Principiile impunerii

Există mai multe principii de impunere, precum:

 principii de echitate
 principii de politică financiară
 principii de politică economică
 principii social-politice
Principiul echității fiscale
Impunerea trebuie să fie universală, toți contribuabilii treubie să plătească impozit
și toți trebuie să fie tratați fiscal la fel, deci se pretindea egalitate în fața
impozitului. Cu timpul, acest principiu a fost încălcat, practica de a scuti de
impozit, parte din veniturile societății
Mai târziu a apărut necesitatea obiectivă că impozitul trebuie să devină și o parghie
fiscală.
Egalitatea în fața impozitului a devenit egalitatea prin impozite și presupune
tratament fiscal diferențiat în funcție de mărimea venitului și averii, de
proeminența lor, în raport cu starea socială, cu situația personală, a fiecărui plătitor.
Echitatea fiscală înseamnă echitate aparentă (matematică), respectiv efectivă
(reală). De exemplu, doi angajați primesc același salariu și plătesc același impozit,
dar ei au un numărit diferit de persoane în întreținere, situație socială difertiă, de
aceea echitatea reală este diferită de cea aparentă.
Diferențierea sarcinilor fiscale, la aceeași materie impozabilă realizată este în
funcție de situația socială.
Păstrarea egalității sarcinilor fiscale, dar diferențierea diferitelor ajutoare sociale, în
funcție de situația socială.
Echitatea fiscală este de două feluri – echitate pe orizontală și echitate pe verticală.
Echitatea pe orizontală = sarcini fiscale pentru doi contribuabili care realizează
aceeași marime de venit, dar din surse diferite.
Echitatea pe verticală = impozite datorate de două persoane ce realizează venituri
de mărime diferită, dar din aceeasi sursa; venit mai mare, impozit mai mare.
Echitatea în materie de impozite presupune:
  existența unui minim neimpozabil
 impunerea trebuie să fie universală, globală, astfel încât să se evite
evaziunea fiscală
 sarcina fiscală – absolută și relativă, este necesar să fie stabilită în funcție de
puterea contributivă: mărimea venitului/averii și scarcinii sociale
 trebuie asigurată comparabilitatea sarcinii fiscale pe orizontală/verticală
În concluzie, sistemul de impunere cel mai echitabil este cel care se baează pe
aplicarea cotelor progesive compuse (pe tranșe).
Principii de politică financiară
Randamentul fiscal: impozitul să aibă caracter universal; pentru eliminarea
evaziunii fiscale este necesar sa nu existe posibilități de sustragere de la impunere.
Un impozit poate fi apreciat ca stabil daca nu este influențat de mutațiile de ordin
conjuctural ale economiei.
Elasticitatea impozitului presupune ca impozitul să poată fi adaptat în
permanență necesităților de venituri ale bugetului de stat.
Tipul și numărul impozitelor
Un singur impozit s-a întâlnit în perioada capitalismului premonopolist și cel
contemporan.
Principii de politică economică
Impozitul a devenit o pârghie economică și de aceea prin introducerea unui nou
impozit, statul vrea să acopere cheltuielile publice, să exercite o anumită influență
asupra dezvoltării unor ramuri sau subramuri economice sau să stimuleze/reducă
producții.
Principii social-politice
Politica fiscală promovată de stat vizează realizarea unor obiective social-politice,
de exemplu: acordarea unor facilități persoanelor cu venituri reduse și celor care
întrețin un anumit număr de copii și bătrâni. Trebuie menționat că politica fiscală
este marcată și de interese pur politice, de exemplu în perioada alegerilor, cei de la
putere încearcă să atenueze fiscalitatea sau să acorde privilegii și facilități fiscale
unor categorii de contribuabili.