CAZACU RODICA, GRUPA 125, DREPT PUBLIC
Nr Avantaje ale
.o parlamentarismului
1. Dreptul de a demite guvernul,
în republica parlamentară, face
posibilă o reacție mai rapidă a
sistemului, în situațiile în care
acesta a comis erori grave în
actul de guvernare.
Dezavantaje ale
parlamentarismului
Parlamentarismul nu poate
exista fără parlament, baza lui
o constituie anume un
parlament puternic şi
plenipotenţiar. Însă
parlamentarismul constituie,
totodată, calitatea superioară a
parlamentului care poate fi
pierdută de acesta. Parlamentul
poate exista fără elementele de
bază ale parlamentarismului,
fapt caracteristic pentru
regimurile autoritare.
Un alt dezavantaj ar fi
instabilitătea puterii executive
(organele ei sînt formate de
parlament) şi
profesionalismului redus al
parlamentelor.
Cadrul Propuneri de perfecționare
legislativ
pertinent
Cârnaţ T. Drept
constituţional. Guvernarea trebuie să fie
Ediția a 2-a. exercitată de oameni de stat
Chişinău: Print- capabili, recunoscuţi pentru
Caro SRL, 2010.
competenţa şi respectabilitatea de
care dau dovadă. Aceste
persoane să fie de o calitate
politică, profesională şi morală
extraordinare pentru a realiza un
progres veridic în ceea ce
priveşte organul reprezentativ al
statului. Cred cu tărie că într-un
sistem unde oamenii de stat au o
conştiinţă politică, civică şi
morală ridicată, precum şi
pregătirea necesară,
implementarea unuia dintre
aceste modele are din start o
şansă de succes.
Ţara noastră ar trebui să păstreze
acel model unicameral, similar
celui finlandez sau altor state
europene, în care parlamentul
monocameral este perfect

2. Marea majoritate a opiniilor
exprimate în literatura de
specialitate occidentală cu
privire la regimul parlamentar
consideră că acesta este un
sistem de echilibru între
Regimul parlamentar „fabricat”
în țară a permis ca întreaga
putere în stat să fie concentrată
în mâinile partidului aflat la
guvernare care, deținând
majoritatea parlamentară,
dictează legile în stat,
asigurând executarea lor cu
ajutorul guvernului loial pe
care l-a format și, pentru a crea
o atmosferă democratică, a
învestit în funcție un șef de stat
„marionetă” (iar mai nou, a
permis poporului să-și aleagă
un șef de stat cu același rol). Pe
fonul acestei realități este greu
de acceptat ideea că doar
prezidențialismul prezintă
pericolul alunecării spre
dictatură. După cum se
dovedește, și regimul
parlamentar, cât de democrat
nu s-ar pretinde, este în stare să
genereze, să dezvolte și să
mențină dictaturi reale.
Problemele politice sunt și mai
grave, deoarece pot provoca o
anume paralizie a sistemului.
În fapt, dacă președintele și
majoritățile parlamentare nu
provin din aceeași parte a
funcţional.
O posibilă soluție pentru
optimizarea sistemului, destul de
Constituţia
frecvent vehiculată în doctrină și
Republicii
Moldova din
studiile de specialitate, rezidă în
29.07.1994. transformarea Republicii
Republicată: Moldova într-o republică
Monitorul prezidențială, ceea ce ar garanta
Oficial al implicit atât o stabilitate politică,
Republicii cât și o dezvoltare în ascensiune
Moldova
a societății, garantată de
nr.78/140 din
29.03.2016. responsabilitatea și răspunderea
reală a factorilor de decizie.
Alegerea directă a șefului de stat
– cel mai important demnitar în
cadrul statului – are o
semnificație deosebită. De aici și
necesitatea investirii acestuia ar
trebui să fie cu atribuții
 puterea executivă și cea
legislativă, realizat în cadrul
unei colaborări între ele. În
general, este considerat cel mai
democratic sistem politic,
recomandabil mai ales statelor
ce au pășit pe calea
modernizării.
3. Vorbind despre condițiile de
care depinde vitalitatea
acestuia, atragem atenția asupra
uneia dintre cele mai
importante, și anume instituția
partidelor politice, care are un
rol crucial în mecanismul
sistemului dat.
eșichierului politic, pot apărea importante, nu doar formale de
tensiuni, pentru care nu există reprezentare.
practic mecanisme de depășire.
Criza partidelor contemporane Codul electoral Sistemul prezidențial prezintă
creează unele suspiciuni în nr. 1381-XIII  avantajul că șeful statului este și
din  21.11.1997
raport cu eficacitatea lor ca șeful guvernului, astfel că în
Republicat:
instituții centrale ale Monitorul republica prezidențială (SUA)
democrației reprezentative. Oficial al sau semi-prezidențială (Franța,
Altfel spus, parlamentarismul a R.Moldova Rusia), șeful statului dispune de
depășit apogeul dezvoltării sale nr.451-463/768
din 29.12.2017 o mai mare putere, fuzionând cu
istorice și servește la moment
puterea executivă și devenind
interesele corporațiilor
Regulamentul șeful acesteia (SUA) sau se
financiare și politice, ceea ce Parlamentului;
nu reflectă progresul social . poziționează asupra celor trei
De aici, se consideră că în Statutul puteri, având un rol de arbitru
sistemul parlamentar pericolul deputatului în (Rusia) .
principal îl prezintă nu relațiile Parlament;
executiv-legislativ, cu atât mai
Legea privind
mult că parlamentul poate partidele
demite orice cabinet, dar politice;
relațiile inter-partiinice, Instrucțiune
întrucât într-un sistem de privind În statele în care instituțiile
partide fărîmițat întotdeauna circulația
proiectelor de sociale și politice sunt slab
este greu de a forma guvernul, dezvoltate, vacuumul este
acte legislative
iar ca efect crește instabilitatea în completat de o putere
guvernamentală . Parlament;

4. Supremaţia parlamentară este
garantul regimurilor
democratice, iar activitatea
guvernului nu poate fi alta decît
cea rezultată din principiul
separației puterilor în stat.
 De exemplu în România,
reprezentarea mai slabă a
poporului de către parlament,
considerat în Constituţie drept
organ reprezentativ suprem şi
singurul legiuitor din ţară, este
unul dintre dezavantajele
parlamentarismului.
Parlamentarismului îi este
caracteristică instabilitatea
puterii executive, determinată
de posibilitatea exprimării
votului de neîncredere de către
parlament, ca rezultat al
pierderii susținerii din partea
majorității parlamentare.
prezidențială consolidată.
Regulamentul de
organizare și Trecerea treptată a sistemului
funcționare a politic moldovenesc de la
Secretariatului
prezidențialism,
Parlamentului
RM; semiprezidențialism la
parlamentarism poate fi apreciată
ca o devoluție cu grave
repercursiuni asupra democrației
moldovenești, metaforic vorbind
democrația fiind „redefinită” din
„puterea poporului pentru popor”
în „puterea poporului în
detrimentul poporului”, dar în
favoarea reprezentanților săi
(reprezentanți ce la moment,
având gustul puterii, sfidează
flagrant legalitatea și valorile
constituționale doar să o
mențină).
LEGE În sistemele parlamentare este
pentru nevoie de o diferențiere clară
adoptarea între puterea legislativă și
Regulamentului executivă. Autoritatea legislativă
Parlamentului* în statele parlamentare exercită
nr. 797-XIII  două funcții incompatibile: de
din  02.04.1996 legiferare și de susținere a
  cabinetului de miniștri.În statele
parlamentare doar formal se
Republicat:
În teza de doctorat elaborată de
Serghei Mişin: Caracteristica
constituţională a
parlamentarismului din
Republica Moldova: studiu
juridico-comparativ, autorul
concluzionează că
parlamentarismul contemporan
se caracterizează prin cîteva
trăsături: existenţa instituţiei
reprezentării; alegeri libere, ca
mijloc de formare a instituţiei
reprezentative; supremaţia
legii; separaţia puterilor;
compromisul dintre politica
guvernului şi dorinţele politice
ale parlamentului; mandatul
liber al deputaţilor
parlamentului; colaborarea
reală şi eficientă a
parlamentului cu societatea
civilă [141, p. 67].
Regimul parlamentar a apărut
ca un regim liberal, deoarece a
pus capăt absolutismului
monarchic, fiind instrumentul
prin care voinţa populară a
reuşit să se afirme şi să se
manifeste, iar omul, ca
personalitate, ocupă locul
central în stat.
Monitorul recunoaște prioritatea puterii
Oficial al legislative. În realitate, domină
R.Moldova,
puterea executivă.
nr.50/237 din
07.04.2007 Doar alegerea directă a
Președintelui ține de dimensiunea
semi-prezidențială a regimului
nostru, în rest tot sistemul
constituțional funcționează după
regulile specifice regimului
parlamentar. Răspunderea
politică a Guvernului numai în
fața Parlamentului, concentrarea
prerogativelor puterii executive
în mâna Premierului, votul de
învestitură a Guvernului,
moțiunea de cenzură,
posibilitatea disoluției reciproce
a executivului și legislativului
sunt doar câteva exemple în acest
sens.
Ar fi optimă alegerea uneia
dintre cele două tipuri de
regimuri: prezidențial sau semi-
prezidențial, cu înzestrarea
șefului de stat cu prerogative
executive reale similare celor
deținute de Președintele Franței.
Într-un stat bine organizat ar
trebui ca puterea de a face legile
să fie încredinţată unei adunări
special convocate în acest scop,
însă după ce legile au fost
adoptate, adunările ar trebui să se
separe şi să se supună legilor pe
care le-au acceptat.