CAPITOLUL 2: NOȚIUNI GENERALE DE

AERODINAMICĂ

2.0 Aerodinamica și aerul

Aerodinamica este modul în care aerul se mișcă in jurul lucrurilor. Regulile

aerodinamicii exiplică modul în care un avion este capabil sa zboare. Orice lucru care se
mișcăprin aer reacționează la aerodinamică. O rachetă care se aruncă de pe suportul de lansare și
un zmeu de pe cer reacționează la aerodinamică. Aerodinamica reacționeaza si la mașini,
deoarece aerul curge in jurul lor. Aerul este un amestec de gaze compus în principal din azot si
oxigen. Aerul este considerat un fluid, deoarece raspunde la definiția de fluid, si anume, o
substanța care poate fi făcută să curgă sau sa-și schimbe forma prin aplicarea unei presiuni
moderate este fluid. Aerul are greutate, de accea un balon umplut cu heliu se va ridica în aer,
deoarce este mai ușor.

Aerul este format din 21% oxigen (O2) si 78% azot (N) iar 1% fiind alcătuit din alte
gaze.Raportulie gazoase ( 21% , 78%, 1%) diferă puțiin in funcție de altitudine deși conținutul de
umiditate scade odată cu creșterea altitudinii.

1
2.1 Aerodinamica unui vehicul

În termeni mecanici, vehiculele rutiere sunt caroserii in apropiere de sol. Geometria lor
îndetaliată este extrem de complexă. Cavitățile lor interne dar și cele încastrate comunica foarte
bine cu debitul de aer din exterior. Fluxul de aer care trece peste un autovehicul aflat in mișcare
este complet tridimensional iar straturile delimitate sunt turbulente. De cele mai multe ori
turbulențele se formeaza în spatele autovehiculului si în multe cazuri formează vartejuri
longitudinale.

În ceea ce privește geometria lor, vehiculele cuprind o mare varietate de forme, cum ar fi:
autoutilitare, autobuze, autovehicule deschise, închise, autovehicule de concursuri, motociclete.

Fig 2.1 Vehicule rutiere, în mai multe forme

În funcție de scopul fiecărui tip de vehicul, obiectivele aerodinamice diferă mult. Pentru
vehiculele de curse distanța față de sol este decisivă pentru capacitatea de viraj, dar pentru
camioane nu este asa semnificativă. Autocarele sau camionetele sunt foarte sensibile la vănt
lateral.

2
 În timp ce călătorești de-a lungul unui drum, un vehicul experimentează mai mult decât
doar o tracțiune. Forța aerodinamică rezultată are componente în toate cele șase grade de
libertate.În principiu, toate influențează dinamica unui vehicul.

Fig Forțe și momente aerodinamice care acționează pe un vehicul.

Fluxul de aer prin care trece un autovehicul cand se află în mișcare este simetric cu cel al
unui avion. Dacă nu se realizează măsuri îndetaliate, forța verticală pe un corp aflat la sol este
pozitivă, adică tinde să ridice vehiculul. Cu toate acestea efectul este neglijabil pentru
majoritatea vehiculelor cu excepția mașinilor de curse la viteze considerabile. Pentru un
autovehicul European, cu un coeficient de ridicare de 0.3, care reușește sa ridice mai puțin de 3%
din greutatea autovehiculului la o viteză de 60 km/h și doar 8% la viteză mai mare de 120 km/h.
Cu toate acestea, unii producători europeni își proiectează mașinile pentru o ridicare a punții
spate cât mai scăzute posibil, chiar dacă aceasta implică o sancțiune la tracțiune.

3
 2.2 Istoria aerodinamicii

Cu mai mult de 100 de ani in urma, cand calul de la trăsura a fost inlocuit cu mototul
termic, nimeni nu s-a găndit la aerodinamică. Carcasa căruței era pentru a adăpostii șoferul și
pasagerii de vănt, ploaie si noroi. Ideea aplicării aerodinamicii la vehicule a venit mult mai
tarziu, după ce tehnologia de zbor si cea navală a făcut un progres considerabil prin
simplificarea și ondularea formelor, care au dus la atingerea unor obiective noi cum ar fi: viteză
mai mare, consum de combustibil redus. Primele încercări de a eficientiza autovehiculele au fost
făcute conform practicii aeronautice și prin adaptarea formelor din arhitectura navală, dar acestea
au eșurat, deoarece drumurile din acea perioada erau necorespunzătoare iar puterea motoarelor
permitea doar viteze moderate de conducere.

Fig 2.2 Evolutia aerodinamicii la autovehicule

4
Klemperer, 1922- Modul de curgere al aerului pe caroserie se schimbă semnificativ atunci cănd
jumătatea corpului este apropiată de pământului

Koeningo Fachsenfeld 1936, Kamm 1934- Ascuțirea uni capat posterior al autovehiculului

Klemperer a demonstrat ca aerodinamica uni corp este schimbată drastic atunci cand
forma este apropiată de sol. Modificândui forma, acesta a fost capabil să reducă tracțiunea însă
ascuțirea spatelui la separarea autovehiculului față de pamânt a fost capabilă fara să reduca
tractiunea autovehiculului. Această idee a fost propusă pentru prima dată de către Koenig-
Fachsenfeld pentru autobuze și a fost transferat la mașini de Kamm.

Cu ajutorul acestor încercări, unele reușite altele mai puțin, aerodinamica a fost adaptată
vehiculelor rutiere. Forma mașinilor s-a schimbat mai degrabă într-o evoluție decât o manieră
revoluționară de-a lungul anilor și la început pentru alte motive decât cele aerodinamice.

Cele două crize mari din anii 70 au generat presiuni mari pentru îmbunătățirea economiei
de combustibil și au oferit o pauza pentru aerodinamica vehiculelor.

2.3 Întălnirea autovehiculului cu fluxul de aer

Fluxul de aer de pe caroserie este cercetat în detaliu din mai multe motive:

- localizarea unei cavități pentru intrarea si ieșirea aerului

- localizarea unor părți din caroseria autovehiculului pentru a determina sursele de zgomot ale
vântului

- găsirea mijloacelor de îndepărtare a apei si a nămolului de pe suprafețe cu ajutorul fluxurilor de

aer.

5
 Cunoașterea forțelor aerodinamice care acționează asupra unor părți ale caroseriei, cum
ar fi ușile și plafonul sunt necesare pentru a determina poziția părților flexibile din autovehicul
cum ar fi balamalele si mânerele de la portiere, antene radio, etc. Structurile flexibile tind sa
fluture la viteze mari de aceea acestea trebuie bine încastrate în autovehicul si proiectate cat mai
aerodinamice pentru a evita producerea de zgomote deranjante în timpu condusului.

Fig 2.3 Fluxul de aer si separarea acestuia în diferite părți ale vehiculului

Aerul prin care se deplasează un autovehicul nu este întotdeauna uscat si curat, acesta
poate fi amestecat cu picături de apă și particule de murdărie.Aceste fluxuri de aer trebuie
evitate, atat pentru siguranță cat si pentru estetică.

6
7