5/B.Cercetarea directa.

Permite culegerea informaţiilor direct de la purtătorii lor: consumatori individuali,

utilizatori industriali, instituţionali şi guvernamentali, producători de bunuri şi servicii,
intermediari.
Formele cercetării directe sunt:
 cercetarea totala sau de masã – care presupune includerea în procesul de investigare a
tuturor membrilor care formează colectivitatea cercetării ( întreaga populaţie, toate
magazinele, toţi consumatorii unui proces);
 cercetarea selectiva – apelează la un grup de membrii selectat numit eşantion;
Metoda de cercetare direct.
Pentru cercetare se folosesc două metode: observarea şi ancheta.
1. Observarea – este metoda de cercetare directã prin care se culeg date fără implicarea
purtătorilor lor.
Formele concrete ale observării sunt:
 Observarea personalã – care se bazează pe elementul uman, care culege date;
 Observarea mecanicã - se utilizează cu ajutorul unor dispozitive apte sa
înregistreze anumite aspecte ale comportamentelor consumatorilor.
 Observarea electronică  - se dezvoltã o datã cu evoluţia rapidă a internetului. Pot
fi cunoscute şi culese informaţii.
2. Ancheta – metoda directa de culegere a informaţiilor prin participarea semnificativă a
subiecţilor care fac obiectul cercetării.
Se realizează cu un instrument specific numit chestionar, asupra unui grup de persoane
selectate, numit eşantion.
Metode de ancheta:
Se utilizează următoarele metode de ancheta:
 ancheta prin corespondenţă ( presupune trimiterea prin posta, fax sau e-mail a unui
chestionar, chestionarul este însoţit de un plic timbrat, cu rugăminte către subiecţi să fie
returnat);
 ancheta prin telefon ( presupune ca răspunsurile la chestionare ) să fie obţinute prin
interviu la telefon;
 ancheta personală poate fi:
o intervievarea individuală certă ( care presupune o discuţie a unui operator de
interviu cu fiecare persoană subiect la domiciliul, serviciu sau la manifestările
unde este organizat );
o intervievarea individuală cu ajutorul calculatorului – care consta în completarea
de către corespondenţi a unui chestionar expus pe monitorul unui calculator,
plasat de regula în marile magazine;
o intervievarea în grup ( care consta în intervievarea unui număr de persoane, de
regula 5 – 10, în cadrul unei discuţii conduse de un moderator );
 Ancheta prin internet – cea mai moderna formă care poate înlocui; anchetele prin
corespondenţă, prin telefon şi persoane clasice.
Chestionarul – este un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului care conţine o
lista de întrebări, alcătuit cu scopul de a obţine informaţii asupra unei persoane sau asupra unei
probleme de marketing.
Eşantionul – reprezintă un grup sau segment selectat al unei colectivităţi şi care este
supus cercetării urmând ca rezultatele acestuia sa fie generalizate la nivelul întregii colectivităţi.
 Mărimea sau dimensiunea eşantionului depinde de următoarele elemente:
t = coeficientul de garantare a rezultatului cercetării
p = proporţia comportamentelor din eşantion care poseda caracteristica cercetării
∆ω = eroarea limita acceptabila de rangul  p = 0.5

Metode folosite pentru eşantionare

Se utilizează următoarele tipuri:
 eşantionarea probabilistica sau aleatoare – când membrii colectivităţii au aceeaşi
probabilitate să fie incluşi în eşantion;
 eşantionarea neprobabilistică sau nealeatorie – când selectarea membrilor eşantionului se
face cel puţin în parte subiectiv