Machine Translated by Google

Hindawi
Education Research International
Volumul 2019, ID articol 8358954, 7 pagini
https://doi.org/10.1155/2019/8358954

articol de cercetare

Aranjarea cercetării științifice studențești ca o educație

Tehnologie: experiența universităților regionale din Rusia

Ruslan I. Bazhenov

Departamentul de Sisteme Informaționale, Matematică și Informatică Legală, Universitatea de Stat Sholom-Aleichem Priamursky,
Birobidjan, Rusia

Corespondența trebuie adresată lui Ruslan I. Bazhenov; ri-bazhenov@yandex.ru

Primit 16 august 2018; Revizuit la 17 noiembrie 2018; Acceptat 27 noiembrie 2018; Publicat 3 ianuarie 2019

Editor academic: Bernhard Schmidt-Hertha

Copyright © 2019 Ruslan I. Bazhenov. Acesta este un articol cu acces deschis distribuit sub Licența Creative Commons Attribution, care
permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corespunzător.

În prezent, cercetarea științifică a studenților este o componentă semnificativă pentru formarea specialiștilor pentru Industria 4.0. Cu
toate acestea, mulți studenți nu își doresc prea mult să participe la acest tip de activitate atunci când studiază la universitate. Prin urmare,
există o provocare în confruntarea educatorilor, adică să creeze un climat de învățare astfel încât cursanții să fie capabili nu numai să
dobândească abilități, competențe și competențe în funcție de specialitatea lor, ci și să poată promova dorința lor. pentru căutarea
independentă pentru obținerea de noi cunoștințe și stăpânirea metodelor de cercetare și tehnicilor practice pentru a rezolva provocările
științifice și a analiza diverse fluxuri de informații. Scopul studiului este de a dezvolta o metodologie de organizare a cercetării științifice
studenților, care să permită asigurarea cu angajați profesioniști calificați. Pentru realizarea scopului declarat, autorii au dezvoltat cursul
online e Cercetare științifică de bază, metodologia de implicare a studenților în cercetarea științifică; recomandări de includere a
disciplinelor speciale în conținutul cursului universitar, pentru stimularea studiilor comune ale educatorilor și studenților; și cursul online
de formare a lectorilor la tehnologia prezentată. Experimentul a fost realizat între 2014 și 2018 în rândul studenților de IT și economie de
la universitățile regionale din Rusia. La ea au participat 242 de studenți și 46 de lectori. Utilizarea sistemului dezvoltat de către educatori
a avut ca rezultat următoarele realizări: studenții au publicat peste 450 de articole științifice, au câștigat 28 de granturi de diferite niveluri
și au participat și au devenit câștigători de premii la peste 50 de concursuri de cercetare științifică. O treime dintre participanții la
experiment au primit în mod regulat o bursă semestrială de merit pentru cercetare științifică. Au participat și au câștigat concursuri
pentru subvențiile Președintelui Federației Ruse, Guvernul Federației Ruse. Reprezentanții afacerilor au acordat note maxime la tezele de
licență. Tehnologia educațională prezentată în lucrare este pregătită pentru scalare și aplicată în universități.

1. Introducere În prezent, cercetarea științifică este o componentă

Societatea actuală are nevoie de inițiativă și de experți
independenți, motivați să-și îmbunătățească constant
competențele profesionale cerute de industrie. Astfel de
profesioniști se caracterizează prin sensibilitate ridicată,
curiozitate, dorința de a-și îmbunătăți rapid cunoștințele și o
gamă largă de abilități. După cum Breen și colab. subliniază,
„economia emergentă a cunoașterii este una care necesită indivizi
cu creativitate și capacitate de a dezvolta, găsi și sintetiza
cunoștințe noi” [1]. Scopul principal al învățământului superior
este dezvoltarea unui conținut de învățare care să asigure
relevanța și competitivitatea absolvenților pe piața muncii [2].
esențială pentru formarea specialiștilor capabili să dezvolte și să
aplice Tehnologiile Industriei 4.0. De aceea, este mai bine să
aranjați educația pentru ca studenții nu numai să obțină
competențe în domeniul lor, ci și să promoveze căutarea
independentă de noi cunoștințe, să practice metode de cercetare,
să învețe mai multe despre tehnici inovatoare de rezolvare a
problemelor științifice și să știe cum să analizeze diverse
informații. curge. Problema este că studenții nu sunt foarte
dornici să fie implicați în astfel de activități [3]. Ei se tem de
provocări dificile [4, 5]. În acest caz, un educator trebuie să
organizeze în mod corespunzător cercetarea științifică cu studenții [6].
Toți studenții din învățământul superior ar trebui să fie
predați prin efectuarea de cercetări.
Machine Translated by Google
2 Educație Internațională de Cercetare
1.1. Revizuire de literatura. Mulți profesori sunt conștienți de
necesitatea dezvoltării abilităților de cercetare a elevilor.
În opinia lui Akulenko, cercetarea științifică bine organizată și
structurată a studenților în timp ce studiază la o universitate servește
pentru următoarele:
(i) Funcția de instruire: stăpânirea cunoștințelor teoretice (fapte
științifice) și aplicate (metode de cercetare științifică, metode
de realizare a anchetelor și modalități de aplicare a științei).
(ii) Funcția bazată pe structurare, adică să poată avea
experiență în literatură și alte resurse de referință; dezvoltarea
abilităților de organizare și planificare a activităților lor; și
alege metode de prelucrare a informațiilor. (iii) Funcția
analitică și de corectare: reflecția elevului, autoevaluarea,
autoactualizarea planificării și organizării propriilor activități;
și corectarea și autocorecția activității educaționale și cognitive.
(iv) Funcția conativă, adică să provoace și să întărească
interesul pentru știință în timp ce desfășoară cercetări
științifice, nevoi cognitive și credința în semnificația teoretică
și practică a cunoștințelor științifice dezvoltate; să inspire
dorința de a se familiariza mai profund cu problemele domeniului
cunoașterii științifice aflate în studiu, o varietate de puncte
de vedere; și încurajarea autoeducației și autodezvoltării. (v)
Funcția de stimulare, adică de a dezvolta gândirea critică,
creativă, capacitatea de a acționa în situații standard și non-
standard, capacitatea de a explica și de a-și afirma punctul de
vedere; să înțeleagă îmbunătățirea motivației (interesul și
țintirea spre învățare) și stăpânirea abilităților (abilități
cognitive, comunicative și speciale). (vi) Funcția educațională,
adică realizarea identității etice și juridice; educarea capacității de
adaptare la un mediu social în schimbare; dezvoltarea unei
autoacceptari adecvate, responsabilitate, leadership personal,
auto-direcționare hotărâtă, curaj în depășirea dificultăților și
a altor abilități și trăsături de caracter. Funcția de educație
include și educația de
vocația profesională și etica profesională [7].
Danilchenko evidențiază următoarele abordări actuale ale predării
cercetării științifice pentru tinerii universitar: (i) Abordarea
organizațională și de activitate implementată prin implicarea
studenților în cercetarea științifică începe încă din primul an
de studii universitare. Desigur, sarcinile cu care se confruntă
bobocii și studenții sunt diferite.
(ii) Abordarea funcțională sistemică înseamnă că studentul
stăpânește metodologia și strategia cercetării științifice,
îmbunătățește competența în acest sau acel domeniu și
dezvoltă în continuare științifice și cognitive care au pus
interese de cercetare și formare.
sarcini de implicare a elevilor în activitatea științifică. Există o
selecție de literatură științifică pe o anumită temă, care
alcătuiește o adnotare a anumitor surse originale și
rezumatele acestora, comparând puncte de vedere diferite,
abordează aceeași problemă, generalizare, sistematizare a
cunoștințelor din diferite surse, tabelare, diagrame,
diagrame , modelare etc., identificarea modalităților de
utilizare a abordării problemei în predare și a pașilor în
rezolvarea unei situații problemă în procesul de învățare,
adică pregătirea unei situații problemă, definirea problemei
și formularea de ipoteze. (iii) utilizarea unei abordări euristice
în formarea abilităților de cercetare în cursul muncii
independente ale studenților la seminarii, laborator și ore practice.
Cursul de curs ar trebui să includă informații despre
rezultatele cercetării științifice din ultimii ani, oferind în
același timp o atmosferă de discuție creativă a problemelor
științifice din diverse domenii ale științei.
(iv) Aplicarea abordării personalitate-activitate: în toate tipurile de
ore, studenții ar trebui să fie rugați să efectueze probleme
de cercetare care necesită o analiză aprofundată a
cunoștințelor pe care le obțin la cursuri, seminarii, ore
practice și de laborator, dar și atunci când desfășoară în
munca dependentă cu cărțile de bază și suplimentare. Acest
tip de sarcini ar trebui deja planificate în primul an și
complicate treptat în fiecare caz în parte atunci când
stăpânesc subiecte speciale. În al treilea an, în timp ce se
pregătesc pentru finalizarea unei teze de licență, studenții
susțin investigarea bazată pe dovezi pe cont propriu,
subliniază un obiect și un subiect, sugerează o ipoteză
actuală, definesc scopul și sarcinile studiului, elaborează un
curs de acțiune , și determină sistemul metodologic. ro,
studenții studiază literatura științifică, colectează date
empirice, le procesează, trag concluzii și fac rezumate [8].
De asemenea, este posibilă utilizarea metodelor pedagogice în
predarea cercetării științifice. Acestea sunt învățarea prin descoperire
[9], învățarea bazată pe probleme [10–12], învățarea prin investigare
[13–15], învățarea experiențială [16] și învățarea constructivistă [17, 18].
În prezent, mulți oameni de știință sunt implicați în dezvoltarea
unor metode eficiente de predare a cercetării științifice studenților de
diferite specializări. Kamenskaya și Kamenskiy au raportat despre
organizarea cercetării științifice a studenților la filologie [19].
Vorobyeva și Ermakov s-au concentrat pe predarea metodelor de
cercetare studenților la psihologie [20]. Winn a comentat dificultățile
de implicare a studenților în cercetarea sociologică [21]. Court și
Molesworth s-au angajat în predarea cercetării științifice studenților în
marketing [22]. Poindexter a propus un model de predare eficientă a
metodelor de cercetare pentru studenții în jurnalism [23]. Fenwick a
observat problemele de predare a metodelor de cercetare studenților
de politici publice [24].
Monson a revizuit formarea printr-un proiect de cercetare [25].
Lovekamp și colab. a sugerat utilizarea unui chestionar la începutul
studiului pentru a ajuta la înțelegerea conținutului [26].
Schutt i colab. a conturat obiectivele cursurilor pe
Machine Translated by Google
Educație Internațională de Cercetare
metode de cercetare [27]. Martyushev și colab. a analizat
principalele tendințe de intensificare a cercetării științifice
studențești la tinerii savanți și lectori, a enumerat principalele
tipuri de cercetare științifică a studenților și a sugerat
recomandări care ar motiva studenții să efectueze cercetări
științifice [28]. Brennan i colab. a evidențiat temele care
contribuie la dezvoltarea unui student ca cercetător [29]. Hesse
și Schubert au prezentat conținutul și metodologia de proiectare
a unui proiect de cercetare de curs semestrial [30]. Garner i
colab. a arătat cum este posibil să se încurajeze și să se ofere o
calitate înaltă a metodelor de predare de cercetare [31].
1.2. Scopul studiului. Scopul studiului este de a dezvolta o
metodologie de organizare a cercetării științifice a studenților,
care să permită furnizarea de angajați profesioniști calificați.
2. Materiale și metode
Pentru atingerea scopului cercetării, este necesară predarea
studenților și lectorilor a cercetării științifice de bază prin
intermediul unor cursuri de formare online special dezvoltate,
publicate în rețeaua de informare a universității. Savanții au
realizat o tehnologie de predare prin metode integrate [32] și
stimularea inițiativei creative [33]. Conținutul cursurilor a urmat
experiența personală și criteriile pentru munca științifică
eficientă a studenților și lectorilor. Efectul stăpânirii cursului a
fost evaluat în două moduri: (1) prin testarea internă a sistemului
și a sarcinilor (exerciții); (2) prin evaluarea inter pares la
publicarea de lucrări științifice, participarea la concursuri de
cercetare, obținerea de burse conform activității științifice și
participarea la concursuri de granturi la diferite niveluri. Autorul
a folosit o metodă de sondaj pentru a obține feedback cu privire
la metodologia dezvoltată.
Studenților li s-a oferit un chestionar elaborat cu mai
multe întrebări la care trebuie să se răspundă: (1) Sunteți gata
să participați la cercetarea științifică și organizarea afacerilor
științifice? (răspuns: da/nu); (2) Sunteți gata să participați la
activități extracurriculare la universitate în general? (răspuns:
da/nu); (3) Cu ce este asociată cercetarea și dezvoltarea
(respondenții și-au oferit propriile răspunsuri)? (o activitate
creativă; o șansă de a deveni autoîmplinit; o capacitate de a
câștiga bani; o posibilitate de a alege o carieră; altele); și (4)
De când ar trebui să se implice studenții în activități de
cercetare? (răspuns: trebui
anul
motivație
să-și
1 ; notele
anul
afișeze
realiza
suplimentară
2 3dean
feedback-ul
sfârșitul
instruire
cu
4 ).succes
an;pentru
cursului.
an;
(ajutoare)
acu
Lectorii
fost
privire
aoO laar
la
primirea unui certificat de îmbunătățire a carierei.
Experimentul pedagogic a fost desfășurat între 2014 și 2018
și a avut loc la Universitatea de Stat Sholom-Aleichem
Priamursky, Universitatea Federală Siberiană, Universitatea
Agrară de Stat Krasnoyarsk, Institutul de Management
din Orientul Îndepărtat (filiala RANEPA), Universitatea Tehnică
de Stat Omsk, Universitatea Pedagogică de Stat
Blagoveshchensk, Universitatea de Stat de Economie și Drept
din Khabarovsk, Universitatea de Stat Sakhalin și Universitatea
Națională Pacific.
3
La ea au participat 242 de studenți la specializările IT și
economie, inclusiv 211 studenți de licență și 31 de studenți.
Distribuția anilor în rândul studenților de licență este următoarea
(anul de la care a început metodologia): anul I -41; anul 2-48;
anul 3-63 ; Anul 4-59 de cursanți. 46 de cadre didactice au fost
predate cursul de predare a metodologiei propuse.
3. Rezultate
Pentru atingerea scopului cercetării s-a propus elaborarea unui
curs online e Cercetare științifică de bază, a unei metodologii
de implicare a studenților în cercetare, teme de specialitate a
disciplinelor profesionale, precum și a unui curs online de
formare a profesorilor în tehnologia propusă.
3.1. Curs online: e Cercetare științifică de bază. e curs
Cercetarea științifică de bază vă permite să dobândiți
cunoștințe despre bazele teoretice de bază, tehnologiile,
metodele practice și modalitățile de efectuare a cercetării
științifice bazate pe noile realizări ale oamenilor de știință,
precum și să stăpâniți abilitățile de alegere a unui subiect de
cercetare științifică, științifică. căutarea, analiza, prelucrarea
datelor și obținerea de soluții eficiente folosind tehnologia
informației. Scopul subiectului dezvoltat este de a stăpâni
concepte de principii, terminologie și conținut, o organizare și
management anume a cercetării științifice de către studenți.
Obiectivele subiectului sunt descoperirea substanței cercetării
științifice, a tendințelor și a rezultatelor acesteia; în
introducerea pozițiilor teoretice de bază, tehnologiilor,
metodelor practice și modalităților de cercetare științifică;
studierea metodelor de planificare și organizare a cercetării
științifice; studierea principiului căutării științifice, analizei,
efectuarea de sondaje etc.; învă area alegerii unei teme pentru
cercetarea tiin ifică; studierea metodelor de bază ale
cercetării științifice; revizuirea modalităților de căutare a
informațiilor despre cercetarea științifică; și studierea cererilor
de subvenții de completare a formularelor. Cursul Cercetarea
științifică de bază include cursuri, cursuri practice și exerciții de
auto-educare, materiale de evaluare și sarcini de testare.
Cursul durează 72 de ore (2 unități de credit). Este publicat în
mediul informațional-educativ al Universității de Stat Sholom-
Aleichem Priamursky la http://moodle.pgusa.ru/course/
view.php?id�5253. Cursul conține optsprezece prelegeri, trei
ore practice și nouă teme de auto-educare. Autorii au descris
toate clasele de specialitate pentru studenți pentru a fi
pregătiți să participe la cercetarea științifică. De asemenea, au
realizat un program conform următoarei structuri: un titlu, un
scop, partea principală, întrebări de testare (pentru prelegeri)
și rezultate aplicate (pentru lecțiile practice).
Obiectivele lucrării sunt stabilite în funcție de rezultatul
așteptat în cadrul investigației. Prelegerile conțin informații
despre conceptele de bază ale cercetării științifice, un
stil de scriere a articolelor și structuri pentru a o descrie, un
mod de a alege un subiect pentru
Machine Translated by Google
4 Educație Internațională de Cercetare
cercetare științifică, sisteme de căutare a informațiilor, o modalitate de
organizare a muncii cu literatura științifică, o analiză corectă a dezvoltării
existente pe tema aleasă, o modalitate de a scrie și de a plasa o listă de
referințe, un mod de a lucra cu eLibrary, Web of Science și Scopus , obiective
adecvate pentru participarea la granturi și scrierea unei aplicații autorii au
formulat întrebări de testare pentru fiecare cation. lectura. În primul rând,
pentru ca un student
ei sunt pregătiți
să realizeze
să examineze
corect conținutul.
prelegerea și în al doilea rând,
Elevii își pot aplica cunoștințele în cadrul orelor practice de la prelegeri,
și anume, să lucreze cu baze de date (eLibrary, Web of Science și Scopus),
să pună o listă bibliografică, să aleagă o temă pentru cercetare științifică,
să scrie un rezumat pentru un articol, o revizuire a cercetării , scrieți un
articol, proiectați și publicați articole și pregătiți o cerere pentru un grant.
Clasele practice sunt dezvoltate cu planuri detaliate și exemple.
Autoeducația este cea mai importantă condiție pentru dezvoltarea
gândirii, auto-consecvența și activitatea cognitivă. Acestea au ca scop
predarea unui student bazele cercetării științifice, descrierea corectă a
cercetării, exprimarea liberă a propriilor păreri, punerea rezultatelor după
anumite criterii și prezentarea acestora. În cursul e Cercetare științifică de
bază, există nouă subiecte concepute pentru a fi învățate în 36 de ore (1
unitate de credit). Fiecare sarcină pentru activitatea de autoeducare este
alcătuită în funcție de structură și constă dintr-o temă, un scop, o descriere,
instrucțiuni, cerințe pentru formalitățile pe hârtie (un raport, un articol etc.)
și teme pentru proiecte de cercetare. Este necesar să finalizați un mic
proiect în timpul cursului și să pregătiți rezultatele într-o lucrare științifică.
Se acordă o notă finală (credit) pentru materie dacă există suficiente
puncte în sistemul de rating pe baza rezultatelor controlului la studierea
conținuturilor. Pentru a promova un credit, un student trebuie să efectueze
lucrări practice și de autoeducație și să prezinte rezultatele propriului
proiect de cercetare.
3.2.
e Metodologia implicării studenților în cercetarea științifică.
Kirschner i colab. a stabilit că cea mai mică îndrumare din partea cercetării
științifice studenților în timpul pregătirii lor nu are niciun sens. Pentru a
obține un rezultat adecvat, autorul insistă asupra utilizării unor metode
complexe [32], dezvoltând inițiativa creativă [33]. Savanții consideră că este
necesar să existe un sistem care să implice studenții în cercetarea științifică.
Ideea este ca lectorii departamentului aferent să reconstruiască în mod
intenționat conținuturile și metodele de predare ale disciplinelor lor și să
motiveze participarea la cercetarea științifică.
noi, studenții se află într-un mediu în care învățarea cu succes este
imposibilă fără cercetare științifică activă pe parcursul întregului studiu.
Metodologia de implicare a studenților în domeniul științific
cercetarea constă din mai multe puncte:
(1) Există clase introduse în cuprinsul cursului profesional pentru a
pregăti o imagine de ansamblu asupra cercetării științifice
actuale.
(2) Este necesară implementarea și deținerea unui proiect de
cercetare educațională. Este necesar să scrieți un articol științific
în funcție de rezultatele acestuia și să le prezentați la conferințe
de diferite niveluri. emele proiectului ar trebui definite în acord
și
ment cu conținutul materiei predate. nivelul de complexitate
ar trebui să corespundă cursului de formare.
(3) Un lector este interesat să efectueze cercetări în comun cu un
student și cooperează cu acesta. (4) lucrările de curs emes sunt
notabile din punct de vedere științific și noi, iar rezultatele sunt
publicate în reviste și în lucrările conferințelor.
(5) Pentru un proiect de cercetare se acordă un număr mare de
puncte în sistemul de evaluare pentru evaluarea activităților
pentru un subiect. Mai mult, un lector poate acorda unui student
un credit sau o promovare la examen. (6) personalul
departamentului aferent
grupuri din îl decontează
acei elevi care sunt între ei; sede
interesați adună și ghidează
aceasta. De fapt,
îi îndrumă, ajută la elaborarea unui program de cercetare
științifică într-un trimestru, informează despre viitoarele
competiții și conferințe și oferă asistență metodologică în
redactarea articolelor. (7) proiectele care sunt bine realizate vor
participa la diverse concursuri și fonduri pentru sprijinirea
cercetării științifice. Lectorii oferă elevilor o mână de ajutor în
pregătirea documentelor.
(8) Studenții sunt informați cu privire la posibilitatea de a participa la
concursul pentru o bursă semestrială de merit pentru cercetare
științifică. Un lector ajută la pregătirea documentelor și lucrează
intenționat cu unii solicitanți potriviți.
(9) Lectorul implică studenții în efectuarea cercetării științifice de
grant.
(10) Lectorii catedrei conexe folosesc contactele lor și oferă
absolvenților oportunități de angajare. acest tip de activitate
este în mod necesar realizat de studenți astăzi.
3.3. Subiecte de inclus în Conținutul Subiectului. Este necesar să se includă
următoarele subiecte în conținutul disciplinei pentru ca studenții să se
implice cu succes în cercetarea științifică:
(1) Revista de cercetare științifică curentă pe acest subiect
(2) Revizuirea manualelor și a materialelor didactice pe această temă
(3) Realizarea unei recenzii a rezumatului autorului unei teze
(4) Realizarea unei recenzii de carte
(5) Realizarea proiectului de cercetare
Autorii ar dori să explice principiile predării temelor propuse.
Este necesar să se stabilească sarcina declarată pentru a realiza o
privire de ansamblu asupra cercetării științifice curente. Sarcina include
următoarele puncte:
Machine Translated by Google
Educație Internațională de Cercetare
(i) Subiecte ale perspectivelor subiectului: formulările
perspectivelor pot fi preluate din conferința științifică propriu-
zisă. Formularea în limba engleză este o condiție esențială.
Un elev alege unul și ar trebui să consulte un profesor despre
ceea ce include subiectul. (ii) Alegerea a cel puțin 10 articole
științifice în limba engleză: autorii sugerează utilizarea resurselor
Scopus, Web of Science, ScienceDirect și Google Scholar
pentru căutare. Rezultatul ar trebui să fie furnizat într-un
model: referințe în stilul APA; URL, titlul în rusă; rezumat în
engleză; și abstract în rusă. (iii) Alegerea a cel puțin 10 articole
științifice rusești: autorii sugerează utilizarea eLibrary și
Google Scholar e cercetarea ar trebui să fie furnizată într-un model:
referințe conform standardului național GOST R 7.0.52008-
resurse. Referință bibliografică; și URL, rezumat în
rusă. (iv) Alegerea a cel puțin 5 monografii originale în limba
engleză: autorii sugerează utilizarea resurselor Springer și
Google Scholar. Cercetarea ar trebui să fie furnizată într-un
model: referințe în stilul APA; URL, titlul în rusă; rezumat în engleză;
și abstract în rusă.
(v) Alegerea a cel puțin 5 monografii originale în limba rusă:
autorii sugerează utilizarea resurselor eLibrary și Google
Scholar. Cercetarea ar trebui să fie furnizată într-un model:
referințe conform standardului național GOST R 7.0.5-2008-
Referință bibliografică și rezumat URL în limba rusă.
(vi) Alegerea a cel puțin 5 teze de cercetare originale rusești: autorii
sugerează utilizarea eLibrary, Google Scholar și diss.rsl.ru.
Cercetarea ar trebui să fie furnizată de referințe conform
standardului național GOST R 7.0.5-2008-Referință
bibliografică; URL, rezumat în rusă.
Pentru revizuirea manualelor și a materialelor didactice pe această
temă, un student trebuie să selecteze 5 publicații vorbitoare de limbă
rusă și 5 publicații în limba engleză. El este recomandat pentru utilizarea
bibliotecii electronice, Google Scholar și a unui sistem electronic de
bibliotecă al universității. Rezultatul este realizat ca în sarcina anterioară.
Un student poate folosi sursele pe care le-a găsit deja pentru a
finaliza sarcina de a face recenzii asupra rezumatului autorului asupra
cercetării tezei și a unei cărți. Dimensiunea paginii recenziei este de 1
coală A4.
Un lector poate oferi temele proiectului de cercetare educațională
sau poate folosi ideile studenților. Este important pentru un lector să
evalueze corect complexitatea proiectului și capacitatea studentului de
a-i face față. noi, este necesar să ținem cont
participantului.
de capacitățile
Sarcinile
proiectului ar trebui să fie definite și specifice.
complex,Dacă proiectul
se pot împărțieste
studenții
în grupuri, dar apoi fiecare participant trebuie să fie conștient exact de
rolul său.
3.4. Curs online de formare a profesorilor, metodologia oferită. Este
necesar ca profesorii să cunoască bine metodologia pentru a o putea
folosi perfect. Ei trebuie să înțeleagă cum să efectueze cercetări, să-și
publice cercetările
5
descoperiri, implică studenții în domeniul științific și înțelege ce
dificultăți există [5, 31]. Autorii care au folosit propriile soluții și bune
practici [28, 31] au conceput cursul online. L-au pus pe http://
moodle.pgusa.ru/course/view.php?id�7.
Are următoarele subiecte: evaluările profesorilor; evaluarea
profesorilor și cercetarea științifică a elevilor; o tehnologie de scriere a
unui articol științific cu un student; un aranjament de eveniment
științific; înregistrarea software-ului în Serviciul Federal Rus de
Proprietate Intelectuală, cunoscut sub numele de Rospatent; publicare
web în reviste acoperite de Scopus și baza de date Web of Science;
modalități de a căuta colegi ruși și străini asemănători pentru a-i invita
la comunicarea științifică fructuoasă; și o tehnologie de mobilizare a
finanțelor externe pentru cercetare.
Există seminarii web și înregistrări video pe toate subiectele din
curs. Există teste și sarcini aplicate pentru a verifica cunoștințele.
La sfârșitul cursului, lectorii (învățătorii) au primit un certificat de
calificare profesională ulterioară la Universitatea de Stat Sholom
Aleichem Priamursky.
3.5. e Rezultatele unui experiment educațional. 242 de studenți
voluntari (din propria voință) au finalizat cursul online de cercetare
științifică de bază. Li s-a trimis un certificat electronic după ce l-au reușit.
Când au studiat problema motivării studenților la cercetarea
științifică, autorii au chestionat 242 de respondenți pentru a-și identifica
scopurile și motivația pentru angajarea în știință. Sondajul a constat
din două tipuri de întrebări. Unii dintre ei trebuie să răspundă care
este cercetarea științifică; alții întreabă de ce sunt necesare activitatea
științifică și participarea (Tabelul 1).
După ce educatorii au folosit sistemul proiectat, acesta a rezultat
în următoarele realizări: studenții au publicat peste 450 de articole
științifice, au câștigat 28 de granturi de diferite niveluri și au participat
și au devenit câștigători de premii la peste 50 de concursuri de cercetare
științifică. O treime dintre participanții la experiment obțineau în mod
regulat o bursă semestrială bazată pe merit pentru cercetare științifică.
Ei au participat și au câștigat concursuri pentru granturile Președintelui
Federației Ruse și Guvernul RF (Tabelul 2). 46 de lectori din diferite
universități au reușit să pregătească un curs online în scopuri speciale
pentru a se familiariza și aplica pe viitor metodologia propusă.
Absolvenților li s-a cerut să lase un feedback la sfârșitul studiului. Iată
câteva dintre ele: „există o mulțime de informații noi, în ciuda
conștientizării mele cu privire la subiect;” „Impresiile sunt pozitive.
Cursul este informativ, util și profesionist. Conținutul este centrat pe
practică;” „Cursul este eficient, cunoștințele pot fi aplicate în practică,
conținuturi interesante și accesibile;” „Toată informația este semnificativă
și centrată pe practică.”
4. Discutie
Rezultatele unui sondaj de studenți care au finalizat cursul online de
cercetare științifică de bază au fost prezentate mai jos (Tabelul 1).
Machine Translated by Google

6 Educație Internațională de Cercetare

Tabelul 1: Rezultatele sondajului studenților care au absolvit cursul de cercetare a oferit: o activitate creativă; o șansă de a deveni autoîmplinit;
științifică de bază. capacitatea de a câștiga bani; posibilitatea de a alege o carieră; și
altele (respondenții oferă propriul răspuns).
Întrebări cu răspunsuri multiple Cantitate eliberată (1) Sunteți gata să participați
Conform răspunsurilor, autorii pot spune că respondenții intervievați
la cercetare și organizarea de evenimente științifice?
care conectează cercetarea științifică de posibilitatea de a deveni
da 185 autoîmpliniți (67,7%), câștiguri (62,3%) și viitoare carieră (56,6%).
Nu 57

(2) Sunteți gata să participați la activități extracurriculare la universitate în A patra întrebare află de când este mai bine să angajăm
general? studenții în cercetarea științifică. În cele din urmă, cel mai mare număr
da 188 de respondenți (41,7%) au răspuns „din al doilea an”, celelalte
nu 54 răspunsuri au sunat cam la fel (16–20%).
(3) Cu ce este asociată cercetarea și dezvoltarea (respondenții oferă
propriul răspuns)? Conform datelor prezentate în Tabelul 2, fiecare student a publicat
O activitate creativă O 144
o lucrare științifică. Mulți dintre ei au publicat chiar și mai multe lucrări
șansă de a deveni auto-împlinit 164
151
individual sau în cooperare cu colegii lor. se presupune că realizarea
O capacitate de a câștiga bani
137 este benefică în implicarea studenților în cercetarea științifică. Este
O posibilitate de a alege o carieră Alții (4)
De când ar trebui să se angajeze studenții 54 important pentru elevi să folosească acele abilități pe care le-au cerut
în activități de cercetare? Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 și să le stăpânească în continuare în viitor. De asemenea, a fost evaluat
41 pozitiv atât de lectori, cât și de reprezentanții companiei în timpul
101 stagiului. este dovada metodologiei valoroase aplicate. Lectorii care
52 au urmat cursul online dezvoltat l-au evaluat pozitiv. Monitorizarea
48
activității științifice a unor astfel de lectori nu a fost un scop special al
experimentului. Totuși, conform motivelor indirecte, aceștia au
fost influențați pozitiv și de urma cursului online. Autorul a amenajat
un club social (forum) unde au fost discutate problemele cercetării
Tabelul 2: Răspunsul cantitativ al studenților care au absolvit cursul de cercetare
studenților și a fost trimisă o listă de conferințe științifice. Colegii și-au
științifică de bază.
găsit colegi de gândire. Ei au reușit să depășească dificultatea
Index Valoare metodologiei propuse. Se sprijină reciproc în cercetarea științifică și
(1) numărul de studenți care au publicat un științific evenimente și au o mulțime de lucrări științifice. Participarea la
lucrare (pe cont propriu sau în cooperare cu colegii lor de 86 experimentul educațional a făcut ca cercetarea științifică a lectorilor
echipă) (2) numărul de studenți care au publicat două lucrări să fie mai intensă. Rezultatele experimentului au depins în mare
științifice (pe contdepropriu
numărul sau
studenți în cooperare
care au publicatcutrei
colegii lor) multe
sau mai (3) lucrări măsură de lectori, deoarece aceștia au făcut cea mai mare parte a
științifice (pe cont propriu sau în cooperare cu colegii lor) 62
muncii pentru a implementa metodologia propusă. Astfel de fapte
corespund destul de bine unor studii similare.
94

(4) Un număr total de lucrări științifice publicate (5) e numărul 457

de studenți care solicită burse de cercetare (6) e numărul de burse de 63

cercetare pentru studenți
concursurile câștigate
științifice (7) e numărul
studențești de câștigători
(8) e numărul la
de studenți 28
care aplică
studenți
pentru
care
o bursă
au avut
științifică
o bursăsemestrială
științifică semestrială
(9) e numărul
(10)de
e
54
numărul de studenți având președintele
5. Concluzii
123
Rezumând cele spuse, metodologia propusă a primit aprobare și se
87 pot face concluzii.
Este necesar un curs special pentru a pregăti studenții în
Federația Rusă sau Guvernul Rusiei 18 cercetarea științifică. La pregătirea unui astfel de curs, este necesar să
Granturi ale federației se realizeze un proiect de cercetare demoeducațională, iar un student
trebuie să parcurgă toate etapele cercetării științifice. Disciplinele
profesionale din curriculum ar trebui completate cu subiecte legate
Prima întrebare întreabă dacă respondenții doresc să accepte de cercetarea științifică. De asemenea, este necesar să se stimuleze
să participe la cercetarea științifică și să organizeze evenimente și
interesul pentru acest tip de activitate disciplinară prin obținerea unor
științifice. majoritatea respondenților au răspuns afirmativ. Aceasta credite mai bune sau a unor note de examen. Studenții cu realizările
înseamnă că sunt pregătiți să participe la acest gen de activitate științifice combinate ar trebui să participe la concursuri pentru burse
(76,4%). A doua întrebare a clarificat dorința elevilor la alin superioare în știință și la cererile de granturi.

participa la activități sociale universitare în general. se spune

Lectorii ar trebui să li se predea metodologia propusă printr-un
respondenții care au răspuns afirmativ au fost 77,6%. curs special online. Lectorii departamentului aferent ar trebui să creeze
A existat o întrebare cu răspunsuri multiple „Cu ce este asociată o atmosferă de participare comună pentru studenți și interes pentru
cercetarea și dezvoltarea?” Au fost mai multe opțiuni cercetarea lor științifică.
Machine Translated by Google

Educație Internațională de Cercetare 7

Metodologia dezvoltată pentru organizarea cercetării științifice [17] DH Jonassen, „Obiectivism versus constructivism: avem nevoie de o
cu studenții poate fi îmbunătățită, scalată și utilizată în universități în nouă paradigmă filozofică?”, Cercetare și dezvoltare în domeniul
viitor. tehnologiei educaționale, voi. 39, nr. 3, p. 5–14, 1991.
[18] L. Steffe și J. Gale, Constructivism in Education, Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., Mahwah, NJ, SUA, 1995.
Disponibilitatea datelor [19] IB Kamenskaya și AI Kamenskiy, „Munca de cercetare științifică a
studenților filologici: organizare și câștiguri esențiale”,
Datele folosite pentru a susține concluziile acestui studiu sunt Procedia-Științe sociale și comportamentale, voi. 154, p. 209–213,
disponibil de la autorul corespunzător, la cerere. 2014.
[20] E. Vorobyeva și P. Ermakov, „Formarea studenților la psihologie în
Conflicte de interes metodele științifice de cercetare”, Procedia Social and Behavioral
Sciences, voi. 191, p. 2699–2703, 2015.
Autorul declară că nu există conflicte de interese. [21] S. Winn, „Learning by doing: teaching research methods through
student participation in a commissioned research project”, Studies
in Higher Education, vol. 20, nr. 2, p. 203–214, 1995.
Referințe
[22] S. Court și M. Molesworth, „Developing teaching strategies for
[1] R. Breen, A. Brew, A. Jenkins și R. Lindsay, Reshaping Teaching in
research methods that are appropriate to the learning styles of
Higher Education: A Guide to Linking Teaching with Research,
marketing communication students,” Journal of Marketing
Routledge, Abingdon, Marea Britanie, 2003.
Management, vol. 19, nr. 5-6, p. 675–697, 2003.
[2] AV Ruchina, MV Kuimova, DA Polyushko, AE Sentsov și ZX Jin, „rolul
[23] PM Poindexter, „Un model pentru predarea și învățarea eficientă în
muncii de cercetare în formarea masteranzilor care studiază la
metodele de cercetare”, Jurnalism și Mass Communication Educator,
universitatea tehnică”,
vol. 52, nr. 4, p. 24–36, 2016.
Procedia-Științe sociale și comportamentale, voi. 215, p. 98–101,
[24] J. Fenwick, „Unele probleme ale metodei de predare a cercetării în
2015.
politicile publice”, Teaching Public Administration, vol. 12, nr. 2, p.
[3] H. Babamohamadi, F. Daihimfar, H. Chahrpashloo, M. Hamidi și M.
77–81, 2016.
Kahouei, „Abordarea și funcția studenților universitari în procesul
[25] R. Monson, „Grupuri care lucrează: realizarea studenților în proiecte
de cercetare: un studiu transversal”, Koomesh, voi. 19, nr. 2, p. 412–
de cercetare de grup și efectele asupra învățării individuale”,
420, 2017.
Teaching Sociology, voi. 45, nr. 3, p. 240–251, 2017.
[4] B. Denham, „Predarea metodelor de cercetare pentru studenți”,
[26] WE Lovekamp, SD Soboroff și MD Gillespie, „Angajarea studenților
Educator în jurnalism și comunicare de masă, vol. 51, nr. 4, p. 54–
în proiecte de cercetare prin sondaj prin metode de cercetare și
62, 2016.
cursuri de statistică”, Teaching Sociology, voi. 45, nr. 1, p. 65–72,
[5] DF Edwards și J. atcher, „A student-centred tutor-led approach to
2016.
teaching research methods”, Journal of Further and Higher
[27] RK Schutt, HM Blalock Jr. și TC Wagenaar, „Obiective și mijloace
Education, vol. 28, nr. 2, p. 195–206, 2004.
pentru cursurile de metode de cercetare”, Teaching Sociology, voi.
[6] NV Kozlova și IV Atamanova, „e dezvoltare a motivației studenților
11, nr. 3, p. 235–258, 1984.
pentru munca de cercetare”, Procedia Social and Behavioral Sciences,
[28] N. Martyushev, E. Sinogina și U. Sheremetyeva, „Sistemul de
voi. 93, p. 498–502, 2013.
motivare al studenților și personalului didactic al instituțiilor de
[7] OV Akulenko, „efectul cercetării științifice a studenților universitari
învățământ superior pentru realizarea lucrărilor de cercetare”,
în formarea viitorilor profesioniști”, Contemporary Society, Education
Procedia-Științe sociale și comportamentale, voi. 166, p. 265– 269,
and Science, nr. 2, p. 66–72, 2005. 2015.
[8] SL Danilchenko, „Cercetarea științifică a studenților: formarea
[29] L. Brennan, T. Cusack, E. Delahunt, S. Kuznesof și S. Donnelly,
creativității științifice a tinerilor universitar”, Mediul științific și
„Conceptualizările academicilor ale legăturii de predare a cercetării
educațional: perspective de dezvoltare, nr. 3, p. 81–91, 2005.
într-o universitate irlandeză intensivă în cercetare: un cadru dinamic
pentru creștere și dezvoltare” Învățare și instruire, în presă.
[9] WS Anthony, „Învățarea a descoperi reguli prin descoperire”,
Journal of Educational Psychology, vol. 64, p. 325–328, 1973.
[30] MB Hesse și C. Schubert, „Angajarea studenților în cercetare:
[10] HS Barrows și RM Tamblyn, Problem-Based Learning: An Approach
proiectarea și dezvoltarea unui proiect de cercetare pe un semestru,
to Medical Education, Springer, New York, NY, SUA, 1980.
bazat pe cursuri”, Journal of Academy of Nutrition and Dietetics, voi.
118, nr. 7, p. 1173–1177, 2017.
[11] DH McBurney, „Metoda problematică de predare a metodelor de
[31] M. Garner, C. Wagner și B. Kawulich, Teaching Research Methods in
cercetare”, Teaching of Psychology, voi. 22, nr. 1, p. 36–38, 2016.
the Social Sciences, Ashgate Publishing, Farnham, Marea Britanie,
2009.
[12] TH Davis, GS Wagner, G. Gleim și colab., „Învățarea bazată pe
[32] PA Kirschner, J. Sweller și RE Clark, „De ce îndrumarea minimă în
probleme a abilităților de cercetare”, Journal of Electrocardiology,
timpul instruirii nu funcționează: o analiză a eșecului predării
voi. 39, nr. 1, p. 120–128, 2006.
constructiviste, de descoperire, bazată pe probleme, experiență și
[13] S. Papert, Mindstorms: Children, Computers, and Powerful Ideas,
bazată pe investigare”, psiholog educațional. , vol. 41, nr. 2, p. 75–
Basic Books, New York City, NY, SUA, 1980.
86, 2006.
[14] FJ Rutherford, „Rolul anchetei în predarea științei”,
[33] D. Luchaninov, R. Bazhenov și N. Bazhenova, „Dezvoltarea
Journal of Research in Science Teaching, vol. 2, nr. 2, p. 80–84, 1964.
competenței informaționale a studenților: experiență și perspectivă”,
SHS Web of Conferences, vol. 37, articolul 01011, 2017.
[15] M. Healy și A. Jenkins, Developing Undergraduate Research and
Inquiry, Academia de Învățământ Superior, York, Marea Britanie, 2009.
[16] D. Boud, R. Keogh și D. Walker, Reflection: Turning Experience into
Learning, Routledge, Abingdon, Marea Britanie, 2013.
Machine Translated by Google

Dezvoltarea copilului
Cercetare

Autism Patologie Asistență medicală Durere

Cercetare și tratament Cercetare Internațională Cercetare și practică Cercetare și Management
Hindawi Hindawi
Hindawi Hindawi Hindawi
www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018

Educa ie Studii urbane

Cercetare Internațională Cercetare
Hindawi
Hindawi
www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018

Trimiteți manuscrisele la
www.hindawi.com

Comportamental

Neurologie Tulburari de somn

Hindawi Hindawi
www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018

Gerontologie actuală
& Cercetare în geriatrie

Jurnalul Internațional al Jurnalul Internațional al Jurnalul de Cercetarea și tratamentul

Cercetarea populației
Boala Alzheimer Educație Biomedicală depresiei
Hindawi Hindawi Hindawi Hindawi
www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 Hindawi Volumul 2018
www.hindawi.com

Psihiatrie Parkinson
Jurnal Boala

Jurnalul de Jurnalul de
Schizofrenie
Cercetare și tratament
Dependenta
Cercetarea îmbătrânirii
Hindawi Hindawi Hindawi Hindawi Hindawi
www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018 www.hindawi.com Volumul 2018