CARACTERISTICILE CANTITATIVE SI PERFORMANȚELE UNUI AUTOMOBIL

1. Formula roţilor

2. Npt x 2. Npm

Npt – nr. total al punților

Npm – nr. punților motoare

Exemple: 4x2; 4x4; 6x2; 6x4; 8x4; 8x6; 8x8

Pt. un automobil de teren cu 2 punți se impune formula roților 4x4

2. Capacitatea de transport (încărcare)

Pt. automobilele care transporta bunuri capacitatea de transport se exprima prin masa utilă maximă
calculată ( SR ISO 1176: 1998) notata mun [kg; t]

Alte denumiri: masa utilă maximă constructivă, masa utilă nominală, sarcina utilă nominală.

Pt. automobilele care transportă fluide se indică natura și volumul acestora exprimat în litri.

Pt. automobilele care transportă bunuri cu densitate redusă pe langa mun se precizează și volumul
minim disponibil [m3] pt. încărcătură (exemplu - pt transportul de confecții)

Pt. automobilele care transportă materiale în vrac se indică fie mun (pt. ciment), fie mun împreuna cu
volumul corespunzător (cazul betonierelor sau a vehiculelor cu temperatură controlată care
transportă asfalt)

Pt. automacarale se precizează sarcina maximă a macaralei, iar pt. automobilele de salubritate pt.
deșeuri sunt indicate volumul util și gradul de compactare al deșeurilor.

Pt. autoturisme în mod indirect capacitatea de transport se exprimă prin cilindreea totală a motorului
Vh [l; cm3] cu care acestea sunt echipate.

PERFORMANTELE AUTOMOBILELOR reprezintă calităţile de tracţiune și de frânare ale

acestora

3. Performanțe de tracţiune pt. regimul uniform de mişcare

Viteza maxima a automobilului în palier vmax [km/h] – viteza maxima de deplasare a

automobilului cu mun care se deplasează pe un drum rectiliniu și orizontal (palier) fiind cuplată
treapta de priză directă (treaptă de viteze în care turația motorului, cea de intrare în CV este egală cu
cea de ieșire din CV) și cu motorul funcționând la sarcina totală (pedala de accelerație apăsată la
maxim. Condițiile tehnice pentru această încercare sunt: drum modernizat acoperit cu asfalt sau
beton, viteza maxima a vântului < 3 m/s; temperatura mediului ambiant (-5…300 C); presiunea
atmosferica - 1 bar; pe traseul de încercare se admit pante de cel mult 0,5% pe lungimi < 50 m.

Viteza constanta v1 [km/h] – cu care automobilul trebuie să urce o pantă de o anumită valoare la
deplasarea pe un drum modernizat cu suprafață uscată.
Viteza minima vmin [km/h] – cu care automobilele cu mun calculată trebuie să se poată deplasa
pe un drum în palier în stare foarte bună. Pt. automobilele cu capacitate mare de trecere se
impune ca în teren, deplasarea să se poată realiza cu o anumită viteză minima.

Panta maxima pmax [%] a unui drum cu suprafața uscată pe care automobilele cu m un calculata
trebuie să o urce cu viteza constantă.

Panta maxima în treapta de priză directă pdmax [%] a unui drum modernizat cu suprafața
uscată pe care automobilul cu mun calculată trebuie să o urce cu viteză constantă când este
cuplată treapta menționată.

4. Performante de tracţiune pt regimul neuniform de mişcare

Timpul de demarare de la pornirea de pe loc până la o anumită viteză – se presupune că

motorul funcționează la sarcina totală, iar schimbarea treptelor se face astfel încât să se obțină
capacitatea maxima de demarare, la deplasarea pe un drum modernizat în palier; pt. autoturisme
viteza luată în considerare este 100 km/h, timpul de demarare corespunzător fiind notat td100 [s];
în localități se adoptă viteza de 50 km/h sau 60 km/h – timpul fiind td50 [s] sau td60 [s].

Timpul de demarare de la pornirea de pe loc necesar parcurgerii primilor 500 m (400 m) -

td500 [s] sau td400 [s] (400 m = 1 sfert de mila (1 mila terestra = 1,6 km).

Timpul de demarare de la pornirea de pe loc necesar parcurgerii primilor 1000 m - td1000

[s].

Timpul de repriză – timpul de demarare necesar creșterii vitezei între 2 valori date (uzual
50 la 100 km/h sau 60 la 120 km/h). Demararea se poate realiza prin schimbarea succesivă a
treptelor, fie doar într-o anumită treaptă, fiind necesare precizări în acest sens.

CAPACITATEA DE DEMARARE ÎNTRE DOUĂ VITEZE date reprezintă elasticitatea

automobilului

Distanta de demarare de la pornirea de pe loc corespunzătoare unui anumit timp de

demarare – parametru utilizat mai rar (pt. autoturisme se adoptă uneori timpul de 4 secunde,
distantă fiind notata sd4 [m].

Viteza medie a automobilului vm [km/h] – trebuie precizate condițiile în care are loc deplasarea
acestuia: factori constructivi (ai automobilului); factori de drum (de traseu); factori de trafic
rutier; factori de organizare a circulației rutiere; factori de strategie a conducerii automobilului.
În activitatea de transport se utilizează noțiunile: viteza medie tehnică (cea mai potrivita pt
aprecierea rapidității unui automobil), viteza medie de exploatare (corespunde mai bine
condițiilor reale de deplasare) și, viteza medie comercială. Acestea se obțin prin raportarea
distanței parcurse la următorii timpi: timpul efectiv de deplasare (nu se ține seama de opririle
datorate operațiilor de încărcare – descărcare și de opririle la intersecții); timpul efectiv de
deplasare + timpul determinat de opririle la intersecții; timpul efectiv de deplasare + timpul pt.
încărcare – descărcare + timpul dat de opririle la intersecții.

5. Performante de frânare

Performantele minime de frânare sunt stabilite prin norme în funcție de tipul automobilului și
mun calculată, automobilele fiind împărțite în clase cărora li se impun pt omologare anumite
valori minime ale deceleraţiei medii și valori maxime ale distantei totale de frânare
corespunzătoare unor viteze inițiale precizate.
Potrivit normelor pt autoturisme decelerația minima este 5,8 m/s2, dar în mod curent decelerațiile
realizate depășesc 7,0 m/s2.

6. Performanțe de consum de combustibil

Consumul de control Cc [ l /100 km ] – parametrul de consum al automobilului la deplasarea pe

un drum modernizat în palier cu o viteza egala cu ¾ din viteza maximă, dar nu mai mare decât
110 km/h. Masa încărcăturii este 180 kg dacă mun/2 < 180 kg și egală cu mun/2 în caz contrar.
Încărcătura include masa ocupanților și a echipamentului de încercare.

Consumurile de combustibil la vitezele constante de 90 km/h si 120 km/h, C90 [ l /100 km ] și

C120 [ l /100 km ] – corespund parametrilor de consum ai automobilului la deplasarea pe un drum
modernizat în palier, în aceleași condiții de încărcare ca la consumul de control.

Consumul de combustibil la deplasarea in cicluri – se respectă condițiile de încercare de la

consumul de control și se definește consumul de combustibil după un ciclu european adoptat
după 1996 conform regulamentului 15 al CEE – ONU, respectiv directiva 80/1268/EWG.

Consumul mixt – se stabilește în Europa ca medie aritmetică a consumului urban și a

consumurilor C90 și C120.

Autonomia [km] – se stabilește plecând de la tipul și destinația automobilului care se corelează

cu consumul de combustibil și rezultă capacitatea rezervorului compatibilă cu cerințele de
deplasare pe automobile.

7. Performanţe ecologice

Acestea sunt în legătură cu poluarea chimică și fonică produsă de automobile. Sunt asociate și cu
poluarea mediului în procesul de fabricație și după scoaterea automobilelor din uz prin
intermediul materialelor din care sunt confecționate. Poluarea chimică principală este dată de
produsele arderii din m.a.i. cu acțiune toxică: CO, oxizi de azot NOx și hidrocarburi HC. Se
adaugă CO2 cu efectul de seră foarte important și particulele de evacuare ale motoarelor diesel
(PM). Determinarea emisiei de poluanți se face la deplasarea în cicluri și există norme care
stabilesc valorile maxime permise ale cantităilor de substanțe poluante în [g/km] pt. autoturisme
și în [g/kWh] pt autovehicule grele.
Conform directivei Comisiei europene 2000/53/EC pt. automobilele scoase din uz începând cu
2006 masa care se recuperează și se reutilizează trebuie să fie 85% din masa totală. La proiectare
se tine seama de acest fapt adoptându-se soluții constructive pe baza unor criterii riguroase – se
întocmește o listă roşie care conține materialele și substanțele chimice a căror utilizare este fie
interzisă, fie se folosesc într-o concentrație redusă. De exemplu: azbestul nu poate fi utilizat,
cadmiul și compușii acestuia în lacuri și vopsele se utilizează în concentrații mai mici de 0,01%.

Pt zgomotul exterior provocat de automobile există norme stabilite prin Regulamentul nr.51 –
CEE – ONU. În anul 2000 zgomotul avea nivelul 71 dB (A) pt. autoturisme și 77 dB (A) pt.
Autocamioane.

8. Caracteristici pentru confort

Se referă la următoarele aspecte: poziționarea corect din pdv ergonomic a organelor de comandă,
a scaunelor conducătorului și ale pasagerilor, cursele și forțele de acționare ale diferitelor organe
de comandă, intrarea și ieșirea comodă din automobile – există norme sau recomandări;
oscilațiile automobilului în ansamblu; vibrațiile diferitelor ansambluri și părți ale automobilului
și zgomotele produse în interiorul automobilului (nu există norme stricte); temperatura,
umiditatea și viteza aerului în spațiul ocupat de șofer și pasageri; standardul SR ISO 7730:1997.

Există o serie de parametrii de evaluare a oscilațiilor automobilului: acceleraţia medie pătratică

amp [m/s2] – există normele ISO 2631-1-1985/1997 care stabilesc limitele de expunere la
oscilațiile după cele trei direcții pentru corpul omenesc în funcție de timp; doza de vibraţii Dv
[m.s-7/4] – pentru o zi de lucru la limite de precauție este de 8,5 m/s1,75, iar în zona de risc este
15,0 m/s1,75; derivata accelerației în raport cu timpul (șocul) [m/s3] – poate depăși + 10 m/s3
(valori acceptabile + 2 m/s3, iar valori confortabile + 1 m/s3); acceleraţia / deceleraţia maximă
[m/s2].

9. Caracteristici pentru siguranţa activă și pasivă

Siguranţa activă este determinata de: calitățile de stabilitate, maniabilitate și performanțele de

frânare; condiții de vizibilitate (ziua și noaptea); iluminarea și semnalizarea luminoasă a
automobilelor; un anumit grad de confort.

Stabilitatea și maniabilitatea sunt înglobate în noțiunea mai largă de ţinută de drum – road –
holding ability – SR ISO 8855:1999. Ținuta de drum se definește prin gradul de virare (subvirare
și supravirare). Condițiile minime de maniabilitate sunt definite în STAS 6926/2 – 92. Ținuta de
drum este dependentă de caracteristicile șasiului, caroseriei și pneurilor și, îmbunătățirea acesteia
este asociaă cu sistemele electronice de reglare menționate.

Siguranţa pasivă este definită prin capacitatea automobilului de a proteja ocupanții și în cazul
unor coliziuni cu alte automobile sau obstacole, precum și în cazul răsturnărilor. De asemenea
automobilele nu trebuie să producă răniri ale pietonilor la impactul cu aceștia.

Pt aceasta suprafețele interioare ale automobilelor cu care vin în contact ocupanții automobilului
nu trebuie săprezinte proeminențe ascuțite și trebuie să amortizeze șocurile, un rol însemnat
revenind volanului pt. protecția conducătorului. Se folosesc mijloace de reținere a ocupanților la
producerea impactului, precum și perne gonflabile care măresc suprafața de contact și
amortizează șocurile (air-baguri montate frontal, dar și lateral).

Caroseria trebuie să fie astfel proiectată încât partea centrală (celula de supraviețuire în care se
află ocupanții automobilului) să rămână intactă, energia de impact fiind preluată de restul
automobilului, care trebuie să prezinte deformaiți plastice mari pentru a diminua decelerațiile la
producerea șocului.

10. Conducerea confortabila a automobilului

Driveability (senzația pe care o are conducătorul în diferite situații de mișcare) – capacitatea de

răspuns a automobilului la comenzile prin pedala de accelerație și la schimbarea treptelor,
funcționarea liniștită și confortul determinat de motor și transmisie, inclusiv la schimbarea
treptelor.

Mărimile de evaluare obiectivă ale conducerii confortabile a autoturismului sunt corelate cu

evaluările subiective ale conducătorilor, acordându-se note. Pentru aceasta se utilizeaz diferite
metode, numărul parametrilor luați în considerare este aproximativ 950, fiind posibil să se
definească un anumit automobil ca fiind de bază din punct de vedere al dinamicității (stil sportiv)
și al confortului în conducere. Un rol important în studiul acestei probleme îl are simularea.

Fig. 1 Răspunsul automobilului la apăsarea pedalei de accelerație