UNITATEA 5

Bilanţul contabil – procedeu de bază al metodei contabilităţii

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:

U5.1. Scopul şi obiectivele unităţii

U5.2. Definirea, conţinutul şi modelul bilanţului contabil
U5.3. Tipuri de modificări bilanţiere
U5.4. Test de autoevaluare
Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare

U5.1. Scopul şi obiectivele unităţii de învăţare

Parcurgerea acestei unităţi de învăţare vă va facilita formarea de competenţe privind

bilanţul contabil.
La terminarea studiului acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să:
 definiţi bilanţul ca procedeu specific contabilităţii;
 prezentaţi cum se grupează şi sistematizează elementele de activ şi pasiv;
 explicaţi termenii de lichiditate şi exigibilitate;
 prezentaţi criteriile în funcţie de care e face ordonarea posturilor în bilanţ;
 evidenţiaţi tipurile de modificări bilanţiere;
 să obţineţi un scor de cel puţin 80% într-un interval de timp de maximum 15 minute
la testul de la sfârşitul acestei unităţi.

U5.2. Definirea, conţinutul şi modelul bilanţului contabil

Bilanţul este procedeul specific contabilităţii care reflectă în expresie valorică, la un

moment dat, mijloacele economice şi sursele lor de finanţare, precum şi rezultatele obţinute ca
urmare a investirii, consumării şi reproducţiei capitalului.
Etimologic, cuvântul bilanţ corespunde noţiunii de cântar cu două talere, presupuse a
se afla în echilibru permanent. De la prima definiţie dată „cântar al averii în corelaţie cu sursele
sale de dobândire”, bilanţul a făcut obiectul unor preocupări permanente, practice şi teoretice.
Cea mai importantă calitate a sa este aceea de procedeu folosit în explicarea şi definirea partidei
duble. Dubla reprezentare a patrimoniului se realizează cu ajutorul bilanţului prin intermediul
categoriilor specifice contabilităţii: activul şi pasivul.
Activul bilanţului cuprinde mijloacele economice (utilizările), precum şi rezultatul
negativ obţinut sub forma pierderilor. Pasivul bilanţului reflectă sursele de provenienţă a
mijloacelor economice (resursele), în cadrul procesului de reproducţie a patrimoniului şi
rezultatul pozitiv obţinut sub forma profitului (beneficiului). În forma cea mai generală modelul
de bilanţ se prezintă astfel:

BILANŢ CONTABIL
întocmit la 31.12.……
ACTIV (UTILIZĂRI) PASIV (RESURSE)
A. Elemente de mijloace economice ale A. Elemente de surse de finanţare a
întreprinderii în expresie valorică mijloacelor economice în expresie valorică
B. Pierderi B. Profit (beneficiu)

Gruparea şi sistematizarea elementelor de activ şi pasiv se fac în funcţie de concepţia

teoretică care stă la baza fundamentării lor, respectiv, concepţia juridică, concepţia economică
şi concepţia financiară.
a) Potrivit concepţiei juridice activul reflectă bunurile economice ca obiecte de drepturi
şi obligaţii, iar pasivul reflectă drepturile şi obligaţiile titularului de patrimoniu.
Transpuse în limbaj contabil, în bilanţ, activul grupează bunuri reale de diferite
categorii (construcţii, mijloace de transport, materii prime, materiale consumabile, bani, etc.)
şi creanţe, adică drepturi asupra diverselor persoane fizice sau juridice, iar pasivul reflectă
capitalul propriu (care aparţine de drept proprietarilor) şi datoriile sau obligaţiile faţă de terţe
persoane pentru capitalul împrumutat. Activul şi pasivul, componente ale bilanţului, pun în
evidenţă corelaţia valorică dintre bunurile economice şi drepturile şi obligaţiile cu valoare
economică ale titularului de patrimoniu, astfel:
Be = Dr +O sau A=P
Un titular de patrimoniu nu poate avea mai multe bunuri economice decât atâtea câte
au fost procurate în cadrul raporturilor de drepturi (din surse proprii) şi obligaţii sau datorii (din
surse împrumutate).
b) Potrivit concepţiei economice, activul reflectă modul de utilizare a capitalului în
activitatea întreprinderii sub forma diferitelor categorii de bunuri, iar pasivul reflectă modul de
procurare al capitalului.
Activul şi pasivul grupează şi sistematizează elementele patrimoniale astfel:
 cu durată de existenţă şi funcţionare a acestora în cadrul întreprinderii mai mare de
un an: în investiţii şi finanţări;
 şi cu durata mai mică de un an în: active curente şi datorii curente.
Activul şi pasivul, componente ale bilanţului pun în evidenţă corelaţia valorică dintre
utilizări şi resurse, astfel: U = R , respectiv: A = P.
c) Potrivit concepţiei financiare, activul şi pasivul sunt structuri specifice categoriei
financiare de fonduri. Activul reprezintă valorile economice în care s-au investit fondurile
întreprinderii, iar pasivul arată cum s-a făcut finanţarea acestor fonduri, din surse proprii sau
împrumutate.
Bilanţul întocmit conform concepţiei financiare grupează şi sistematizează mulţimea
elementelor patrimoniale în funcţie de gradul de lichiditate al activelor şi de gradul de
exigibilitate al pasivelor.
Lichiditatea mijloacelor economice se referă la termenul în care un bun economic se
transformă în bani în timpul circuitului său.
Exigibilitatea surselor de finanţare se referă la termenul lor de rambursare în cazul
finanţărilor, sau la termenul de plată în cazul datoriilor curente.
Contabilitatea combină cele trei concepte, astfel că bilanţul contabil, în activ grupează
şi sistematizează elementele de mijloace economice după destinaţia lor şi după gradul de
lichiditate, iar în pasiv grupează şi sistematizează sursele de finanţare după modul lor de
formare şi după gradul de exigibilitate.
Un element din activul şi din pasivul bilanţului poartă denumirea de post de bilanţ.
Ordonarea posturilor în bilanţ se face, de regulă în funcţie de criteriul lichidităţii activelor şi
cel al exigibilităţii pasivelor. În cadrul activului, posturile de activ sunt ordonate în funcţie de
destinaţia mijloacelor economice şi gradul de lichiditate şi sunt grupate în: active imobilizate,
active circulante şi active de regularizare. La rândul lor, activele imobilizate sunt grupate în
imobilizări corporale, imobilizări necorporale şi imobilizări financiare. Activele circulante sunt
grupate în funcţie de forma pe care o îmbracă în cadrul întreprinderii în: mijloace circulante
materiale, stocuri sau active de exploatare; active circulante în decontare sau creanţe; şi active
circulante băneşti sau active de trezorerie.
În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de căile de formare a surselor de
finanţare (proprii şi străine) şi de gradul lor de exigibilitate (surse permanente şi surse curente).
Aşezarea posturilor în activul bilanţului se face, în general, în ordine crescătoare a
lichidităţii activelor, începând cu cele de imobilizări şi terminând cu posturile de disponibilităţi
care îmbracă forma de bani lichizi. Aşezarea posturilor în pasivul bilanţului este, de regulă, în
ordine crescătoare a exigibilităţii surselor de finanţare, începând cu capitalurile care sunt surse
permanente şi terminând cu datoriile curente pe termen scurt.
Practica mondială cunoaşte două forme de bilanţ:
 modelul orizontal de bilanţ, sub formă de tabel, cu două părţi alăturate, partea stângă
numită ACTIV şi partea dreaptă numită PASIV,
 modelul bilanţului vertical, sub formă de listă.
Ambele scheme de bilanţ au la bază ecuaţia fundamentală a contabilităţii: ACTIV =
PASIV
În România se practică modelul bilanţului vertical sau listă, ce are la bază ecuaţia
generală de echilibru a patrimoniului sub forma:
ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII (SITUAŢIA NETĂ)
BILANŢ PRESCURTAT la data de 31.12….
-lei-
Denumirea elementului Nr. Sold la:
rd. 01.01.20.. 31.12.20..
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
 I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct. 201 + 203 + 205 +
01
206 + 2071 + 4094 + 208 - 280 - 290)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 211 + 212 + 213 + 214
+215 + 216 +217 +223 + 224 + 227 + 231 + 235 + 4093 - 281 02
- 291 – 2931 - 2935)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct. 261 + 262 + 263 + 265 +
03
266 + 267* -296*)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct. 301 + 302 + 303 + 321 + 322 +/- 308 + 323 +
326 + 327 + 328 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 + 347 +/- 348
+ 351 + 354 +356 + 357 + 358 + 361 +/- 368 + 371 +/- 378 05
+381 +/- 388 + 4091 - 391 - 392 - 393 - 394 - 395 - 396 - 397 -
398 – din ct. 4428)
II. CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o
perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru
fiecare element) (ct. 267* - 296* + 4092 + 411 +413 + 418 +
425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + din ct. 06
4428** + 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 + 451** +
453** + 456** + 4582 + 461 + 4662 + 473** - 491 - 495 -
496 + 5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT (ct. 501 + 505 + 506 +
07
507 + din ct. 508 + 5113 + 5114 - 591 - 595 - 596 - 598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (din ct. 508 + ct. 5112 +
08
512 + 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 + 06 + 07 + 08) 09
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) (rd.11 + 12) 10
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 471*) 11
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct.
12
471*)
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-
O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN (ct. 161 + 162 + 166
+ 167 + 168 - 169 +269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419
+ 421 + 423 + 424+ 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 13
4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** +
447*** + 4481 + 451***+ 453*** + 455 + 456*** + 4581 +
462 + 4661 + 473*** + 509+ 5186 + 519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE
NETE 14
(rd. 09 + 11 – 13 – 20 – 23 - 26)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12
15
+ 14)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-
O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN (ct. 161 + 162 +
166 + 167 + 168 - 169 +269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 +
419 + 421 + 423 + 424+ 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** 16
+ 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** +
447*** + 4481 + 451***+ 453*** + 455 + 456*** + 4581 +
462 + 4661 + 473*** + 509+ 5186 + 519)
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 17
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 19 + 22 + 25 + 28) 18
1. Subvenţii pentru investiţii (ct. 475), (rd. 20 + 21) 19
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 475*) 20
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct.
21
475*)
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) (rd. 23 + 24) 22
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct. 472*) 23
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct. 472*) 24
 3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de
25
la clienți (ct. 478) (rd. 26+27)
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct. 478*) 26
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct. 478*) 27
Fondul comercial negativ (ct. 2075) 28
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 30 + 31 + 32 + 33 + 34) 29
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 30
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 31
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 32
4. Patrimoniul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare
33
(ct. 1018)
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 1031) 34
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 35
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 36
IV. REZERVE (ct. 106) 37
Acţiuni proprii (ct. 109) 38
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 39
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 40
V. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C (ct.
41
REPORTAT(Ă) 117)
SOLD D (ct.
42
117)
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C (ct.
43
EXERCIŢIULUI FINANCIAR 121)
SOLD D (ct.
44
121)
Repartizarea profitului (ct. 129) 45
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 29 + 35 + 36 + 37 -
46
38 + 39 - 40 + 41 - 42 + 43 - 44 - 45)
Patrimoniul public (ct. 1016) 47
Patrimoniul privat (ct. 1017) 48
CAPITALURI – TOTAL (rd. 46 + 47 + 48)
49
(rd. 04 + 09 + 10 - 13 – 16 - 17 - 18)

U5.3. Tipuri de modificări bilanţiere

Operaţiile economice şi financiare care au loc în activitatea întreprinderii produc

continuu modificări în volumul şi structura elementelor patrimoniale ale întreprinderii,
modificând mărimea posturilor de bilanţ corespunzătoare elementelor modificate.
Ca exemple de operaţii economice şi financiare care au loc în activitatea întreprinderii
pot fi enumerate: aprovizionarea cu materii prime şi materiale consumabile de la furnizori,
darea în consum a materiilor prime, materialelor şi obiectelor de inventar, plata salariilor
cuvenite angajaţilor, plata lucrărilor şi serviciilor prestate de terţi, obţinerea de produse finite
din procesul de producţie, vânzarea produselor finite, încasarea contravalorii produselor
vândute la clienţi, primirea de credite de la bănci, etc.
Indiferent cum se numesc elementele patrimoniale, modificările se produc în două
sensuri: creşteri sau micşorări, menţinându-se în permanenţă egalitatea bilanţieră TOTAL
ACTIV = TOTAL PASIV.
Există operaţii economice şi financiare care produc modificări numai în structura
elementelor de activ, adică în structura mijloacelor economice, în sensul creşterii unui element
şi concomitent şi cu aceeaşi sumă a micşorării unui alt element, totalul activului rămânând
nemodificat. Alte operaţii economice şi financiare produc modificări numai în structura
elementelor de pasiv, adică în structura surselor de finanţare în sensul creşterii unui element şi
concomitent şi cu aceeaşi sumă a micşorării unui alt element, totalul pasivului rămânând
nemodificat.
Unele operaţii economice şi financiare produc modificări concomitent şi cu aceeaşi
sumă atât în structura, cât şi în volumul elementelor patrimoniale din activul şi pasivul
bilanţului, în sensul creşterii unui element de activ şi a unui element de pasiv, sau în sensul
scăderii concomitente a unui element de activ şi a unui element de pasiv, totalul bilanţului
modificându-se în sensul creşterii sau micşorării, dar menţinându-se egalitatea: ACTIV =
PASIV.
Pornind de la egalitatea ACTIV = PASIV şi considerând modificarea produsă de
operaţiile economice şi financiare notată cu „x”, cele patru tipuri de modificări în bilanţ sunt:
1. Creşterea unui element de activ (+) şi micşorarea unui alt element tot de activ (-), cu
aceeaşi mărime „x”:
A+x–x=P
Acest tip de modificare se referă la toate operaţiile care modifică numai structura
activului şi cuprinde: ridicări de sume şi depuneri de sume din şi în conturi la bănci, consumul
de bunuri materiale şi transformarea lor în cheltuieli, încasări de creanţe, etc.
Exemplu:
Bilanț inițial simplificat:
ACTIV PASIV
Denumirea Solduri inițiale Denumirea Solduri inițiale
elementului elementului
Construcţii 18.000 Capital 200
Materii prime 10.000 Rezerve 5.000
Clienţi 2.000 Credite bancare pe 25.000
termen scurt
Conturi la bănci în lei 6.000 Furnizori 5.800
Total activ 36.000 Total pasiv 36.000
 Operația 1: Se înregistrează încasarea de la clienți a sumei de 1.500 lei în contul de
disponibil al întreprinderii la bancă. În urma acestei operații are loc:
- o creștere în activul bilanțului la postul Conturi la bănci în lei cu suma de
1.500 lei, reprezentând creșterea disponibilităților în contul întreprinderii de la bancă de la
6.000 lei la 7.500 lei, și
- concomitent și cu aceeași sumă, o micșorare tot în activul bilanțului, la postul
Clienți, care reprezintă micșorarea dreptului de creanță a întreprinderii asupra clienților de la
2.000 lei la 500 lei.
Bilanț întocmit după efectuarea operației 1:

2. Creşterea unui element de pasiv (+) şi micşorarea unui alt element tot de pasiv (-),
cu aceeaşi mărime „x”:
 ACTIV PASIV
Denumirea Solduri Modif. Solduri Denumirea Solduri Modif. Solduri
elementului inițiale finale elementului inițiale finale
Construcţii 18.000 18.000 Capital 200 200
Materii 10.000 10.000 Rezerve 5.000 5.000
prime
Clienţi 2.000 - 1.500 500 Credite 25.000 25.000
bancare pe
termen scurt
Conturi la 6.000 +1.500 7.500 Furnizori 5.800 5.800
bănci în lei
Total activ 36.000 0 36.000 Total pasiv 36.000 36.000
A = P+ x – x
Acest tip de modificare se referă la toate operaţiile care modifică numai structura
pasivului şi cuprinde: creşterea capitalului social prin trecerea altor elemente de capitaluri
proprii la capital, transformarea unor datorii în alte datorii, etc.
 Operația 2: Se înregistrează majorarea capitalului întreprinderii pe seama rezervelor
existente, cu suma de 1.000 lei.
În urma acestei operații are loc o creștere în pasivul bilanțului la postul Capital cu suma
de 1.000 lei, reprezentând creșterea capitalului de la 200 lei la 1.200 lei, și concomitent și cu
aceeași sumă, o micșorare tot în pasivul bilanțului, la postul Rezerve, care reprezintă reducerea
rezervelor de la 5.000 lei la 4.000 lei.
Bilanț întocmit după efectuarea operației 2:
ACTIV PASIV
Denumirea Solduri Modif. Solduri Denumirea Solduri Modif. Solduri
elementului inițiale finale elementului inițiale finale
Construcţii 18.000 18.000 Capital 200 +1.000 1.200

Materii prime 10.000 10.000 Rezerve 5.000 -1.000 4.000

Clienţi 500 500 Credite 25.000 25.000
bancare pe
termen scurt
Conturi la bănci 7.500 7.500 Furnizori 5.800 5.800
în lei
Total activ 36.000 36.000 Total pasiv 36.000 0 36.000

3. Creşterea concomitentă şi cu aceeaşi mărime a unui element de activ şi a unui element

de pasiv
A+x=P+x
Acest tip de modificare cuprinde operaţiile economice şi financiare privind:
aprovizionările cu valori materiale de la furnizori, primirea de credite de la bănci, vânzările de
bunuri, etc.
Operația 3: Se înregistrează achiziționarea de materii prime de la furnizori în valoare
de 2.200 lei.
În urma acestei operații are loc:
 - o creștere în activul bilanțului la postul Materii prime cu suma de 2.200 lei,
reprezentând creșterea stocului de materii prime de la 10.000 lei la 12.200 lei, și
- concomitent și cu aceeași sumă, o creștere în pasivul bilanțului, la postul Furnizori,
care reprezintă creșterea datoriei față de furnizori de la 5.800 lei la 8.000 lei.
Bilanț întocmit după efectuarea operației 3:
ACTIV PASIV

Denumirea Solduri Modif. Solduri Denumirea Solduri Modif. Solduri

elementului inițiale finale elementului inițiale finale

Construcţii 18.000 18.000 Capital social 1.200 1.200

Materii prime 10.000 +2.200 12.200 Rezerve 4.000 4.000

Clienţi 500 500 Credite 25.000 25.000

bancare pe
termen scurt
Conturi la 7.500 7.500 Furnizori 5.800 +2.200 8.000
bănci în lei
Total activ 36.000 +2.200 38.200 Total pasiv 36.000 +2.200 38.200

4. Scăderea concomitentă şi cu aceeaşi mărime a unui element de activ şi a unui element

de pasiv
A-x=P-x
Acest tip de modificare cuprinde operaţiile economice şi financiare privind: plăţile de
obligaţii din trezoreria întreprinderii, restituirile de credite, etc.
Operația 4: Se înregistrează achitatea ratei creditului din disponibilul de la bancă, în
suma de 1.200 lei.
În urma acestei operații are loc:
- o scădere în activul bilanțului la postul Conturi la bănci în lei cu suma de 1.200 lei,
reprezentând scăderea disponibilului de la bancă de la 7.500 lei la 6.300 lei, și
- concomitent și cu aceeași sumă, o scădere în pasivul bilanțului, la postul Credite
bancare pe termen scurt, care reprezintă scăderea datoriei față de bancă de la 25.000 lei la
23.800 lei.
Bilanț întocmit după efectuarea operației 3:

ACTIV PASIV
Denumirea Solduri Modif. Solduri Denumirea Solduri Modif. Solduri
elementului inițiale finale elementului inițiale finale
Construcţii 18.000 18.000 Capital social 1.200 1.200
Materii prime 12.200 12.200 Rezerve 4.000 4.000
Clienţi 500 500 Credite 25.000 1.200 23.800
bancare pe
termen scurt
Conturi la 7.500 1.200 6.300 Furnizori 8.000 8.000
bănci în lei
Total activ 38.200 -1.200 37.000 Total pasiv 38.200 -1.200 37.000
 Bilanț final:
ACTIV PASIV

Denumirea Solduri Modif. Solduri finale Denumirea Solduri Modif. Solduri

elementului inițiale elementului inițiale finale
Construcţii 18.000 18.000 Capital 200 +1.000 1.200
social
Materii 10.000 +2.200 12.200 Rezerve 5.000 1.000 4.000
prime
Clienţi 2.000 1.500 500 Credite 25.000 1.200 23.800
bancare pe
termen scurt
Conturi la 6.000 +1.500 6.300 Furnizori 5.800 +2.200 8.000
bănci în lei
-1.200
Total activ 36.000 0 37.000 Total pasiv 36.000 37.000

Dacă se are în vedere structura resurselor, se pot identifica mai multe modificări
bilanțiere; spre exemplu, modificarea unui element de pasiv poate fi determinată atât la nivelul
capitalurilor proprii cât și al datoriilor; ca urmare, se pot înregistra ecuații de tipul:
A+x-x=C+D;
A+x=(C+x) + D;
A-x=(C-x) + D;
A+x=C+(D+x);
A-x= C+(D-x);
A=(C+x-x) + D;
A=C+(D+x-x);
A=(C+x)+(D-x);
A=(C-x) + (D+x).
În activitatea curentă a întreprinderii există şi operaţii economice şi financiare cu un
conţinut complex, care determină modificarea concomitentă a mai mult de două posturi din
bilanţ. Însă, indiferent de complexitatea operaţiilor, acestea se pot descompune în mai multe
operaţii simple, iar modificările pe care le produc în activul şi pasivul bilanţului, indiferent de
natura lor, se vor încadra în unul dintre cele patru tipuri de modificări exemplificate.

U5.4. Test de autoevaluare nr. 5

1. Ce se reflectă cu ajutorul bilanţului? (10 puncte)
2. Completaţi: Activul bilanţului cuprinde ............................. (utilizările), precum şi rezultatul
...................... obţinut sub forma ................. Pasivul bilanţului reflectă .......................... a
Timp de lucru : 15 min mijloacelor economice (.........................), în cadrul procesului de ................... a patrimoniului şi
Punctaj 100p rezultatul .............. obţinut sub forma ................ (................................).
(20 puncte)

3. Ce este lichiditatea mijloacelor economice? (10 puncte)

4. La ce se referă exigibilitatea surselor de finanţare? (10 puncte)
5. Cum se face ordonarea posturilor în bilanţ? (10 puncte)
6. Completaţi: Aşezarea posturilor în activul bilanţului se face, în general, în ordine ....................... a
.......................... activelor, începând cu cele de .................. şi terminând cu posturile de ................... care îmbracă
forma de ............................... Aşezarea posturilor în pasivul bilanţului este, de regulă, în ordine ................ a
exigibilităţii ....................., începând cu ....................... care sunt surse ....................... şi terminând cu datoriile
.............. pe termen ...........
(20 puncte)
7. Tipurile de modificări bilanţiere sunt:
a. A + x – x = P
b. A = P+ x – x
c. A + x = P - x
d. A + x = P + x
e. A - x = P – x
(10 puncte)
8. Explicaţi modificarea bilanţieră de tipul: A + x – x = P (10 puncte)

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare nr. 9

1. Bilanţul este procedeul specific contabilităţii care reflectă în expresie valorică, la un moment dat, mijloacele
economice şi sursele lor de finanţare, precum şi rezultatele obţinute ca urmare a investirii, consumării şi
reproducţiei capitalului. 2.Activul bilanţului cuprinde mijloacele economice (utilizările), precum şi rezultatul
negativ obţinut sub forma pierderilor. Pasivul bilanţului reflectă sursele de provenienţă a mijloacelor
economice (resursele), în cadrul procesului de reproducţie a patrimoniului şi rezultatul pozitiv obţinut sub forma
profitului (beneficiului). 3. Lichiditatea mijloacelor economice se referă la termenul în care un bun economic se
transformă în bani în timpul circuitului său. 4. Exigibilitatea surselor de finanţare se referă la termenul lor de
rambursare în cazul finanţărilor, sau la termenul de plată în cazul datoriilor curente. 5. Ordonarea posturilor în
bilanţ se face, de regulă în funcţie de criteriul lichidităţii activelor şi cel al exigibilităţii pasivelor. 6. Aşezarea
posturilor în activul bilanţului se face, în general, în ordine crescătoare a lichidităţii activelor, începând cu cele
de imobilizări şi terminând cu posturile de disponibilităţi care îmbracă forma de bani lichizi. Aşezarea posturilor
în pasivul bilanţului este, de regulă, în ordine crescătoare a exigibilităţii surselor de finanţare, începând cu
capitalurile care sunt surse permanente şi terminând cu datoriile curente pe termen scurt. 7. a., b., d., e. 8. Acest
tip de modificare se referă la toate operaţiile care modifică numai structura activului şi cuprinde: ridicări de sume
şi depuneri de sume din şi în conturi la bănci, consumul de bunuri materiale şi transformarea lor în cheltuieli,
încasări de creanţe, etc.