3.

Determinarea planului de croi și stabilirea variantei optime

Calcule pentru: puntițe, lățimea benzii, coeficientului de croire şi de utilizare a materialului,
consumul tehnologic și a distanței dintre riglele de ghidare.
Prin croire se înțelege modul de dispunere al pieselor pe bandă astfel încât acestea să poată fi
realizate integral cu un consum cât mai redus de material.
Croirea se poate aplica atât benzilor cât și foilor de tablă.

Calculul coeficientului de croire al materialului

Alegerea variantei optime se face pe baza coeficientului de croire 𝐾𝑐 = ∙ 100 [%]

Au – aria utilă;
Ac – aria consumată;

Varianta 1 (croire pe un rând)

Pentru cazul (a) – croirea pe un rând avem:

𝐴𝑝 𝐴
𝐾𝑐 = = ∙ 100[%]
𝐴 𝐵∙𝑝
unde:
B – lățimea benzii
p = pasul (distanța dintre două piese identice dispuse la fel)

La toate piesele cu contururi exterioare rectangulare (cum este cazul celei de față) se va alege o
variantă de croire cu deșeuri, cu un cuțit de pas, cu apăsare laterală (tabelul 6.6, pag. 92!!! –
cea marcată cu un ”X” în tabel)
6
La piesele cu contururi exterioare circulare (cercuri, semicercuri etc) se va alege o variantă de
croire croire cu deșeuri, cu opritor, cu apăsare laterală (tabelul 6.6, pag. 93!!! – ultima de
linie din tabel cea subliniată și pe care o aveți și în curs)
La calculul lățimii benzii B, trebuie să se țină cont de:
 puntițele laterale (a);
 dimensiunea nominală a piesei (D);
 lățimea poansonului de pas acolo unde este cazul (c)
 toleranța la tăierea benzii (l);
 jocul dintre bandă și rigle (j);
 modul de ghidare al benzii;
Schema de croire este următoarea:

Cei care au piese cu contururi circulare au schema în curs și au acolo și relația de calcul !!!
Pentru schema de mai sus, relația de calcul este:
B = D + 2a + c + l (în carte este notat ai pentru abatere dar e același lucru!!!. Nu am schimbat ca să nu
vă derutez față de curs)!!
B0 = B + j
Astfel pentru o piesă cu g = 1,2
Conform tabelului 6.3, pagina 88, b = 1,4 și a = 1,9.
Conform tabelului 6.8, pagina 96, ∆l = 0,8.

7
 Conform tabelului 6.5, pagina 90, c = 2. (se putea lua și 1,5 dar am preferat o valoare mai mare
pentru ca lățimea cuțitului să fie mai mare)
B = D + 2a + c + ∆l
=> B = 48 + 2∙1,9 + 0,8 +2 = 54,6 mm
p = 25 + 1,4 = 26,4 mm
Calculăm și lățimea dintre riglele de ghidare:
Conform tabelului 6.7, pagina 96, adopt j = 1,4 mm.
𝐵 = 𝐵 + 𝑗 = 54,6 + 1,4 = 56
Coeficientul de croire se calculează atunci:
∙ , ∙
Kc1 = ∙ 100 = ∙ 100 = 60,38%
∙ , ∙ ,

Varianta 2 (croire intercalată)

Alegem aceeași schema de croire (cu deșeuri, cu un cuțit de pas, cu apăsare laterală) și
calculăm lățimea benzii:

Pe baza aceluiași raționament, se calculează lățimea benzii pentru această variantă de croire:

8
 B = D + 3∙a + c + ∆l (atenție valoarea lui D nu mai este aceeași ci este 48 + 8 adică grosimea
unui braț al piesei)
B = (48+8) + 3∙1,9 + 2 + 0,8 = 64,5 mm
p = 13 + 25 + 2∙1,4 = 40,8 mm
Calculul coeficientului de croire pentru cea de-a doua variantă este:
∙ , ∙
Kc2 = ∙ 100 = ∙ 100 = 66,14%
∙ , ∙ ,

Se observă că varianta 2 de croire are un coeficient de croire mai bun decât prima variantă.
În mod normal, am alege ce-a de-a doua variantă. Dar pentru simplificarea ștanței, o să
alegem totuși prima variantă (diferența de procente fiind destul de mică). Asta vă sfătuiesc și
pe voi deoarece varianta a 2-a ar conduce la complicarea proiectului în continuare!!!

4. Alegerea foii optime de tablă pentru croirea fâșiilor sau a benzilor

Calcularea coeficientului de utilizare al materialului
O imagine mai reală privind folosirea eficientă a materialului o dă coeficientul de utilizare al
materialului care se calculează cu formula:
∙ ∙
Ku = ∙
∙ 100 [%],

Unde:
Ap = aria piesei
n1 = nr. de piese pe o fâșie
n2 = nr. de fâșii pe o foaie de tablă
L = lungimea tablei
l = lățimea tablei
Lățimile și lungimile standardizate ale tablelor românești sunt cf STAS 9624-88 Table subțiri din
oțel, laminate la rece:

Lățimi: 800, 1000, 1250, 1500

Lungimi: 1500, 1600, 2000, 2500, 3000, 4000
Fâșiile de tablă se pot croi în două variante: orizontal și vertical.

9
 CROIRE ORIZONTALĂ

CROIRE VERTICALĂ

În continuare se împart lățimile și lungimile foilor de tablă la lățimea fâșiei și pasul obținut la
croirea pe un rând.
10
 Croire orizontală Croire verticală
l l/B l/p
800 14.65201465 30.3030303
1000 18.31501832 37.87878788
1250 22.89377289 47.34848485
1500 27.47252747 56.81818182

Croire orizontală Croire verticală

L L/p L/B
1500 56.81818182 27.47252747
1600 60.60606061 29.3040293
2000 75.75757576 36.63003663
2500 94.6969697 45.78754579
3000 113.6363636 54.94505495
4000 151.5151515 73.26007326

Observație: Se caută pe cele două coloane din tabele care sunt rezultatele la care apare RESTUL
ÎMPĂRȚIRII MINIM!!! Dacă într-un tabel găsim restul minim pentru varianta de croire
verticală căutăm și în celălalt tabel tot pentru croirea verticală. Adică nu pot lua dintr-un tabel
varianta verticală și din altul cea orizontală!!!
Aleg foaie de tablă de mărime:
lL = 8004000 mm (pentru varianta de croire verticală)
g = 1,2 mm

∙ ∙
Ku = ∙ 100 [%], unde: Ap – aria piesei
∙

, ∙ ∙ ,
Ku = ∙ 100 = ∙ 100 = 59,56%
∙

11