Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exam Rs
Exam Rs
Funcțiile:
De barieră; trofică; plastică; de amortizare; de fixare.
Din punct de vedere topografic, distingem un parodont de înveliş şi parodont de susținere. Cel de
înveliş este prezentat de fibromucoasa gingivală, care acoperă apofiza alveolară şi înconjoară
coletul dintelui, realizîndu-ṣi funcția sa prin intermediul ligamentelor supraalveolare pe care
le conține.
Gingia formează papilele interdentare, iar la nivelul coletului participă la formarea sulcusului
dentogingival. Această formațiune înconjoară fiecare dinte și este limitată de smalțul dentar şi
epiteliul de inserare. Parodontul de susținere este format din cementul radicular, periodonțiu
şi apofiza alveolară.
Cementul este un țesut mezenhimal calcificat care acoperă suprafața rădăcinii dentare. Grosimea
stratului de cement radicular crește o dată cu vîrsta; el conține fibre de colagen dispuse
paralel cu suprafața rădăcinii, precum şi fibrele lui Sharpay, calcificate în zonele profunde şi
care continuă în stratul periodontal cu fibrele de colagen ce formează ligamentele
alveolodentare.
Apofiza alveolară este alcătuită din două plăci osoase compacte (substanța corticală) între care
este situat stratul de substanță spongioasă destinată pentru implantarea dinților ṣi suportul
fibromucoasei.
Periodonțiul este tesutul conjunctiv cu o structură diferențiată ce ocupă spațiul periodontal şi este
format din fibre ligamentare principale şi secundare, țesut conjunctiv lax, în care găsim celule
conjunctive şi epiteliale, vase sangvine şi limfatice, nervi. Fibrele ligamentare sînt de natură
colagenă și realizează legătura între rădăcina dintelui şi apofiza alveolară. Ele sînt dispuse în
fascicule şi în stare de repaus sînt ondulate, au direcție variată şi se prezintă în grupuri
orizontale, oblice şi apicale.
Ligamentele alveolo-dentare îndeplinesc următoarele funcții: fixează dintele de apofiza
alveolară, mențin țesutul gingival strîns aplicat în jurul coletului dintelui, transformă forțele
de presiune în forțe de tracțiune, dispersîndu-le pe toată suprafața substanței corticaie,
amortizează presiunile ocluzale şi protejează vasele şi nervii de strivire. Aceste structuri
permit ca dintele supus presiunii sä nu pătrundă în alveolă decît lent. Din cele relatate mai sus
reiese că parodontul are o valoare morfofuncțională bine definită, iar patologia acestui
complex interẹsează întreaga dinamică evolutivă a tuturor componentelor respective.
Factori locali:
Cauzali: biofilmul bacterian;
Favorizanţi: tartrul dentar; trauma ocluzală; cariile dentare edentaţia; anomaliile dento-
maxilare; parafuncţii, obiceiuri vicioase; factori iatrogeni;
Parodontita este afectiunea al carei proces inflamator gingival se extinde asupra altor tesutur ale
parodontiului.
Se caracterizeaza prin distructia progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului
interdentar.
In forma grava pacientii acuza dureri in procesul de masticatie, uneori spontane, schimbarea
pozitiei dintilor, aparitia spatiului intre dinti, supuratie periodica.
In procesul de manifestare a parodontitei grave masticatia devine anevoioasa datorita lipsei unor
dinti si migrarii altor. Aparitia mirosului bucal neplacut.
La examenul clinic obiectiv al caviratii bucale se constata deformarea accentuata a gingiei pe
seama proliferarii
granulatiilor, infiltratiei inflamatorii si hiperemiei de staza.
Papilele gingivale adera fragil la suprafata dintilor.
Se constata depuneri de tartru, placa microbiana, resturi alimentare.
Datorita singerarii accentuate bolnavii nu-si mai spala dintii contribuind la progresarea
proceslului.
LA sondare se constata pungi de 5-7 mm si mai mult. Dintii au migrari patologice de gradul 2-3..
Se atesta deplasari ale dintilor in forma de evantai.
La examenul radiologic( paraclinic) se determina distructie ale tesutului osos de gradul 2-3,
focare de osteoporoza, pungi osoase.
Antecedente personale:
Ne interesează date personale care influenţează apariţia şi evoluţia parodontopatiei:
Boli ale copilăriei
Dacă a purtat aparate ortodontice, deoarece acestea sunt urmate de multe ori de parodontopatii.
Alte afecţiuni dentare.
Afecţiuni de sistem care influenţează terenul - răspunsul imun:
• alergii la praf, la înţepături de insecte, la alimente, medicamente;
• reumatism, tuberculoză, hepatită, afecţiuni renale, afecţiuni ale tubului digestiv,
afecţiuni ale pielii, tulburări neurovegetative, nevroze, boli endocrine,
afecţiuni cardiace, modificări ale circulaţiei sanguine;
• boli de nutriţie (diabet) unde apare de obicei parodontopatia;
• avitaminoze (boli diferite care predispun la parodontopatie);
• afecţiuni pulmonare – boli obstructive pulmonare;
• boli de sânge – anemii, trombocitopenii, trombocitoză, leucemie, etc.
• modificări de dinamică vasculară – vâscozitate (VSH), acrocianoză, T.A. modificată,
ateroscleroză, arterită, modificări de ritm cardiac, stenoză şi insuficienţă cardiacă sau
aortică, etc;
• diferite infecţii, în special renale, colecistită;
• stresuri, oboseală, condiţii grele de muncă, de efort, regim de viaţă;
• boli ale sistemului osos – osteoporoză, reumatism cronic degenerativ, spondilite,
spondiloze, artrite, artroze, etc. care influenţează structura osului maxilar;
• SIDA, HIV.
Examen clinic
A. Examenul clinic general
Ne interesează:
vârsta biologică, postura, afecţiuni generale menţionate de pacient, comportament, reacţii
emoţionale (anxios), tip de sistem nervos echilibrat sau nu; dacă colaborează, etc.
este îndrumat la medicul generalist pentru precizarea diagnosticului general, se fac analize de
laborator.
B. Examenul clinic stomatologic obiectiv: exobucal, endobucal.
Examenul clinic exobucal
facies – culoarea tegumentelor, reacţii vegetative (transpiraţie, paloare);
normă de faţă, normă de profil, simetrie.
Se notează: “tegumente de aspect normal, profil drept, convex, concav, etaje egale, treaptă labială
normală sau inversată, şanţuri ale feţii simetrice, şterse, adânci, etc.”;
puncte dureroase (prin palpare):
- puncte sinuzale,
- punctele de emergenţă ale nervilor feţii.
deformări ale conturului feţei – prezenţa unor tumori, tumefacţii, abcese; notăm “tumefacţie,
deformare, înfundare în regiunea”, etc;
pareze, parestezii, paralizii faciale, roşul buzelor, fanta palpebrală;
obiceiuri vicioase – respiraţie orală (buze uscate), deglutiţie infantilă, masticaţie unilaterală, etc;
ATM – deschidere normală sau nu, în arc sau nu, fără deviaţie de la linia mediană sau nu, într-un
timp, în doi timpi, cu sau fără cracmente, crepitaţii, durere articulară, etc.;
ganglioni limfatici – palpabili nedureroşi sau dureroşi, aderenţi, etc. în regiunea submaxilară sau
cervicală, etc.;
glande salivare – palpabile dureroase sau nu, inflamaţie, etc.
Testul de percuție. Percuția longitudinală sau transversală, moderată, a dinților este urmată de un
sunet distinct, clar, la dinţii cu parodonțiul marginal normal, și de un sunet înfundat, mat, la
dinții parodontici.
Testul la solicitare dentară prin presiune: Asupra unui dinte frontal inferior se exercită, pe fața
vestibulară, timp de fermă, moderată ca intensitate. La parodontotici, după solicitare, se
resimte dureroasă sau parestezică a cărei durată variază de la 20 un minut sau mult, în funcție
de gradul de afectare a parodonțiului marginal.
Parodontometria - este o metodă clinică de măsurare și evaluare înainte și în cursul tratamentului
(după/înaintea celui chirurgical) a retracției gingivale, a adâncimii pungilor parodontale
adevărate și gradului de mobilitate.
Dentoparodontograma este o metodă de înregistrare grafică îmbolnăvirii marginal, pe diagramă
a feței vestibulare și orale a arcadelor dentare. Reprezentarea semnelor de îmbolnăvire se
face: pentru retracția gingivală, cu albastru; pentru adâncimea pungilor parodontale, cu
roșu. Intervalul între două linii orizontale corespunde unei distanțe 2 mm. Pentru schitarea
gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile îngroşate situate în zona ocluzală este de 1
mm. La examinări ulterioare, liniile sunt marcate întrerupt și oferă imagine sugestivă a
modificărilor după tratament.
N — norma; O — lipsa dintelui; 1/4 — resorbţia ţesutului osos de gradul I; 1/2 — resorbţia
ţesutului osos de gradul II; 3/4 — resorbţia ţesutului osos de gradul III. Dacă gradul de
resorbţie este mai pronunţat, dintele este considerat absent.
1.Creșterea lățimii spațiului parodondal 2. Îngroșarea laminei dura 3. Distrucție mai mult
orizontală decât verticală a septurilor interdentare 4. Radiotransparență și condensare a osului
alveolar 5. Resorbție radiculară
Dacă un dinte lipsește, funcția lui e preluată parțial de dintele vecin, astfel apar forțe adăugătoare,
iar capacitatea parodontului de a se adapta la forțele schimbătoare declanșează- forțe de
rezervă. În dependeță de forța musculară, forța de rezistență a parodontului și forței de
masticație, în condiții fiziologice doar 50% din forța parodontului, restul e în rezervă. Forțele
de rezervă pot fi antrenate prin consumarea alimentelor dure.
Ocluzia traumatica – sindrom disfunctional, caracterizat prin solicitari nefiziologice ale unuia
sau a mai multor dinti, capabil sa genereze lezari parodontale apreciabile clinic si radiologic.
• Parodontita apare atunci cand gingivita este lasata netratata si progreseaza. Daca nu
este tratata,aceasta poate duce la caderea dintilor.
• Parodontita cronica la adulti evolueaza lent pe parcursul mai multor ani insa cea a
agresiva incepe in jurul adolescentei sau inainte de varsta de 30 de ani si sufera o
dezvoltare rapida.
• Unele cercetari sugereaza ca bacteriile responsabile de parodontita pot intra in fluxul
sanguin prin tesutul gingiei, afectand posibil inima, plamanii si alte parti ale corpului.
De exemplu, parodontita poate fi legata de boala respiratorie, artrita reumatoida, boala
coronariana sau accident vascular cerebral. Sunt insa necesare mai multe studii pentru
a confirma o legatura.
Complicațiile:
• Migrări Dentare
• Treme diasteme
• Ocluzia traumatica
Redresarile către tratamentul ortodontic se efectueaza la faza ini ială a afec iuni, dupa lichidarea
proceselor inflamatorii, utilizându-se ț ț aparate ortodontice mobilizabile care mai puțin irita
parodontul marginal.
In cazul migrarilor dentare orizontale (înclinari orale, vestibulare), mai ales la nivelul din ilor
frontali, înso ite de apari ia tremelor si ț ț ț diastemelor se utilizează dispozitive mobile cu
plan retoincisiv sau arcuri vestibulare.
La redresarea unuia sau a mai multor dinti înclina i, fara deplasarea apexurilor, in scopul
redistribuirii solicitării fiziologice in ax se ț vor aplica dispozitive ortodontice, care constau
fie din legături cu ate sau sarma, fie din inele de cauciuc in asociere cu placa palatinala cu arc
vestibular.
In cazul vestibularizarii frontalilor, când este redusă DVO, se va ac iona printr-o placa palatinala
cu platou ocluzal in zonele laterale si ț trac iuni cu inele si arcuri asupra dintilor frontali.
Acest aparat se fixează cu fixează cu ajutorul crosetelor tip Adams. ț In unele cazuri sunt
necesare lefuirea selectiva si înăl area ocluziei prin coroane sau gutiere la nivelul
premolarilor sau prin placi ș ț palatinale cu plan ocluzal la nivelul dintilor frontali. Ob inând
incluzia de 2-3 mm la nivelul molarilor sau premolarilor si molarilor ț dupa 4-6 luni, din ii
laterali vor egresa si vor lua contacte ocluzale realizând înăl area ocluziei. Limita ridicării
ocluziei este atinsa ț ț atunci când mi cările mandibulei, dupa îndepărtarea dispozitivului
ortodontic, nu creează contacte premature la nivelul dintilor ș anteriori. In caz de mobilitate a
dintilor frontali (gradul II) cu resorb ia esutului osos alveolar mai mult de ½ si arcadele
dentare edentate in ț ț sectorul lateral, aplicarea plăcii palatinale cu platou ocluzal este
inadmisibila, deoarece aceasta se va solda cu pierderea dintilor frontali inferiori si acutizarea
procesului patologic. Astfel redresarea procesului patologic se efectueaza cu ajutorul unei
placi cu arc de retractiune restabilind DVO cu o gutiera acrilica. Normalizarea pozi iei
mandibulei si a DVO se finalizează cu inarea si protezarea ț ș eficientă.
Scopul slefuiri selective – consta in echilibrarea ocluzală, repartizarea presiunilor func ionale pe
totalitatea din ilor sau pe un nr cat ț ț mai mare, creând condi ii optime de func ionare a
sistemului stomatognat.
Indicații :
- La pacien ii cu o ocluzie traumatica secudara si proces inflamator pronun at acut, lefuirea
selectiva se aplica numai dupa ț ț ș lichidarea procesului inflamator
- La pacien ii care predomina simptomatica de distrofie cu apari ia pungilor parodontale
provocate in marea măsura de ț ț suprasolicitarea func ională, lefuirea se efectuează pana
la/sau in timpul interven ii chirurgicale (chiretajul adânc) ț ș ț
- La pacien ii care prezintă o mobilitatea pronun ată a din ilor cauzată deseori de ocluzia
traumatica, lefuirea se efectuează ț ț ț ș înainte sau concomitent cu tratamentul inflamator
Din cercetările lui Jankelson rezultă că faza funcţională în care punctele premature îşi manifestă
patogenitatea este deglutiţia care se petrece în relaţie miocentrică. Contactele de masticaţie
mai slabe în intensitate se petrec la sfârşitul unui ciclu de masticaţie în relaţia miocentrică.
Jankelson preconizează şlefuirea contactelor premature în ocluzie miocentrică, indiferent de
interferenţele apărute în mişcările sau în poziţiile excentrice. în scopul determinării relaţiei
miocentrice şi a contactelor premature, autorul foloseşte un stimulator electric bilateral, care
monitorizează contracţia musculară, realizând, în final, contracţii periodice soldate cu
contactul intermitent ai arcadelor dentare. Interpunerea unui indicator între arcadele dentare
precizează sediul şi întinderea contactelor premature. Jankelson a propus şi o metodă clinică
simplă de înregistrare a relaţiei miocentrice prin aşezarea indexului şi policelui în şanţul
labio-mentonier, de o parte şi de alta a liniei mediene.
Jankelson descrie trei tipuri de contacte premature: clasa I, a II-a şi a III-a.
Tehnica de şlefuire a lui Ramfjord este foarte apropiată de cea a lui Schuyler. În cadrul
şlefuirii interferenţelor centrice, autorul recomandă respectarea stopurilor centrice şi a
cuspizilor de sprijin. Pentru conservarea stabilităţii ocluzale, autorul recurge la crearea de
suprafeţe perpendiculare pe axul dintelui, lărgind fosa dinspre ocluzia centrică spre ocluzia de
intercuspidare maximă.
Principiile acestei metode consta in șlefuirea selectiva a fostelor, deblocând astfel mandibula
din intercuspidare maxima spre o alunecare maxima spre ocluzie centrica si invers, apoi din
ocluzia centrica spre pozițiile de lateralitate si poziția anterioară.
Tehnica
Este asemănătoare cu cea Schuyler – se respecta integritatea stopurile centrice si a cuspizilor
de sprijin conform diagnosticului contactelor premature. La sfârșitul slefuiri se realizează
remodelarea coronară, efectuează finisarea, lustruirea si împreunarea suprafețelor șlefuite.
Schuyler recomandă şlefuirea pantelor cuspidiene şi lărgirea fosetei, în scopul asigurării unei
libertăţi centrice, respectând înălţimea cuspizilor de sprijin. Vârful cuspidian este şlefuit
,numai atunci când el stabileşte contact prematur atât în intercuspidare, cât şi în ocluziile de
lateralitate. Şlefuirea şi adâncirea fosetei sunt admise atunci când se stabileşte un contact
prematur în intercuspidare, fără contacte în ocluzia de lateralitate.
Şlefuirea selectivă trebuie să asigure stabilitatea ocluziei centrice prin crearea unor stopuri
centrice pe suprafeţele de contact perpendiculare pe axul dintelui sau pe suprafeţele înclinate
ale planurilor cuspidiene
Metoda Schuyler
Aceasta metoda prevede o șlefuire selectiva a contactelor premature ce apar in poziție de
ocluzie centrica si in intercuspidare maxima, precum si in ocluzia dinamica la Mișcările
mandibulei de propulsie si de lateralitate.
Se recomanda șlefuirea pantelor cuspidiene si alrgirea fosetelor in scopul in asigurării
instalării centrice ușoare a mandibulei păstrând înălțimea cuspizilor de sprijin si Menținând
stabilitatea ocluziei.
Obiectivele șlefuirii sunt:
Distribuirea uniformă a forțelor ocluzale
Obținerea unei trecerii libere de la relațiile centrice la relațiile intermaxilare
Menținerea DVO
Metoda dupa Kalamkarov
Studiul ocluziei dinamice a demonstrat ca actul de deglutiție mandibula întotdeauna ocupa o
poziție de ocluzie distalizata care la prezenta contactelor dento-dentare premature va duce la
o suprasolicitare funcțională a parodontiului dinților respectivi.
1-a ședinta – se va efectua examenele clinice, radiologice si analiza ocluziei pe modelel de
studii cu determinarea contactelor premature. Din punct de vedere a depistării contactelor
premature si a relațiilor intercupidiene, analiza in articulator prezintă avantaje deosebite,
deoarece in timp ce calitatea bucala Mișcările se pot adapta in mod reflex la disacorduri
ocluzale existente prin ocolirea contactelor premature in condițiile articulatorului aceasta
ocolire nu va posibila.
Echilibrarea ocluzală după această metodă este spaţiată în maxim 2-3 zile. În prima etapă se
realizează analiza clinică a ocluziei, în a doua etapă analiza ocluziei pe model, cu localizarea
punctelor de contact în poziţie centrică sau excentrică. Se păstrează contactele dento-dentare
înscrise pe ocluzogramă sau pe o folie de ceară (contacte centrice, protruzive, de lateralitate
dreaptă şi stângă), pentru a verifica efectele ulterioare ale şlefuirii selective. Uneori se
montează modelele în articulator (pentru a evita şlefuirile inutile).
- În prima şedinţă se armonizează arcadele în două sensuri: vestibulo-oral şi în sens
vertical.
- În a doua şedinţă se realizează şlefuirea contactelor premature ce interesează ocluzia
terminală de închidere în relaţie centrică şi în intercuspidare maximă.
Se utilizeaza hirtie de articulatie si bandolete de ceara cu o grosime de 0.2 mm.Acolo unde exista
contacte premature ceara va fi perforata sau impinsa spre periferia cuspizilor.Contactele
premature depistate sunt marcate cu un creion chimic,dermatograf ori hirtie de articulatie.Pe
parcursul slefuirii selective este necesar de respectat relieful morfologic al dintelui de aceia se
recomanda utilizarea abrazivelor de carborundum si diamantate de o marime mica,si diferite
forme.
Pentru punerea in evidenta a contactelor premature se utilizeaza hirtie de articulatie si
bandolete de ceara cu o grosime de 0,2mm. Acolo unde exista contacte premature ceara va fi
perforate sau impinsa spre periferia cuspizilor.Contactele premature depistate sunt marcate cu
un creion chimic,sau hirtie de articulatie.Pe parcursul slefuirii este necesar de respectat
relieful morfologic al dintelui(de aceea se recomanda utilizarea abrazivelor de carborund si
diamantate de o marime mica si diferite forme: sferice,cilindrice,conice,con invers.Unul din
obiectivele slefuirii selective este mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie din care cauza
metoda respective prevede slefuirea unei cantitati minime de tesut dentar.
- Sfere conice
- Sfere de flacara
- Sfere conice
- Sfere con invers.
Hârtia de articulație;
- Bandeleta de ceara de grosimea 0,2 mm
- Creion chimic
- Dermatograf
- Freze de carborund si diamantate de mărime mică si diferite forme: sferice, in forma de flacara,
cilindrice, conice, con invers. –
Lac de fluor
- Polipan pentru lustruire
- Piesa de mâna: turbina, contraunghi
In caz de mobilitate a dinților frontali (gradul II) cu resorbția țesutului osos alveolar mai
mult de ½ si arcadele dentare edentate in sectorul lateral, aplicarea plăcii palatinale cu
platou ocluzal este inadmisibila, deoarece aceasta se va solda cu pierderea dinților
frontali inferiori si acutizarea procesului patologic.
Aparate ortodontice:
Aparate ortodontice mobilizabile
Dispozitive ortodontice, care constau fie din legături cu ațe sau sarma, fie din inele de
cauciuc in asociere cu placa palatinală cu arc vestibular.
Placa palatinală cu platou ocluzal in zonele laterale si tracțiuni cu inele si arcuri asupra
dinților frontali.
Gutiera acrilica
33. Varietăţile de stabilizare dentară.
Imobilizarea in zona frontala - fronto-sagitala sau arcuata, pentru cei laterali parasagitală
sau arcuată.
Clasificarea:
a. Dupa varietatea șinării:
Provizorii
definitive
b. Dupa modul de fixare
Fixe
Mobile
Mobilizabile
c. Dupa material
Metalice
Acrilice
Ceramice
Mixte
d. Dupa caracterul repartizării presiunilor ocluzale
Sini care acoperă complet suprafețele ocluzale, partial si care nu sunt plasate pe aceste
zone.
35. Cerinţe către şină.
Imobilizarea provizorie se menține de la 2-3 saptamani pana la 3-4 luni, când se încheie
tratamentul conservativ si chirurgical dupa ce se aplica imobilizarea definitiva a
dinților.
Avantaje:
o Datorita restaurării imediate a integritatii arcadelor dentare cu lichidarea deficientelor
fizionomice si fonetice, permit pacientului sa-si continue activitatea (lectori, pedagogi,
artisti), ceea ce creeaza o stare psihica pozitiva
o Inserarea imediata a protezelor direct pe plagile postextractionale este ca un pansament
care le protejeaza de traumatizari, contribuind la oprirea hemoragiei si stimuleaza
vindecarea definitiva cu crearea unei apofize alveolare cu volum si forma necesara
penrtu confectionarea protezelor definitive
o Evita suprasolicitarea functionala a dintilor restanti si micsorarea ulterioara a DVO
o Mentin raportul intermaxilar si echilibrul morfofunctional al sistemului stomatognat
Varietati:
Proteze fixe
Proteze mobile
Cele mai solicitate proteze sunt protezele partial mobilizabila acrilica cu sistemul croșetar de
menținere si sprijin
a. Amprentare
b. Dupa amprentare se realizează modelele, apoi modelele obținute se fixează in ocluzor,
c. Apoi se determina ocluzia centrică
Materiale:
Acrilat
Ceramica
Metalica
Mixta
Dintii care urmeaza sa fie extrasi sunt retezati la nivelul coletului cu razuirea
unui strat de ghips (2-3 mm) de pe apofiza alveolara redandu-i o forma
rotunda
In sectoarele adiacente catre coletul dintilor naturali restanti la o distanta de 3-
4 mm, ghipsul trebuie sa fie neatins
Dupa pregatirea modelului se efectueaza modelarea machetei si transformarea
ei in proteza acrilica cu gingie artificiala
Apoi se realizeaza extractia dintilor urmata imediat de insertia protezei pe
campul protetic
Proteza este prelucrata intr-o solutie antiseptica, apoi cu etanol si tinctura
iodurata de 3%
Se atrage atentia ca bratele crosetelor sa fie adaptate corect pe suprafetele
dintilor-stalpi in zona cu retentie favorabila
Pacientul trebuie sa se prezinte la medic a 2 zi dupa aplicarea protezei
La prezenta semnelor de presiuni considerabile a protezei asupra anumitor
zone ale campului protetic se va efectua retusarea si adaptarea suprafetei
ocluzale
In cazurile cand se constata o evolutie favorabila urmata de vindecare, se
recomanda ca pacientul sa fie revazut dupa 7 zile de la efectuarea extractiilor,
prezentandu-se ulterior periodic la examinare
In timpul primelor 2-3 luni de la aplicare proteza imediata poate sa-si piarda
contactul intim cu tesuturile subiacente din cauza resorbtiei tesutului osos al
campului protetic
Toate aceste deficiente se pot remedia prin captusirea sau rebazarea protezei
Cerințe:
Sa asigure imobilizarea dinților in toate direcțiile când un bloc rigid
Sa repartizeze uniform presiunii masticatoare pe câmpul protetic,
Descărcând dinții afectați sa nu existe parodontul marginal:
Sa nu împiedice tratamentul conservativ si chirurgical
Sa nu duca la blocajul miscarilor mandibulare,
ușor sa se supună prelucrării igienice
sa se fixeze bine
sa nu deregleze funcțiile sistemului stomatognat si aspectul fizionomic
sa aibă o tehnologie simpla de confecționare
mobilitate patologica
când nu se poate repartiza forța presiunilor masticatorii.
Neutralizarea forțelor ocluzale pentru parodont
Din punct de vedere clinic imoblilizarea definitiva este cu atit mai eficace, cu cit se realizeaza
mai precoce, cind procesul de resorbtie a tesutului osos inca nu este avansat.
Imobilizarea permanenta se efectueaza in cazurile cind prin alte mijloace nu este posibila
repartizarea uniforma a presiunilor masticatoare
Din punct de vedere clinic imobilizarea definitiva este cu atat mai eficace cu cat se realizeaza mai
precoce,cand procesul de resobtie a tesutului osos inca nu este avansat .
Imobilizarea permanenta se efectueaza cand prin alte mijloaca nu este posibila repartizarea
uniforma a presiunilor masticatorii.
La imobilizarea definitiva a dintilor sta la baza principiul crearii unei stabilizari suficiente in
raport cu sectorul arcadei
Daca se vor sina dintii din acelas grup ,imobilizarea va fi imperfecta ,fiind grupul de dinti sinati
se va deplasa in acelas sens.
Imobilizarea corecta va fi intr un bloc rigid dintii din 2 sau 3 grupe functionale diferite pt a se
opune eficient atat fortelor verticale ,cat si celor orizontale.
Sinele mobile :
Sunt aplicate in cazul mobilitatii de gradul 2
Nu necesita prepararea dintilor
Se confectioneaza usor atat din punct de vedere clinic cat si tehnic.
Este mai igienic
Usor se supun reparatiilor si sunt fizionomice.
Rigiditate redusa fatza de cele fixe
gradul de mobilizare este insuficient
Nu neutralizeaza fortele transmise axial
Fortele masticatorii nu sunt dispune uniform, au un efect traumatizant asupra dintilor.
57. Particularităţile confecţionării şinelor fixe în caz de breşe ale arcadelor dentare.
Sinele fixe au efecte pozitive asupra starii tesuturilor parodontale,deoarece incluzand dintii intr
un sistem rigid ,fortele masticatorii fr fi repartizate uniform.
Nu provoaca dereglari in fonatie si pacientii se adapteaza usor.
Este necesar un paralelism intre dinti cu un sacrificiu considerabil al tesuturilor dentare.
Principii de confectionare:
Sunt aplicate pe dintii frontali/laterali,vitali/devitali.
Se tine cont de tipul de ocluzie
Se tine cont de prezenta sau absenta unor dinti de pe arcadele dentare ,de gradul de
mobilitate.
Sinele fixe sunt alcatuite din coroane de invelis totale ,coroane ecuatoriale confectionate prin
metode de turnare sau stantare si sudate din incrustatii cu povoturi radiculare sau parapulpare
,din capacele cimentate pe dintii mobili asigurand prin imobilizare stabilizarea necesara:
frontala,
fronto-sagitala,
parasagitala
circulara .
Sinele mobile :
Sunt aplicate in cazul mobilitatii de gradul 2
Nu necesita prepararea dintilor
Se confectioneaza usor atat din punct de vedere clinic cat si tehnic.
Este mai igienic
Usor se supun reparatiilor si sunt fizionomice.
Rigiditate redusa fatza de cele fixe
gradul de mobilizare este insuficient
Nu neutralizeaza fortele transmise axial
Fortele masticatorii nu sunt dispune uniform, au un efect traumatizant asupra dintilor.
Sina Elbrecht este compusa din doua arcuri ,unul lingual si unul vestibular ,turnate din aur
platinat sau din aliaje imobile (crom cobalt) .
Acest tip de sine se plaseaza perfect pe coroanele dintilor intre suprafata ocluzala si marginea
gingivala .
Cele doua arcuri sunt reunite prin intermediul unor brese transersale care trec prin nisele
masticatoare sau prin santurile pregatite intre caninii si primii premolari si inaintea ultimilor
molari .
Din considerente fizionomice si pentru a usura dezinsertia si insertia sinei la nivelul dintilor
frontali ,arcul vestibular se intrerupe si este inlocuit cu cateva gherute incizale.
Sinele sunt utilizate cel mai frecvent pentru imobilizarea dintilor la nivelul arcadei inferioare .
Ele pot fi confectionate din puncti de vedere clinic ,necesita sacrificiu minim de tesuturi dentare
,se pot detasa cu destula usurinta ,permit inlocuirea unor dinti care se extrag ,devenind astfel
proteza-sina.
Sina Mamloc este compusa dintr o serie de incrustatii cu pivoturi intraradiculare ,aplicata pe
dintii prontali superiori si inferiori.
Pentru o imobilizare oerfecta aceasta sina necesita un paralelism al pivoturilor .
Deseori dintii au inclinatii de la axul lor in urma migratiei ,ceea ce limiteaza aplicarea acestei
sine.
E. Gavrilov
1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori
2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori si inferiori
3. Migrari mezio-distale
4. Migrari vestibulo-orale
5. Migrari de rotatie in jurul axei dintilor
6. Migrari mixte
M. Cojocaru-
I. Dupa starea t. paradontale
a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni parodontale
b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale
c) Migrari dento-alveolare cu recesiuni si micorarea spatiului interalveolar
II.Dupa raportul S ocluzale a dintelui cu planul de ocluzie:
<2,5 mm
2,6- 5 mm
5,1- 10 mm
>10 mm
III. Dupa gradul de recesiune
incipienta
medie
grava
I. Forma compensata:
• In edentatii laterale unimaxilare – unilaterale:
migrarea dintilor impreuna cu alveola (edentatii mari)
in edentatii mici – migrarea cuspizilor ( M, D)
cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii
planul de ocluzie denivelat
blocarea ocluziei dinamice
In edentatii laterale inimaxilare- bilaterale, intinse
- dintii frontali cu abraziune orizontala ( preiau fct. triturarii)
- se micsoreaza DVO si spatiul interalveolar
- dereglarea cinematicii mandibulare
II. Forma decompensata
• La nivelul parodontului : inflamatie, durere, recesiune, traumatizare, cresterea
mobilitatii dentare, pierderea dintilor
• La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in sus a condililor mandibulari, zgomote
articulare, devierea traiectoriei mandibulare, durere ( locala/ reflexa, surda/acuta,
uni/bilaterala
• La nivelul arcadelor dentare : frontalii superiori impinsi spre corticala externa datorita
suprasolicitarii, aspectul dintilor “ in evantai”, aparitia tremelor, disastemelor,
micsorarea etajului inferior al fetei.
Semne patologice:
1. mezioversiunea M2 si 3 mandibulari
2. aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali
maxilari
3. linguoversiunea M2 si 3 mandibulari
4.migrarea verticala a antagonistilor
-din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogene intre cuspizii D-Vmandibulari si cuspizii L
maxilari in momentul cand mandibula face lateralitate de partea opusa.
a. model de studiu
b. fotografia
c. mandibulografia
d. studiul miscarilor limita si functionale
e. cercetarea eficientii masticatorii
f. examenul radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a ATM, radiocinematografia,
teleradiografia)
g. gnatosonia
h. electromiografia
i. miotonometria
- In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR, altfel, pentru redarea paralelismului s-ar
desfiinta coroana dentara, dintii in prealabil sunt devitalizati si retezati pentru
instalarea diferitor varieti de dispozitive corono-radiculare
77. Metode de tratament dependent de gradul migrărilor dentare orizontale după Costa
şi Ene.
Daca axele de implantare a dintilor ce limiteaza bresa formeaza intre ele un unghi
<30 *, se poate insera punte dentara, fara devitalizarea dintilor
In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR, altfel, pentru redarea paralelismului s-
ar desfiinta coroana dentara, dintii in prealabil sunt devitalizati si retezati pentru
instalarea diferitor varieti de dispozitive corono-radiculare
o Dintii cu mobilitate de gradul III, determinata fie de o atrofie orizontala ajunsa la treimea
apicala a radacinii, fie de o atrofie verticala profunda
o Dintii cu anomalii de pozitie foarte accentuate care nu se pot ameliora sau redresa prin
mijloace ortodontice si care nu pot fi folositi in scop protetic
o Dintii cu procese periapicale incurabile, care pot compromite lucrarile protetice
Sistemul telescopic: compus din 2 elemente: o capa cilindrica metalica care este cementata pe dintele-
ancora si o coroana de invelis realizata dupa amprenta obtinuta de pe capa cementata pe dintele- stalp,
care cu peretii interni culiseaza in capa. Coroana poate sa redea in intregime forma anatomica si
morfologia dintelui-stalp si sa fie fixata ca si dintii artificiali in baza protezei sau sa fie inglobata in
intregime in baza, iar deasupra ei sa fie montat dintele solicitat. Ultima varianta este indicata in
edentatiile subtotale, cand pe arcada dentara sunt radacini plasate deasupra nivelului mucoasei cu 2-3
mm.
o Dintele migrat si inclinat se acopera cu o coroana din metal, suprafata vestibulara si orala are cite
un sant, axa carora e paralela cu axa dintelui stalp anterior
o Al doilea dinte stalp e acoperit cu coroana de sistem telescopat
o Suprafata meziala a partii intermediare a protezei se lipeste prin sudare de coroana externa a
sistemului, iar cea distala care este un croset de tip Ackers se aranjeaza pe dintele stalp migrat
o Suprafetele anterioare ale bratelor acestui croset au proieminente care se introduc in santurile
vestibulo-orale ale coroanei
o Restabileste masticatia si transmite fortele masticatorii uniform asupra paradontului dintelui stilp
si asigura pastrarea igienei cavitatii bucale
o Esuarea tratamentului
o Prabusirea planului de ocluzie
o Contactele premature
o Afectarea ATM
o Inflamatia gingiei
o Afectarea furcatiei (migrarea fara proces alveolar)
Particularitățile tabloului clinic al abraziunii dentare sunt variate si depind de factorii etiologici,
tipul de ocluzie, vârsta, prezenta sau absenta breșelor arcadelor dentare, topografia lor, timpul
ce s-a scurs de la declanșarea procesului, starea reactiva si generala a organismului, gradul de
abraziune, complicațiile apărute, etc.
Exobucal:
- Micsorare DVO
- Marire spatiu de inocluzie pana la 1-1.5 cm
- Micsorare etaj inferior al fetei
- Accentuarea plicilor nazolabiale, mentoniere
- Comisuri bucale coborite
- Nu se vad dintii cand pacientul vorbeste etc
91. Complicaţiile locale ale abraziunii patologice generalizate ale ţesuturilor dentare
dure.
Complicații locale:
Micşorarea înălţimii coroanelor dentare;
Hiperestezia smalţului şi a dentinei;
Hipermineralizarea ţesuturilor dure;
Vacuolizarea stratului de odontoblaşti, sclerozarea vaselor sangvine, lezarea nervilor
cu atrofia ulterioară a pulpei;
Schimbări în paradontul dinţilor atacaţi de acest proces;
Migrări dentare;
Deformaţii ale apofizelor şi arcadelor dentare ;
Micşorarea înălţimii interalveolare;
În acest caz micşorarea înălţimii coroanelor dinţilor este compensată de creşterea respectivă a
apofizelor alveolare, care la rîndul lor devin mai masive.
Pacienţii prezintă următoarele particularităţi:
DVO nu este modificată;
micşorarea dimensiunii verticale ale tuturor dinţilor;
deformarea reliefului ocluzal şi micşorarea suprafeţei de acoperirea incisivilor;
micşorarea dimensiunii interalveolare;
micşorarea lungimii rădăcinilor dinţilor frontali şi a primilor premolari;
alungirea bazei mandibulei.
Ocluzia redusă – este un tip de ocluzie patologică, care se dezvoltă în urma micşorării DVO, ca
rezultat al abraziunii patologice.
Tabloul clinic se găseşte în raport cu gradul de pronunţare a ocluziei reduse. Dacă în faza iniţială
DVO este păstrată sau se observă simptome de micşorare neesenţiale, atunci în celelalte două
faze ea este esenţial micşorată.
Pentru faza a doua este caracteristic localizarea procesului patologic numai în limitele
sistemului dentar(abraziune de gradul I, II, ocluzie traumatică, deformaţii ale arcadelor
dentare, trauma mucoasei etc.), la faza a treia se alătură şi disfuncţiile ATM.
Forma compensata – adică fara reducerea DVO, când spațiul interocluzal este in limitele
normei (2-3 mm)
În fazele incipiente ale abraziunii (gradul I), fara micșorarea DVO când arcadele dentare sunt
integre, tratamentul ortopedic poarta un caracter complex, orientat spre lichidarea
hiperesteziei cu intensificarea proceselor de remineralizare.
Se indică deasemenea crearea a cel puţin trei puncte de contact (dupa triunghiul Bonwill) din
materiale rezistente(incrustaţii sau coroane de înveliş).
În cazul breşelor dentare se vor confecţiona punţi dentare sau proteze parţial mobilizabile.
Mai complicat este tratamentul pacienţilor cu abraziune patologică forma decompensată, adică cu
micşorarea DVO. În aşa cazuri indiferent de starea arcadelor dentare, tratamentul va fi
efectuat în două etape şi va fi foarte îndelungat şi anevoios, cu necesitatea unei perseverenţe
deosebite atât din partea medicului cât şi a pacientului.
La prima etapă se utilizează aparate ortopedice (gutiere dentare,dentogingivale,aparate
ortodontice, proteze parţial mobilizabile) confecţionate conform indicaţiilor clinice
individualizate. Aceste aparate majorând DVO, pun elementele sistemului stomatognat în noi
condiţii funcţionale, astfel prin întindere se majorează lungimea fiziologică a muşchilor, ceia
ce duce la apariţia hipertonusului muscular şi restructurarea muşchilor. Sarcina principală în
reabilitarea acestor pacienţi,este adaptarea funcţională a muşchilor.
Tomografia computerizata
CBCT
Teleradiografia
Cineradiografia
Artrografia
Eficienta masticatorie
Masticatiografia
Gnatosonia
Etiopatogenie:
- Edentatiile partiale si totale;
Abraziunea dentara patologica;
Ocluzia traumatica;
Migragrile dentare in edentatii partiale;
Disfunctiile musculare;
Obiceiuri vicioase: deglutitie infantila,bruxism;
Tratament incorect in terapie si protetica: obturatii si proteze dentare incorectece duc
la un dezechilibru ocluzal;
Dereglarile ale sistemului nervos;
Clasificare Kalamkarov-Petrosov:
A. Sdr. Disfunctional:
a) Neuromuscular;
b) Ocluzoarticular;
c) subluxatii obisnuite sau ale meniscului;
B. Artrite:
a) Acute (infectioase, alergice);
b) Acute traumatice;
c) Cronice de sistem;
C. Artroze:
a) Postinfectioase;
b) Posttraumatice;
c) Miogenice;
d) Metabolice;
e) Anchiloze;
CLASA I
malrelaţii mandibulo-craniene extraposturale:
A prin rotaţie:
1.în plan sagital (prin ridicarea sau coborârea mandibulei);
2.în plan orizontal (prin deviere dreapta sau stânga);
B.prin translaţie (anterioară au posterioară);
C.- mixt
CLASA A II-A
malrelaţii mandibulo-craniene excentrice:
A -prin rotaţie:
1.în plan sagital (prin ridicarea sau coborârea mandibulei);
2.în plan orizontal (prin deviere dreapta sau stânga);
B.— prin translaţie (anterioară sau posterioară);
C.— prin basculare (antero-posterioară, transversală, oblică);
D.- mixte.
CLASA A III-A – malrelaţii mandibulo-craniene
complexe extrapostural-excentrice
106. Tabloul clinic al sindromului disfuncţional neuromuscular al ATM.
Durerea musculara ;
Spasmul,hipertonusul si hipertrofia musculara;
Oboseala musculara;
Limitarea miscarilor mandibulare si modificarea traiectoriale;
Principiile tratamentului:
- Lichidarea factorului etiologic
- Masuri de reechilibrare psihica
- Lichidarea durerii
- Tratament fizioterapeutic: electroforeza, RUSterapie
- Masaj
- Gimnastica
- Masuri de reechilibrare a ocluziei: crearea unui relief oclizal armonios,prin: slefuirea
selectiva, nivelarea planului ocluziei, tratament protetic, repozitionarea mandibulei.
Galvanoza- o boală cauzată de acțiunea curenților galvanici care apar ca urmare a apariției
proceselor electrochimice în cavitatea bucală între proteze metalice. Acesta este caracterizat
de un simptom patologic: un gust metalic în gură, senzație de acizi, perverdirea gustului,
limba in ardere, modificarea fluxului salivar (uscat). Au existat schimbări în starea
neurologică: iritabilitate, dureri de cap, cancerophobia, slăbiciune, etc.
Tabloul Clinic- gust metalic în gură. Acest sentiment neplăcut amplificat în mod constant la
unele alimente acide.. Este cunoscut faptul că efectul gustul unei substanțe depinde de
compoziția sa chimică. Valoare H și concentrația de ioni da o senzație de gust acru . Acizi
organici penetrează celulele mult mai ușor decât uleiul mineral. Gustul alcalin se datorează
prezenței OH. Curenți galvanici sunt diferite în putere (până la 50 mV), irita terminatiile
nervoase sistem receptor al limbii. Pacientii raporteaza, de asemenea, gura uscata. Acest lucru
le face să clătiți în mod constant, gura umedă. Xerodermia în Galvanoza cauzeaza afectarea
funcției sistemului nervos central și vegetativ. De examinare a cavitatii orale de multe ori nu
a detecta schimbari in membranele mucoase, cu excepția limbii. Suprafețele laterale ale
limbii și congestionate la fel putem depista umflarea limbii.
Diagnostic diferential-Sindromul gurei arzinde.
Inlaturarea protezei in cauza, dar efectul nu o să apară imediat, dar după 1-6 luni după
tratament
Tratament
Înlăturarea cauzei ( protezelor si obturatiilor metalice)
Se vor administra substante anestezice,antiseptice(propolis,eliminator,patlagina)
Substante keratoplastice ( solcoseril,hipozol-N,erbisol,vinilin)in cazul descuamarilor ,
eroziunilor.
Stomatitele proteice Stomatitele protetice pot fi datorate unor factori locali sau generali si pot
aparea imediat dupa aplicarea protezelor in cavitatea bucala sau la distanta de acest moment.