Subiecte pentru examen

1. Precizaţi în ce constă ambivalenţa conceptului de comunicare.

cele douã cuvinte surori – cuminecarea si sensul laic al cuvântului, neologismul comunicare dau
seama împreuna de ambivalenþa procesului de comunicare, evidentiindu-i dubla dimensiune,
comunitara si sacrã

2. Care este etimologia cuvântului comunicare?

Se presupune ca la temelia formãrii verbului latin communico,-are ar sta adjectivul munis,-e, al carui
înteles era „care îsi face datoria, îndatoritor, serviabil”. Acest din urmã cuvânt a dat nastere unei
familii lexicale bogate, din care reþinem adjectivele immunis= „scutit de sarcini, exceptat de
îndeplinirea unei datorii” (la Titus Liviu immunis militia figureazã cu înþelesul de „scutit de serviciul
militar”), de unde ºi sensul actual „exceptat de la contractarea unei boli”, communis= „care îºi
împarte sarcinile cu altcineva”, iar mai târziu, în epoca clasicã, „ce aparþine mai multora sau
tuturora”. Acesta din urmã, prin mijlocirea derivatului sãu communicus îl poate explica 18 Imaginea
instituþiei publice pe communicare, termen însemnând la început punerea în comun a unor lucruri
de indiferent ce naturã

3. În ce constă distincţia dintre a auzi şi a asculta?

Cel ce aude nu e decât un receptacol pasiv de semnale sonore (fapt ce nu conduce în niciun fel la
comunicare eficientã), pe când ascultãtorul le traduce ºi interpreteazã (transformã cuvântul din
semnal fizic în semn lingvistic), trãgând ºi un folos personal, în mãsura în care integreazã
informaþiile primite în structura personalitãþii proprii

4. Enumeraţi elementele componente ale procesului de comunicare (modelul lingvistic al

lui Roman Jakobson).

Roman Jakobson afirma cã: „orice act de vorbire reuneºte un mesaj ºi patru elemente legate de
acesta: emiþãtorul, receptorul, tema mesajului ºi codul utilizat”

5. Definiţi codul ca parte a procesului de comunicare şi precizaţi de ce codificarea este

considerată o condiţie indispensabilă în procesul de comunicare.

Codul (lat.codex: tãbliþã de scris, registru, carte) sau pactul semantic minimal este un ansamblu
unitar, sistematizat al semnelor, semnalelor ºi simbolurilor, precum ºi al regulilor de folosire corectã
ºi eficientã a acestora, cu ajutorul cãruia poate fi transmisã o anumitã cantitate de informaþie de la
emiþãtor la receptor, prin intermediul unui canal

Decodificarea ar trebui sã se prezinte ca imaginea în oglindã a codificãrii, restituind cu fidelitate

intenþiile emiþãtorului
6. Explicați cu ajutorul distincțiilor cod – limbaj, denotație – conotație, limbaj – vorbire
faptul că dialogul dintre doi interlocutori se realizează uneori ca un dialog al surzilor în
planul semanticii.

În ciuda existenþei unui vocabular comun, nu existã un limbaj comun, de aceea de multe ori dialogul
dintre doi interlocutori se realizeazã ca un „dialog al surzilor” în planul semanticii. El va însemna un
prilej de conflict în planul pragmaticii ºi un prilej de disconfort în plan psihologic

7. În ce constă caracterul arbitrar al semnului lingvistic şi care sunt consecinţele negative

ale acestuia în procesul de comunicare? Dar cele pozitive?

Caracterul arbitrar al semnului lingvistic: cuvântul ca semnal fizic (înlãnþuire de foneme) – cuvântul
ca semn lingvistic

8. De ce comunicarea verbală deține o poziție privilegiată față de celelalte forme de

comunicare (paraverbală și nonverbală)?

9. Enunţaţi cele cinci baze ale influenţei sau de credibilitate pe care trebuie să le deţină
emiţătorul ca parte a procesului de comunicare.

Puterea recompensatoare

Puterea coercitivã

Puterea referenþialã

Puterea legitimã

Credibilitatea – puterea expertului

10. Care este cea mai importantă caracteristică a receptorului vis-a-vis de emițător și
mesajul transmis?

11. Precizaţi întrebările la care trebuie să răspundem atunci când concepem un mesaj.

12. Precizaţi care sunt cele două bariere în comunicare, cel mai greu de combătut.

omniprezenþa zgomotului

si necoincidenta dintre codul/limbajul emiþãtorului ºi cel al receptorului

13. Enumeraţi mai multe forme ale comunicării precizând criteriul de clasificare folosit.

dupã codul folosit existã: comunicare verbalã, paraverbalã, nonverbalã; dupã statutul
interlocutorilor deosebim comunicarea verticalã de comunicarea orizontalã; dupã numãrul
partenerilor, întâlnim o comunicare intrapersonalã, o comunicare interpersonalã, una în grup mic ºi
 una publicã; dupã finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentalã, una subiectivã ºi o a
treia, instrumentalã e

14. Enumeraţi care sunt cele patru moduri de comunicare după Bernard Voyenne şi
precizaţi care sunt caracteristicile fundamentale ale comunicării directe.

comunicare directã; ƒ comunicare indirectã; ƒ comunicare multiplã; ƒ comunicare colectivã

15. Enumeraţi câteva căi prin care se realizează comunicarea umană non-verbală şi definiţi
gestul în sens larg.

16. La ce se referă proxemica şi care sunt cele patru zone de distanţe interpersonale după
Allan Pease?

proxemica (proxemia – din englezescul proximity = apropiere, vecinãtate)

proxemicã modul în care omul percepe ºi îºi structureazã spaþiul,

Allan Pease defineºte patru zone posibile de distanþe interpersonale, ºi anume: intimã, personalã,
socialã ºi publicã.

17. Enumeraţi câteva funcţii importante ale comunicării vizuale.

18. Explicați expresia tonul face muzica.

Nu mai puþin demascatoare pot fi ºi mesajele vocale non-verbale (paralimbaj). Am precizat, de

altfel, cã Albert Mehrabian atribuie o pondere de 38% acestei componente a comunicãrii
interpersonale, dovadã cã expresia tonul face muzica reflectã o realitate mai profundã decât pare la
prima vedere.

19. Precizaţi caracteristicile importante ale comunicării indirecte, consecinţele pozitive ale
scrierii pentru procesul de comunicare.

20. Enunţaţi definiţia comunicării publice (Martial Pasquier).

21. Enumeraţi funcţiile centrale și complementare ale comunicării publice.

22. Enumeraţi principiile comunicării publice.

23. Enumeraţi tipurile de comunicare publică şi caracterizaţi unul dintre ele.

24. Definiţi manipularea şi enumeraţi câteva forme ale ei.

25. Argumentați de ce mass media rămâne o media de bază pentru comunicarea publică.

26. Enumerați instrumentele de lucru cu media.

27. În funcție de ce factori alegeți un suport media pentru a trata un subiect?

28. Care sunt factorii de care ține cont mass media atunci când tratează un subiect sau
altul, atunci când creează un produs mediatic („logica jurnalistică”)?

29. Ce cuprinde planificarea detaliată într-un plan de comunicare.

30. Enumerați obiectivele comunicării publice vis-a-vis de cele două obiective ale
comunicării în organizația privată.

31. Enumerați criteriile în funcție de care alegem instrumentele de comunicare atunci când
concepem un plan de comunicare.

32. Evidențiați acele caracteristice ale Internetului care duc la reducerea distanței dintre
administrație și cetățeni.

33. Precizați scopul identității vizuale într-o organizație și enumerați instrumentele cu

ajutorul cărora construim identitatea vizuală.