COMUTAŢIA CIRCUITELOR.

PROCESE TRANZITORII
Generalităţi. Ipoteze
Echipamentele de comutaţie sunt solicitate termic, electrodinamic şi dielectric, în
special în regimurile de avarie, datorită curenţilor de scurtcircuit şi supratensiunilor
care apar .
Stabilirea nivelului curenţilor de scurtcircuit şi a supratensiunilor permite
evaluarea solicitărilor, respectiv valoarea temperaturilor, forţelor electrodinamice
sau eforturilor mecanice corespunzătoare solicitării.
Comutaţia circuitelor, respectiv închiderea (conectarea) sau deschiderea
(deconectarea) circuitelor, corespunde trecerii sistemului de la o stare închis/deschis la
alta, ceea ce înseamnă trecerea de la un nivel al parametrilor (curenţi/tensiuni) la un alt
nivel superior valoric.
Ipotezele ce stau la baza analizei proceselor de comutaţie sunt:
se consideră reţeaua cu parametri concentraţi ;
o circuitele sunt liniare, deşiexistă echipamente cu miez de fier care la
scurtcitcuit se saturează ;
o curentul nominal se neglijează în raport cu curentul de scurtcircuit ;
o comutaţia are loc fără arc electric.se folosesc teoremele
comutaţiei
1. CONECTAREA CIRCUITELOR. PROCESE TRANZITORII
1.1.Conectarea la tensiune continuă a unui circuit cu rezistenţă R şi
inductivitate L
R

U i(t) L

Ecuaţia de tensiuni a circuitului este:

di
U  R i  L
dt ,
 unde i t  este curentul din circuit pe durata conectării. Soluţia acestei ecuaţii este:

it  
U
R

 1  e t /  
Variaţia tensiunii la bornele inductanţei, pe durata conectării (cand curentul
variaza):
u t   U  e  t / 
L

S-a notat R , constanta electromagnetică de timp a unui circuit R şi L.
În figura 1 sunt graficele de variaţie ale curentului şi tensiunii pe durata conectării.

Figura Graficele tensiunii şi curentului conectarea unui circuit RL la tensiune continuă

pentru două valori ale rezistenţei

1.2.Conectarea la tensiune continuă a circuitului cu rezistenţă R şi capacitate C:

C
U uc
Ecuatia de tensiuni a circuitului:
1
C
U  R i  idt

du c
it   C 
Ţinând cont că : dt , prin înlocuire în ecuaţia de tensiuni de mai sus, rezultă :
du c
U  R C  uc
dt ,
cu soluţia , care reprezintă variaţia tensiunii la bornele capacităţii :

uc t   U 1  e t / 
Variaţia curentului prin circuit pe durata procesului tranzitoriu :
U t / 
i t   e
R
unde   R  C este constanta electromagnetică de timp.

Figura Graficele curentului şi tensiunii conectarea unui circuit RC la tensiune continuă

pentru două valori ale capacitatii

1.3.Conectarea la tensiune continuă a unui circuit cu rezistenţă R, inductivitate L şi

capacitate C
R L

C
U i uc

Vom considera următoarele cazuri :

 1.3.1 Condiţii iniţiale nule (condensator neîncărcat – caderea de tensiune
initiala pe condesator este nula)
1  R
o 
Cu notaţiile L  C - pulsaţia ideală a circuitului, = 2  L - factor de amortizare,
   2  2
tg  1 0
1 , pulsatia reală de oscilatie a circuitului
Regimul de oscilaţie depinde de semnul pulsaţiei 1 .

Pentru 0   se obţine valoarea critică a rezistenţei din circuit

2 2

1 Rcr2 Rcr L ZC L
2
LC = 2L 2 = C = C
Prin urmare, dacă:

 R  Rcr regim de oscilaţie este periodic amortizat

 R  Rcr regimul de oscilaţie este aperiodic amortizat.

Folosind calculul operational, funcţiile curentului şi tensiunii, in domeniul timp :

U  cos1  t    
it   e  t sin 1  t uc t   U 1(t )  e  t 
1  L ,  cos  ,

1.3.2. Condiţii iniţiale nenule (condensator cu sarcini reziduale, deci caderea de

tensiune pe condensator uo, este diferita de zero, pozitiva sau negativa)

Cu schema operaţionala cu surse cf condiţiilor iniţiale, L  io respectiv  uo / p, p  j  

pL Lio
R

1/p
U/p
-uo/p
 Funcţia original inndomeniul timp a curentului, aplicând transformata inversă
Laplace:
U   t
i t   e sin(1t   )
1L
U  u0    L  i0
U"  U ω1Li
unde am notat cos  , conform figurii
φ Li0 u0

Tensiunea la bornele condensatorului se obţine din ecuaţia de tensiuni:

di 1
uc t  U  L uc t  U  U e  t cos(1t     )
dt , cos

Figura Graficele curentului şi tensiunii conectarea unui circuit RLC la tensiune continuă
pentru două valori ale rezistenţei: regimul periodic respectiv aperiodic de oscilaţie

tg
Pentru condiţii iniţiale nule: u0  0 , i0  0 , se poate aproxima =0,    1 , tg  0 şi
in consecinta

uc t  U 1  e  t cos 1t 
Valoarea maximă a tensiunii poate fi u c max  2  U .
Deci, tensiunea condensatorului trebuie sa fie cel puţin egală cu dublul tensiunii sursei.

Pentru conditii initiale nenule u0   U (condensatorul a rămas încărcat invers), tensiunea

maximă pe condensator poate fi chiar 3U.
Analizand modul de variatie ale curentului si tensiunii se poate concluziona :
  La conectarea circuitului conţinând condensatoare apar şocuri de curent. Ce
pot fi evitarea şocurilor de curent prin conectarea unor rezistenţe în serie, pe
durata conectarii.
 Tensiunea pe condensator poate deveni dublă faţă de tensiunea sursei, în
condiţii iniţiale nule, sau chiar maxim 3U, dacă condensatorul C este încărcat
cu polaritate negativă.
Conectarea studiată este similară cu conectarea liniei în gol în reţelele energetice

C
+
- G

Înainte de conectare linia ar putea fi încărcată invers (la conectarea rapidă), astfel încât
pot apărea supratensiuni până la 3U, fără unde reflectate. Conectarea liniilor în gol se
face printr-o rezistenţă care să limiteze supratensiunile.