2.Transilvania
Cele mai vechi autonomii locale din spațiul românesc sunt cele din Transilvania.
Ele apar în cea mai veche cronică maghiară, „Gesta Hungarorum” (Faptele Ungurilor),
atribuită de istorici lui Anonymus, notarul regelui Bela al 2-lea sau al 3-lea. Cronica a
fost scrisă în secolul al 12-lea, dar descrie evenimente de la sfârșitul secolului al 9-lea
și anume venirea ungurilor din Asia în Europa, stabilirea lor în Panonia și începutul
cuceririi Transilvaniei. Aici ungurii au intrat în conflict cu 3 voievodate ale lui
Menumorut, Glad și Gelu. Dacă primii doi, după nume, par a fi de origine slavă, lui
Gelu i se arată clar etnia fiind numit „Gelu Românul”.
Pentru secolul al 11-lea un alt izvor maghiar „Legenda Sfântului Gerard”
menționează alte 2 voievodate conduse de Gyula în centrul Transilvaniei și Ahtum în
Banat. Cei 2 au intrat în conflict cu regele maghiar Ștefan I care încerca să le limiteze
autonomia.
Cu scopul dezvoltării economice și a apărării Transilvaniei, maghiarii i-au
colonizat în Transilvania pe secui și sași. Secuii, de origine turcă, au avut în special
misiuni militare, în timp ce sașii, de origine germană, au avut în special sarcini
economice întemeind primele orașe din Transilvania (Sibiu, Brașov, Sighișoara,
Bistrița).
Se consideră că până la începutul secolului 13 ungurii au cucerit Transilvania.
Cu toate transformările demografice, instituționale, confesionale, populația
majoritară, românii, a continuat să trăiască în propriile forme de organizare, sub
forma „țărilor”: Țara Făgărașului, Țara Maramureșului, Țara Bârsei.
3.Țara Românească
Condițiile ce au favorizat apariția primului stat românesc au fost:
a)Interne:
•Creșterea demografică
•Dezvoltarea economică legată mai ales de drumul comercial ce trecea prin spațiul
de la S de Carpați către Marea Neagră
b)Externe:
-Expansiunea maghiară la S de Carpați a fost blocată de marea invazie mongolă din
1241-1242 ce a slăbit foarte mult regatul maghiar.