Particularitati ale moderinismului arghezian:

1) Poezia este expresia unei constiinte framantate aflata in perpetua cautare,

osciland intre stari contradictorii sau incompatibile
2) Tentatia absolutului si cautarea divinitatii in volumul Psalmi
3) Existenta unor categorii negative privind viziunea asupra lumii:
- estetica uratului
- crestinismul in lumina
4) Incalcarea conventiilor si a regulilor
5) Libertatea absoluta a inspiratiei

Poezia poate transfigura artistic aspecte ale realitatii, alta data respinse.
Arghezi impune estetica uratului in literatura romana: cultiva grotescul,
trivialul, monstruosul, alaturi de gratios, tonalitati sumbre, tragice, optimism,
increderea in capacitatile umane.
Lumea marginalizata a hotilor sau a criminalilor din "Flori de Mucegai" ascundea un
optimism: mizeria sau pacatul nu distrug fondul de umanitate existent in acest
univers.

Testamnent

Arta poetica este expresia artistica a conceptiei despre poezie si despre

misiunea poetului diferentiata in functie de subtilitatea si de crezul artistic al
creatorilor respectivi;
avand caracter programatic, poate cuprinde directiile pe care le va dezvolta
creatia unui poet, sau poate prezenta idealul etic si estetic al acestuia
In literatura romana, Eminescu defineste poezia ca: "expresie a fanteziei
creatoare" sau "ca regina facultatilor omenesti", arta sa poetica fiind considerata
poezia "Epigoni".
Pentru Lucian Blaga, poezia este o modalitate de cunoastere luciferica, dar si
lumina, arta sa poetica fiind "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii".
Ion Barbu considera ca poezia este "semn al mintii, pura directie, o prelungire a
geometriei", iar artele poetice sunt:"joc secund"(din ceas dedus), "timbru".
Tudor Arghezi crede ca "poezia este literatura concentrata, iar versul o
cristalizare geometrica a poeziei", arta poetica fiind testamentul.

Tema : Testament estte poezia care anunta teme care vor aparea frecvent in creatia
argheziana: cartea, revolta, traditia, uratul, devenirea, introducandu-ne de
asemenea si tehnica sa
poetica si estetica uratului. Tudor Arghezi crede ca poezia este "Har si
condamnare", iar poetul este "un Sisif care ia de fiecare data muntele Pieptis".

Titlu contine expresia constiintei creatorului cu privire la mostenirea literara pe

care o lasa urmasilor.
Marturisindu-si intentia de a lasa drept mostenire urmasilor o carte, poetul se
confeseaza cu privire la drumul urmat de cuvant pentru a se converti in poezie, la
datoria acesteia de9
a mentine legatura dintre stramosii disparuti si urmasi, dar si cu privire la rolul
stihuitorului de a restitui demnitatea celor ce formeaza:"ramura
obscura","strabunii","bunii","batranii",
"robii cu saricile plide de oseminte".
El insusi urmas al celor ce au urcat "pe branci" treptele devenirii
razvratindu-se si suferind, poetul constientizeaza rolul sau in pastrarea imaginii
stramosilor a caror tracere
"prin rapi si gropi adanci" simbolizeaza efortul fiintei de a se depasi. Amintirea
acestora trebui sacralizata prin poezie in sensul pastrarii legaturii dintre
generatii:
"am luat cenusa mortilor din vatra / si a facut-o dumnezeu de piatra".