Tehnica punctiei venoase

1) AM se spală pe mâini cu apă și săpun apoi îmbracă mănușile de protecție (sterile când e cazul);
- Desface seringa și acul, atașează acul la seringă
- Pregătește tamponul îmbibându-l cu soluție antiseptică – prin turnare, deasupra tăviței renale
- Aplică garoul la 7-8 cm deasupra locului ce urmează a fi puncționatși roagă P sa strângă
pumnul
- Alege vena pe care o va puncționa, prin palpare, apoi dezinfectează tegumentul pe o suprafață
mai mare ; dacă nu este sigură mai palpează o dată, după care dezinfectează din nou
- Îndepărtează capacul acului și poziționează acul astfel încât bizoul să fie către ea/el ; seringa se
va poziționa astfel încât gradatiile sa fie catre ea/el
- Cu policele mâinii stângi fixează vena la 3-4 cm sub locul puncției, printr-o ușoară apăsare și
tracțiune în jos a tegumentului
- Pătrunde cu acul într-un unghi de 45 de grade și după străpungerea peretelui venei (senzație de
pătrundere în gol) schimbă pozitia acului – în lumenul venei și mai înaintează 1 – 1,5 cm
- Recoltează cantitatea de sânge necesară,apoi desface garoul și roagă P să deschidă pumnul
- Retrage acul și comprimă locul puncției cu tamponul timp de 5 minute / roagă P să mențină
compresiunea, fără să îndoaie brațul

Îngrijiri ulterioare
- după aruncarea acului, a seringii și a mănușilor în cutiile speciale, ajută P să se îmbrace, îl
așează într-o poziție comodă în pat și îl supraveghează
- se spală pe mâini

Locuri de elecție:
1. venele epicraniene – nou născut și sugar mic
2. venele jugulare (internă ,externă) - de obicei la copii
3. venele supra- și subclaviculare
4. venele de la plica cotului – bazilica și cefalica care formează un “M” venos
5. venele antebrațului – fata anterioară și posterioară
6. venele de pe fața dorsală a mâinii
7. venele femurale
8. venele poplitee
9. venele maleolare interne
10. venele de pe fața dorsală a piciorului

În cazul în care se recomandă mai multe tipuri de analize, ordinea va fi următoarea:

 sânge pentru hemocultură,
 sânge pe EDTA (sistem de recoltare vidat cu capac mov), Acidul
etilendiaminotetraacetic, cunoscut mai ales sub abrevierea EDTA, este un agent
chelator care complexează ioni metalici. EDTA este folosit ca un anticoagulant în
 conservarea sângelui deoarece complexează ionului de calciu (care este esențial
pentru coagularea sângelui). Capacitatea EDTA-ului de a lega ionii îl face util ca fiind
un antidot pentru intoxicația cu plumb.
 sânge pe heparină,
 sânge pe tub fără aditivi anticoagulanţi, dar cu activatori ai coagulării,,rosu
 sânge pe inhibitor al glicolizei
 sânge pe citrat (recoltarea VSH se face de preferat fără garou),negru