat se vor înrăutății prin expunerea mai îndelugată a
păsărilor la întuneric, dar un program adecvat de lumină (efecte de răsărit și apus) poate atenua problema.
• Rata de creștere a păsărilor: impactul luminii va fi mai ridicat în cazul păsărilor cu creștere rapidă.
Toate programele de lumină ar trebui să prevadă o lungime a perioadei de lumină de 23 de ore și o oră de
întuneric în primele faze de creștere - până la 7 zile de viată. Acest lucru va asigura hrănirea timpurie a puilor.
Reducerea duratei de lumină prea devreme va reduce nivelul activitătii, hrănirea și consumul de apă, respectiv se va
diminua sporul în greutate din primele zile.
Este recomandată oferirea unui minim de 4 ore de întuneric începând cu ziua 7 de viată. Lipsa acestei măsuri va duce la:
• Comportament de furajare și adăpare anormal din cauza lipsei odihnei.
• Performante biologice sub optim.
• Buăstare redusă.
2014 89
308
Programele de lumină pentru puii de carne se vor supune legislatiei locale, respectiv totalul orelor de întuneric
acordate.
Înainte de abatorizare acordati o cantitate mai mare de lumină (de exemplu, creșteti la 23 de ore de lumină, 3 zile
înainte de depopulare), aceasta poate ajuta la procesul de retragere al furajului (prin stabilizarea
disponibilitătii furajului) și prindere a păsărilor (ajutând la păstrarea calmului), dar poate avea și un impact
negativ asupra consumului specific și uneori nu este în conformitate cu legislaia din unele tări.
Păstrati un program simplu.

Iluminatul continuu sau aproape continuu nu este optim.
Expunerea la întuneric facilitează creșterea păsărilor mai în vârstă, îmbunătătește eficienta furajării, reduce morbiditatea și
Programul de lumină utilizat trebuie să fie în conformitate cu legislatia locală și va depinde de circumstantele particulare fie
-- De la 0 la 7 zile, pui ar trebui să primească 23 de ore de lumină și o oră de întuneric.
-- După 7 zile de viată, perioada de întuneric ar trebui să fie cuprinsă între 4 – 6 ore.
Numeroase aspecte legate de managementul creșterii vor interfera cu programul de lumină, fapt ce va modifica efectul lum
Modificări graduale vs. abrupte în programul de lumină
Schimbările bruște (reducerea orelor de lumina) generează scăderi imediate în consumul de furaj, greutatea corporală
și eficienta hrănirii. Deși în timp broilerii își vor modifica comportamentul, ca și răspuns la o astfel de
schimbare, este de preferat ca schimbările în programul de lumină (lungimea perioadei de lumină și intensitatea
luminii) să fie realizate gradual. Acest lucru este deosebit de important în cazul în care păsările urmează să fie
abatorizate la vârste mai mici. În aceste conditii păsările vor avea mai putin timp pentru adaptarea la noile conditii
de furajare și adăpare, astfel efectele asupra performantelor vor fi mai pronuntate.
În plus, pe lângă modificările treptate ale programului de lumină în sine, pot avea beneficii semnificative și trecerile
în mod gradual la stările de noapte (întuneric) sau zi (lumină). Activitatea de hrănire a păsărilor este la cel mai ridicat
nivel imediat după luminile au fost aprinse, și pentru o perioadă (de aproximativ 1 oră) înainte de stingerea luminilor.
Utilizarea sistemelor de simulare a răsărit/apus (treceri cu durate de 15-45 minute) va determina deplasarea treptată
a păsărilor către liniile de furajare, fapt ce poate atenua aglomerarea.
Când se aduc modificări programului de lumină, este mai bine ca acestea să se facă treptat într-o perioadă de câteva zile (2
Utilizând programe de simulare răsărit/apusi în completarea programelor de lumină, se vor evita aglomerările la hrănito
90 2014
308
Programe de Lumină Intermitente
Programele de lumină intermitente constă în durate de timp care contin ambele perioade de lumină și
întuneric, acestea repetându-se de-a lungul zilei. Împărtirea perioadei de întuneric în 2 sau mai multe sectiuni
poate avea un impact asupra unor parametri de productivitate. Greutatea corporală la vârsta de abatorizare și
procentul de carne din piept pot fi mai mari. Prin utilizarea de programe de lumină intermitente, se vor oferi puilor
perioade de furajare scurte urmate de perioade de digestie (adică perioadele de întuneric), iar activitatea
suplimentară datorată regularitătii perioadelor de lumină și întuneric poate fi benefică pentru sănătatea picioarelor și
carcasei. Dacă sunt utilizate programe intermitente de lumină, protocolul trebuie să fie proiectat cât mai simplu
posibil pentru a permite punerea acestuia în practică și în conformitate cu recomandările, trebuie administrate cel
putin 4 ore de întuneric în mod continuu. Orice program de lumină intermitent trebuie să fie în conformitate cu
legislatia locală.
Dacă se utilizează un program de lumină intermitent, frontul de furajare și cel de adăpare trebuie să fie prevăzute în
mod adecvat.
Managementul în Perioadele Calde
În conditii de vreme caldă și în cazul în care controlul microclimatului nu este posibil (cum ar fi halele
deschise), perioada fără lumină artificială trebuie să fie proiectată astfel încât se se maximizeze confortul păsărilor.
De exemplu, furajul poate fi retinut pentru o perioadă în timpul căldurii din timpul zilei și se poate oferi o perioadă
de lumină pe timp de noapte, astfel încât păsările să se hrănească în această perioadă mai rece.
O perioadă neîntreruptă de cel putin 4 ore de întuneric trebuie să fie acordată în cursul noptii.
În perioadele calde sau în halele deschise, perioadele de lumină artificială trebuie acordate în momentele în care se va maximiz
Sectiunea 5
Culoarea Luminii și Sursa
Se pot utiliza mai multe tipuri de surse de lumină în creșterea puilor de carne (Figura 47). Cel mai frecvent sunt
utilizate becurile incandescente, fluorescente sau LED-uri.
• Becurile incandescente oferă o gamă spectrală bună, dar nu sunt eficiente energetic.
• Becurile fluorescente sunt mai eficiente decât cele incandescente, dar își pierd intensitatea luminoasă în timp și
trebuie schimbate înainte de arderea efectivă a acestora.
• LED-urile sunt eficiente și se pot alege diferite culori. Costul initial este ridicat, dar becurile rezistă mult mai mult.
În prezent, există putine dovezi cu privire la impactul sursei de lumină asupra performantelor broilerilor. Iluminatul
trebuie să fie păstrat în stare de functionare, becurile înlocuite după caz, acest lucru, printre altele,
reduce/evită pâlpâitul luminii, acesta fiind negativ pentru bunăstarea păsărilor și poate afecta comportamentul
acestora.
2014 91
308
Figura 47: Unele tipuri de surse de lumină ce pot fi utilizate în halele de broileri.
Proiector compact Tub fluorescent LED echivalent 60W

fluorescent echivalent 60W
LED echivalent 60W LED echivalent 60W

LED echivalent 60W
92 2014
308
Când se compară diferitele lungimi de undă la aceiași intensitate a luminii, greutatea corporală a puilor pare să fie
mai bună atunci când aceștia sunt expuși la lungimi de undă cuprinse 415-560 nm (de la violet la verde), în
comparatie cu cei expuși la lunigimi de undă >635 nm (roșu) sau lumină cu spectul larg (alb).
Există putine dovezi cu privire la impactul sursei de luminiă

asupra performantei păsărilor.
Intervalul de la lumina violet la lumina verde poate fi benefică
pentru creșterea broilerilor.
Intensitatea luminii
În acest sens trebuie respectată legislatia locală, dar o intensitate luminoasă de 30-40 de lucși de la 0 la 7 zile de
viată și cel putin 5-10 lucși după această perioadă vor imbunătătii activitate de furajare și creșterea (Figura 48).
Figura 48: Examplu de intensitate luminoasă de 10 lucși (stânga) și 30 de lucși (dreapta).
Sectiunea 5
Intensitătile luminoase scăzute în timpul zilei (sub 5 lucși) pot avea impact negativ asupra mortalitătii, consumului
specific și al creșterii. Intensitatea luminoasă scăzută poate avea efecte și asupra:
• Dezvoltării ochilor.
• Intensificării pododermatitelor.
• Reducerea activitătii și confortului (băi în așternut, scormonit, etc.).
• Impact asupra ritmurilor fiziologice din pricina incapacitătii păsărilor de a detecta diferenta dintre zi și noapte.
Pentru a se realiza senzatia de noapte, intensitatea luminoasă ar trebui să fie scăzută sub 0,4 lucși. În timpul
întunericului, trebuie evitate intrările de lumină prin admisiile de aer, ventilatoare și cadrele ușilor. Ar trebui
realizate teste pentru evaluarea etanșeitătii halei. O cale pentru realizarea acestei determinări este prin
pozitionarea unei persoane în mijlocul halei și stingerea luminii din aceasta. În acel moment se va observa
foarte bine gradul de etanșeitate al halei.
Intensitatea luminii trebuie să fie uniform distribuită în întreaga hală (se pot monta deasupra surselor de lumină
reflectoare ce pot îmbunătătii distributia luminii). Un luxmetru este ieftin, dar important în asigurarea unei
intensităti luminoase la un nivel corespunzător.
Asigurati o intensitate luminoasă de 30-40 de lucși până la vârsta de 7 zile. După această vârstă oferiti 5-10 lucși. Legislatia lo
În timpul perioadelor de întuneric intensitatea luminoasă trebuie să fie sub 0,4 lucși.
Asigurati o uniformitate a distributiei luminii în hală și evitati infiltratiile de lumină din exterior.
2014 93
308
Managementul așternutului
Regiunile geografice, economia locală și disponibilitatea materiilor prime vor dicta alegerea materialului pentru
așternut.
Tabelul 25 prezintă avantajele și dezavantajele utilizării diferitelor tipuri de materiale pentru așternut.
Tabel 25: Avantajele și dezavantajele utilizării diferitelor materiale pentru așternutul păsărilor.
Material așternut Avantaje/Dezavantaje
Talaș și rumeguș de brad Material preferat pentru așternut în toate regiunile.
Devine scump și indisponibil.
Talaș și rumeguș lemn esentă tare Adesea cu umiditate crescută.
Poate deveni propice pentru dezvoltarea mucegaiurilor periculoase dacă este stocat
necorespunzător.
Așchi de brad sau lemn de esentă Utilizat cu succes în multe zone.
tare Poate provoca aparitia leziunilor la nivelul pieptului dacă devine prea ud.
Scoartă de brad sau lemn de Capacitate similară cu cea a așchiilor și a talașului de absorbtie a apei. Sunt de preferat
esentă tare particulele cu dimensiuni medii.
Coji de orez Un material bun pentru așternut, acolo unde este disponibil la un pret competitiv. Pui
mici pot consuma așternutul.
Coji de arahide Un material ieftin în zonele producătoare de arahide.
Are tendinta de a face crustă, dar acest lucru este ușor de gestionat. Sensibil la mucegai
și o incidentă crescută a aspergilozei. Au fost observate unele probleme din pricina
pesticidelor utilizate în culturi.
Fibre de nucă cocos Un material ieftin în zonele producătoare de nucă de cocos.
Are tendinta de a face crustă, dar acest lucru este ușor de gestionat.
Nisip Poate fi utilizat în zonele aride pe pardoseli din beton. Dacă este prea adânc, mișcare
pasărilor poate fi împiedicată. Are nevoie de un bun management.
Mai dificil de menținut temperatura podelei în timpul demarajului în perioadele reci. Are
nevoie de timp și de ventilatie suficientă pentru uscare înainte de demaraj.
Știuleti zdrobiti de porum Disponibilitate limitată.
Poate provoca aparitia leziunilor la nivelul pieptului
Paie sau fân tocat Tasare rapidă. Oferă posibilitatea dezvoltării de mucegaiuri. Cel mai bine folosit în
amestec 50/50 cu talaș. Se descompune greu.
Peleti de paie Capacitate de absorbtie a apei asemănătoare cu cea a rumegușului. Se tasează mai greu
decât rumegușul.
Hârtie procesată Poate fi dificil de a gestiona în conditii de umiditate. Tendinta de a se tasa cu creșterea
dimensiunii particulelor.
Peleti de paie tratati chimic Trebuie utilizati conform recomandărilor furnizorului.
Mușchi de turbă Poate fi utilizat cu succes.
Paie de in Nu se tasează ușor. Nu produce praf. Absorbtie bună.
Așternut reciclat Nu se recomandă.
Risc crescut de contaminare cu bacterii.
Nu conteaza ce tip de materiale se utilizează pentru așternut, un așternut bun ar trebui să ofere:
• Biodegrabilitate.
• Bună absorbtie a umezelii.
• Confort pentru păsări.
• Nivel scăzut de praf.
• Liber de contaminanti.
• Disponibilitate constantă din surse sigure.
• Pardoselile de beton se pot spăla pentru o biosecuritate și un management mai bun al așternutului.
Pardoselile de pământ nu sunt recomandate.
94 2014
308
Calitatea precară a așternutului este un factor influent în incidenta crescută a pododermatitelor. Deoarece
cauza principală a pododermatitelor este umezeala și așternutul brăzdat, este important să se mentină o
ventilatie corespunzătoare pentru controlul umiditătii în hală. Pododermatitele pot genera o creștere a
incidentei
declasate șicarcaselor declasate și pentru
trebuie monitorizate trebuiea monitorizate
se determina pentru a se determina
daca trebuie daca trebuie
adăugat așternut s adăugat așternut
suplimentar.
prezintă uneleFigura
dintre49principalele
prezintă unele dintre
cauze principalele deteriorat.
ale așternutului cauze ale așternutului deteriorat.
Figura49:
Figura Cauzelegeneratoare
49:Cauzele generatoarede
deașternut
așternutde
deslabă
slabă calitate.
calitate.
Retete cu multă
Microclimat slab sare sau proteină
Material de slabă
Control calitate sau adâncime
adăpători
Calitate
așternut Enterite
Densitate
crescută
Grăsimi de calitate
Apă de slabă
slabă în furaj
calitate
Așternut reutilizat
Așternut reutilizat
Sectiunea 5
Aviagen nu recomandă refolosirea așternutului. Deși reutilizarea așternutului de la un lot la altul este practică
nerecomandată, acest
acest lucru
lucrupoate
poatefifiinevitabil
inevitabilîn în
unele
unele
regiuni
regiuni
în care
în care
disponibilitatea
disponibilitatea
și și costul unui nou așternut
pentru
costul ufiecare lot este prohibitiv. În cazul în care reutilizarea așternutului este inevitabilă, procesul trebuie să fie bine
gestionat, dacă se dorește minimizarea pierderilor de performantă. Una dintre cele mai comune metode de tratare a
așternutului este cea a compostării și de creere de "brazde" în interiorul halei. Folosirea acestor tehnici în mod
corespunzător nu este o sarcină ușoară și trebuie abordată cu prudentă pentru un control al nivelului umiditătii și în
special contaminarea cu agenti patogeni și materiale dăunătoare.
Lucruri de luat în considerare atunci când se compostează așternutul:

• Determinarea calitătii așternutului
• Determinarea nivelului de carbon.
• Determinarea nivelului de azot.
• Raport Carbon : Azot.
• Determinarea continutului de apă.
Broșșura Aviagen: Tratarea așternutului reutilizat pentru îmbunătăfirea sănătăfii păsărilor
Protejati broilerii de leziuni și furnizati un așternut uscat și călduros, în cantităti corespunzătoare și din materiale de bună
Evitati cauzele nutritionale responsabile de așternut umed.
Asigurati o ventilatie adecvată și evitati umezeala în exces.
Alegeti un material absorbant, lipsit de praf și salubru.
Așternutul trebuie să fie disponibil la un pret scăzut din surse de încredere.
Utilizati așternut proaspăt pentru fiecare lot.
Depozitul de așternut trebuie să protejat de intemperii, viermi și păsări.
2014 95
308
Densitatea de creștere
Densitatea de creștere este determinată prin prisma considerentelor economice și în conformitatea cu legislatia
locală. Densitatea de creștere are influente asupra bunăstării păsărilor, performantelor de creștere, uniformitătii și
acalitătii produsului.
Suprapopularea va pune presiune asupra păsării prin intermediul mediului, va compromite bunăstarea și va
reduce profitabilitatea.
Caliatea adăpostului și a sistemului de control al microclimatului va determina nivelul densitătii de creștere.

Dacă densitatea crește, atunci ventilatia, spatiul de furajare și adăpare vor fi ajustate în conformitate.
Suprafata de creștere necesară pentru fiecare broiler va depinde de:

• Greutatea corporală tintă și vârsta de abatorizare.
• Climă și anotimp.
• Tipul și sistemul de creștere, tipul echipamentului, în special al ventilatiei.
• Legislatia locală.
• Certificate de calitate.
În anumite regiuni ale lumii, legislatia specifică se bazează doar pe kg/m 2 . Un astfel de exemplu se bazează pe
recomandările UE.
În interiorul UE, densitatea de creștere se bazează pe directiva UE de bunăstare a puilor de carne (2007):
• 33 kg/m2 sau
• 39 kg/m2 dacă sunt îndeplinite anumite standarde mai stricte
• 42 kg/m2 dacă se îndeplinesc standarde ridicate de bunăstare pe perioade îndelungate de timp.
O alternativă, bazată pe creșterea păsărilor, ia în considerare numărul de păsări și masa păsărilor pe zona de
pardoseală. Un astfel de exemplu sunt recomandările Consiliului National al Aviculturii (2010) utilizat în SUA:
• Sub 2.04 kg, densiatea maximă este de 32 kg/m2.
• 2.04-2.49 kg, densiatea maximă este de 37 kg/m2.
• Peste 2.49 kg, densiatea maximă este de 42 kg/m.
Este important să vă asigurati că legislatia locală cu privire la densitate este respectată.
Standardele de bunăstare fac referire la furnizarea adecvată a furajului și a apei, microclimat corespunzător ăn
interiorul halei și o incidentă minimă a pododermatitelor.
Densitatea de creștere în zone cu climă caldă
În conditii de căldură, densitatea de creștere utilizată va depinde de temperatura ambientală și umiditate. Realizati
modificări în concordantă cu tipul halei și potentialul echipamentului din hală.
Mai jos sunt oferite exemple de densități de creștere utilizate în regiuni călduroase. În hale cu microclimat controlat:
• Maxim 30 kg/m2 la abatorizare.
În halele deschise, cu un control slab al microclimatului:
• Maxim 20-25 kg/m2 la abatorizare.
• În perioadele cele mai călduroase ale anului – maxim 16-18 kg/m2.
În halele deschise, fără control al microclimatului:
• Nu se recomandă creșterea păsărilor la greutăti în viu ce depășesc 3 kg.
Ajustati densitatea pentru a atinge greutatea și vârsta de abatorizare dorite.

Corelati densitatea cu sistemul de climatizare și tipul halei.
Reduceti densitatea dacă nu se pot atinge temperaturile dorite în hală din cauza climei sau a anotimpului.
Adaptati ventilatia, frontul de furajare și adăpare dacă se crește densitatea.
Urmati legislatia locală și standardele de calitate stabilite de clienti.
96 2014
Monitorizarea greutății vii și a
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 uniformității performanței
Secțiunea 6 – Monitorizarea greutății vii și a

uniformității performanței
Obiectiv
Monitorizarea performanței lotului prin cântăriri regulate și compararea acestora cu standardele și furnizarea unui
produs cât mai apropiat de specificații.
Principii
Profitabilitatea depinde de maximizarea numărului de păsări ce întrunesc caracteristicile țintă. Aceasta necesită
o creștere predictibilă și uniformă.
Managementul creșterii depinde de cunoașterea performanțelor de creștere trecute, a prezente și a celor viitoare.
Această cunoaștere, și acțiunile ulterioare pot fi realizate numai dacă determinările legate de creștere sunt precise.
Predictibilitatea greutății vii

Informația precisă asupra greutății vii și a coeficientului de variabilitate (CV%) pentru fiecare lot este esențială
în planificarea vârstei de abatorizare și pentru atingerea unui număr maxim de păsări ce ating greutatea dorită
la abatorizare.
Păsările trebuie cântărite cel puțin o dată pe săptămână. Cântărirea mai frecventă a păsărilor va oferi o precizie mai
mare a determinărilor și predicție mai bună a greutățiilor vii și a uniformității. Pe măsură ce sporul mediu zilnic
crește, iar zilele de creștere sunt tot mai puține, determinarea precisă a greutăților poate să impună cântărirea
păsărilor de două pe săptămână.
Pentru predicția mai precisă a greutății vii la abatorizare este nevoie de realizarea repetată a unor eșantioane
(aproximativ 100 de păsări sau mai multe în funcție de CV%) până aproape de vârsta de abatorizare.
Tabelul de mai jos prezintă numărul minim de păsări dintr-un eșantion ce poate oferi o estimare a greutății vii
Secțiunea 6
în funcție de variabilitatea lotului.
Tabel 26: Numărul minim de păsări dintr-un eșantion ce oferă o estimare a greutății vii în funcie de uniformitate.
Uniformitate Lot+ Număr de păsări cântărite++
Uniform (CV% = 8) 61
Uniformitate moderată (CV% = 10) 96
Uniformitate slabă (CV% = 12) 138
+ Coeficientul de varianță (CV%, deviația standard/greutatea corporală medie*100), cu cât numărul este mai mare, cu atât crește
variabilitatea greutăților din lot.
++ Estimarea greutății vii va prezenta o eroare de +/- 2% față de greutatea reală și va avea o precizie de 95%.
Păsările pot fi cântărite manual utilizând cântare manuale (cu precizie de la ± 20g la ±1g, în cazul celor
electronice). Orice tip de cântar poate fi utilizat cu succes, dar același tip de cântar trebuie utilizat pe parcursul vieții
aceluiași lot. Modificări imprevizibile ale greutății vii pot fi un indiciu cu privire la funcționarea corectă a
cântarelor. Cântarele trebuie verificate regulat și comparate cu cântare dovedite precise.
2014 97
Cântărire manuală
Când păsările se cântăresc manual, cântărirea ar trebui realizată regulat în același moment al zilei. Cu fiecare ocazie,
ar trebui să se realizeze eșantioane din cel puțin 3 locuri diferite ale halei. Prinderea și manipularea păsărilor necesită
îndemânare pentru a se evita rănirea sau stresarea acestora. Aceasta trebuie realizată doar de personal competent
ce a fost pregatit în acest sens și care va avea în vedere și bunăstarea păsărilor.
Cântărirea păsărilor în grup
Între 0 și 21 de zile, păsările pot fi cântărite în grupuri. Un minim de 100 de păsări (sau 1% din din totalul populației)
ar trebui cântărite cu fiecare ocazie. Dacă păsările sunt sexate, un minim de 100 de păsări se vor cântări din fiecare
sex. Păsările vor fi prinse utilizând țarcuri mobile. Cântarul va fi suspendat deasupra țarcului și se va regla tara.
Păsările vor fi prinse din 3 locuri diferite din hală (sau țarcuri dacă păsările vor fi crescute separat pe sexe),
eșantioanele nu se vor realiza în zona ușilor și pereților (Figura 50). În acest fel, eșantioanele vor fi reprezentative, iar
estimarea greutății corporale va crește în precizie.
Figura 50: Exemple de puncte de prelevare a eșantioanelor.
Manipulați calm și corect păsările, așezați-le în vasul de cântărit. Repetați până când TOATE păsările prinse în țarc au
fost cântărite (acest lucru va elimina tendința selecției).
Figura 51: Cântărire manuală în grupuri utilizând un cântar electronic.
98 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 uniformitătii performantei
Când toate eșantioanele din hală au fost cântărite, faceti suma greutătilor înregistrate și împărtiti la numărul de
păsări cântărite pentru a da greutatea medie a păsărilor din hală.
Cântărirea în grup permite numai determinarea greutătii medii a păsărilor. Compararea greutătii medii cu greutatea
țintă facilitează deciziile de management. Cu toate acestea, pentru determinarea uniformității (CV%), păsările
trebuie cântărite individual.
Cântărirea individuală
Pentru determinarea săptămânală a uniformitătii lotului, păsările vor fi cântărite individual începând cu ziua 21-
28 până la final. Păsările ar trebui prinse cu ajutorul unui tarc mobil. Cântarele vor fi suspendate deasupra tarcului și
se vor regla tarele. Păsările vor fi agătate cu ajutorul unui sistem tip cătușă special conceput sau cu o bucată de
frânghie, cu o greutate legată de un capăt, iar celelat capăt va fi legat de cârligul cântarului. Frânghia va fi încolăcită
în jurul picioarelor, iar greutatea bloca desfacerea acesteia și va mentine pasărea imobilizată în timpul cântăririi
(Figura 52).
Figura 52: Cântărire individuală a păsării utilizând un cântar electronic.
Un minim de 100 de păsări (sau 1% din populație dacă aceasta

este mai mare) ar trebui cântărite cu fiecare ocazie. Dacă
păsările sunt sexate ar trebui cântărite minim 100 de păsări din
fiecare sex (sau 1% din populatie). Eșantioanele de păsări trebuie
realizate din cel putin 3 puncte din hală (sau tarcuri dacă păsările
sunt crescute separat pe sexey), departe de uși sau pereti (Figura
50). Ridicati păsările calm și corect, și plasati picioarele în sistemul
de prindere, așteptati până când pasărea se calmează și înregistrati
greutatea. Eliberati pasărea în zona principală din hală. Se vor
cântări toate păsările prinse în tarc pentru a se evita selectia
subiectivă. După ce s-au cântărit toate păsările din eșantioane,
calculați greutatea medie și CV% pentru fiecare hală.
Sectiunea 6
Sisteme automate de cântărire

Sistemele automate de cântărire (Figura 53) ar trebui pozitionate în locurile unde păsările se adună în număr
mare și unde acestea vor sta suficient pentru a fi cântărite.
Estimările imprecise ale greutătii vii vor rezulta din eșantioane mici. De exemplu, masculii mai în vârstă și mai grei au
tendinta de a utiliza mai rar cântarele automate, ceea ce va diminua media lotului. Înregistrările cântarului automat
ar trebui verificate regulat pentru verificarea numărul utilizărilor (numărul de cântăriri complete într-o zi), iar media
greutătii vii determinate ar trebui verificată prin cântăriri manuale cel putin săptămânal.
2014 99
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308 uniformitătii performantei
Figura 53: Cântărire automată.
Date neconcludente
Dacă eșantionul cântărit generează date neconcludente și nu se corelează cu precedentele sau cu sporurile
așteptate, atunci se va cântări un nou eșantion imediat. Acesta va confirma sau nu existenta unei probleme sau
va identifica potentiale cauze (ex. Proceduri greșite de realizare a eșantioanelor, adăpători nefunctionale sau boală)
ce vor fi remediate.
Păsările trebuie cântărite frecvent începând din prima zi, utilizând proceduri standardizate, precise și repetabile.
Numărul păsărilor cântărite trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi rezultate cu o precizie adecvată.
Câtăririle trebuie să fie reprezentative pentru întregul lot.
Același set de cântare trebuie utilizat de fiecare dată, iar precizia acestora trebuie verificată regulat.
Păsările trebuie prinse și manipulate fără a le provoca leziuni sau stres.
Uniformitatea lotului (CV%)

Variabilitatea populației (a lotului) este descrisă prin intermediul coeficientului de variabilitate (CV%) care este
deviatia standard a populatiei exprimată ca procent din medie.
Loturile neuniforme vor avea un CV% ridicat, iar cele uniforme il vor avea scăzut.
Fiecare sex va avea o distribuție normală a greutății vii. Loturile nesexate vor avea un CV% mai larg decât cele sexate.
Aeasta deoarece loturile mixte sunt practic două loturi amestecate (masculi și femele). Figura 54 se referă la loturi
la finalul creșterii.
Uniformitatea lotului se poate determina prin utilizarea calcului:
Deviatia Standard
X 100
Greutatea corporală medie
100 2014
Figura 54: Distribuița greutății vii într-un lot mixt de broileri.

14
12
eight
W
10
% din lot la o anumită greutate
Femele
Female
Li Male
Masculi
ve 8
6
Mixt
As-Hatched
Particular
4
at
2
Flock
vie
of 0
1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 2.2 2.4 2.6 2.8 кg
kg
Greutatea vie
Figura 55 prezintă distribuția greutății la diferite niveluri ale uniformității (CV%) pentru 3 loturi de același sex, toate
atingând greutatea vie țintă de 1900 g. Se poate observa că distribuția greutății este diferită pentru fiecare lot.
Cu cât CV% este mai coborât, respectiv lotul este mai puțin variat, cu atât va fi mai mare numărul de păsări ce va
atinge performanța țintă.
Figura 55: Efectul CV%-ului asupra greutăților vii în loturi sexate.
Flock lot:
Detalii Details: CV%=8 CV%=8
CV%=10
Sexed
- Lot sexatFlock (males
(masculi or
sau femele). CV%=12
CV%=10
-females).
Greutatea vie medie 1.9 kg. CV%=12
- Mean live weight 1.9 kg (4.2
14
12
B 10
an
d
% din lot
8
a
Secțiunea 6
eight6 e
W n
4 u
ț i
Live ce
in
2 S6
Flock0
1.3 1.5 1.7 1.9 2.1 2.3 2.5 2.7 кg
kg
Greutate vie
Proporția păsărilor ce ating parametrii țintă definesc lățimea curbei și variabilitatea lotului. Astfel, dacă greutatea vie
a păsărilor se dorește a fi în intervalul 1,800-2,000 g, chiar și la un CV% de 8, doar 58% din păsări vor atinge greutatea
vie dorită (Figura 56).
Înțelegerea acestor principii ale variabilității biologice, va forma baza unei planificări eficiente în abator.
2014 101
Figura 56: Efectul CV% asupra proporției păsărilor în intervalul de greutate țintă.
100 97
91
90 CV% = 8
CV% = 10 86 84
80 CV% = 12
76
B 70
an 67
d 58
60
% din lot
eight 49
W 50
41
Live40
in
30
Flock
of
20
10
0
1.8–2.0 кg
1.8–2.0 kg 1.7–2.1kg
1.7–2.1 кg 1.6–2.2 кg
1.6–2.2 kg
Intervale greutate vie
Profilarea uniformității (CV%) unui lot reprezintă o parte esențială în managementul puilor de carne.
Informațiile cu privire la uniformitate și greutate vie culese din fermă trebuie comunicate precis departamentului de
planificare împreună cu orice deviație de la norme. Bazat pe aceste informații, departamentul de planificare va putea
stabili vârsta la care vor fi abatorizate păsările pentru ca acestea să întrunească cerințele clienților și al
modelelor economice.
Investigațiile în cadrul loturilor sau fermelor cu uniformități sub așteptări și sporuri variabile sunt esențiale în
prevenirea viitoarelor pierderi economice. Primele arii de investigat sunt:
• Calitatea puilor de o zi.
• Managementul demarajului.
• Managementul liinilor de furajare și adăpare.
• Densitatea de creștere.
• Managementul ventilației/microclimatului.
• Boli.
După vârsta de 3 săptămâni, uniformitatea lotului va fi determinată săptămânal. Dacă lotul nu este uniform (CV%
>10), se va investiga cauza acestui fapt.
O practică bună o constituie cântărirea individuală a unui eșantion la vârsta de o zi și apoi la 7 zile. Acest lucru
va determina uniformiatea lotului și evoluția ei în timp, și va furniza indicii cu privire la managementul din perioada
de demaraj. La vârsta de o zi, este recomandat ca toți puii dintr-o cutie să fie cântăriți individual, separat pentru
fiecare lot furnizor de părinți. La 7 zile ar trebui realizate cântăriri individuale prin utilizarea metodelor descrise
mai sus sau prin utilizarea unui cântar automat (Figura 57). Regulat, se vor realiza de către personal determinări
vizuale ale uniformității.
102 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308uniformitătii performantei
Figura 57: Cântar electronic cu platformă pentru cântăriri individuale până la vârsta de 7 zile.
Păsările din loturile uniforme, cel mai probabil vor atinge greutătile vii tintă dorite.
Loturile uniforme (CV% scăzut) au performante mult mai predictibile decât cele neuniforme.
Minimizati variabilitatea lotului prin monitorizare și management al uniformitătii lotului.
Variabilitatea performantei crește CV% -ul lotului, ceea ce influentează profitabilitatea lotului și eficienta abatorizării.
Sectiunea 6
Creșterea separată pe sexe
Numărul de păsări ce ating, sau se apropie, de greutatea vie medie a lotului poate fi determinat prin valoarea CV%-
ului. Uniformitatea poate fi îmbunătătită prin creșterea separată pe sexe a loturilor încă de la populare. Loturile pot fi
sexate cu ajutorul remigelor, metodă descrisă în Anexa 4.
Avantajul creșterii separate pe sexe, pote fi valorificat cel mai bine atunci când masculii și femelele sunt crescuti în
hale diferite. Ambele sexe pot fi gestionate mai bine în ceea ce privește furajarea, iluminatul și densitate.
Masculii cresc mai repede, conversia furajului este mai bună și conțin mai puțină grăsime în carcasă. Se pot utiliza
programe diferite de furajare. Cel mai des se utilizează același furaj pentru ambele sexe, dar reteta de finisare va fi
introdusă mai devreme femelelor (ex. Înainte de vârsta de 25 de zile). Se recomandă mentinerea retetei ”Starter” la fel
pentru ambele sexe pentru a se evita dezvoltarea timpurie precară.
Masculii pot benefica de un program de lumină modificat dacă vor fi abatorizați la greutăți mai mari decât
femelele. Masculii pot beneficia și de temperaturi ușor mai ridicate în demaraj deoarece în mod normal le cresc
penele mai lent decât femelele. De aceea, este dificil de obtinut același beneficiu cu păsări crescute separat pe sexe,
dar în aceiași hală. Se recomandă hale diferite pentru fiecare sex.
Minimizati variabilitatea lotului prin monitorizarea și managementul uniformitătii.

Creșteti sexele separat pentru a reduce variabilitatea.
Utilizati hale diferite pentru masculi și femele pentru a maximiza beneficiul.
2014 103
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS 308uniformității performanței
Note
104 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Management Pre-Abatorizare
308
Secțiunea 7 – Management Pre-Abatorizare
Obiectiv
Managementul ultimei faze din procesul de producție este pentru a se asigura un transfer optim al broilerilor către
abator, asigurând conditiile necesare de procesare și mentinerea bunăstării.
Principii
Calitatea păsărilor, la vânzare și consum, va beneficia de pe urma atentiei acordate managementului microclimatului
și a bunăstării păsărilor:
• În timpul prinderii.
• În timpul manipulării pe drumul de la hale la sistemul de transport.
• În timpul transportului.
• La abator.
Productia carcaselor de calitate superioară cu un randament bun depinde de însumarea factorilor de creștere,
prindere și abatorizare.
Brosșură Ross Teh: Manipularea broilerilor în timpul pre-abatorizării
Pregătirea pentru prindere
Lumina
Este esentială întoarcerea la 23 de ore de lumină înainte de prindere. Acest lucru va asigura calmul păsărilor înainte
de prindere. Păsările trebuie să primească 23 de ore de lumină pe zi cu cel putin 3 zile înainte de prindere. Cu privire
la intensitatea luminii, va trebui respectată legislatia locală, dar se vor acorda minim 5-10 lucși.
Sectiunea 7
Retragerea furajului
Timp în hală fără

furaj
+
Perioadă retragere furaj = Timp prindere
+
Timp transport
+
Agătare (așteptare)
Retragerea furajului este necesară pentru a permite eliminarea continutului intestinal înainte de abatorizare. Acesta
reduce riscul contaminrii în timpul transportului și al abatorizării.
Retragerea furajului trebuie să furnizeze un echilibru între siguranta alimentară (maximizarea eliminării continutului
intestinal) și evitarea pierderilor excesive în greutate (prin minimizarea timpului între eliminarea continutului și
abatorizare). Pentru a se realiza acest lucru se recomandă retragerea furajului între 8 și 12 ore înainte de abatorizare.
2014 105
308
O perioadă insuficientă lipsită de furaj va rezulta în conținut intestinal ce nu a fost eliminat înainte de abatorizare.
Acest lucru va duce la estimări incorecte ale greutății vii și la un risc de contaminare în abator.
O perioadă prea lungă fără furaj va duce la pierderi suplimentare în greutate înainte de abatorizare. Acest fapt
va duce și la reducerea probabilității atingerii greutăților țintă în abator.
Retragerea furajului trebuie realizată în ritmul unui program normal de furajare și fără a se compromite bunăstarea.
Broilerii cu un management bun și acces constant la furaj și apă în mod normal vor mânca și bea într-un ritm regulat
de-a lungul zilei. Vor mânca la intervale aproximative de 4 ore, iar apă vor consuma de mai multe ori într-un ciclu de
4 ore.
Este important ca ritmul de furajare să nu fie deranjat în ultimele câteva zile și în special în ultimele 24 de ore
înainte de transport. Aceasta poate duce la o hrănire agresivă și necontrolată, ceea ce duce mai departe la umplerea
excesivă a tractusului digestiv și o retragere ineficientă a furajului. Cele mai comune cauze ce pot afecta ritmul de
furajare sunt:
• Disponibilitatea furajului (cantitatea de furaj și spațiul de furajare).
• Programul de lumină.
• Temperatura.
În timpul retragerii de furaj, liniile de furajare se vor lăsa la nivelul păsărilor până în momentul prinderii, astfel se va
limita consumul de așternut.
După ce a început retragerea furajului, lotul nu mai trebuie deranjat, de exemplu prin deschideri frecvente ale ușilor
sau plimbări printre pui.
Cerealele integrale (cum este grâul integral) trebuie eliminate cu 2 zile înainte de abatorizare pentru a se evita
prezența acestuia în tubul digestiv în timpul abatorizării.
Retragerea de furaj și pierderea în greutate

Din momentul în care tubul digestiv este golit, rata pierderii în greutate va crește din pricina metabolizării proteinelor
și grăsimilor din corp. Apa absorbită din țesuturi poate fi acumulată în tubul digestiv, reducând astfel și mai
mult randamentul și calitatea cărnii, crescând și riscul de contaminare în abator.
Când tubul digestiv este golit complet, pasărea va pierde între 0,1 – 0,5 % din greutatea corporală în fiecare oră, în
funcție de:
• Vârsta păsării – pierderea este mai mare la păsăsrile mai în vârstă.
• Sex – pierderile sunt mai mari la masculi.
• Temperatura din hală – pierderea în greutate este mai mare când sunt temperaturi extreme (joase sau ridicate).
• Perturbări ale ritmului de hrănire înainte de retragerea furajului – acest lucru va duce la variații ale conținutului
tractusului digestiv și din acest motiv diferențe de greutate între păsări.
• Perioada transportului – pierderea în greutate este mai mare atunci când păsările petrec mult timp pe transport.
• Temperatura în perioada de așteptare – temperaturile ridicate determină pierderi mari.
Pierderea trebuie minimizată deoarece aceasta afectează bunăstarea și valoarea păsărilor.
O pasăre de 3 kg va pierde între 3 g și 15 g din greutate dacă nu

primește furaj timp de o oră, după ce tractusul digestiv este
golit. Dacă valoarea cărnii este de 1 Euro/kg, această pierdere va
costa între 0.3 și 1.5 cenți per pasăre.
106 2014
308
Monitorizarea retragerii de furaj
Strategia de retragere a furajului trebuie monitorizată regulat (la fiecare lot) și modificată corespunzător dacă apar
probleme. Dacă retragerile nu sunt gestionate corect vor fi afectate bunăstarea, profitabilitatea, siguranta produsului
și valabilitatea acestuia.
Monitorizarea de rutină a procedurilor de retragere a furajului asigură valabilitatea funcționalității acestora. Cea mai
bună cale de monitorizare a corectitudinii retragerilor, este observarea vizuală. Prezenta dejectiilor apoase la puii
ce așteată abatorizarea, un fluid apos în intestinul subtire și așternut în gușă și pipotă, toate indică un timp mare de
retragere (mai mare de 12 ore). Prezenta furajului în gușă sau a contaminării în abator, indică o retragere a furajului
inadecvată (sub 8 ore).
Apa
Ar trebui asigurat accesul nelimitat la apă până în momentul prinderii. Fără apă, păsările se pot deshidrata, iar
în consecintă se va îngreuna eliminarea fecalelor.
Accesul la apă va fi ajutat prin:

• Utilizarea mai multor linii de apă.
• Separarea păsărilor în tarcuri.
• Unde se utilizează adăpători tip clopot, îndepărtati adăpătorile progresiv în timpul prinderii.
Produse farmaceutice
Dacă s-au dat în furaj produse farmaceutice (ex. coccidiostatice, medicamente prescrise), atunci acestea
trebuie eliminate din furaj cu un timp suficient de lung înainte de abatorizare pentru a se respecta timpul de
așteptare.
Companiile farmaceutice și legislatia locală mentionează pe prospectele produselor timpii de așteptare pentru
coccidiostatice și a altor produse farmaceutice prescrise din retete furajere.
Acolo unde se realizează răriri sau abatorizări partiale, este posibil să fie necesară marirea timpilor de
așteptare pentru a se respecta termenii obligatorii înainte de abatorizare. Timpii de așteptare se vor raporta
mereu la prima rărire.
Înainte de prindere acordati 3 zile cu 23 de ore de lumină.

Timpii corecti de retragere a furajului asigură golirea tractului digestiv înainte de abatorizare.
Monitorizati și rectificati timpul de retragere în mod regulat.
Înainte de abatorizare cu 2 zile eliminati cerealele integrale din furaj.
Întârziati cât de mult posibil ridicarea liniilor de apă.
Respectati timpii de așteptare ai produselor farmaceutice. Sectiunea 7
Prinderea
Multe din cauzele declasărilor observate în abatoare își au originea în modalitatea de prindere și manipulare a
păsărilor. Prinderea trebuie planificată și monitorizată cu atenție. Manipularea și operarea utilajelor de
prindere trebuie realizată doar de un personal special pregătit. Bunăstarea păsărilor este esentială. În timpul
prinderii, păsările nu vor fi agitate, activitatea acestora va fi minimizată pentru evitarea rănirilor (zgârieturi, rupturi
de aripi, etc.).
2014 107
308
Pre-prindere
Înainte de prindere se vor verifica următoarele:
Tabel 27: Listă de verificat înainte de prindere.

De verificat înainte de prindere Acțiune
Timpul necesar pentru prinderea și Calculați timpul necesar pentru prinderea și transportul păsărilor și începeți
transportul păsărilor. prinderea conform momentului de abatorizare programat.
Numărul de persoane din echipa de Determinați numărul de module/lăzi și camioane necesare transportului de
prindere/module păsări înainte de începerea prinderii.
Echipament Tot echipamentul utilizat (incluzând vehicule, lăzi, țarcuri și plase) trebuie să fie
curat, dezinfectat și în condiții bune.
Condiția pardoselii la intrarea în hala Reparați, compactați și ridicați nivelul terenului la intrarea în hale (și toate
de păsări drumurile adiacente ce duc sper hale) pentru a asigura o circulație fluentă al
camioanelor încărcate.
Așternutul Înlocuiți așternutul umed pentru a ușura prinderea.
Echipamentul de furajare Scoateți din hală sau repoziționați echipamentul de furajare pentru a nu
obstrucționa echipa sau utilajele de prindere(ridicați liniile de furajare peste
înalțimea personalului).
Țarcuri În halele mari, separați păsările în țarcuri.
Intensitatea luminii Reduceți intensitatea luminii în timpul prinderii. Nu creșteți intensitatea
luminii brusc. Pentru prindera în timpul nopții, care este și de preferat,
reduceți
intensitatea luminii în hală până la un nivel minim la care păsările pot fi prinse în
siguranță. Pentru prinderea din timpul zilei, intensitatea luminii trebuie redusă la
minim, inclusiv prin utilizarea de cortine în fața ușilor de acces.
Cele mai bune rezultat sunt obținute atunci când lumina este redusă și nu există
factori disturbatori înainte de prindere.
Ventilație Mențineți o ventilație eficientă. Sistemul de ventilație trebuie monitorizat și
modificat de-a lungul procesului de prindere pentru a se evita acumulările
de căldură și o bună circulație a aerului. Păsările trebuie urmărite în
vederea observării semnelor de supraîncălzire (gâfâit).
Prinderea
Prinderea necorespunzătoare sau superficială poate duce la rănirea păsărilor, ruperea aripilor și hemoragii interne la
nivelul picioarelor. Revizuiți regulat procedura și stabiliți reguli clare.
Când se prind manual, broilerii se vor ține de ambele picioare sau de trunchi cu ambele mâini cu aripile lipite de corp
(Figura 58). Acest lucru va diminua stresul și leziunile. Păsările nu trebuie ținute în timpul transportului de gât
sau de aripi.
Figura 58: Modalități corecte de prindere a broilerilor.
108 2014
308
Păsările vor fi așezate cu grijă în lăzi sau module. Utilizarea modulelor conferă mai putin stres păsărilor și mai
putine leziuni în comparatie cu lăzile.
Supraîncărcarea lăzilor sau modulelor de transport duce la supraîncălzire, stres, mortalitate ridicată și o rată mai
crescută de păsări declasate în abator. Un număr prea mic de păsări în lăzile sau modulele de transport, va genera
instabilitate în timpul transportului, ceea ce va crește numărul păsărilor cu leziuni.
Numărul păsărilor dintr-o ladă sau modul de transport face subiectul legislatiei locale. În perioadele cu temperaturi
ridicate reduceti numărul păsărilor (reducerea exactă va depinde de temperatură, dimensiunea lăzilor sau
modulelor și legislatia locală).
Pentru evitarea lezării sau stresării păsărilor, trebuie urmate recomandările producătorului utilajului de prindere.
Cei care operează astfel de utilaje trebuie să detină o pregătire adecvată. Echipamentul mecanic (Figura 59)
trebuie utilizat la viteze moderate, fără a îmbulzi sau forta păsările în/către utilajul de prindere. Aliniati cu
grijă gura de descărcare a utilajului de prindere cu deschiderile lăzilor/modulelor pentru a se evira lezarea
păsărilor în timpul transferului.
În timpul prinderii, ideal ar fi să păstrati ușile principale închise pentru a mentine presiunea negativă și ventilatia.
Posibilitatea realizării acestui lucru va depinde de metoda de prindere utilizată.
Figura 59: Exemple de utilaje mecanice de prindere a broilerilor.
Planificati și urmăriti prinderea cu atentie.

Prinderea ar trebui realizată doar de un personal special pregătit.
Reduceti intensitatea luminii înainte de prindere.
Sectiunea 7
Scoateti sau ridicati obstacolele, cum sunt linile de furajare și adăpare, înainte de prindere.
Utilizati partitii în halele mari pentru a evita îmbulzirea.
Mentineti o ventilatie adecvată în timpul prinderii. Monitorizati păsările pentru semne de supraîncălzire.
Ajustati numărul păsărilor din lăzile/modulele de transport în conformitate cu legislatia locală.
2014 109
308
Transport
Vehiculele de transport (Figura 60) trebuie să ofere protectie corespunzătoare în fata vremii, ventilatie
corespunzătoare și să fie în conformitate cu legislatia locală.
Figura 60: Exemplu de vehicul potrivit transportului de broileri la abator.
Microclimatul din interiorul vehiculului va fi diferit de temperatura și umiditatea exterioară. Se vor utiliza la nevoie
sistemele de ventilatie, încălzire și/sau de răcire.
În perioadele calde, se vor utiliza ventilatoarele pentru a circula aerul printre lăzile și modulele camionului. În timpul
încărcării, pentru facilitarea circulatiei aerului, păstrati cel putin 10 cm între două niveluri de lăzi sau introduceti o
ladă goală la intervale regulate.
Păsările se pot supraîncălzi rapid atunci când camionul nu se mișcă, în special în perioadele calde sau când acesta nu
este dotat cu ventilatie. Planul de călătorie trebuie să permită vehicolului să plece imediat după încheierea încărcării.
Pauzele șoferilor trebuie să fie scurte.
Descărcarea la abator trebuie făcută fără întârziere. Se va asigura o ventilatie suplimentară în cazul
întârzierilor inevitabile.
În perioadele reci, camionul trebuie să fie acoperit pentru a se evita răcirea excesivă în timpul transportului.
Verificati confortul păsărilor în mod regulat..
Livrarea
La abator, camioanele vor fi parcate în locuri protejate, iar orice obstacol în calea ventilatiei va fi eliminat.
Zonele de așteptare la abator vor fi dotate cu sisteme de ventilatie și control al temperaturii. Aceste zone vor fi
dotate și cu sisteme de iluminat, ventilatoare și răcire cu duze. Sistemul de răcire cu duze va fi utilizat în perioadele
calde când umiditatea este sub 70%, apa poate fi pulverizată peste ventilatoare pentru a ajuta evaporarea.
Trebuie respectată legislatia locală cu privire la transport.

Vehiculele trebuie să asigure protectie și ventilatie.
Ventilatia și/sau încălzirea suplimentară se va utiliza dacă
este necesar:
-- în timpul încărcării,
-- atunci când camionul stationează,
-- în zona de așteptare la abator.
Păsările nu vor sta în camion mai mult decât este necesar.
110 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Note
308
Note
2014 111
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Note
308
Note
112 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Anexe
308
Anexe
Anexa 1: Evidența producției

Ținerea evidențelor și realizarea de analize a datelor este esențială în determinarea efectelor schimbărilor
nutriționale, de management, de microclimat și de sănătate. Pentru un management eficient este esențială
păstrarea unor evidențe precise.
Analiza și interpretarea datelor de producție (ex. Greutatea vie, eficiența conversiei furajului și mortalitatea)
sunt importante în procesul de îmbunătățire a performanțelor.
Ar trebui monitorizați indicatorii de igienă și sănătate.
Existența unui protocol standard de operare al tuturor proceselor din lanțul de producție poate constitui o
practică bună. Acest protocol ar trebui să conțină documentații cu privire la procedurile stabilite, evidențe, analize
de date și sisteme de monitorizare.
Evidențe necesare în producția de broileri

Eveniment Evidență Comentarii
Populare Numărul puilor de o zi Greutatea vie, uniformitate, număr de morți pe
transport
Lotul de origine și vârsta
Data și ora sosirii
Caliatea puilor
Gradul de umplere al gușii Procent de umplere al gușii pentru vârstă

Mortalitate Zilnică Țineți evidența pe sexe dacă este posibil
Săptămânală Respinșii și motivul respingerii
Cumulată Evidența post-mortem a mortalităților excesive
Gradul leziunilor coccidiale
Numere și procente exacte
Se va acorda o importanță deosebită

mortalității de la 7 zile
Medicație Date Conform recomandărilor medicului veterinar
Cantități
Număr lot
Vaccinări Date vaccinări Reacțiile postvaccinale neprevăzute vor fi
menționate.
Tip
Număr lot
Anexe
Greutate vie Greutatea vie medie sătămânală Vor fi necesare mai multe determinări atunci
Uniformitate săptămânală (CV%) când se dorește estimarea greutății vii la
batorizare.
Furaj Data livrării Determinările precise sunt esențiale în
estimarea consumului specific și a eficienței
Cantitate costurilor de producție.
Tip furaj
Forma furajului Verificați calitatea furajului

Data începerii retragerii de furaj
înainte de prindere
continuare...
2014 113
308
Eveniment Evidență Comentarii

Apa Consum zilnic Înregistrați consumul zilnic de apă, de preferat
pe fiecare hală.
Raport apă / furaj Fluctuațiile bruște în consumul de apă este un

indicator precoce al unei probleme.
Calitatea apei Analize minerale și bacteorologice acolo

unde apa provine din puțuri sau rezevoare.
Nivelul de clorinare
Microclimat Temperatura: Se vor monitoriza mai multe locuri, în special
• Temperatura pardoselii și al așternutului zonele unde stau puii.
-maxima zilnică
-în timpul demarajului, 4-5 ori/zi Sistemele automate vor fi verificate manual în
-așternut în timpul demarajului fiecare zi.
-temeratura exterioară (zilnic)
• Umiditatea relativă (zilnic)
Calitatea aerului
Calitatea așternutului Ideal ar trebui ținută evidența pentru praf, CO2,

NH3 sau cel puțin moitorizat nivelul prafului și al
Ultima calibrare a echipamentului și de cine NH3.
Depopulare Numărul de păsări
Ora și ziua depopulării

Informații din Calitatea carcaselor
abator
Inspecția sanitară
Compoziția carcaselor
Tipul și % declasărilor
Curățenie Numărul total de bacterii După dezinfecție se vor face testări pentru
salmonella, stafilococi sau E. Coli.
Inspecția halei Când se fac inspecțiile - ziua și ora
Notați toate observațiile Comportamentul și condiții de microclimat.

Program de lumină Perioade de întuneric și luminnă Intermitent sau nu.
Momentele aprinderii și stingerii

Vizitatori Cine Vor fi furnizate de fiecare vizitator pentru a
se asigura transabilitatea.
De ce
Data și motivul vizitei
Vizite anterioare în ferme (locul și data)
114 2014
308
Anexa 2: Tabele de Conversie

Lungime
1 metru (m) = 3.281 picioare (ft)
1 picioar (ft) = 0.305 metri (m)
1 centimetri (cm) = 0.394 inch (in)
1 inch (in) = 2.54 centimetri (cm)
Arie
1 metru pătrat (m2) = 10.76 picioare pătrate (ft2)
1 picior pătrat (ft )2
= 0.093 metri pătrați (m2)
Volum
1 litru (L) = 0.22 galoane (gal) sau 0.264 galoane US (gal US)
1 galon imperial (gal) = 4.54 litri (L)
1 galon US (gal US) = 3.79 litri (L)
1 galon imperial (gal) = 1.2 galoane US (gal US)
1 metru cub (m3) = 35.31 picioare cubice (ft3)
1 picior cub (ft3) = 0.028 metri cubi (m3)
Greutate
1 kilogram (kg) = 2.205 livre (lb)
1 livră (lb) = 0.454 kilograme (kg)
1 gram (g) = 0.035 uncii (oz)
1 uncie (oz) = 28.35 grame (g)
Energie
1 calorie (cal) = 4.184 Jouli (J)
1 Joul (J) = 0.239 calorii (cal)
1 kilocalorie per kilogram (kcal/kg) = 4.184 Megajouli per kilogram (MJ/kg)
1 Megajouli per kilogram (MJ/kg) = 108 calorii per livră (cal/lb)
1 Joul (J) = 0.735 picioare-livră (ft-lb)
1 picior-livră (ft-lb) = 1.36 Jouli (J)
1 Joul (J) = 0.00095 Unități termale britanice (BTU)
Anexe
1 Unitate termală britanică (BTU) = 1055 Jouli (J)

1 kilowatt oră (kW-h) = 3412.1 Unități termale britanice (BTU)
1 Unitate termală britanică (BTU) = 0.00029 kilowatt oră (kW-h)
2014 115
308
Presiune
1 livră per inch pătrat (psi) = 6895 Newtoni per metru pătrat (N/m2) sau Pascali (Pa)
1 livră per inch pătrat (psi) = 0.06895 bari
1 bar = 14.504 livre per inch pătrat (psi)
= 104 Newtoni per metru pătrat (N/m2) sau Pascali (Pa)
1 bar
= 100 kilopascali (kPa)
1 Newton per metru pătrat (N/m2) sau
= 0.000145 livră per inch pătrat (lb/in2)
Pascali (Pa)
Densitatea de creștere
1 picior pătrat per pasăre (ft2/bird) = 10.76 păsări per metru pătrat (bird/m2)
10 păsări per metru pătrat (bird/m2) = 1.08 piciore pătrate per pasăre (ft2/bird)
1 kilogram per metru pătrat (kg/m2) = 0.205 livre per picior pătrat (lb/ft2)
1 livră per picior pătrat (lb/ft2) = 4.88 kilograme per metru pătrat (kg/m2)
Temperatură
Temperatură (°C) = 5/9 x (Temperatură °F - 32)
Temperatură (°F) = 32 + (9/5 x Temperatură °C)
Tabel conversie temperatură

°C °F
0 32.0
2 35.6
4 39.2
6 42.8
8 46.4
10 50.0
12 53.6
14 57.2
16 60.8
18 64.4
20 68.0
22 71.6
24 75.2
26 78.8
28 82.4
30 86.0
32 89.6
34 93.2
36 96.8
38 100.4
40 104.0
116 2014
308
Temperatura de operare
Temperatura de operare se definește prin temperatura minimă din hală plus ⅔ din diferența dintre temperatura
maximă și minimă din hală. Este importantă acolo unde sunt fluactuații semnificative ale temperaturii diurne.
Ex. Temperatura minimă din hală = 16oC

Temperatura maximă din hală = 28oC
Temperatura de operare = ([28-16] x ⅔) + 16 = 24oC
Ventilație
1 picior cub per minut (ft3/min) = 1.699 metri cubi per oră (m3/oră)
1 metru cub per oră (m3/oră) = 0.589 picioare cubice per minut (ft3/min)
Izolație
Valoarea U descrie capacitatea materialelor (din care sunt construite halele) de a conduce căldura și se măsoară în
Watts per kilometru pătrat per grad Celsius (W/km2/°C).
Valoarea R descrie capacitatea de izolare a materialelor de construcție, cu cât valoarea R este mai mare cu atât
gradul de izolare este mai bun. Se măsoară în km2/W (sau ft2/°F/BTU).
IZOLAȚIE
1 picior pătrat per grad Fahrenheit per
= 0.176 Kilometri pătrați per Watt (km2/W)
unitate termală britanică (ft2/oF/BTU)
= 5.674 picioare pătrate per grad Fahrenheit per unitate termală
1 kilometru pătrat per Watt (km2/W)
britanică (ft2/oF/BTU)
Lumină
1 picior lumânare = 10.76 lucși
1 lux = 0.093 picioare lumânare
O formulă simplă de calcul al numărului de becuri necesare într-o hală de broileri este:
Suprafață pardoseală (m2) x max. lucși necesari

Număr de becuri +
=
puterea becului x factor K
NOTĂ
+
Această formulă se aplică la becurile incandescente la o înălțime de 2 m deasupra nivelului păsărilor. Luminile fluorescente conferă de
3-5 ori mai mulți lucși per Watt în comparație cu cele incandescente.
Factorul K depinde de puterea becului.

Anexe
Puterea becului (Watt) Factor K

15 3.8
25 4.2
40 4.6
60 5.0
100 6.0
2014 117
308
Anexa 3: Parametri performanțe cheie

Factor Eficiență Producție (FEP)+
Viabilitate x GV în kg
Vârsta în zile x Cons. x 100
specif.
Ex. Vârsta 42 de zile, GV 2,652 g, mortalitate 2.80%, Cons. specif. 1.75
97.20 x
2.652 x 100
42 x 1.75
= 351
Ex. Vârsta 46 de zile, GV 3,006 g, mortalitate 3.10%, Cons. specif. 1.83
96.90 x
3.006 x 100
46 x 1.83
= 346
NOTE
Cu cât valoarea este mai mare, cu atât mai buni sunt parametri tehnici de producție.
Acest calcul se bazează pe sporurile zilnice. Când se compară rezultatele provenite din medii diferite, aceasta trebuie realizată la aceiași
zi de abatorizare.
+
Se referă de asemenea la Indicele European de Eficiență (IEE)
Coeficientul de variație (CV%)
Deviația standard
CV% = x 100
Greutatea vie medie
Ex. Un lot are greutatea vie medie 2550 g și o deviaie standard în jurul mediei de 250 g.
250 g
CV% = x 100
2550 g
= 9.80
NOTE
Cu cât CV%-ul este mai scăzut, cu atât mai uniform sau mai puțin variabil este lotul. CV%-ul este un instrument important în
estimarea greutății vii a lotului. Urmăriți secțiunile Monitorizarea Greutății Vii și Uniformitatea Performanței din acest manual pentru
mai multe informații.
118 2014
308
Consumul Specific
Total furaj consumat

Cons. specif. =
Total greutate vie
Ex. Un eșantion de 10 păsări cu o greutate vie totală de 31480 g care au consumat o cantitate de juraj de 36,807 g.
Conversia furajului pentru acest eșantion se va calcula după cum urmează:
36807 g
Cons. Specif. =
31480 g
= 1.169
NOTE
Cu cât consumul specific este mai scăzut, cu atât pasărea (sau eșantionul de păsări) este mai eficientă în conversia furajului consumat
în greutate vie. Consumul specific bun este pentru broileri în mod special important deoarece aceștia sunt abatorizați la o greutate vie
țintă, iar clienții urmăresc cantități cât mai mari de carne pentru vânzare.
Consum specific ajustat
GV țintă – GV efectivă
Cons. specif. ajustat = Cons. +
specif. efectiv Factor
În funcție de unitățile de măsură utilizate, factorul din ecuația de mai sus se va modifica. Ar trebui utilizați factori ca
10 lb, 4.5 kg sau 4500 g, în funcției de unitatea de măsură. Această ecuație conferă o bună estimare a consumui
specific ajustat pentru broileri. Este important de știut că ajustarile consumului specific la greutățile țintă + sau – 0.5
lb/0.227 kg/227 g din greutatea vie efectivă poate distorsiona comparația.
Ex. (unitatea este g)

specif. efectiv 4500 g
1350 g - 1290 g
Cons. specif. ajustat = 1.215 +
4500 g
= 1.215 + ( 60 g/4500 g)
= 1.215 + 0.013
Anexe
= 1.228 Cons. Specif. ajustat
Ex. (unitatea este kg)
2014 119
308
4.5 kg
1.350 kg - 1.290 kg
= 1.215 +
4.5 kg
= 1.215 + (0.06/4.5kg)
= 1.215 + 0.013
= 1.228 Cons. specif. ajustat
Ex. (unitatea este lb)
specif. efectiv 10 lbs
2.976 lb - 2.844 lb
= 1.215 +
10 lb
= 1.215 + (0.13 lb/10 lb)

= 1.215 + 0.013
= 1.228 Cons. specif. ajustat
NOTE
Consumul specific ajustat este un calcul util atunci când se dorește determinarea performanței unui lot în comparație cu greutățile țintă.
Ajută și atunci când se fac comparații între hibrizi, aceștia putând fi analizați la o anumită greutate vie țintă.
120 2014
308
Anexa 4: Sexarea după remige

Separarea masculilor de femele la vârsta de o zi se poate realiza ușor în stația de incubație, deoarece
majoritatea liniilor de broileri Ross sunt sexabili după remige. Broilerii sexabili după remige, puii cu dezvoltare
rapidă a penajului sunt femele, iar cei cu dezvoltare lentă sunt masculi. Tipul penajului este identificat prin
observarea relației între penele supraalare (stratul superioare) și remigele primare (stratul inferior) care se găsesc pe
jumătatea distală a aripii.
La masculul cu dezvoltare lentă a penajului, remigele primare sunt de aceiași lungime sau mai scurte decât penele
supraalare, vezi figura de mai jos.
Penaj broileri o zi – mascul Ross.
Primare
Supraalare
La femela cu dezvoltare rapidă a penajului, remigele primare sunt mai lungi decât penele supraalere, vezi figura de
ma jos.
Penaj broiler de o zi - femela Ross.
Primare
Anexe
Supraalare
2014 121
308
Anexa 5: Rezolvarea problemelor

Problema Cauza posibilă Acțiune
Mortalitate ridicată Calitate slabă a puilor Verificați practicile din incubație și igiena ouălor
(>1% în prima
săptămână) Demaraj incorect Ajustați eleveuzele
Boală Realizați examinări post mortem, urmați sfatul veterinarului
Apetit Determinați și atingeți gradul de umplere al gușei. Verificați
disponibilitatea furajului – cantitatea și spațiu
Mortalitate ridicată Boli metabolice (ascite, sindromul Verificați ratele de ventilație
(după 7 zile) morții subite) Verificați rețetele de furaj
Evitați ratele de creștere excesive timpurii
Verificați ventilația din incubație
Stabiliți cauzele (post mortem)
Boli infecțioase Urmați sfatul medicului veterinar cu privire la medicație și
vaccinuri
Verificați consumul de apă
Verificați nivelul calciului, fosforului și al vitaminei D
Probleme de picioare Utilizați programe de lumină pentru stimularea activității
Rate de creștre și Nutriție Verificați rețeta Starter – disponibiltate, calitatea nutrițională și
uniformitate timpurie fizică
slabă Verificați sursa de apă – disponibilitate și calitate
Calitatea puilor Verificați procedurile din incubație – igiena ouălor, stocajul,

condiții de incubare,timpul de ecloziune, timpul și condițiile de
transport
Condiții de microclimat Verificați curbele de temperatură și umiditate

Verificați lungimea perioadei de lumină
Verificați calitatea aerului – CO2, praf, rate minime de ventilație.
Apetit Verificați dacă apetitul a fost stimulat corespunzător – procent

scăzut de păsări cu gușa plină
Boli Realizați examinări post mortem, urmați sfatul veterinarului

Rate de creștre și Consum slab de nutrienți Verificați calitatea nutrițională, fizică și formularea rețetei
uniformitate târzie Verificați consumul de furaj și accesibilitatea
slabă Restricții timpurii excesive Program de lumină prea restrictiv
Boli infecțioase Verificați mortalitățile crescute
Condiții de microclimat Verificați ratele de ventialție

Verificați densitatea de creștere
Verificați temperaturile din hală
Verificați disponibilitatea furajului și a
apei Verificați fronturile de furajare și
adăpare
Calitate slabă a Nutriție Calitate slabă a grăsimilor din
așternutului furaj Exces de sare în furaj
Exces de proteine în furaj
Microclimat Adâncime insuficientă a așternutului la început

Material pentru așternut necorespunzător
Construcția și ajustarea adăpătorilor (pierderi)
Umiditate prea crescută
Densitatea de creștere prea crescută
Ventilație insuficientă
Temperatura prea scăzută în hală
Boli infecțioase Cauze enterice, urmați sfatul veterinarului
continuare...
122 2014
308
Problema Cauza posibilă Acțiune

Slabă conversie a Creștere slabă Creștere timpurie slabă, creștere târzie slabă,
furajului mortalitate crescută.
Verificați reglajele sistemului de furajare
Lăsați păsările să golească tronconicii de două ori pe zi
Temperatura din hală să nu fie prea scăzută
Mortalitate crescută (în special la Verificați mortalitățile crescute
final)
Pierderi de furaj Verificați calitatea și rețetele furajere
Microclimat
Nutriție
Îmbrăcare slabă cu Microclimat Temperatura din hală să nu fie prea crescută
pene
Nutriție Verificați proporția de metionină și cisteină
Declasări în abator Ascite Verificați mortalitatea crescută
Pustule și arsuri Verificați densitatea de creștere

Verificați calitatea așternutului
Vânătăi și rupturi Activitate crescută (ex. furajare sau programe de lumină)

Verificați procesele de prindere și cântărire
Zgârieturi Stimulare luminoasă excesivă

Verificați procesele de prindere și
cântărire Verificați fronturile de furajare și
adăpare
Miopatie pectorală profundă
(cunoscută și ca boala mușchiului Păsările au fost deranjate excesiv în timpul creșterii, ex. La rărire,
verde sau Oregon) cântărire, etc.
Grăsime excesivă
Distribuție slabă a furajului
Verificați balanța nutrițională a furajului
Verificați temperaturile din hal,ă sunt prea crescute.
Anexe
2014 123
308
Anexa 6: Ratele de ventilație și calcularea lor

Ratele de ventilație (pe cap de pasăre) pentru temperaturi între -1 și 16 ° C (30 și 61 ° F). Nivelurile maxime de UR,
monoxid de carbon, dioxid de carbon și amoniac nu trebuie să fie depășite. Comportamentul și distribuția păsărilor
trebuie monitorizate deoarece acestea pot fi un indicator al problemelor care trebuie investigate. Acest tabel
ar trebui să fie folosit ca un ghid deoarece ratele reale de ventilație ar putea avea nevoie să fie ajustate la condițiile
de mediu, comportamentul păsărilor și biomasa păsărilor (greutatea totală a păsărilor din hală).
Greutate în viu (kg) Greutate în viu (lbs) Rata minimă de Rata minimă de
ventilație (m3/hr) ventilație (ft3/min)
0.050 0.11 0.074 0.044
0.100 0.22 0.125 0.074
0.200 0.44 0.210 0.124
0.300 0.66 0.285 0.168
0.400 0.88 0.353 0.208
0.500 1.10 0.417 0.246
0.600 1.32 0.479 0.282
0.700 1.54 0.537 0.316
0.800 1.76 0.594 0.350
0.900 1.98 0.649 0.382
1.000 2.20 0.702 0.413
1.200 2.64 0.805 0.474
1.400 3.08 0.904 0.532
1.600 3.52 0.999 0.588
1.800 3.96 1.091 0.643
2.000 4.41 1.181 0.696
2.200 4.85 1.268 0.747
2.400 5.29 1.354 0.798
2.600 5.73 1.437 0.846
2.800 6.17 1.520 0.895
3.000 6.61 1.600 0.942
3.200 7.05 1.680 0.990
3.400 7.49 1.758 1.035
3.600 7.93 1.835 1.081
3.800 8.37 1.911 1.126
4.000 8.81 1.986 1.170
4.200 9.25 2.060 1.213
4.400 9.69 2.133 1.256
NOTE
Pentru explicații suplimentare a se vedea secțiunea 5, Cazare și microclimat.
Rată minimă de ventilație este cantitatea de aer necesară pe oră pentru a furniza suficient oxigen lpăsărilor și pentru a menține
calitatea aerului.
Sursă: Serviciul de consultanță și dezvoltare în Agricultură UK
124 2014
308
Calcularea timpilor de funcționare a ventilatoarelor de minimă

Pentru a determina intervalul temporizatorului ventilatorului sunt necesari următorii pași astfel încât să se
obțină ventilația minimă.
Obținei rata de ventilație minimă corespunzătoare așa cum se recomandă în tabelul de mai sus. Ratele exacte vor
varia în funcție de hibrid, sex, și de fiecare hală în parte. Verificați cu compania producătoare și cu reprezentantul
local Aviagen pentru mai multe informații specifice. Ratele date în tabelul anterior sunt pentru temperaturi între -1 și
16 ° C (30 și 61
° F). Pentru temperaturi mai scăzute pot fi necesare rate ușor mai scăzute și pentru temperaturi mai ridicate, rate
ușor mai crescute.
Calcularea timpilor de funcționare
Pasul 1: Calculați rata totală de ventilaie necesară pentru hală (total metri cubi pe oră [m 3 / h])
Ventilația minimă totală = rata de ventilație minimă pe pasăre x numărul de păsări.
Pasul 2: Calculați procentul de timp cât funcționează ventilatoarele.
total ventilație necesară

Procent de funcționare = x 100
Capacitate totală de ventilație
Pasul 3: Calcularea efectivă a timpului de funcționare a ventilatoarelor.
Timpul efectiv de funcționare(min/sec) = procent de funcționare (%) x durata ciclului de func. (min/sec).
NOTĂ : Durata ciclului = timp funcționare + timp staționare
Calcularea timpilor de funcționare a ventilatoarelor -Metric
Exemplu: O hală de 30.000 de pui de carne cu greutatea de 800 g la vârsta de 20 de zile. Din tabelul cu ratele
de ventilatie pe cap de pasăre pentru temperaturi între -1 și 16oC (30 și 61oF), rata teoretica de ventilație minimă la
800 g este 0.594 m³ / h pe pasăre.
Pasul 1: Determinarea ratei de ventilație necesare.
Ventilația totală necesară = 0.594 m³/hr pe pasăre x 30,000 păsări = 17,820 m³/hr.
Pasul 2: Calcularea procentului de funcționare al ventilatoarelor.
Presupunând utilizarea a trei ventilatoare de 91 cm fiecare cu o capacitate de 16978 mc / h (la presiunea de

lucru necesară).
Necesar total de ventilație

Procent de funcționare = x 100
Capacitate totală de ventilație
Capacitate totală de ventilație = 16,978 m³/hr x 3 = 50,934 m³/hr.

Anexe
17,820 m³/hr
Procent de funcționare = x 100 = 35%
50,934 m³/hr
Pasul 3: Calcularea timpului efectiv de funcționare a ventilatoarelor. Presupunem că folosim un ciclu de 5 min
(300 secunde). Timpul efectiv de funcționare = 0.35 x 300 secunde = 105 secunde. Deci, ventilatoarele trebuie
să funcționeze 105 secunde, si să staționeze 195 secunde.
NOTĂ: Aceasta este pur și simplu o estimare teoretică a cerinței minime de ventilație. Setările efective a ventilatoarelor și temporzatoarelor
trebuie să fie determinate pe baza condițiilor reale de hală, calitatea aerului, și comportamentul păsărilor.
2014 125
308
126 2014
MANUAL DE MANAGEMENT PENTRU BROILER ROSS Index
308
Index Calitatea aerului 8, 9, 67, 68, 71, 79, 80

Cântar platformă 102, 103
Absorbant 45 Cântare electronice 97, 98, 99, 102
Acizi organici 31, 45, 50 Cântărire, păsări 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103
51 Cap 36
Activitate 49, 71, 79, 81, 83, 88, 89, 90, 91, 93, Carcasă6, 25, 26, 39, 41, 45, 47, 48, 50, 52, 63,91, 95, 103,
107 105
Adăpători 6, 8, 15, 16, 17, 18, 19, 34, 35, 36, 37, Cereale întregi 31, 32, 50, 51, 106
57,58, Ciugulire 64
61, 66, 67, 79, 81, 91, 95, 96, 100, 102, 107,109 Cloacă 9, 12, 13, 14, 20
Aditivi 28, 32, 44, 52, 53 Clorură / clor 26, 32, 33, 34, 42, 43, 44,48, 52, 53, 58, 61,
Admisie de aer 58, 75, 76, 78, 81, 84, 87, 93 62, 65, 114
Admisii 8, 58, 72, 74, 75, 76, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 87, 88,
93
Afecțiuni enterice 33, 34, 52, 53
Amino Acizi 25, 27, 39, 40, 41, 42, 52, 53
Amoniac 7, 9, 20, 33, 52, 53, 59, 66, 71, 80
Amplasarea fermei
55
Analize de laborator 25, 65, 69,
Antibiotic 33, 45
Anticorpi
12
Antioxidant 32, 45, 48, 49
Antrenament 55, 56, 68,
109
Apă tare 61,
87
Apă, calitate / contaminare 7, 8, 15, 32, 34,37, 44, 48, 57,
58, 61, 62, 63, 65, 66, 67, 68, 95
Apă, reserve 5, 8, 9, 11, 12, 15, 16, 17,18, 19, 22, 23, 25,
26, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 43,44, 48, 55, 56, 58, 66,
67, 68, 69, 72, 84, 91, 96,106, 107
Arhivă 8, 9, 13, 64, 65, 68, 69, 76, 98, 99, 102
Ascite 5, 71, 89
Așternut 7, 8, 9, 11, 14, 15, 16, 19, 26, 31, 33, 34,35, 36,
40, 43, 47, 50, 52, 53, 56, 57, 58, 59, 64,65, 66, 67, 68,
69, 71, 73, 76, 82, 87, 94, 95, 106,107, 108
Așternut umed 19, 33, 34, 35, 36, 53, 73, 76, 87, 95,108
Automat, cântar 99, 100
Automat, ventilație 20, 73, 75, 76, 87
Automatizat / furajare automata 11, 15, 17,36, 37, 38, 57,
74, 82, 87
Azot/nitrați 28, 33, 34, 40, 53, 61, 62, 95
Bacterie 38, 45, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 68, 94
Barieră 55, 66, 74
Biofilm 58
Biosecuritate 14, 32, 55, 56, 60, 63, 64, 66, 67,68,
94
Boli fungice 31, 47, 51,
68
Boli 5, 10, 12, 14, 27, 44, 55, 56, 60, 63, 64,65, 66, 67,
68,
69, 71, 95, 102
Brizură 9, 11, 15, 22, 27, 28, 29, 30, 31,32, 33, 34, 37, 46,
49, 50, 51
Bunăstare 5, 6, 7, 9, 10, 11, 25, 27, 28, 34, 39, 48,51, 52,
53, 55, 59, 63, 67,
68, 71, 88, 89, 90, 91,96, 98, 105, 106, 107
Buncăr 8, 27, 46, 66
Calcar 26
Calciu 26, 35, 42, 43, 45, 53, 58, 60,
62
Căldură radiant 16, 74
2014 127
308 Flapsuri, ventilație 72, 73
Fluier 108
Coccidioză / Coccidiostatic 31, 34, 50, 52, 59, 107
Coeficient de variabilitate (CV) 97, 100
Coliform 61, 62
Competiție 37, 38
Comportament 6, 7, 8, 9, 10, 11, 15, 16, 20, 21, 22,
69,71,79, 80, 81, 83, 84, 88, 89, 90, 91, 93
compoziția / densitatea / consumul /
recomandări nutriționale 11, 25, 26, 27, 28,
31,32, 33, 39, 40, 41, 42,
44, 45, 46, 47, 48, 49, 50,51
Condens 15
Condiție, pasăre 7, 8, 105
Confort10, 14, 21, 67, 68, 71, 72, 73, 79, 80,81, 82, 84, 85,
87, 88, 91, 93, 94, 110
Contaminare, aer / așternut / furaj 31, 33,38, 47, 49, 51,
57, 58, 61, 62, 63, 64, 94, 95, 105,106, 107
Controlul calității furajului 47, 48
Controlul dăunătorilor 66
Convecție 72
Creștere 5, 6, 8, 11,
18, 25, 26, 27, 28, 29, 34, 37, 39, 40, 41, 42, 43, 45, 46,
47,
49, 50, 51, 52,53, 55, 61, 62, 66, 77, 88, 89, 93, 94,
97
Cupru 62
Curațenie / dizinfecție 6, 9, 13, 14, 15, 34, 35,55, 57, 58,
59, 60, 61, 64, 65, 66, 67, 88, 95, 108
Declasare 6, 40, 47, 95, 107
Declasări 55, 68, 69, 109
Demaraj în toată hala 16, 17, 19, 20
Demaraj 6, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20,21, 30, 36,
46, 67, 71, 76, 77, 94, 102, 103
Densitate 5, 6, 16, 82, 83, 84, 89, 95,96, 103
Densitate, 5, 6, 16, 82, 83, 84, 89,95, 96, 103
Depopulare 6, 35, 37, 57, 90, 97, 107
Depozitare, apă 34, 61
Depozitare, furaj 27, 45, 47, 48, 63
Depozitare, ouă 6, 67
Deshidratare 14, 18, 19, 36, 67
Designul halei 55, 56, 66
Deviația standard 97, 100
Dezinfecție 6, 55, 57, 59, 60 , 64, 66, 67
Diagnosticarea păsărilor 69
Dimensiunea particulei, furaj 28, 29, 30, 31, 49, 50
Dioxid / monoxid de carbon 20, 52, 71, 80, 95
Distribuție normal 100
Distribuție, curbă 100, 101
Distribuție, păsări / furaj 7, 8, 18, 29, 30,31, 38, 50,
66,
72, 79, 80, 81
Energie 25, 26, 27, 28, 29, 32, 39, 40, 41, 42,47, 49, 51, 52,
67, 91
Enzime 26, 32, 33, 43, 44, 45, 53
Eșantioane aleatorii 60, 100
Eșantionare 22, 30, 60, 61, 69, 97, 98, 99, 100, 102
Eviscerare 31, 51
Excreții fecale / contaminare 32, 35,40, 52, 62, 69, 105,
106, 107
Factori anti nutritional 33, 48
Femelă / mascul 28, 99, 100
Fermă multi-age 14
Fermă Single-age 55
Fier 58, 61, 62
Filtru 48, 61, 85
Fitază 33, 43, 45, 53
2014 127
308
91
Formaldehdă / formalin 45, 59 Incinerare 63
Fosfor 26, 33, 42, 43, 45, 53 Incubare 6, 11, 19, 27, 67
Fumigare 57, 59 Infecție 95
Furaj, aditivi 32, 44, 53 Insecte 56, 57
Furaj, alocări / distribuție 5, 16, 29, 30, 37, 38 Înțărcuire 108
Furaj, calitate 7, 8, 9, 29, 30, 31, 47 Întuneric 12, 15, 34, 48, 60, 67, 88, 89, 90, 91, 93, 107
Furaj, consum / apetit / comportament 6, 7, 8, 9,11, 12, Izolare 60
15, 16, 18, 22, 25, 27, 28, 29, 32, 37, 38,42, 43, 46, 47, 62, Izolație 15, 74
89, 90 Jaret 9, 47, 52, 67
Furaj, cost 6, 28, 31, 39, 42, 46, 47 Jgheab 37
Furaj, depozitare / manipulare 27 Ladă 106, 108, 109, 110
Furaj, eficiență / conversie 6, 25, 26, 28, 29,38, 39, Legislație 28, 31, 32, 44, 45, 46, 51, 59, 63, 71, 88, 90, 91,
42,
55, 89
Furaj, formă/ tip 11, 15, 28, 29, 30, 31, 33,44, 45, 46, 47,
49, 50, 51, 52,
Furaj, formulare / ingrediente / producție 25, 26, 27,28,
31, 32, 33, 39, 40, 41, 43, 44, 45, 47,48, 49, 50, 51, 52, 53,
63
Furaj, igienă 45
Furaj, pierderi 28, 29, 33, 38, 53, 64
Furaj, retragere 28, 90, 105, 106,
107
Furaj, separat pe sexe 28, 100,
103
Furaj, sistem / echipament 6, 7, 8, 9, 11, 15,16, 17, 18,
19,
25, 30, 31, 32, 37, 38, 56, 57, 58,59, 60, 76, 108
Furaj, specificații 25, 26, 27, 28, 31, 39
Gâfâire 8, 21, 52, 83, 84, 88, 108
Gălbenuș 11, 13, 46, 67
Găuri
114
Gaze 20, 71, 72, 76
Granule 9, 11, 15, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 37,
45,46,
49, 50, 51, 94
Grăsimi și uleiuri, rețete 25, 26, 29, 32, 33, 34, 39,40, 44,
45, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 65, 95
Grâu 26, 27, 31, 44, 46, 49, 50, 51, 106, 107
Greutate corporală 8, 11, 27, 30, 46, 55, 89, 90, 91,97, 98,
100, 102, 106
Greutate vie 6, 12, 13, 18, 19, 37, 39, 41, 45,49, 79, 96, 97,
99, 100, 101, 102, 103, 106
Greutate, păsări 5, 6, 8, 11, 13, 18, 19, 27, 28, 30,37,
39, 41, 45, 46, 49, 55, 79, 82, 89, 90, 91, 96,97, 103, 105,
106, 109
Gușă 7, 9, 15, 22, 23, 57, 67, 95, 107
Hale deschise 57, 58, 72, 73, 74, 91, 96
Hârtie 11, 15, 17, 18, 19, 37, 38, 94
Header 58
Hrănitori tubulare 37,
38
Igienă 14, 60, 66, 67,
68
Îmbrăcare cu penaj 9, 26, 44, 69, 82, 103
Împrejmuire 108
Imunitate 6, 12, 14, 26, 42, 44, 47, 65,
68
Încălzire 15, 16, 19, 20, 21, 59, 72, 73, 79, 108,109,
110
Încălzitor local 16, 17,
19
Incandescent
128 2014
308 Ouă 6, 11, 27
93, 96, 105, 109, Oxigen 58, 61
110 Paduri de răcire 8, 83, 84, 85, 86, 87, 88
Lemn, așternut 94 Paie 94
Leziuni ale aripilor 107
Linie de furajare 37, 38, 58
Locație 14, 55, 57, 60, 64
Lot 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 20, 30, 34, 35,37, 39, 45,
55,
57, 58, 60, 61, 64, 65, 66, 67, 68,69, 72, 82, 88, 89, 90,
95,
96, 97, 99, 100, 101,102, 103, 106
Lot de părinți / lot sursă 12, 14, 15, 20, 55
Lot de părinți 55, 65, 66
Lot donator / Lot de părinți 12, 14, 15, 20, 55
Lucs 15, 93, 105
Lumină 5, 8, 15, 16, 37, 38, 58, 61, 66, 67, 68,88, 89, 90,
91, 92, 93, 103, 105, 106, 107, 108,109, 110
Lumină ultraviolet 61, 87
Lumini fluorescente 91, 92
Lungime de undă 89, 93
Lungimea zilei 89, 90
Lzină 28, 41, 43
Măciniș 28, 29, 30, 31, 50, 51
Magnesiu 42, 43, 62
Management separat pe sexe 5, 28, 45, 98, 99,100, 101,
103, 106
Managementul furajării 27, 28, 32, 37, 39, 46, 49,50, 51,
52, 66, 67, 68, 76, 79, 81, 84, 90, 89, 91,92, 93, 102, 106
Manipulare 27, 65, 67, 68, 98, 105, 107
Mascul / femelă 28, 99, 100
Materie organică, apă 32, 59, 61, 62
Materii prime 33, 40, 41, 46, 47, 48, 49, 53, 94
Medicație 32, 44, 45, 51, 62, 107
Mers, hală 9, 78, 106
Mers, pui 13
Metabolic 27, 40, 43, 44, 47, 52, 53, 68
Metionină 28, 41
Micotoxine 26, 33, 45, 47, 51
Microclimat controlat 12, 73, 74, 75
Microclimat 5, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 18,19, 20, 21,
22,
25, 27, 32, 33, 39, 40, 41, 51, 52,53, 59, 63, 65, 67, 68,
69, 71, 72, 73, 74, 75, 76,78, 80, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 89,
91, 93, 95, 96,102, 105, 110
Microelemente 27, 32, 44, 48, 52, 53, 62
Micron 29, 50, 61, 87
Migrație 84
Minerale 25, 26, 27, 32, 33, 39, 42, 43, 44, 48, 52, 53, 58,
63
Mini-adăpători suplimentare 15, 17, 18, 36
Mini-granule 27, 28, 29, 37, 46, 49, 50
Mixarea puilor 12, 15
Module 106, 108, 109, 110
Monitorizare 5, 7, 14, 20, 21, 55, 60, 69, 71, 73, 75, 97,
103, 107
Monitorizare serologică 69
Mortalitate 13, 18, 52, 55, 62, 66, 69, 74, 89, 90,
93,109
Morți pe transport (DOA) 55, 67
Mucegai 45, 94
Mucegăit 9
Mușchi de turbă 94
Neutralizare 15, 57, 63
Neutralizarea păsărilor moarte 63
Nipluri de adăpare 15, 17, 18, 19, 34, 35, 36, 57,
61
Ombilic 13, 67
128 2014
308
Pui, populare 15, 18, 37, 67, 72
Paraziți 57, 68 Pulberi 28, 30, 33, 49
Paraziți 64, 95 Putere 68, 72, 74, 75
Patogen 14, 29, 45, 55, 57, 59, 61, 65, 66, 95 Răcire / rece 8, 9, 12, 13, 15, 16, 19, 20, 21, 32,34, 37, 48,
Perdele 57, 58, 59, 72, 73, 75, 82, 108 51, 58, 69, 73, 74, 76, 77, 80, 81, 82,83, 84, 85, 86, 87, 88,
Perete lateral 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82,83, 91, 94, 110
85, 86 Răcire prin evaporare 19, 58, 74, 84, 85, 86, 87, 88
Perioadă de lumină 89 Răcire prin spray-ere 58, 87, 88
Picioare 9 Răcire, apă / microclimate 71, 72, 75, 84, 85, 86, 87,
Picior 5, 9, 37, 38, 42, 43, 67, 89, 91, 99, 88, 91, 110
108 Răcire 76
Piept 9, 31, 36, 37, 38, 46, 50, 51, Rană / răni 10, 98, 100, 107, 108
91,94 Randamentul cărnii 5, 6, 25, 26, 28, 31, 39, 42, 44, 46,50,
Pierdere, apă 57 51, 89, 91, 106, 107
Pierdere, căldură 52 Rapiță 26
Pierdere, furaj 28, 29, 38, 49 Raport apă:furaj 33, 34, 37
Pierdere, gaze 20 Raport furaj:apă 33, 34
Pierderi 28, 37, Rărire 107
38
Pierderi 56, 57, 58, 59
Pierderi de aer /etanșeitate / presiune 8, 15, 75, 82
Placă de direcționare 78
Podea, furajare 11,
37
Podea, igienă 55, 57, 59, 60, 94,
95
Podea, spațiu 8, 79, 96
Pododermatite 33, 34, 44, 47, 52, 89, 93,95,
96
Poluare 63
Populare 12, 13, 14, 15, 18, 19, 22, 23, 37, 64, 65, 67,
69,
72, 103
Post-mortem 69
Potasiu 26, 32, 33, 34, 42, 43, 52, 53,
62
Potențial genetic
5
Praf 7, 8, 9, 15, 19, 29, 33, 50, 57, 58, 71, 93,94,
95
Prebiotic 32, 45
Pre-prindere 108
Presiune 8, 19, 34, 57, 59, 74, 75, 76, 77, 78, 79,80, 81,
82,
86, 87, 96, 109
Prindere 6, 31, 68, 90, 98, 99, 105, 106, 107,108, 109
Probiotic 45
Procesare, furaj 41, 44, 45, 47, 48, 49,
53
Procesare, păsări 5, 6, 11, 13, 25, 26, 27, 28, 31, 37,
39,
45, 46, 47, 50, 51, 55, 67, 68, 69, 89, 90,96, 97, 99, 101,
102, 103, 105, 106, 107, 109, 110
Profilactic 45
Proteină 25, 26, 28, 29, 33, 34, 39, 40, 41, 42, 44,45, 48,
51, 52, 53, 95, 106
Proteină crudă 26, 28, 33, 34, 40, 53
Protozoare, boli 68
Pui slăbiți
67
Pui tarați
67
Pui, Calitate 5, 6, 11, 13, 67,
102
2014 129
308 110
Rată 34, 35, Spray-ere 58, 87, 88
36 Stație de incubație 6, 11, 12, 13, 14, 56, 67
Recoltare 108 Stres 6, 10, 14, 27, 32, 33, 40, 42, 43, 44, 47, 51,52, 65, 68,
Reflectoare de lumină 93 69, 98, 100, 108, 109
Reglementări 45, 57, Stres termic 32, 43, 51, 52
107 Sulfați 60, 62
Remorci 57 Supraîncălzire 109
Rendering 48, 59, Tăviță 15, 36, 37, 38
63 Temperatură 5,
Reparații și mentenanță 59 7, 8, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 32, 34, 35, 37,
Respirație / respiratoriu 7, 8, 19, 32, 33, 52, 59, 69, 51, 52, 59, 66, 67, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 76, 77, 79, 80, 81,
71 82, 83,84, 85, 87, 88 94, 96, 103, 106, 109, 110
Rețete 25, 26, 27, 28, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 41,42, 43, Temperatură corporală 12, 13, 14, 15, 52, 88
44, Temperatură efectivă 83
45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 67,95, 107 Temperatură, așternut 15
Retragere 28, 46, 90, 105, 106, 107 Temperatură, sensor 83
Reziduuri 28, 48, 107 Termostat 73
Rozătoare / viermi 55, 56, 64, 95 Timer 73, 76, 78, 79, 80
Rumeguș Timp / zona de așteptare 12, 13, 14, 105, 106, 110
Tineret 45
94 Țintă 5, 6, 8, 9, 11, 13, 19, 22, 23, 25, 27, 46, 53,55, 96, 97,
Salmonella 31, 47, 50, 98, 99, 101, 102, 103, 106
60 Totul plin/Totul gol 14
Sănătate 5, 7, 9, 11, 12, 14, 27, 32, 33, 34, 39, 42,44, Toxine 26, 31, 33, 45, 47, 51, 66, 68
45, Tractare 12, 68
47, 48, 51, 52, 55, 57, 59, 62, 63, 65, 66,67, 68, 69, 71, Transport 6, 12, 13, 14, 31, 46, 49, 50, 55, 67, 68,
87,
89, 91, 95
Sanitizare 58, 61, 64, 66, 67, 68
Sare / Sodiu 26, 32, 33, 34, 42, 43, 47, 48, 52, 53,60, 62,
95
Schelet 6, 11, 26, 43, 53, 89
Schimb de aer / flux / viteză 8, 9, 12, 13, 20, 66, 72, 73,
74, 75, 76, 77, 78, 82, 83, 84, 86, 88
Scurgere
63
Securitate / biosecuritate 14, 32, 55, 56, 60, 63,
64,
66,67, 68, 94
Sediment
61
Senzori, microclimate
20
Sisteme de adăpost
96
SMS Sindromul Morții Subite
89
Sodiu – see
salt
Soia 26, 45,
48
Sortare 6, 40, 47, 95,
107
Spațiu
16
Spațiu 9, 16, 20, 37, 38, 66, 67, 68, 75, 78, 89, 91,96,
106
Spațiu de furajare 37, 66, 90, 96, 106
Spray, disinfecție 57, 59,
64
Spray, răcire 19, 74, 84, 85, 87, 88,
2014 129
308
105, 106, 108, 109, 110

Tronconic 17, 18, 37, 38
Umezeală 9, 15, 19, 33, 48, 49, 51, 52, 66, 67, 71,72, 76,
77, 85, 88, 94, 95
Umiditate 11, 12, 15, 16, 19, 20, 21, 66, 67, 71,72, 73, 74,
77, 80, 82, 83, 84, 85, 87, 88, 96, 110
Umiditate relative 11, 12, 15, 16, 19, 20, 21, 67,71, 72, 73,
74, 77, 80, 82, 83, 84, 85, 87, 88, 110
Uniformitate 6, 11, 14, 15, 37, 69, 71, 72, 96, 97,98, 99,
100, 101, 102, 103
Vaccinare 5, 8, 12, 14, 34, 55, 65, 66, 68
Vacuum, ventilație 75
Vânt, microclimat / răcire 20, 72, 73, 74, 82,83, 84, 87,
110
Variabilitate / variție 2, 5, 9, 12, 44, 97, 100, 101, 103,
106
Variabilitatea/uniformitatea populației 98, 99, 100, 103
Vehicul 12, 14, 56, 57, 108, 110
Ventilație 5, 8, 9, 19, 20, 57, 59, 60, 65, 68, 69, 71, 72,73,
74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83,84, 85, 86, 87, 88, 93,
94, 95, 96, 102, 108, 110
Ventilație de tranziție 74, 80, 81, 82, 83
Ventilație minima 9, 20, 72, 74, 76, 77, 78, 79,80, 81
Ventilație natural 72, 73
Ventilație tunel 74, 76, 80, 81, 82, 83, 84,85, 86, 87, 88
Ventilatoare 8, 20, 57, 59, 60, 72, 73, 74, 75, 76, 78,79,
80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 110
Vid sanitar 64, 65, 67
Vigilență 7, 9, 13, 68
Virus / viral 12, 57, 59, 65, 68
Vitamine 25, 26, 27, 32, 39, 43, 44, 45, 47, 48,49, 52, 53,
58
Vizitator 64
Vocalizare 7, 8, 69
Vreme călduroasă 32, 34, 37, 52, 73, 74, 82, 84, 88, 91,
110
Zgârieturi 38, 93, 107
Zinc 44, 47, 53
130 2014
308
Note
2014 131
®
Toate încercările au fost făcută pentru a asigura acurateţea şi relevanţa informaţiilor

Aviagen and the Aviagen logo, and
prezentate.
Ross and the Ross logo are registered
Cu toate acestea, Aviagen nu işi asumă răspunderea pentru consecinţele utilizării
trademarks of Aviagen in the US and
informaţiilor de management a puilor.
other countries. All other trademarks or
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi specialistul de service local.
brands are registered by their respective
owners.
© 2014 Aviagen.
www.aviagen.com
0814-AVNR-032

Manual Broiler 2021 - ROSS

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Broiler 2021 - ROSS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BROILER Manual de

Furnizarea de servicii tehnice

Folosirea acestui manual

Punctele cheie și informatii utile

Suplimente ale acestui manual

Secțiunea 5 – Cazare și microclimat

Figura 1: Factorii care influentează creșterea și calitatea puilor de carne.

Calitatea puilor Bunastare

Aspecte economice și comerciale

Producția de pui de carne

Figura 2: Producia de carne de pui de calitate – procesul complet.

Ecloziunea Producerea de pui de calitate

Transport Menținerea calitatății puilor

Productia în fermă este un pas dintr-un proces complex.

Managementul eficient al păsărilor

Sfaturi practice pentru un management eficient

Ușa se deschide cu o ușoară rezistență, nici o rezistență sau rezistență ridicată?

• Furajul. Cum miroase furajul? Miroase a proaspăt sau a mucegai?

Figura 4: Cinci condiții ale bunăstării animalelor.

Cinci condiții ale bunăstării animalelor

• Libere de a consuma furaj și apă.

• Libere de durere, leziuni și boli.

• Libere să-și exprime comportamentul normal.

• Libere de orice fel de stres.

Secțiunea 1 – Managementul puilor

Other Informaţii utile disponibile

Poster Aviagen: Primele 24 de ore

Calitatea puilor de o zi și performantele broilerilor

Stația de incubație și sistemul de transport trebuie să asigure că:

Figura 5: Vehicule clasice de transport pui de o zi.

Tabel 1: Rezumat al condițiilor optime de depozitare și transport al puilor.

timp îndelungat sau dacă aerul este uscat.

Temperatura cloacală a puilor

Figura 7: Măsurarea temperaturii cloacale.

Informaţii utile disponibile

Figura 8: Exemple de proceduri corecte de biosecuritate.

Pregătirea halei pentru sosirea puilor

Condițiile de microclimat recomandate la populare sunt:

Sisteme automate de furajare și adăpare trebuie să fie plasate în apropierea hârtiei.

Amenajarea zonelor pentru demaraj

Figura 9: Amenajarea zonei pentru demarajul local (1,000 pui).

80% Acoperire cu hârtie

2 m (6.6 ft) 2 m (6.6 ft)

Figura10: Demaraj local – zone de temperatură.

Demarajul în întreaga hală

Figura 11: Amenajarea halei pentru demarajul pe toată suprafata acesteia.

80% Acoperire cu hartie

Sistem de furajare automat

Cutiile goale trebuie scoase imediat din hală.

Figura 12: Sosirea puilor

Descărcati și așezati puii cât mai repede pe hârtie în zona de demaraj.

Interacfiunea dintre Temperatură și Umiditate

Vârstă Temp. relativă a bulbului uscat la diferite UR%

Figura 13: Localizare corectă a senzorilor de temperatură și umiditate

Monitorizarea comportamentului puilor

Figura 14: Comportamentul puilor când condițiile de microclimat sunt corecte.

Figura 15: Comportamentul puilor când temperatura este prea scăzută.

Figura 16: Comportamentul puilor când temperatura este prea mare.

Comportamentul puilor trebuie să fie atent și frecvent monitorizat.

Tabel 4: Valori orientative ale gradului de umplere al gușii.

Sectiunea 2 - Asigurarea furajului și a apei

Informafiile nutrifionale incluse în această secfiune se adresează, în special, fermierilor și

Nivelurile de nutrienti și programele de alimentatie recomandate pot fi găsite în Specificatiile

• Alegerea programului de furajare pentru o serie de situatii de productie și de piată.