Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amenajarea Spatiilor Verzi Peca
Amenajarea Spatiilor Verzi Peca
AMENAJAREA SPŢIILOR
VERZI
COORDONATOR:
Prof.univ.dr.ing Vlad Ioan
Intocmit de student:
Bar Razvan
ORADEA
2014
Tema proiectului
Proiectarea şi instalarea vegetaţiei ornamentale într-un
spaţiu verde cu suprafaţa de 4 hectare la scara de 1:525
în jurul vilei Torj din localitatea de origine Oradea
CUPRINS
CUPRINS...................................................................................................................................
CAPITOLUL I STILURILE UTILIZATE ÎN AMENAJAREA SPAŢIILOR VERZI............
1.1 Stilul geometric (arhitectonic, clasic)..................................................................................
1.2 Stilul natural (peisagist sau liber)........................................................................................
1.3 Stilul mixt.............................................................................................................................
CAPITOLUL II CARACTERIZAREA SPAŢIILOR VERZI..................................................
2.1 Scuarul.................................................................................................................................
2.2 Grădina.................................................................................................................................
2.2.1 Grădina alpină sau stâncăria.........................................................................................
2.3 Parcul...................................................................................................................................
2.4 Pădurea parc şi pădurea de agrement.................................................................................
2.5 Spaţiile verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie.............................................................
2.6 Alte categorii de spaţii verzi..............................................................................................
CAPITOLUL III ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR VERZI..................
3.1. Vegetaţia...........................................................................................................................
3.1.1 Plante lemnoase ornamentale.....................................................................................
3.1.2 Plantele floricole.........................................................................................................
3.1.3 Gazonul.......................................................................................................................
3.2 Reţeaua de circulaţie (R.C.)...............................................................................................
3.3 Amenajarea apelor.............................................................................................................
3.4 Construcţiile utilitare şi decorative....................................................................................
3.4.1 Construcţiile utilitare..................................................................................................
3.4.2 Clădirile decorative.....................................................................................................
CAPITOLUL IV FUNCŢIILE SPAŢIILOR VERZI..............................................................
4.1 FUNCŢIA ECONOMICĂ.................................................................................................
4.2 FUNCŢIA SANITAR - IGIENICA...................................................................................
4.3 FUNCŢIA RECREATIV – ESTETICA............................................................................
4.4 FUNCŢIA EDUCATIVA..................................................................................................
4.5 FUNCŢIA SOCIALA........................................................................................................
CAPITOLUL V......................................................................................................................
SCURT ISTORIC AL EVOLUŢIEI CONCEPŢIILOR IN AMENAJAREA
SPATIILOR VERZI................................................................................................................
5.1 GRĂDINILE ANTICE......................................................................................................
5.1.1 Grădinile suspendate ale Babilonului.........................................................................
5.1.2 Grădinile Egiptene......................................................................................................
5.1.3 Grădinile Greceşti.......................................................................................................
5.1.4 Grădinile Romane.......................................................................................................
5.1.5 Grădinile Persane........................................................................................................
5.2 GRĂDINILE EVULUI MEDIU........................................................................................
5.2.1 Grădinile Europene.....................................................................................................
5.2.2 Grădina Bizanţului......................................................................................................
5.2.3 Grădinile Islamice.......................................................................................................
5.2.4 Grădinile Arabe ale Andaluziei..................................................................................
5.3 GRADINILE EXTREMULUI ORIENT...........................................................................
5.3.1 Grădinile Chinezeşti....................................................................................................
5.3.2 Grădinile Japoneze......................................................................................................
5.4 GRADINA RENASTERII.................................................................................................
5.4.1 Grădinile reşterii Italiene............................................................................................
5.4.2 Grădinile reşterii în Europa.........................................................................................
5.5 GRADINILE BAROCE SI CLASICE..............................................................................
5.5.1 Grădinile Baroce.........................................................................................................
5.5.2 Grădinile Versailles....................................................................................................
5.6 GRĂDINILE SECOLULUI AL XIX-LEA.......................................................................
5.7 GRĂDINILE SECOLULUI AL XX-LEA........................................................................
5.8 EVOLUŢIA GRĂDINII ÎN ROMÂNIA...........................................................................
CAPITOLUL VI PROIECTAREA SPAŢIILOR VERZI.......................................................
6.1 MEMORIU JUSTIFICATIV.............................................................................................
6.2 PRINCIPIILE APLICATE ÎN PROIECTARE.................................................................
6.2.1 Principiul funcţionalităţii............................................................................................
6.2.2 Principiul compatibilităţii...........................................................................................
6.2.3 Principiul armoniei......................................................................................................
6.2.4. Principiul proporţionalităţii........................................................................................
6.2.5. Principiul unităţii.......................................................................................................
6.2.6. Principiul originalităţii...............................................................................................
6.3 CADRUL NATURAL. PARTICULARITĂŢI PEDOCLIMATICE................................
6.3.1 Aşezarea geografică....................................................................................................
6.3.2. Climatul......................................................................................................................
6.3.2.1. Temperatura aerului............................................................................................
6.3.2.2. Precipitaţiile atmosferice....................................................................................
6.3.2.4 Vîntul..................................................................................................................
6.4 SOLUL ŞI CONŢINUTUL ÎN ELEMENTE NUTRITIVE.............................................
6.4.1 Reacţia solului............................................................................................................
6.5 CONCLUZII PRIVIND CONDIŢIILE CLIMATICE.....................................................
CAPITOLUL VII SPECII DE PLANTE UTILIZATE………………...…………………....42
7.1 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FRUNZE...................................................
7.2 SPECII FOIOASE DECORATIVE PRIN FRUNZIŞ PERSISTENT ŞI FRUCTE
..................................................................................................................................................
7.3 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FLORI......................................................
7.4 SPECII FLORICOLE........................................................................................................
7.5 SPECII PENTRU GAZON...............................................................................................
7.6 LISTA GLOBALĂ DE SPECII.......................................................................................
7.7 PIESE DESENATE SCHIŢA DE AMPLASARE A VEGETAŢIEI................................
CAPITOLUL VIII INSTALAREA VEGETAŢIEI.................................................................
8.1. INSTALAREA VEGETAŢIEI LEMNOASE..................................................................
8.1.1. Plantarea.....................................................................................................................
8.1.2. Udarea........................................................................................................................
8.2. INSTALAREA VEGETAŢIEI FLORICOLE..................................................................
8.2.1. Pregătirea terenului....................................................................................................
8.2.2. Plantarea.....................................................................................................................
8.3. INSTALAREA GAZONULUI.........................................................................................
8.3.1. Curăţarea terenului.....................................................................................................
8.3.2. Erbicidarea.................................................................................................................
8.3.3. Nivelarea....................................................................................................................
8.3.4. Fertilizarea de bază....................................................................................................
8.3.5. Mobizarea terenului...................................................................................................
8.3.6. Semănatul...................................................................................................................
8.3.7. Grăpatul......................................................................................................................
8.3.8. Udatul şi irigatul........................................................................................................
CAPITOLUL IX CHELTUIELI..............................................................................................
9.1. CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ........................................................................
9.2. CHELTUIELI CU MATERIALUL SĂDITOR...............................................................
9.3. CHELTUIELI CU CONSTRUCŢII DECORATIVE.......................................................
9.4. CHELTUIELI TOTALE...................................................................................................
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................
CAPITOLUL I
STILURILE UTILIZATE ÎN AMENAJAREA SPAŢIILOR VERZI
2.1 SCUARUL
Este spaţiul verde cu suprafaţa până la 3 ha. Scuarul, de regulă este amplasat
intravilan. Indiferent de mărime, formă, scuarul prezintă câteva caracteristici general
valabile:
- mărimea scuarului se stabileşte pe baza normei medii de spaţiu verde care
este de 1,5- 4m/locuitor, considerând că 20% din populaţia beneficiară frecventează
simultan scuarul
- reţeaua de alei se regăseşte pe 20- 35% din suprafaţa totală şi face legătura
comodă în toate direcţiile şi cu toate obiectivele iar intrările şi ieşirile scuarului sunt
amplasate pe toate laturile spaţiului verde permiţând accesul permanent şi rapid în
orice moment fără a crea aglomeraţie. O parte din alei pot fii pavate cu materiale
speciale care măresc efectul decorativ.
- vegetaţia este reprezentată de arbori de toate mărimile şi arbuşti: 20-60% din
totalul suprafeţei ocupate cu vegetaţie; peluze: 30-75% din suprafaţă şi amenajări cu
plante floricole : 5-10%
- dotările (construcţiile)utilitare şi decorative( bănci, statui, fântâni arteziene,
chioşcuri) reprezintă 5-20% din suprafaţa totală şi se amplasează în zonele uşor
accesibile. Aceste dotări se subordonează stilului ales în abordarea amenajării
scuarului.
2.2 GRĂDINA
Este un spaţiu verde de regulă intravilan , cu suprafaţa cuprinsă între 3-20 ha.
Dimensionarea grădinilor publice se face pe baza normei orientative raportate la
numărul total al locuitorilor, de 3-5m.p/locuitor. Aceasta asigură20-40 m.p. pentru
fiecare vizitator, considerând că 15-20% din populaţia beneficiară frecventează
regulat grădina. Grădina publică are o reţea de alei care ocupă 10-20% din totalul
suprafeţei. Numărul de intrări este corelat cu mărimea grădinii. Grădina este de obicei
încercuită printr-o perdea compactă de vegetaţie. Vegetaţia reprezintă 40-70% din
totalul suprafeţei, fiind repartizată orientativ astfel:30-60% pentru arbori, arbuşti; 30-
70% pentru peluze şi 5-10 % pentru plantaţii floricole
Dotările utilitare şi decorative, locurile de joacă pentru copii, terenurile de
sport, diferitele modalităţi de reprezentare a apei, întregesc şi contribuie la
îndeplinirea rolului complex sanitar, recreativ şi decorativ al grădinilor publice.
Parcul este cea mai mare unitate de spaţiu verde intravilan, cu acces nelimitat,
amenajat pe o suprafaţă de peste 20 ha. Se constituie pentru asigurarea odihnei zilnice
şi săptămânale precum şi a recreerii populaţiei beneficiare. Dimensionarea parcului se
face pe baza unui indice mediu de spaţiu verde de 3-8 m.p./ha considerând că 10-20
% din populaţia beneficiară frecventează simultan acest tip de spaţiu verde, revenind
între 20-50 m.p. / vizitator. Ponderea vegetaţie într-un parc se situează la 65-70% din
totalul suprafeţei. Suprafaţa plantată cu arbori şi arbuşti poate fii cuprinsă între 30-
60% din totalul vegetaţiei; 30-60% din total reprezintă peluzele; amenajări floricole 3-
5%; reţeaua de circulaţie 10-15%; piesele de apă 5-10%; construcţiile 3-5%; terenuri
pentru activităţi sportive 5-10%.
Pe lângă categoriile principale de spaţii verzi, există câteva tipuri care pot
constitui spaţii verzi de sine stătătoare sau pot face parte din unităţi mai largi de spaţii
verzi. Se disting în acest context spaţii verzi amenajate pentru jocul copiilor, spaţii
verzi amenajate în jurul diferitelor instituţii ( centre comerciale, spitale ) şi cele cu
profil special sau de protecţie.
Spaţiile verzi amenajate pentru joaca copiilor de diferite vârste pun accentul
pe stimularea gândirii şi crearea deprinderii, paralel cu asigurarea siguranţei şi plăcerii
jocului.
Specii nerecomandate în amenajarea spaţiilor verzi pentru copii: Robinia
pseudoacacea, Berberis vulgaris, Cotoneaster sp., Taxus bacata, Gleditscia triacantos,
Maclura pomifera, Mahonia aquifolium, Aesculus hypocastanum.
Spaţiile verzi amenajate în jurul diferitelor instituţii urmăresc realizarea unui
decor adecvat profilului obiectivului respectiv pe de o parte, precum şi încadrarea
armonioasă a amenajării în peisajul urban înconjurător.
Spaţiile verzi cu profil utilitar şi de protecţie iau în considerare îndeplinirea
rolului lor prioritar.
Plantaţiile de consolidare şi combatere a eroziunii sau de prevenire a
alunecărilor de teren vor fi constituite cu plante adecvate, cu creştere rapidă, adaptate
la condiţiile precare de sol ca de exemplu: salcâmul, alunul, falsul oţetar, cătina şi
multe alte specii.
CAPITOLUL III
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR VERZI
3.1. VEGETAŢIA
3.1.3 Gazonul
În spaţiile verzi gazonul face legătura între diferite elemente construite sau
naturale, contribuind esenţial la unitatea în diversitate a amenajărilor peisagistice. Prin
culoarea sa verde şi prin suprafaţa întinsă, gazonul scoate în evidenţă atât clădirile cât
şi toate elementele profilate sau plantate pe peluză. Pentru realizarea unui gazon de
calitate vom utiliza cel puţin trei specii de ierburi, pentru a compensa eventualele
pierderi pricinuite de condiţiile de mediu unei specii.
Prezenţa apei sub diferite forme pe suprafaţa unui spaţiu verde aduce un plus
de pitoresc şi concură la obţinerea efectelor estetice speciale. Rolul apei se manifestă
şi prin îmbunătăţirea microclimatului, prin mărirea umidităţii relative a aerului.
Suprafeţele mari de apă oferă posibilitatea practicării unor sporturi nautice. Modul de
reprezentare a apei este divers: râu, pârâu, cascadă, izvor. Toate acestea pot fi la
rândul lor constituite artificial sau natural.
În stilul geometric vom amplasa bazine geometric conturte, fântâni arteziene
lacuri cu maluri consolidate constrânse în forme geometrice.
În stilul liber apa se regăseşte sub forme pitoreşti care concură la creearea
naturală a lacurilor cu maluri consolidate sau nu, în contururi sinuase, traseul apei va
fi întotdeauna urmat de vegetaţie specifica, specii lemnoase: Salix; Taxodium; Betula;
Populus; Alnus, iar specii floricole precum: Iris; Myosotis; Hosta.
CAPITOLUL IV
FUNCŢIILE SPAŢIILOR VERZI
Spatiile verzi fac parte integranta din viata sociala a populaţiei unei zone, fiind
generatoare de noi locuri de munca, pe de o parte si contribuind enorm la imaginea
sociala a comunităţii respective, pe de alta parte.
Gradul in care este reflectata arhitectura peisagistica in urbanismul unei
aşezări reflecta statutul de dezvoltare sociala si economica a acesteia.
CAPITOLUL V
SCURT ISTORIC AL EVOLUŢIEI CONCEPŢIILOR IN
AMENAJAREA SPATIILOR VERZI
Grădinile suspendate ale Babilonului, ţinut situat intre Tibru si Eufrat au fost
construite la porunca regelui Nabucodonosor al II-lea pentru şotia sa Amitis in secolul
VI i.e.n. Regele, îndrăgostit de soţia sa, care îşi avea originea intr-o zona muntoasa, a
ordonat ridicarea unor grădini pentru alinarea dorului de casa a acestei doamne.
Strabon in „Geografia” in sec. I i.e.n. descrie aceste grădini ca pe nişte terase
plantate, fiecare terasa suprapusa fiind mai îngustă decât precedenta. Terasele erau
suspendate pe arcade sprijinite pe coloane solide, umplute cu pământ în vârful cărora
era plantat cate un arbore.
Instalaţiile hidraulice speciale ridicau apa la etajele superioare si irigau
vegetaţia ce creştea din abundenta pe spatiile dintre terase. Palmierul aclimatizat aici
era unul dintre arborii preferaţi de asirieni, care aveau credinţa ca izvoarele vieţii
veşnice se afla în rădăcinile arborilor puternici. Vegetaţia predominanta a acestor
grădini era formata din curmali, măslini, smochini, vita de vie, aloe, cedru, Tamarix.
Mitul legendei grădinilor suspendate ale Babilonului s-a oglindit secole de-a
rândul în arta orientala si europeana, iar amintirea lor au păstrat-o Gradinile Quirinale,
Isolabela de pe Lago Magiore si toate gradinile din perioada renaşterii si de mai
târziu, care au fost poate mai măreţe, dar nu beneficiază de aureola legendei.
Arta grădinilor arabe s-a format printr-o dubla imitaţie: cea a grădinilor
persane si cea a grădinilor romano-bizantine, răspuns în tot orientul datorat extinderii
celor doua mari imperii. Arabii au preluat de la romanii colonizaţi particulele si
colonadele, chioşcurile si pavilioanele, curtea interioara înconjurată de grădini sau de
colonade. Au preluat de la bizantini arta hidraulica, motivul apei care cade in bazine si
de la perşi au luat moda canalelor rectangulare, decorate cu faianţă albastra; aportul
lor incontestabil este ornamentica geometrica si dantela de marmura si piatra care
decora piesele arhitectonice. Arabii au introdus una din cele mai importante teme din
istoria grădinilor occidentale de tip baroc si clasic si anume, posterul brodat sau
arabescul (un fel de covor cu multe teme utilizate).
Una dintre cele mai reprezentative grădini din aceasta perioada este cea a
Palatului arborelui, situat pe malul Tibrului: - doua plantaţii având pe mijloc un lac pe
care pluteau doua ambarcaţiuni aurite care făceau legătura între cele doua plantaţii
printr-un chioşc tipic arab.
Grădinile arabe au impus un percept al rafinamentului in arta grădinii si
anume: „nu trebuie ca totul sa fie descoperit dintr-o singura privire ci trebuie create
surprize care să întreţină plăcerea de a savura pe deplin atmosfera grădinii”.
5.2.4 Grădinile Arabe ale Andaluziei
Noile gradini ale renasterii italiene exista si astazi in forma lor de atunci. Ele
au pastrat modul direct legat cu traditia greco-romana, fapt care a pus capat tutelei
spirituluioriental de cateva secole manifestat in Europa. Prin cultura naturii, societatea
renasterii a vrut sa-si exprime dorinta de a domina o forta de neinvins. Natura devine
peisaj „natura culta” cum o numeste Jean Battista Alberti. Acesta este primul
teoretician al arhitecturii moderne care pune bazele unei noi relatii intre constructie si
spatiul inconjurator si reface legatura cu antichitata romana si tot el este primul
arhitect gradinar care a considerat gradina ca o parte integranta a unei compozitii
unitare. In gradinile renasterii italiene erau utilizati pinii, chiparosii, smochinii,
dafinii, castanii, lamaii, portocalii dar si tufe de buxus sau alti arbusti in garduri vii
sau tunsi in forme artistice precum si vase decorative de diferite culori. Una din
gradinile de referinta a acestei perioade este gradina Belvedere situata pe dealul din
spatele catedralei Sfantu Petru din Roma. Aceasta reunea catedrala cu resedinta
papilor. Punctul culminant al infloririi gradinii- spectacol, cum a fost denumita
gradina barocului renascentist il constituie celebra gradina D`Este de la Tivoli.
La Florenta se contureaza gradini in stil renascentist: Castello, Babolii, si
Gamberaia. La Milano se afla si astazi celebra gradina Cecogna.
Gradinile renasterii italiene si-au impresionat vizitatorii obisnuiti si i-au
inspirat pe cei celebrii: Goethe, Sthendal, Copi, List si pe multi altii care au scris
despre ele, le-au cantat sau le-au pictat ducandu-le faima in intreaga lume.
Renasterea franceza este fidela celei italiene in arta gradinii, desi gradinile in
Franta continua sa ramana atasate de cele ale Evului Mediu. Spre deosebire de cele
italiene, gradinile franceze sunt constituite in jurul castelelor, pe malurile largi ale
raurilor, in special pe malul Loarei.
Lucrarea „Visul lui Polyphyl”de Francesco Colonna a trezit un maare interes
pentru arta gradinii si aa avut o mare influenta asupra conceptiilor arhitecturale ale
peisagistilor.
Renasterea in Anglia cunoaste arta peisagistica si se baza pe o traditie
gradinareasca. Influentele italiene aduse de francezi la sfarsitul sec. al XV-lea se
regasesc in gradina engleza reprezentate de jocul teraselor, de scari si balustrade ,
fantani ornate cu statui mitologice.
In gradina lui Shakespeare de la Straford, dupa propria sa marturie, cresteau
trandafiri, levantica, panselute, macies, rozmarin si multe alte specii.
Din Italia, noul spirit renascentist s-a raspandit in Austria, Germania, Belgia,
Olanda, in tarile slave pana in Rusia, trecand apoi Atlanticul si regasindu-se in
America de Sud, Mexic si Brazilia.
6.3.2. Climatul
2002 -1,4 -4,3 2,1 5,6 16, 8 18,1 18,3 19,2 13,4 11, 8 1,9 3,4 9,0
2003 2,5 2,0 6,3 10,4 14, 4 17,8 21,4 20,3 15,4 8,8 4,9 0,4 10,6
2004 -1,6 4,1 4,5 0,4 13, 7 17,6 21,6 18,6 13,3 10, 2 1,1 0,3 9,3
2005 -1,9 -3,2 -1,4 10,0 16, 4 18,7 18,0 18,8 11,4 9,9 7,4 -1,1 8,7
2006 -1,7 0,9 2,3 5,5 15, 1 18,2 18,0 18,3 13,2 6,7 5,8 2,2 8,7
2007 1,4 2,6 1,3 11,0 13, 8 18,5 19,4 15,9 17,0 10, 9 2,8 -1,2 9,2
2008 -0,5 -0,9 5,3 10,4 14, 0 19,0 20,9 18,9 16,0 10, 0 2,7 0,3 9,7
2009 -4,6 1,6 7,0 12,3 16, 4 19,9 12,1 21,0 14,4 18, 9 8,7 3,5 16,7
2010 1,1 1,4 7,4 9,7 15, 3 26,4 20,2 20,4 13,8 12, 0 2,1 -5,1 9,6
2011 -1,8 4,6 6,4 9,7 17, 0 19,3 21,6 19,2 14,0 10, 0 7,4 -0,9 10,6
/V
6.3.2.4 Vîntul
41
6.4 SOLUL ŞI CONŢINUTUL ÎN ELEMENTE NUTRITIVE
42
Continutul de elemente minerale înainte de fertilizarea de bază a solului pe
care s-au desfăsurat lucrările este redat in tabelul următor:
TABELUL N R.6
Conţinutul mediu în elemente nutritive sau minerale
al solului pe care se plantează
Conţinutul în extract apos (1:5) mg/100g sol
Reziduu pH
N P2O5 K2O CaO MgO
mineral %
17 8 30 35 10 0,58 6,7
43
CAPITOLUL VII
SPECII DE PLANTE UTILIZATE
44
ramuri colorate pentru a realiza o armonie cromatică mai ales în peisajul monoton al
iernii.
Speciile foioase decorative prin frunziş persistent şi fructe utilizate în proiect
sunt prezentate în tabelul numărul 8.
TABELUL N R.8
Specii Foioase Decorative Prin Frunziş Persistent Şi Fructe
Specii decorative prin fructe
Nr. Specii decorative Nr.
Culoarea
Crt. prin frunziş persistent crt. Specia
fructelor
1 Buxus sempervirens 1 Morus nigra Neagră
2 Ilex aquifolium 2 Ilex aquifolium Roşie
3 Morus alba Albă
45
7.4 SPECII FLORICOLE
46
7.5 SPECII PENTRU GAZON
Gazonul face legătura între diferitele elemente ale spaţiului verde contribuind
esenţial la unitatea în diversitate a acestuia. Prin culoarea sa verde şi suprafaţa întinsă
gazonul scoate în evidenţă atât clădirile cât şi toate elementele profilate sau plantate
pe peluze.
Pentru reuşita deplină a gazonului am amestecat 4 specii pentru a compensa
eventualele pierderi ale unei specii pricinuite de condiţiile nefavorabile prin instalarea
şi înlocuirea cu plante aparţinând celorlalte specii din amestec.
La alegerea speciilor am avut în vedere următoarele caracteristici ale plantelor:
temperamentul speciilor, de umbră, semiumbră, lumină
cerinţele faţă de substanţele nutritive şi umiditatea solului
rezistenţa la secetă şi temperaturi scăzute
capacitatea de răsărire
ritmul de creştere
rezistenţa la tasare
reacţia la tundere
Speciile utilizate au fost: Lolium perene Elka – 20%, Festuca rubra Dawston –
25%, Poa pratensis Geronimo – 45%, Agrostis tenuis – 10%.
Lolium perene Elka – prezintă un frunziş foarte fin, verde strălucitor, preferă
solurile mijlocii exigente la fertilizare şi irigare, se instalează rapid şi este agresivă
faţă de alte specii.
Festuca rubra Dawson – are un frunziş foarte fin, se adaptează uşor la soluri
secetoase, are temperament de umbră, se instalează lent, suportă şi necesită tunsul
scurt.
Poa pratensis Geronimo – are frunziş mijlociu ca fineţe, are înrădăcinare
superficială, este exigentă faţă de udări şi fertilizări repetate, se instalează lent, este
bună pentru gazon englezesc.
Agrostis tenuis – are frunziş fin, este adaptat la mai toate tipurile de dol, nu
suportă seceta, este pretabilă la gazon englezesc.
47
7.6 LISTA GLOBALĂ DE SPECII
TABELUL N R. 11
Nr.
Denumirea Suprafaţă m2
Crt.
1 Myosotis alestris 11
2 Iresine lindenii 11
3 Santolyna camaecyparissus 10
4 Echeveria secunda 10
5 Cineraria maritima 10
6 Alternanthea anemona 23
7 Coleus bulemii 24
9 Althernanthea anemona 11
8 Althea rosea 22
10 Viola tricolor 23
11 Bellis perensis 10
12 Begonia catalpa 10
13 Gladiolis hibridus 14
14 Petunia hibrida 72
15 Zinna elegance 85
16 Salvia elegance 55
17 Tulipa gesneriana 53
18 Myosotis alpestris 64
19 Campanula medium 32
20 Hibiscus orientalis 12
21 Buxus sempervirens 15
22 Thuja orientalis Aurea 24
23 Ilex aquifolium 22
24 Thuja occidentalis Smarald 15
25 Thuja occidentalis Raingold 16
26 Rosa pink sensation 22
27 Rosa cordon rouge 22
28 Rosa damaschena 22
29 Rosa maskata 22
30 Rosa chentifolia 22
31 Prunus laurocerasus 1
32 Wisteria chinensis 28
33 Magnolia denudata 50
34 Magnolia kobus 50
35 Larix decidua 16
36 Abies alba Sirigata 14
37 Picea abies 12
38 Picea pungens Argenteea 10
39 Salix caprea Rotondifolia 24
48
40 Salix Caprea Nana 26
41 Salix alba Vitelina 22
42 Salix fragilis Angest 25
43 Salix viminalix 19
44 Salix triandra 20
45 Salix babilonica 30
46 Alnus glutinosa Aurea 16
47 Hypophae rhamnoides 12
48 Berberis vulgaris 7
49 Hybiscus syriacus 9
50 Cheirantus cherie 5
51 Sempervivum tectonum 11
52 Petunia hibrida 14
53 Portulaca sp 15
54 Thuja occidentalis Tedy junior 12
55 Pelargenium peltatum 4
56 Salvia splendens 5
57 Melumba nucifera 32
58 Nymphea lotus thermalis 30
59 Nymphea elegance 25
60 Nymphea rubra 25
61 Nymphea alba 26
62 Paeonia officinalis 25
63 Papaver bracteatum 13
64 Calendula officinalis 14
65 Heliantus cumerifolius 12
66 Paeonia suffruticosa 10
67 Thuja occidentalis Danica 11
68 Mahonia aquifolium 14
69 Cytisus himitus 16
70 Juniperus sabina 24
71 Juniperus comunis Aurea 21
72 Juniperus virginiana 20
73 Juniperus virginiana Nana 39
74 Prunus cerasus 20
75 Prunus mahaleb 25
76 Acer negundo 19
77 Acer negundo Aurea 15
78 Marus nigra 23
79 Paulownia tomentosa 22
80 Taxus baccata Fastigiata 7
81 Abies nietchii 5
82 Pinus sylvestris Fastigiata 12
83 Pinus cembra 6
84 Sorbus aucuparia 12
85 Sophora japonica 13
86 Tillia cordata Candida 2
87 Populus simonii 2
88 Betula pendula 15
49
89 Corylus colura 7
90 Maclura auratica 5
91 Morus alba 4
92 Ginko biloba 9
93 Abies alba Pendula 5
94 Abies concolor 10
95 Picea pungens Glauca 18
96 Pinus sylvestris 15
97 Pseudotsuga meziesii 12
98 Taxodium disticum 15
99 Platanus orientalis 11
100 Sorbus torminalis 10
101 Aesculus hippocastanum 7
102 Carpinus betulus 5
103 Fagus sylvatica Pendula 3
104 Fagus sylvatica Fastigiata 2
105 Castanea sativa 5
106 Ulmus minor Damperii 5
107 Ulmus minor Aurea 8
108 Magnolia acuminata 9
109 Juglans regia 15
110 Liriodendron tulipifera 8
111 Platanus occidentalis 12
112 Sequoia gigantea 9
113 Cryptomeria japonica 7
114 Buxus microphia 1
115 Acer japonicum 5
116 Abies balsamea Hudsoniana 4
117 Cotoneaster damperii 2
118 Casa 448
119 Stâncărie 60
120 Vase 10
121 Fântână 36
122 Statuie 72
123 Pergolă 32
124 Bănci 10
125 Pavilion 64
126 Rabate 500
127 Lac 560
128 Râu 135,38
129 Rondou 678
130 Chioşc 21
131 Arabesc 648
132 Mozaic 160
133 Pete de culoare 36
50
7.7 PIESE DESENATE SCHIŢA DE AMPLASARE A
VEGETAŢIEI ŞI A ELEMENTELOR CONSTITUTIVE A
SPAŢIULUI VERDE LA SC: 1:525
51
CAPITOLUL VIII
INSTALAREA VEGETAŢIEI
8.1.1. Plantarea
8.1.2. Udarea
52
8.2.2. Plantarea
8.3.2. Erbicidarea
8.3.3. Nivelarea
53
Se face o mobilizare superficială de 8-12 cm în vederea însămânţării
gazonului.
8.3.6. Semănatul
Se face prin aspersiune sau cu furtunul cu sită fină în reprize scurte şi dese
asigurând 50-60% din capacitatea de reţinere a solului până la răsărirea uniformă a
plantelor.
54
CAPITOLUL IX
CHELTUIELI
TOTAL 11588,5
55
9.2. CHELTUIELI CU MATERIALUL SĂDITOR
TABELUL N R. 13
Cheltuieli Cu Materialul Săditor
Nr. Canti-
Materialul săditor U.M. Tariful Valoarea
Crt. tatea
1 Arbori cu frunză persistentă buc 29 65 1885
2 Arbori cu frunza căzătoare buc 86 12,5 1075
3 Arbuşti cu frunziş persistent buc 76 8,5 646
4 Arbuşti cu frunze căzătoare buc 26 3,5 91
5 Flori anuale m2 1120 2 2240
6 Flori bianuale m2 1180 1,4 1652
TOTAL 7589
56
BIBLIOGRAFIE
57