SUBIECTE REZOLVATE

DREPT PENAL 2

SUBIECTUL 1
PLURALITATEA DE INFRACȚIUNI

I) CONCURSUL DE INFRACȚIUNI
II) RECIDIVA
III) PLURALITATEA INTERMEDIARĂ DE INFRACȚIUNI

PLURITATEA DE INFRACȚIUNI = este o stare fapt

caracterizată prin prezența mai multor infracțiuni
săvârșite de aceași persoană

PLURITATEA DE INFRACȚIUNI
se găsește sub TREI FORME :

 CONCURSUL DE INFRACȚIUNI = situația în care sunt

săvârșite mai multe infracțiuni, înainte de a se fi
pronunțat o condamnare definitivă pentru vreuna din
ele = ART. 38 C.pen.

 RECIDIVA = presupune comiterea unei noi infracțiuni

în intervalul de timp după rămânerea definitivă a unei
condamnări până la reabilitare ori până la împlinirea
termenului de reabilitare

 PLURITATEA INTERMEDIARĂ = o situație specială în

care se comite o infracțiune ulterior unei condamnări
 definitive , fără respectarea condițiilor prevăzute de
lege pentru recidivă
= ART. 44 C.pen. .

I) CONCURSUL DE INFRACȚIUNI

I) DEFINIȚIE ȘI TRĂSĂTURILE COMUNE CELOR DOUĂ

FORME
ALE CONCURSULUI DE INFRACȚIUNI

DEFINIȚIE = ART. 38 C.pen.

 (1) = există CONCURS REAL DE INFRACȚIUNI când :

 două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de
aceași persoană prin acțiuni sau inacțiuni distincte
înainte de a fi condamnată pentru vreuna dintre
ele
 Atunci cînd una dintre infracțiuni a fost comisă
pentru săvîrșirea sau ascunderea altei infracțiuni

 (2) = există CONCURS FORMAL de infracțiuni când o

acțiune sau inacțiune , săvârșită de o persoană
datorită împrejurărilor în care a avut loc și urmărilor
pe care le-a produs , realizează conținutul mai multor
infracțiuni

 CONDIȚIILE DE EXISTENȚĂ ALE

CONCURSULUI DE INFRACȚIUNI

 SĂVÂRȘIREA A DOUĂ SAU MAI MULTE INFRACȚIUNI

= prin acțiuni sau inacțiuni distincte
 UNITATEA DE SUBIECT ACTIV

= este de esența concursului de infracțiuni ca

acestea să fie săvârșite de aceași persoană,
indiferent de calitatea lui

 INFRACȚIUNILE SĂ FIE COMISE DE ACEAȘI

PERSOANĂ ÎNAINTE DE A FI CONDAMNATĂ
DEFINITIV PENTRU VREUNA DINTRE ELE

= nu pot constitui concurs de infracțiuni decât

infracțiunile pentru care făptuitorul nu a fost
condamnat încă definitiv, printr-o hotărâre de
condamnare definitivă

 INFRACȚIUNILE COMISE SĂ POATE FI SUPUSE

JUDECĂȚII

= este posibil ca o persoană să săvârșească mai multe

infracțiuni , dar să nu poată fi judecate deoarece :

 Pot exista cauze care înlătură răpunderea penală :

--amnistie
--lipsa plângerii prealabile
--împlinirea termenului de prescripție a
răspunderii penale

 Sunt incidente alte cauze ce atrag nepedepsirea

infractorului :
--denunțarea de către mituitor a luării de mită
 --retragerea mărturiei mincinoase
= ART. 273 alin. (3) C.pen. .

 CONCURSUL REAL DE INFRACȚIUNI

I) CONCURSUL REAL SIMPLU

= este caracterizat prin lipsa unei legături obiective

între infracțiunile săvârșite de aceeași persoană

Exemplu : faptele de furt săvârșite în locuri și prin

mijloace diferite , la perioade de timp relativ mari ,
profitându-se de anumite perioade de timp
prielnice , nu constituie o infracțiune continuată , ci
sunt săvîrșite în condițiile concursului de infracțiuni

= comiterea de acte de constrângere care întrunesc

elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea
de viol urmate de acte susceptibile a fi încadrate
în tentativa la infracțiunea de omor cu intenție
directă , atrage reținerea , în concurs real a ambelor
infracțiuni

EXEMPLU JURISPRUDENȚĂ :

 intenția inculpatului de a întreține relații sexuale cu

victima o constrânge : o invită să o conducă acasă
deviind direcția de mers , sugerându-i prin gesturi și
cuvinte scopul urmărit iar apoi are loc lovirea
victimei când i se cere să oprească mașina , i-a
succedat accelerarea mașinii în momentul în care
 victima i-a cerut pentru a doua oară să oprească
mașina , aruncându-se apoi din ea pentru a se salva ,
se lovește grav la cap de bordură , ceea ce îi cauzează
leziuni care i-au pus viața în pericol

 fapta inculpatului de a încerca să violeze victima și

în urma avertizării de către aceasta că va sări pe
fereastră , de a continua amenințările pentru a o
constrânge-o la raport sexual , urmată de ieșirea
victimei pe fereastră și căderea ei cu consecința
unor grave vătămări corporale
= constituie tentativă la infracțiunea de omor +
infracțiunea de viol în concurs
! iar nu tentativa la infracțiunea de viol în formă
agravată

= inculpatul a prevăzut posibilitatea morții victimei

și a acceptat acest rezultat , acționând cu intenție
indirectă de a ucide , iar nu cu intenție de viol
depășită de rezultat ca urmare a culpei
inculpatului

 Atunci când unul dintre participanții la o încăierare

încearcă să ucidă pe un adversar fapta constituie
tentativă la infracțiunea de omor , iar nu infracțiunea
de încăierare în concurs real cu cea dintâi întrucît se
consideră că tentativa la infracțiunea de omor
absoarbe în conținutul ei elementele infracțiunii de
încăierare
 = Existența concursului de infracțiuni între
încăierare și vătămare corporală gravă , omor sau
tentativă de omor nu este posibilă decât în situația
când în cursul unei încăierări , unul dintre
participanți ar lovi mai multe persoane , din care
unora le-ar cauza leziuni sau vătămări ale
integrității corporale ce caracterizează infracțiunile
de lovire sau alte violențe și vătămarea corporală ,
iar altora vătămări corporale sau moartea

EXEMPLU JURISPRUDENȚĂ :

 Soluția instanței este în concordanță cu definiția

legală a infracțiunii de încăierare , care absoarbe
infracțiunile prevăzute în ART. 180--181 C.pen. :

ART. 322 alin. (1) C.pen. :

„participarea la o încăierare între mai multe
persoane se pedepsește cu închisoare de la o lună la
6 luni sau cu amendă „

ART. 322 alin. (2) C.pen .

„dacă în cazul încăierării s-a cauzat o vătămare
gravă a integrității corporale sau sănătății unei
persoane , cel care a săvârșit fapta se pedepsește
cu pedepasa prevăzută pentru infracțiunea
săvîrșită al cărei maxim se reduce cu un an , ceilalți
participanți la încăierare se pedepsește cu
pedeapsa prevăzută la alin. (1)”

ART. 322 alin. (3) C.pen .

 „în cazul în care s-a cauzat moartea , pedeapsa este
închisoarea de la 3 la 15 ani ”

= din prevederile celor 3 aliniate deducem că , în cazul

în care unul dintre participanții la încăierare produce
față de unele persoane loviri sau alte violențe și
vătămare corporală , iar față de altele vătămare
corporală gravă sau moartea , se realizează
CONDIȚIILE CONCURSULUI DE INFRACȚIUNI

II) CONCURS REAL CALIFICAT

= ce se caracterizează prin existența anumitor legături

( obiective ) între infracțiunile săvîrșite de aceeași
persoană

= dintre posibilele conexiuni ce pot exista între

infracțiunile aflate în concurs , sunt avute în vedere
următoarele :

 CONEXITATEA ETIOLOGICĂ

= există concurs chiar dacă una dintre infracțiuni a

fost comisă pentru săvârșirea altei infracțiuni

= Conexitatea etiologică = presupune o legătură de

la mijoc la scop , în sensul că infracțiunea mijloc
este săvârșită pentru a înlesni infracțiunea scop
 Exemplu : se întocmesc note de intrare-recepție
false privind bunurile intrate în inventar , pentru a
comite ulterior o delapidare

 CONEXITATEA CONSECVENȚIONALĂ

= există concurs chiar dacă una dintre infracțiuni a

fost comisă pentru ascunderea altei infracțiuni

= Conexitatea consecvențională = presupune o

legătură de la cauză la efect , în sensul că
infracțiunea cauză se comite pentru a acoperi , a
ascunde săvârșirea infracțiunii-efect :

Exemplu :
--pentru a ascunde existența delapidării , se
falsifică actele de evidență contabilă

--pentru a ascunde un omor , este ucis

martorul

 CONEXIUNEA TOPOGRAFICĂ

= presupune o legătură de spațiu, de loc între

infracțiunile comise

 CONEXIUNEA CRONOLOGICĂ

= presupune comiterea infracțiunilor simultan sau

succesiv
 ÎN FUNCȚIE DE NATURA
INFRACȚIUNILOR există :
 CAZURI DE CONCURS OMOGEN

 există concurs omogen de infracțiuni dacă

inculpatul prin loviturile aplicate victimelor , a
provocat moartea uneia dintre ele și rănirea gravă
a celeilalte

= în acest caz unitatea legală prevăzută de ART. 189

C.pen. , se va desface , instanța urmând să pronunțe
sancțiuni diferențiate pentru :
--infracțiunea de omor calificat
--tentativa de omor calificat
= în concurs real de infracțiuni

 Săvîrșirea a patru tâlhării în condiții asemănătoare

asupra a 4 persoane distincte , bunurile sustrase
reprezentând proprietatea fiecăreia din acestea
= constituie concurs real de infracțiuni de
tâlhărie

 Faptele inculpatului care într-o noapte cu ajutorul

unie chei potrivite a luat autoturismul persoanei
vătămate din locul unde era parcat , în scopul de
a-l folosi pe nedrept + totodată și-a însușit din
interiorul mașinii un radiocasetofon
= constituie două infracțiuni de furt aflate în
concurs real

 CAZURI DE CONCURS ETEROGEN

 = în situația în care infracțiunile concurente săvîrșite
sunt diferite

 aplicarea de către incupat a mai multor lovituri de

cuțit victimei până ce aceasta a decedat și
sustragerea din locuința ei a mai multor lucruri de
valoare , după ce a constatat decesul victimei

= tâlhărie + omor deosebit de grav = în concurs

real de infracțiuni

 Constituie două infracțiuni distincte :

--incestul = act sexual între tată și fiică
--viol
= deoarece raportul sexual a avut loc prin
violență , de infracțiuni

 CONCURSUL FORMAL ( IDEAL )

DE INFRACȚIUNI

= ART. 38 alin. (2) C.pen. = este a doua formă a

concursului de infracțiuni și există concurs formal de
infracțiuni atunci când o singură acțiune sau inacțiune
săvârșită de o persoană , din cauza împrejurărilor în care
a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs , realizează
conținutul mai multor infracțiuni

CAZURI
DE CONCURS FORMAL DE INFRACȚIUNI
 Când în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare gravă
integrității corporale sau sănătății unei persoane , cel
care a săvîrșit această faptă se pedepsește pentru
infracțiunea săvârșită a cărei maxim se reduce cu un
an

 Dacă inculpatul comite o tâlhărie folosind violența

împotriva unui funcționar public care exercită
autoritatea de stat și se afla în exercițiu funcțiunii

 Inculpatul a trecut fraudulos frontiera română ,

concomitent cu violarea frontierei țării vecine

 Există concurs ideal în cazul :

= uciderii din culpă a unei persoane prin

nerespectarea culpabilă a dispozițiilor referitoare la
protecția muncii

= conducerea imprudentă a unui vehicul unde sunt

grav rănite mai multe persoane

 Toate cu intenție si toate din culpă ( consurs

omogen )
 Toate cu intenție directă și altele cu intenție
indirectă
 Unele cu intenție și altele din culpă ( concurs
eterogen )

TRATAMENTUL PENAL
AL CONCURSULUI DE INFRACȚIUNI
 SANCȚIUNI

 SISTEMUL ABSORȚIEI
= în cazul în care una din pedepse este detențiunea
pe viață

 SISTEMUL CUMULUI JURIDIC , CU SPOR

OBLIGATORIU ȘI FIX
= în cazul în care sunt aplicate mai multe pedepse
cu închisoarea sau mai multe pedepse cu amenda

 SISTEMUL CUMULUI ARITMETIC

= atunci când s-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea
și o pedeapsă cu amenda

!!!!! Mai întâi instanța stabilește pedeapsa pentru

fiecare infracțiune săvârșită -- iar după acel moment
urmează momentul aplicării pedepsei rezultate în
condițiile stabilite de ART. 39 alin. (1) lit. a)--e) sau
ale ART. 39 alin. (2) C.Pen.

ARTICOLUL 39 C.PEN.
CAZ DE CONCURS DE INFRACȚIUNI
PEDEPSE REGLEMENTARE

(1) În caz de concurs de infracțiuni , se stabilește

pedepasa pentru fiecare infracțiune și se aplică
următoarea PEDEAPSA :
(a) Când s-a stabilit o pedeapsă cu detențiunea pe viață
și una sau mai multe pedepse cu închisoare sau amendă
se aplică pedeapsa DETENȚIUNII PE VIAȚĂ
= aplicat sistemul ABSORȚIEI

(b) Când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare ,

se aplică pedeapsa cea mai grea , la care se adaugă un
spor de o treime din totalul celorlalte pedepse
= Codul Penal a adoptat două sisteme aici :

 SISTEMUL CUMULUI JURIDIC

= în cazul pedepselor stabilite , rezultând astfel
pedapsa aplicată

 SISTEMUL CUMULUI ARITHMETIC

= pentru determinarea sporului

EXEMPLU :

 Inculpatul a comis în concurs 4 infracțiuni

 Instanța a stabilit o pedeapsă de 4 ani închisoare, iar
pentru celelalte trei infracțiuni cîte 2 ani închisoare

= în acest caz se va aplica pedepasa de bază de 4 ani +

sporul de 1/3 din suma celorlalte pedepse :

SPORUL VA FI : ( 2 + 2 + 2 ) / 3 = 6/3 = 2 ani

EXECUTARE : 4 ani + 2 ( sporul ) = 6 ani închisoare

(c) Când s-au stabilit numai pedepse cu amendă , se
aplică pedeapsa cea mai grea , la care se adaugă un spor
de tremie din totalul celorlalte pedepse stabilite
= calculul se face asemănător ca în cazul
pedepselor cu închisoarea

(d) Când s-a stabilit o pedeapsa cu închisoare și o

pedeapsa cu amendă , se aplică pedeapsa închisorii , la
care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii

= în acest caz s-a adoptat sistemul cumului

arithmetic

(e) Când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea

și mai multe pedepse cu amendă se aplică :
--pedeapsa închisorii conform lit. b)
--se adaugă în întregime pedeapsa amenzii
conform lit. c)

= în acest caz este adoptat sistemul cumului

arithmetic combinat cu cumulul juridic

(2) Atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu

închisoarea prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a
sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu
închisoarea stabilite s-ar depăși cu 10 ani sau mai mult
maximul general al pedepsei închisorii , iar pentru cel
puțin una dintre infracțiunile concurente pedeapsa
prevăzută de lege , este închisoarea de 20 de ani sau
mai mare , se poate aplica pedeapsa detențiunii pe
viață
!!!! = această nouă prevedere permite ca în situația
comiterii mai multor fapte deosebit de grave instanța
să poată aplica să poată aplica pedeapsa pedeapsa
detențiunii pe viață , chiar dacă aceasta nu a fost
stabilită pentru nici una dintre infracțiunile concurente

EXEMPLU :

 Inculpatul a comis 5 infracțiuni sancționate de lege cu

pedeapsa închisorii de la 10-20 ani
 Instanța a stabilit pentru una = 20 ani , iar pentru
celelalte cîte o pedeapsa de 18 ani închisoare
1= 20 ani
4= 18 ani
 Potrivit ART. 39 lit. b) la pedeapsa de bază de 20 de
ani se va aplica un SPOR de 1/3 din suma celorlalte
pedepse , sporul fiind : ( 4 x 18 ) / 3 = 24 ani
 Pedeapsa de executat 20 + 24 ani = 44 ani , însă ea nu
poate depăși maximul general al pedepsei închisorii
= 30 ani

SANCȚIUNEA APLICATĂ :
 Închisoare de 30 de ani
 Detențiunea pe viață

PRACTICĂ JUDICIARĂ

 Exercitarea de acte de violență împotriva unei

persoane + distrugerea de bunuri prin violețe în
 public , tulburând ordinea și liniștea publică
întrunește :
 Elementele constitutive ale infracțiunii de
distrugere = ART. 253 alin. (1) C.pen.
 Elementele constitutive ale infracțiunii de
tulburare a ordinii și liniștii publice = ART. 371
C.pen.
= în concurs

 În cazul în care infracțiunea de proxenistism în

varianta înlesnirii practicării prostituției se săvârșește
asupra a două sau mai multe persoane vătămate
majore și minore , în aceeași împrejurare
= se va reține o singură infracțiune de proxenitism
prevăzută de ART. 213 alin. (1) și (3) C.pen. , în
formă simplă

 Ori de cîte ori infracțiunea de proxenitism în varianta

înlesnirii practicării prostituției se săvârșește asupra a
două sau mai multe persoane vătămate majore și
minore fără legătură între ele
= se va reține un concurs de infracțiuni prevăzut de
ART. 213 alin. (1) , (3) după caz cu reținerea
dispozițiilor ART. 38 alin. (1) C.pen.

III) RECIDIVA

DEFINIȚIE = conform ART. 41 C.pen = recidiva este

săvârșirea din nou a unei infracțiuni de către o persoană
care anterior a mai fost condamnată definitiv pentru o
altă infracțiune
  CONDIȚIILE RECIDIVEI

 EXISTENȚA UNEI HOTĂRÂRI DE CONDAMNARE

DEFINITIVĂ

= aceasta condamnare trebuie să fie închisoarea mai

mare de un an

 SĂVÂRȘIREA DIN NOU A UNEI INFRACȚIUNI

= pentru această infracțiune legea să prevadă

pedeapsa cu închisoarea

SĂVÎRȘIREA UNEI INFRACȚIUNI = ART. 174 C.pen. =

desemnează săvârșirea oricăreia dintre faptele pe
care legea le pedepsește ca infracțiune consumată
sau tentativă , precum și participarea la comiterea
acestora ca autor, instigator sau complice

 UNITATEA DE SUBIECT ACTIV

= persoana infractorului este aceeași atât în cazul

infracțiunii deja condamnate cât și în cazul comiterii
noii infracțiuni

 SĂ NU FIE VORBA DE CONDAMNĂRILE CARE NU

ATRAG STAREA DE RECIDIVĂ

= nu toate condamnările atrag starea de recidivă , ci

doar :
 --cele pentru infracțiunile intenționate
--pentru infracțiunile praeterintenționate

 ART. 42 C.Pen. = la stabilirea STĂRII DE RECIDIVĂ

nu se ține seama de hotărârile de condamnare
privitoare la :

1) FAPTELE CARE NU MAI SUNT PREVĂZUTE CA

INFRACȚIUNI DE LEGEA PENALĂ

= răspunderea penală intervine numai pentru

fapte incriminate

= dezincriminarea aduce în prin plan doar faptele

prevăzute de legea nouă

2) INFRACȚIUNILE AMNISTIATE

= prin amnistie fapta nu mai are relevanță

penală , prin aceasta fiind înlăturată
răspunderea penală

3) INFRACȚIUNILE SĂVÂRȘITE DIN CULPĂ

= numai infracțiunile săvârșite cu intenție

dezvăluind o perseverență infracțională

CULPĂ :
 Lipsă de atenție
 Nebăgare de seamă
 Lipsă de prevedere
  FORMELE RECIDIVEI

I) În funcție de momentul săvîrsirii noii infracțiuni după

condamnarea anterioară , mai înainte de executarea
pedepsei sau după executarea pedepsei , avem :

 RECIDIVĂ POSTCONDAMNATORIE
= presupune săvârșirea unei noi infracțiuni :
--după rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare
--mai înainte de executarea în întregime a
pedepsei pronunțate pentru acea infracțiune

 RECIDIVA POSTEXECUTORIE
= presupune săvârșirea unei noi infracțiuni :
--după executarea pedepsei
--stingerea executării pedepsei prin grațiere
--prescripție,pronunțate pentru infracțiunea
anterioară

II) După natura infracțiunilor săvârșite , avem :

 RECIDIVA GENERALĂ
= existența ei nu este condiționată de natura
infracțiunilor comise , acestea fiind de aceeași
natură , sau de natură diferită

 RECIDIVĂ SPECIALĂ
 = când existența ei este condiționată de
săvârșirea unor infracțiuni de același fel , de
aceași natură sau asemănătoare :
= exemplu : după o condamnare de furt ,
condamnatul săvîrșește o nouă infracțiune de
furt

!!! = în codul penal român RECIDIVA ESTE

GENERALĂ

III) În funcție de gravitatea condamnării pentru prima

infracțiune , avem :

 RECIDIVĂ ABSOLUTĂ

= când existența ei nu este condiționată de

gravitatea primei condamnări , existând recidivă
pentru o condamnare oricât de mică

 RECIDIVA RELATIVĂ

= când existența ei este condiționată de o anumită

gravitate a condamnării pronunțată pentru
infracțiunea anterioară :
--exemplu = pedeapsa închisorii mai mare de 6
luni

IV) În funcție de timpul scurs între executarea pedepsei

pentru infracțiunea anterioară și săvârșirea noii
infracțiuni , avem :
  RECIDIVĂ PERMANENTĂ

= când existența acesteia nu este condiționată de

săvârșirea noii infracțiuni într-un anumit termen

 RECIDIVA TEMPORARĂ

= când existența ei este condiționată de

comiterea noii infracțiuni numai într-un anumit
termen de la condamnarea sau de la executarea
pedepsei pronunțate pentru infracțiunea
anterioară

V) După criteriul locului unde s-a aplicat pedeapsa

definitivă ce formează primul termen al recidivei ,
avem :

 RECIDIVA NAȚIONALĂ

= când condamnarea definitivă la pedeapsa

închisorii pentru infracțiunea anterioară este
pronunțată de o instanță română

 RECIDIVA INTERNAȚIONALĂ

= când condamnarea definitivă ce formează

primul termen al recidivei este pronunțată de o
instanță străină

VI) După criteriul tratamentului sancționator al

recidivei , avem :
  RECIDIVĂ CU EFECT UNIC

= presupune aplicarea aceluiași tratament penal

atât pentru infractorul la prima recidivă , cât și
pentru cel care a perseverat în recidivă
( multirecidivist )

 RECIDIVA CU EFECTE PROGRESIVE

= presupune agravarea pedepsei recidivistului cu

fiecare nouă recidivă

 TERMENII RECIDIVEI

 PRIMUL TERMEN AL RECIDIVEI = ART. 41 , alin. (1)

C.pen.

= prevede cerința ca pedeapsa închisorii să fie mai

mare de un an

= starea de recidivă va apărea la data săvârșirii

infracțiunii constituind cel de al doilea termen al
recidivei

 AL DOILEA TERMEN AL RECIDIVEI

= acesta poate consta :

--fie într-o singură infracțiune
--fie dintr-un concurs de infracțiuni
 = starea de recidivă se examinează și se stabilește în
raport cu fiecare infracțiune în parte

= în cazul în care inculpatul este obligat prin aceași

hotărîre , să execute două pedepse cumulate ,
RECIDIVA se va calcula în raport cu pedeapsa cea mai
grea ce intră în componența pedepsei rezultante

= conform ART. 41 alin. (1) C.Pen. = existența stării

de recidivă durează până la reabilitare sau împlinirea
termenului de reabilitare

 RECIDIVA INTERNAȚIONALĂ
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE :

 Recidiva internațională are un caracter obligatoriu

 Fapta la care se referă condamnarea pronunțată de o

instanță străină trebuie să fie prevăzută și de legea
română = dubla incriminare

 Hotărârea de condamnare pronunțată în străinătate

trebuie să fie recunoscută de o instanță română
potrivit legii noastre

RECIDIVA = stare de agravare

 RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE

ART. 41 C.Pen. = „există recidivă atunci când după

rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la
pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa
închisorii mai mare de un an , cel condamnat săvîrșește
din nou o infracțiune intenționată sau
praeterintențonată , înainte de începerea executării , în
timpul executării acesteia sau în stare de evadare , iar
pedepasa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune
este închisoarea mai mare de cel puțin 1 an sau
detențiunea pe viață ”

 CONDIȚIILE
RECIDIVEI POSTCONDAMNATORII

 CONDIȚIILE REFERITOARE LA PRIMUL TERMEN AL

RECIDIVEI

 Existența unei condamnări definitive pt săvîrșirea

unei infracțiuni intenționate sau
praeterintenționate

 Pedeapsa aplicată pentru acest termen să fie

închisoarea mai mare de un an

 Hotărârea de condamnare pentru infracțiunea

care constituie primul termen să fie definitivă

 Condamnarea să nu fie inclusă în cele prevăzute

de ART. 42 C.pen. , adică :
--faptele care nu mai sunt prevăzute de legea
penală
--infracțiunile amnistiate
--infracțiunile săvârșite din culpă
 CONDIȚIILE REFERITOARE LA CEL DE-AL DOILEA
TERMEN AL RECIDIVEI

A) Infracțiunile să fie fapte intenționate sau

praeterintenționate

B) Pedeapsa prevăzută de lege pentru această

infracțiune să fie detențiunea pe viață sau
închisoarea de cel puțin 1 an , de exemplu :

 dacă este vb de o pedeapsă de 3 luni la 2 ani

alternativ cu amenda există recidivă = deoarece
maximul special este mai mare de un an

= într-un astfel de caz nu interesează pedeapsa

concret stabilită de instanță -- recidiva va continua
să existe , chiar dacă instanța va aplica doar 3 luni
sau chiar amenda !!!!

EXEMPLU : =
 inculpatul se află în executarea P1 de 5 ani
 După un an de la inceperea executării
condamnatul comite o nouă infracțiune , pentru
care , după 6 luni este condamnat la 3 ani
închisoare
 Pedeapsa rezultantă se va obține :
= se adaugă pedeapsa pentru noua infracțiune =
3 ani la restul neexecutat din prima pedeapsă
de 4 ani din care se scade perioada executată
după comiterea celei de-a doua infracțiuni până
 la condamnarea pentru a doua infracțiune = de 6
luni
3 ani + 4 ani - 6 luni = 6 ani și 6 luni

CONCURS DE INFRACȚIUNI :
= se aplică mai întâi dispozițiile referitoare la
RECIDIVĂ , apoi cele referitoare la CONCURS

 Mai întâi se aplică RECIDIVA :

= fiecare dintre cele două pedepse stabilite pentru
cele două infracțiuni concurente P2 + P3 , după
rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare
pentru prima infracțiune P1 se va contopi potrivit
ART. 39 C.Pen., pe rând cu restul neexecutat din
pedeapsă

 Apoi se aplică tratamentul specific concursului :

= se contopeau potrivit ART. 34 C.PEN.
Rezultantele parțiale obținute prin contopirea
anterioară

= potrivit ART. 43 alin. (2) = când înainte ca

pedeapsa anterioară să fi fost executată sau
considerată ca executată sunt săvârșite mai multe
infracțiuni concurente din care cel puțin una se
află în stare de recidivă = pedepsele stabilite se
contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la
concursul de infracțiuni , iar pedeapsa rezultată
se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori
la restul rămas neexecutat din acesta
 = considerând că inculpatul a comis în timpul
executării pedepsei două infracțiuni concurente
P2 și P3 , pedeapsa rezultantă va fi :
R = ( P2 contopit P3 ) + P1

ARTICOLUL 43 alin. (2) :

1) Mai întâi se stabilește pedeapsa pentru

infracțiunile concurente

EXEMPLU :
 Pentru o infracțiune se stabilește o pedeapsă de 3
ani închisoare
 Pentru cealaltă pedeapsă se stabilește o pedeapsă
de de 4 ani închisoare

= pentru acest concurs de infracțiuni instanța

stabilește :
 Pedeapsa cea mai grea de 4 ani
 Se va adăuga o treime din pedeapsa de 3 ani ( 1 an
)
 4 + 1 = pedeapsa rezultantă va fi de 5 ani

2) Pedeapsa de 5 ani ( pentru concursul de infracțiuni

) se va adăuga la pedeapsa neexecutată ori la restul
rămas neexecutat din pedeapsa ce constituie primul
termen al recidivei

= aceasta este pedeapsa ce o va avea de executat

condamnatul care săvârșește un concurs de
infracțiuni
 C) Noua infracțiune să fie săvârșită după rămânerea
definitivă a hotărârii de condamnare pentru
infracțiunea ce cinstituie primul termen , dar înainte
de executarea sau considerarea ca executată a
pedepsei

D) Condamnarea să nu se numere printre cele

prevăzute de ART. 42 C.Pen.

 RECIDIVA POSTEXECUTORIE

= există atunci când : după executarea sau considerarea

ca executată a unei pedepse cu detențiunea pe viață sau
a unei pedepse cu închisoarea mai mare de un an -- cel
condamnat săvârșește din nou o infracțiune pentru care
legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau
pedeapsa închisorii de cel puțin 1 an .

CONDIȚIILE
RECIDIVEI POSTEXECUTORII

I) CONDIȚIILE REFERITOARE LA PRIMUL TERMEN AL

RECIDIVEI

 Pentru infracțiunea săvârșită instanța să fi stabilit

o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an sau
detențiunea pe viață

 Infracțiunea săvârșită să fie intenționată sau

praeterintenționată
  Pedeapsa pentru prima infracțiune să fi fost
executată sau considerată ca executată , în situația
în care pedeapsa a fost grațiată sau executarea
pedepsei s-a prescris

 Condamnarea să nu fie prevăzută la ART. 42 C.pen.

și să nu se țină seama la stabilirea stării de recidivă

II) CONDIȚIILE REFERITOARE LA CEL DE-AL DOILEA

TERMEN AL RECIDIVEI :

 Să nu fie vorba de o infracțiune săvârșită cu

intenție sau praeterintenție

 Pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua

infracțiune să fie de cel puțin un an

 Cea de-a doua infracțiune să fie comisă după

executarea sau considerarea ca executată a primei
pedepse

 Infracțiunea nou comisă să nu fie dintre cele

prevăzute la ART. 42 C.Pen.

EFECELE RECIDIVEI :
 RECIDIVA POSTCONDAMNATORII = ART. 43 alin.
(1-4 )
 RECIDIVA POSTEXECUTORIE = ART. 43 alin. 5

TRATAMENTUL
 RECIDIVEI POSTCONDAMNATORII

= pedeapsa se stabilește prin adăugarea pedepsei

stabilite pentru infracțiunea săvârșită în stare de
recidivă postcondamnatorie la pedeapsa anterioară
neexecutată sau la restul de pedeapsă rămas neexecutat
din aceasta

 În cazul săvârșirii unui concurs de infracțiuni , mai

înainte de executarea sau considerarea ca executată
a pedepsei anterioare , dintre care cel puțin una se
află în stare de RECIDIVĂ POSTCONDAMNATORIE ,
Codul Penal în ART. 43 alin. (2) a adoptat soluția :
= ca pedepsele stabilite să se contopească potrivit
dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni ,
iar pedeapsa rezultantă se adaugă la pedeapsa
anterioară neexecutată ori la restul rămas
neexecutat din aceasta

 Dacă prin însumarea pedepselor se depășește cu

mai mult de 10 ani maximul general , iar pentru
una din infracțiunile săvârșite pedeapsa prevăzută
de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare
= în locul pedepselor cu închisoarea se poate
aplica pedeapsa detențiunii pe viață

TRATAMENTUL
RECIDIVEI POSTEXECUTORII
= în acest caz pedeapsa nu se mai stabilește în doi timpi ,
ci se aplică într-un singur timp , între limitele de
pedeapsă majorate cu jumătate

= dacă un condamnat săvârșește o pluritate de

infracțiuni unele în stare de recidivă postexecutorie , iar
unele în stare de recidivă postcondamnatorie în raport
cu infracțiunile aflate în această situație și separat
regulile recidivei postexecutorii în raport cu infracțiunile
aflate în această situație

Exemplu :

 Legea prevede că pedeapsa pentru pentru

infracțiunea săvârșită în stare de recidivă ( cea de-a
doua infracțiune ) se va stabili în limitele speciale ale
pedepsei prevăzute de lege pentru cea de-a doua
infracțiune săvârșită , care vor fi majorate cu
jumătate

= dacă de exemplu cea de-a doua infracțiune

săvârșită este sancționată cu o pedeapsă cuprinsă
între 2-5 ani , instanța va stabili pedeapsa pentru
infracțiunea săvârșită pornind de la alte limite : de la
3 ani ( minimul ) la 7 ani și 6 luni ( maximul )

RECIDIVA ÎN CAZUL
PERSOANELOR JURIDICE

 ART. 146 alin. (1) C.Pen. :

 „ după rămânerea definitivă a unei hotărâri de
condamnare și până la reabilitare , persoana
juridică săvârșește din nou o infracțiune , cu
intenție sau cu intenție depășită ”

 ART. 146 alin. (2+ 3) C.pen. = stipulează că in caz de

recidivă limitele speciale ale pedepsei prevăzute de
lege pentru noua infracțiune se majorează cu
jumătate , fără a depăși maximul general al pedepsei
amenzii

= dacă amenda anterioară nu a fost executată , în

tot sau în parte , amenda stabilită pentru noua
infracțiune se adaugă la pedeapsa anterioară sau la
restul rămas neexecutat din aceasta

 În cazul recidivei POSTEXECUTORII regimul

sancționator prevede o majorare cu 1/2 a limitelor
speciale
= în cazul amenzii , această majorare operează
numai cu privire la numărul zilelor-amendă

Exemplu : = pentru infracțiunea comisă s-ar aplica o

pedeapsă între 120--240 zile-amendă -- în
cazul recidivei individualizarea se va face
între 180--360 zile-amendă

III) PLURITATEA INTERMEDIARĂ DE INFRACȚIUNI

PLURALITATEA INTERMEDIARĂ
 Potrivit ART. 44 C.Pen . :
(1) „ există pluritate intermediară când, după
rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și
pâna la data la care pedeapsa este executată sau
considerată ca executată , condamnatul săvârșește din
nou o infracțiune și nu sunt întrunite condițiile
prevăzute de lege pentru starea de recidivă ”

(2) „în caz de pluritate intermediară , pedeapsa pentru

noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc
potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni ”

EXEMPLU : = va fi PLURITATE INTERMEDIARĂ de

infracțiuni în situația în care făptuitorul a fost
condamnat definitiv pentru o infracțiune din
culpă , însă ulterior , înainte de terminarea
executări pedepsei pentru acea infracțiune , fiind
în detenție , săvîrșește din nou o infracțiune
intenționată pentru care legea penală prevede
pedeapsa închisorii mai mare de un an

 În acest exemplu NU EXISTĂ :

--concurs de infracțiuni = deoarece a intervenit o
condamnare definitivă pentru o infracțiune
anterioară
--recidivă = deoarece prima condamnare este
pentru săvârșirea unei infracțiuni din culpă
( infracțiunile din culpă nu atrag starea de
recidivă )

 STABILIREA PEDEPSEI PRINCIPALE

 ÎN CAZUL PLURITĂȚII INTERMEDIARE

 Potrivit ART. 44 alin. (2) C.Pen. = sancționarea

pluralității intermediare se realizează potrivit
regulilor stabilite pentru sancționarea concursului de
infracțiuni

STABILIREA PEDEPSELOR COMPLEMENTARE

ȘI A MĂSURILOR DE SIGURANȚĂ
ÎN CAZUL PLURITĂȚII INTERMEDIARE
= ART. 45 C.PEN.

 În cazul în care s-au stabilit mai multe pedepse

complementare de aceeași natură și cu același
conținut :

 Dacă există concurs de infracțiuni sau pluritate

intermediară , se aplică PRINCIPIUL ABSORȚIEI
pedepselor complementare

 Dacă există recidivă , partea neexecutată din

pedeapsa complementară stabilită pentru noua
infracțiune
= în cazul în care nu a fost executată nici o parte
din pedeapsa complemenatară anterioară se
aplică PRINCIPIUL TOTALIZĂRII PEDEPSELOR

 În caz de RECIDIVĂ indiferent că este postexecutorie

sau postcondamnatorie dacă pe lângă pedeapsa care
constituie primul termen al recidivei a fost aplicată și
o pedeapsă complementară de aceeași natură și cu
 același conținut cu pedeapsa complementară aplicată
pentru noua infracțiune se va aplica :

= SISTEMUL CUMULUI PEDEPSELOR = în sensul că

partea neexecutată din pedeapsa complementară
anterioară se adaugă la pedeapsa stabilită pentru
noua infracțiune

 DIFERENȚA
ÎNTRE PLURITATEA INTERMEDIARĂ ,
CONCURS ȘI RECIDIVĂ

 PLURALITATEA INTERMEDIARĂ diferă de concursul

de infracțiuni = între cele două infracțiuni a intervenit
o hotărâre definitivă de condamnare pentru prima
infracțiune

 PLURALITATEA INTERMEDIARĂ diferă de recidivă =

prin faptul că nu sunt îndeplinite condițiile acesteia

 NEÂNDEPLINIREA CONDIȚIILOR RECIDIVEI ȘI

EXISTENȚA PLURITĂȚII INTERMEDIARE :

 Prin condamnarea definitivă s-a aplicat pedeapsa

închisorii de un an sau mai mică ori amenda în cazul
primului termen

 Legea prevede doar amenda sau închisoarea mai

mică de un an în cazul celui de-al dilea termen
 Una dintre cele două infracțiuni este săvârșită din
culpă

SUBIECT 2

PLURITATEA DE INFRACTORI

I) FORMELE PLURALITĂȚII DE INFRACTORI

II) PARTICIPAȚIA PENALĂ
III) TRATAMENTUL PENAL AL PARTICIPAȚIEI PENALE

I) FORMELE PLURALITĂȚII DE INFRACTORI

DEFINIȚIE PLURITATEA DE INFRACTORI= este acea

situație în care un număr de două sau mai multe
persoane au săvârșit , în cooperare , aceeași infracțiune

 PLURALITATE NECESARĂ ( NATURALĂ )

 PLURALITATE CONSTITUITĂ
 PLURALITATE OCAZIONALĂ :
 Participația propriu-zisă
 Participația improprie

I) PLURALITATEA NATURALĂ SAU NECESARĂ

= reprezintă acea formă a pluralității de infratori în care

cooperarea mai multor persoane la comiterea faptei
este cerută chiar prin natura acesteia
 anumite fapte prevăzute de legea penală nu pot fi
săvîrșite de o singură persoană , presupunând
cooperarea mai multor persoane , exemplu :
 Încăierarea = ART. 198 C.Pen.
 Bigamia = ART. 376 C.Pen.
 Incestul = Art. 377 C.Pen.

 SPECIFICUL pluralității naturale de infractori = constă

în acea că fiecare participant este considerat AUTOR
al infracțiunii și este tras la răspundere penală în
funcție de contribuția sa cu ocazia participării

EXEMPLU = va exista bigamie și dacă unul dintre

subiecții infracțiunii săvîrșește fapta fără
vinovăție , fiind în eroare cu privire la
starea civilă a celuilalt

II) PLURALITATEA CONSTITUITĂ

= există atunci când infracțiunea se săvîrșește prin

simplul fapt la inițierii sau constituirii unei asociații sau
grupări interzise de legea penală , sau al aderării sau
sprijinirii sub orice formă a acesteia, în scopul săvârșirii
unor infracțiuni , independent de împrejurarea că
ulterior aceste infracțiuni au fost sau nu comise

 Pluralitatea constituită presupune = gruparea mai

multor persoane în vederea săvârșirii de infracțiuni
= ART. 367 C.Pen.
 În cazul pluralității constituite = fiecare persoană
este considerată că a săvîrșit infracțiunea și va
răspunde penal pentru aceasta ca autor

III) PLURALITATEA OCAZIONALĂ

= este acea formă în care participă la comiterea faptei

un număr mai mare de persoane decât era necesar

= există PLURITATE OCAZIONALĂ = atunci când o

infracțiune prin conținutul ei legal poate fi săvîrșită de o
singură persoană , dar în fapt la comiterea ei participă
ocazional mai multe persoane , fiecare cooperând cu
acte care pot fi de natură diferită sau chiar de aceeași
natură

 DEOSEBIREA în cazul plurității ocazionale de

infractori este :
= fiecare participant este considerat că a contribuit
cu o parte la săvârșirea infracțiunii și va răspunde
penal în funcție de contribuția adusă la săvîrșirea
infracțiunii

II) PARTICIPAȚIA PENALĂ

FORMELE sunt :

I) AUTOR ȘI COAUTOR
II) INSITIGAREA
III) COMPLICITATEA
 Între aceștia există o deosebire calitativă :

 AUTORUL = comite în mod nemijlocit fapta

prevăzută de legea penală

 INSTIGATORII + COMPLICII = săvîrșesc fapta în

mod mijlocit prin autor

 CONDIȚIILE
PARTICIPAȚIEI PENALE

 Să se fi comis o faptă prevăzută de legea penală

 La comiterea faptei să-și fi adus contribuția mai

multor persoane decât ar fi fost necesar potrivit
naturii faptei

 Legătura subiectivă între participanți

= toți participanții trebuie să fie animați de
aceeași voință de a săvîrși fapta prevăzută
de legea penală

 Calificarea ca infracțiune a faptei comise prin

contribuția mai multor persoane :
= fapta trebuie săvârșită de către cel puțin unul
dintre participanți cu forma de vinovăție
cerută de lege

 FELURILE
PARTICIPAȚIEI PENALE
I) În raport de criteriul atitudinii psihice față de
rezultatul faptei :

 PARTICIPAȚIE PROPRIE sau PERFECTĂ ( PROPRIU-

ZISĂ )

= se caracterizează prin aceea că toți participanții

acționează cu aceeași formă de vinovăție la
săvîrșirea infracțiunii

 PARTICIPAȚIE IMPROPRIE sau IMPERFECTĂ

= presupune ca participanții la săvîrșirea infracțiunii

să nu acționeze cu aceeași cu aceeași formă de
vinovăție : unii cu intenție, alții culpă și intenție ,
alții fără vinovăție

II) În raport de criteriul contribuției participanților la

comiterea infracțiunii , se face deosebirea între :

 Activitatea de executare directă și nemijlocită a

faptei, denumită :
= PARTICIPAȚIE PRINCIPALĂ

III) TRATAMENTUL PENAL AL PARTICIPAȚIEI PENALE

= pedepsirea participanților la infracțiune se face potrivit

dispozițiilor cuprinse în ART. 49-52 C.Pen.

 În cazul PARTICIPAȚIEI PROPRII

 = a fost consacrat sistemul parificării , instanța având
obligația de a ține seama la stabilirea pedepsei de
contribuția concretă a fiecărui participant la
săvârșirea infracțiunii , precum și de circumstanțele
reale și personale ale participanților

= conform ART. 49 C.Pen. : „ coautorul instigatorul și

complicele la o faptă prevăzută de legea penală
săvîrșită cu intenție se sancționează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru autor, la stabilirea
pedepsei se va ține seama de contribuția fiecărui
participant la săvârșirea infracțiunii precum și de
criteriile generale de individualizare prevăzute la
ART. 74 C.Pen.

= toți participanții vor fi sancționați în limitele

pedepsei prevăzute de lege pentru autor

 Conform ART. 52 C.Pen. = persoana care acționează

nemijlocit , determină, înlesnește sau ajută în orice
mod , cu intenție , la săvârșirea din culpă de către o
altă persoană , a unei fapte prevăzute de legea
penală , se sancționează cu pedeapsa pe care legea o
prevede pentru fapta comisă cu intenție

 Participanții = coautor, instigator sau complice care

au acționat cu intenție = sunt sancționați cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru autorul faptei comisă cu
intenție
 Participantul--autorul care a comis fapta din culpă ,
va fi sancționat cu pedeapsa prevăzută de lege pentru
fapta săvârșită din culpă

 dacă fapta prevăzută de lege nu este sancționată în

caz de culpă , autorul nu va fi pedepsit , fiindcă , în
raport cu vinovăția sa , fapta deși prevăzută de legea
penală , nu era pedepsită

= exemplu : în cazul infracțiunii de fals , cel care

determină, înlesnește sau ajută pe autor la
săvârșirea falsului va fi sancționat cu pedepasa
prevăzută de lege pentru falsul material ( ART. 288
C.Pen. ) , iar autorul nu va fi pedepsit pentru că
falsul nu este incriminat când s-a săvârșit din culpă

SUBIECT 3

PEDEPSELE

I) PEDEPSELE PRINCIPALE
II) PEDEPSELE COMPLEMENTARE
III) PEDEPSELE ACCESORII

PEDEAPSELE--DEFINIȚIE = pedeapsa este o măsură de

constângere prevăzută de lege , care se aplică
infractorului persoană fizică sau juridică , de către
instanța judecătorească , atunci cînd sunt întrunite toate
condițiile răspunderii penale
 I) PEDEPSELE PRINCIPALE
= ART. 53 C.Pen.

A) DETENȚIUNEA PE VIAȚĂ
B) ÎNCHISOAREA
C) AMENDA

A) DETENȚIUNEA PE VIAȚĂ

= constă în privarea de libertate a individului pentru

restul vieții sale

 Detențiunea pe viață a fost introdusă prin Decretul-

lege nr. 6 din 7 Ianuarie 1990 înlocuind pedeapsa cu
moartea

 Legiuitorul a prevăzut și înlocuirea pedepsei

detențiunii pe viață în pedeapsa cu închisoarea în
momentul în care condamnatul împlinește o anumită
vîrstă :

= inculpații care au împlinit vârsta de 65 de ani până

la data pronunțării hotărârii de condamnare
beneficiază în mod obligatoriu de înlocuirea
pedepsei detențiunii pe viață cu pedeapsa închisorii
pe timp de 30 de ani și pedeapsa complementară
numai condiționat

 Neaplicarea detențiunii pe viață

= este un mijloc de individualizare legală a pedepsei :

  majorându-se vârsta la care operează această
instituție de la 60 la 65 de ani
 precum și cuantumul pedepsei închisorii care se
aplică în acest caz de la 25 la 30 de ani și
interzicerea exercitării unuor drepturi pe durata
ei maximă

 Înlocuirea detențiunii pe viață

= este un mijloc de individualizare judiciară a pedepsei,

deoarece hotărârea instanței cu privire la îndeplinirea
sau neândeplinirea condițiilor impuse de lege
condamnatului este hotărâtoare pentru luarea acestei
măsuri, instanța fiind suverană în această apreciere .

 Pentru a se dispune înlocuirea detențiunii pe viață

cu pedeapsa închisorii , instanța de judecată va ține
cont de următoarele aspecte în mod cumulativ :

 conduita persoanei condamnate pe toata

durata executării pedepsei
--comportament bun
--nu a avut sancțiuni disciplinare
--a fost stăruitoare în muncă , etc

 dacă obligațiile civile stabilite prin hotărârea de

condamnare au fost integral acoperite ,
exceptând situația în care se dovedește că nu a
avut nicio posibilitate financiară
  progresele constante făcute de persoana
condamnată în vederea reintegrării în
societate :
--participarea la activitățile educative
--participarea la consiliere psihologică
--participarea la asistență socială
--participarea la formare profesională , etc.

B) ÎNCHISOAREA

= sunt prevăzute două categorii de LIMITE :

 LIMITELE GENERALE

= sunt prevăzute în partea generală a Codului Penal , ele

nu pot fi niciodată depășite indiferent de natura și de
numărul cauzelor de agravare și de atenuare incidente

 potrivit ART. 60 C.Pen. = acestea sunt cuprinse între :

15 zile ( minim general ) --- 30 de ani ( maxim gen. )

 LIMITELE SPECIALE

= se situează între aceste limite generale, și sunt

prevăzute de normele de incriminare pentru fiecare
infracțiune în parte ( CODUL PENAL PARTE SPECIALĂ )

 minimul special al pedepsei este mai mare decât

minimul general , iar maximul special al pedepsei este
mai mic decât maximul general
  REGIMUL DE EXECUTARE
A PEDEPSEI ÎNCHISORII
= LEGEA 254/2013

1) Regimul de maximă siguranță

2) Regimul închis
3) Regimul semideschis
4) Regimul deschis

1) REGIMUL DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ = se aplică

persoanelor condamnate la :
 pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor
condamnate
 la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani
 celor care prezintă risc pentru siguranța
penitenciarului

2) REGIMUL ÎNCHIS = se aplică persoanelor condamnate

la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani , dar care nu
depășește 13 ani

3) REGIMUL SEMIDESCHIS = se aplică persoanelor

condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an ,
dar care nu depășește 3 ani

4) REGIMUL DESCHIS = se aplică inițial persoanelor

condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult 1 an

= munca prestată de condamnat este remunerată , cu

excepția muncii cu caracter gospodăresc , necesară
 locului de deținere , și a celei prestate în caz de
calamitate

C) AMENDA

= pedeapsa amenzii constă în suma de bani pe care

infractorul este condamnat să o plătească

 Actualul Cod Penal , introduce sistemul zilelor-

amendă pentru calcularea cuantumului amenzii ce
trebuie plătită

 Reglementarea ART. 61 C.Pen. = suma

corespunzătoare unei zile-amendă cuprinsă 10 lei și
500 lei se înmulțește cu numărul zilelor-amendă care
este cuprins între 30 de zile și 400 de zile

= instanța stabilește numărul zilelor-amendă potrivit

criteriilor generale de individualizare a pedepsei

= cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-

amendă se stabilește ținând seama de situația
materială a condamnatului și de obligațiile sale
legale față de persoanele aflate în întreținerea sa
  LIMITELE SPECIALE
ALE ZILELOR AMENDĂ sunt cuprinse între :

 60 și 180 zile-amendă = când legea prevede pentru

infracțiunea săvârșită numai pedeapsa amenzii

 120 și 240 de zile-amendă = când legea prevede

pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de
cel mult 2 ani

 180 și 300 de zile-amendă = când legea prevede

pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii
mai mare de 2 ani

Exemplu : presupunem că o persoană comite o

infracțiune de furt , sancționată potrivit ART. 228
C.P. cu închisoare de la 6 luni--3 ani sau cu amendă,
iar instanța se orientează spre pedeapsa amenzii, în
acest caz instanța va stabili numărul zilelor amendă

= fiind o amendă alternativ cu închisoarea mai mare

de 2 ani , limitele speciale ale zilelor-amendă vor fi
180 respectiv 300 .

= între aceste limite , instanța va stabili numărul

zilelor-amendă , spre exemplu 250, ulterior instanța
stabilește suma corespunzătoare unei zile-amendă
între 10--500 lei având în vedere situația materială a
condamnatului și obligațiile sale
 = să presupunem că instanța stabilește un cuantum
de 50 lei pentru o zi-amendă

= pentru a determina suma pe care condamnatul va

trebui să o plătească , instanța înmulțește suma
corespunzătoare unei zile-amendă cu numărul
zilelor-amendă stabilit , suma va fi : 50 x 250 = 7500
lei

 Potrivit ART. 24 din Legea 253/2013 privind

executarea pedepselor și a măsurilor private de
libertate , persoana fizică căreia pe lângă pedeapsa
închisorii i s-a aplicat și pedeapsa amenzii penale
este obligată să achite integral amenda în termen de
3 luni de la rămânerea definitivă a condamnării și să
comunice judecătorului delagat cu executarea
dovada plății în termen de 15 zile de la efectuarea
acesteia

 În cazul în care amenda nu este plătită :

 Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa

închisorii = ART. 63 C.Pen.

= înlocuirea se face pe baza sistemului o zi-

amendă neplătită echivalează cu o zi de
închisoare

 Executarea pedepsei amenzii prin prestarea

unei munci neremunerate în folosul comunității
= ART. 64 C.Pen.
 = actualul text prevede că înlocuirea cu munca
în folosul comunității se face doar pe baza
consimțământului condamnatului , iar daca
acesta nu-și dă consimțământul amenda se
înlocuiește cu pedeapsa închisorii

II) PEDEPSELE COMPLEMENTARE

= ele nu au un caracter de sine stătător, fiind aplicate

numai alături de pedepse principale de o anumită
gravitate

 Aplicarea pedepsei complementare are ca scop

completarea pedepsei principale private de libertate
și ca atare , nu poate fi niciodată aplicată singură

 CLASIFICAREA
PEDEPSELOR COMPLEMENTARE

1) PEDEAPSA COMPLEMENTARĂ
A INTERZICERII UNOR DREPTURI

A) CARACTERIZARE GENERALĂ

= pedeapsa poate fi aplicată obligatoriu sau facultativ

OBLIGATORIU = atunci când norma de

incriminare o prevede
 FACULTATIV = deși nu este prevăzută în
norma de incriminare , instanța apreziează că
se impune aplicarea ei pentru întregirea
conținutului pedepsei principale

= potrivit ART. 67 C.Pen. = interzicerea unor drepturi

se poate dispune atît pe lângă pedeapsa închisorii ,
indiferent de durata ei, cât și pe lângă pedeapsa
amenzii

B) CONȚINUTUL PEDEPSEI COMPLEMENTARE A

INTERZICERII UNOR DREPTURI = ART. 66 C.PEN.

 Dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în

orice alte funcții publice

= interzicerea acestui drept are în vedere:

 exercițiul drepturilor electorale prevăzute de
Constituție și
 legile privind alegerile locale
 Alegerea Parlamentului
 Alegerea Președintelui României

 Dreptul de a ocupa o funcție care implică

exercițiul autorității de stat

 Dreptul străinului de a se afla pe teritoriul

României

= acestă pedeapsă îl vizează numai pe infractorul

străin , nu și pe familia acestuia
 = străinul sau apatridul dacă a săvîrșit o
infracțiune pe teritoriul României este trimis în
țara a cărui cetățean este , sau unde își are
domiciliul , sau locuiește

 Dreptul de a alege

 Drepturile părintești

 Dreptul de a fi tutore sau curator

 Dreptul de a ocupa funcția , de a exercita profesia

sau meseria ori de a desfășura activitatea de care
s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii

= se referă la incorectitudinea și exercitarea

abuzivă a atribuțiilor de serviciu , fiind nedemn
să profeseze o anumită perioadă de timp
stabilită de instanță

Exemplu : interzicerea activității de bonă trebuie

identificată nu prin prisma infracțiunii de furt , ci
prin caracterul ei separat --o bonă nu urmărește
exercitarea atribuțiilor de îngrijire și protejarea a
minorului ci există prezumția că poate prin
inacțiune și indiferență față de minor sau prin
acțiuni premeditate să producă o vătămare fizică
sau psihică a minorului , atunci se impune
interzicerea dreptului de a desfășura activitatea
de bonă pe o perioadă de 5 ani
 Dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie
de arme

= trebuie să existe o legătură între deținerea ,

portul sau folosirea armei și infracțiunea săvîrșită

= interdicția vizează înlăturarea unui potențial

pericol pe care l-ar reprezenta asemenea activități
desfășurate în continuare de condamnat

 Dreptul de a conduce anumite categorii de

vehicule stabilite de instanță

 Dreptul de a părăsi teritoriul României

 Dreptul de a ocupa o funcție de conducere în

cadrul unei persoane juridice de drept public

 Dreptul de a se afla în anumite localități stabilite

de instanță

 Dreptul de a comunica cu victima sau cu membrii

familiei a esteia , cu persoanele care a comis
infracțiunea sau cu alte persoane , stabilite de
instanță , ori de a se apropria de acestea

 Dreptul de a se apropia de lucuința , locul de

muncă, școala sau alte locuri unde victima
desfășoară activități sociale
C) APLICAREA PEDEPSEI COMPLEMENTARE A
INTERZICERII UNUOR DREPTURI

= se poate face numai pe lângă pedeapsa principală a

închisorii , dar și pe lângă pedeapsa închisorii

= pedeapsa complementară va putea fi aplicată

indiferent dacă instanța a hotărât executarea
amenzii sau a închisorii ori a dispus amânarea
aplicării pedepsei sau suspendarea executării sub
supraveghere

= nu trebuie consundată aplicarea pedepsei

complementare a interzicerii exercitării unor
drepturi cu executarea ei !!!!

= dacă condamnatul pe parcursul executării

detențiunii pe viață împlinește 65 de ani va putea
beneficia de înlocuirea detențiunii pe viață cu
pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani +
obligatoriu i se va aplica pedeapsa complementară
a interzicerii unor drepturi pe durată maximă

D) ÎNCEPEREA EXECUTĂRII

 Diferă după cum pedeapsa principală este sau nu

privată de libertate

 ART. 68 lit. b) C.Pen. = executarea pedepsei

începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare prin care s-a dispus plata amenzii
 sau pedeapsa suspendării executării pedepsei
sub supraveghere

 ART. 68 lit. c) C.Pen. = executarea pedepsei

începe după executarea pedepsei închisorii ,
după grațierea totală ori a restului de pedeapsă,
după prescrierea executării sau după expirarea
termenului de supraveghere a liberării
condiționate , cu excepția pedepsei
complementare a interzicerii străinului de a se
afla pe teritoriul țării care se pune în executare
la data liberării

2) DEGRADAREA MILITARĂ

= constă în pierderea gradului și a dreptului de a purta

uniformă și se pune în executare de la data rămânerii
definitive a hotărârii de condamnare

3) PUBLICAREA HOTĂRÂRII DE CONDAMNARE

= ART. 70 C.Pen. = se poate dispune când , ținând seama

de natura și gravitatea infracțiunii , împrejurările cauzei
și persoana condamnatului , instanța apreciează că
publicarea va contribui la prevenirea săvârșirii altor
asemenea infracțiuni

II)PEDEPSELE ACCESORII

 potrivit ART. 65 C.Pen. = pedeapsa accesorie constă

în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la
 ART. 66 C.P. alin. (1) lit. a), b), și d), o) a căror
exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă
complementară

 Potrivit ART. 65 alin. (2) C.P. în cazul detențiunii pe

viață pedeapsa accesorie constă în interzicerea de
drept a exercitării următoarelor drepturi :

a) Dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice

alte funcții publice

b) Dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul

autorității de stat

c) Dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României

d) Dreptul de a alege

e) Drepturile părintești

f) Dreptul de a fi tutore sau curator

 Durata pedepselor accesorii nu coincide ,

întotdeauna , cu durata pedepsei privative de
libertate

= pedeapsa accesorie poate fi mai mare decât

pedeapsa privativă de libertate--exemplu : în situația
în care condamnatul se sustrage de la executare , se
amână începerea executării pedepsei, se întrerupe
executarea pedepsei
 Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor
drepturi se execută din momentul rămânerii
definitive a hotărârii de condamnare și până când
pedeapsa principală privativă de libertate a fost
executată sau considerată ca executată

SUBIECT 4

MĂSURILE DE SIGURANȚĂ

I) OBLIGAREA LA TRATAMENT MEDICAL

II) INTERNAREA MEDICALĂ
III) INTERZICEREA OCUPĂRII UNEI FUNCȚII
IV) CONFISCAREA SPECIALĂ
V) CONFISCAREA EXTINSĂ

MĂSURILE DE SIGURANȚĂ = sunt sancțiuni de drept

penal ce au un pronunțat caracter preventiv , având
drept scop înlăturarea unei stări de pericol și
preântâmpinarea săvîrșirii faptelor prevăzute de legea
penală

STAREA DE PERICOL = impune luarea unor măsuri de

siguranță care poate privi persoana făptuitorului sau
anumite bunuri , dar în acest din urmă caz pericolul pe
care îl reprezintă acesta este raportat tot la persoana
celui care a săvîrșit fapta prevăzută de legea penală

I) OBLIGAREA LA TRATAMENT MEDICAL

= cauza stării de pericol în Noul Cod Penal o constituie
„o boală sau o tulburare psihică , inclusiv cea produsă de
consumul cronic de alcool sau de alte substanțe
psihoactive

 măsura obligării la tratament medical este o

obligație, o sancțiune impusă pe cale judiciară,
constrîngerea juridică a acestei obligații privește două
aspecte :

 al prezentării la tratament medical

 regularitatea prezentării

 responsabilitatea izolării bolnavului revine atât

medicului , cât și judecătorului = care dispun privarea
sa de libertate având în vedere afecțiunile psihice pe
care le prezintă și care generează o stare de pericol
pentru societate

 Obligarea la tratament medical se dispune pe durată

nedeterminată , până la însănătoșire sau până la
obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de
pericol

II) INTERNAREA MEDICALĂ

= potrivit Noului Cod Penal această măsură poate fi

luată numai dacă făptuitorul este : „bolnav mintal sau
consumator cronic de substanțe psihoactive , sau care
suferă de o boală infecto-contagioasă”
 Constă în acea obligație-sancțiune impusă pe cale
judiciară persoanei care a săvârșit o faptă prevăzută
de legea penală :
 pe de o parte de a se supune privării de
libertate prin internarea într-un institut medical
de specialitate
 pe de altă parte de a se supune unui tratament
medical adecvat

 Internarea medicală se dispune pe o perioadă

nedeterminată și durează până la însănătoșire sau
până la obținerea unei ameliorări care să înlăture
starea de pericol creată

III) INTERZICEREA OCUPĂRII UNEI FUNCȚII SAU

EXERCITĂRII UNEI PROFESII

 Această interdicție constă în interdicția de a ocupa o

anumită funcție sau exercita o profesie sau meserie,
o altă activitate , care se poate lua împotriva
faptuitorului care a comis o faptă prevăzută de legea
penală datorită nepregătirii, incapacității sau a altor
cauze care îl fac inapt pentru exercitarea respectivei
activități, profesii, meserii .

 Nerespectarea acestei măsuri de siguranță atrage

sancțiunea prevăzută în ART. 287 combinat cu ART.
288 alin. (1) C.P. = care incriminează fapta de
nerespectare a hotărârilor judecătorești prin
 sustragerea de la executarea măsurii de siguranță a
interzicerii unei funcții sau profesii

 Măsura de siguranță se dispune pe durată

nedeterminată și durează până la încetarea
inaptitudinii, dar nu mai puțin de 1 an, la trecerea
unui termen de cel puțin 1 an poate fi revocată la
cererea procurorului sau condamnatului

IV) CONFISCAREA SPECIALĂ

= este singura măsură de siguranță compatibilă cu

răspunderea penală a persoanei juridice

= În general bunurile în legătură cu care se ia în mod

frecvent măsura de siguranță a confiscării sunt bunurile
mobile , dar nu sunt excluse nici bunurile imobile

= în cazul bunurilor frugifere , sunt supuse confiscării și

fructele produse de acestea după dobândirea lor de
către infractor

 În baza ART. 112 lit. a) C.Pen. = se confiscă :

 „lucrurile produse prin fapta prevăzută de
legea penală ”
 dar și sumele dobândite prin traficarea,
vânzarea, punerea în circulație a bunurilor
produse prin fapta prevăzută de legea penală
 Excepție : cazurile în care aceste sume servesc
la despăgubirea cumpărătorilor înșelați ,
 necunoscând proveniența ilicită a bunurilor ori
caracterul lor contractual

 ART. 112 lit. b) C.Pen. = sunt supuse confiscării

speciale bunurile care au fost „folosite în orice mod
la comiterea de fapte prevăzute de legea penală ”,
neavând relevanță modul cum au fost folosite , ci
doar dacă bunurile au contribuit efectiv la aceasta

 ART. 112 lit. c) C.P. = sunt supuse confiscării

speciale : „bunurile folosite, imediat după săvîrșirea
faptei , pentru a asigura scăparea făptuitorului sau
păstrarea folosului obținut dacă sunt ale
infractorului sau dacă , aparținând altei persoane
aceastaa cunoscut scopul folosirii lor ”

 ART. 112 lit. d) C.P. = sunt supuse confiscării

„bunurile care au fost date pentru a determina
săvîrșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau
pentru a răsplăti pe făptuitor”

= se referă la bunuri cu valoare patrimonială , care

pot fi date înainte de săvîrșirea faptei sau care au
fost promise înainte de comiterea faptei , dar
predate efectiv după săvârșirea faptei

 ART. 112 lit. e) C.P. = sunt supuse confiscării :

„bunurile dobândite prin săvîrșirea faptei prevăzute
de legea penală , dacă nu sunt restituite persoanei
vătămate și în măsura în care nu servesc la
despăgubirea acesteia”
 = sunt considerate bunuri dobândite prin săvîrșirea
faptei prevăzute de legea penală bunurile care au luat
locul unor bunuri inițial dobândite prin faptă =
exemplu : bani obținuți prin vânzarea lucrurilor furate

MENȚIUNE SPECIALĂ :

 ART. 112 alin. (2) C.P. = în cazurile de la ART. 112

literele b) și c) , dacă valoarea bunurilor supuse
confiscării este vădit disproporționată față de natura
și gravitatea faptei , se dispune confiscarea în parte ,
prin echivalent bănesc , ținând seama de urmarea
produsă și de contribuția bunului la acesta

 Dacă bunurile au fost produse , modificate sau

adaptate în scopul săvârșirii faptei prevăzute de legea
penală se dispune confiscarea lor în întregime

V) CONFISCAREA EXTINSĂ

= legiuitorul român prin Legea 63/2012 a transpus

Decizia-cadru 2005/212/JAI, privind confiscarea
produselor, a instrumentelor și a bunurilor având
legătură cu infracțiunea

SUBIECT 5
 RĂSPUNDEREA PENALĂ

I) NOȚIUNEA ȘI CADRUL PRINCIPIILOR RĂSPUNDERII

PENALE
II) AMNISTIA
III) PRESCRIPȚIA RĂSPUNDERII PENALE
IV) LIPSA PLÂNGERII PREALABILE
V) RETRAGEREA PLÂNGERII PREALABILE
VI) ÎMPĂCAREA

I) NOȚIUNEA ȘI
CADRUL PRINCIPIILOR RĂSPUNDERII PENALE

= cauzele care înlătură răspunderea penală sunt acele

fapte juridice în sens larg , cu efecte extinctiv asupra
raportului juridic penal , survenite ulterior săvîrșirii
infracțiunii și care fac să se stingă dreptul statului de a-l
trage la răspundere penală pe infractor și obligația
acestuia de a se supune vreunei sancțiuni

= spre deosebire de cauzele justificative și cauzele de

neiputabilitate care sunt anterioare sau concomitente
cu infracțiunea, cauzele care înlătură răspunderea
penală sunt întotdeauna posterioare acesteia

= cauzele care înlătură răspunderea penală nu au un

principiu efect asupra răspunderii civile a infractorului ,
acesta fiind ținut să răspundă pentru paguba produsă
prin infracțiune , cu excepția cazului în care a intervenit
împăcarea părților pentru infracțiunile prevăzute de lege
, aceasta stingând și dreptul la acțiunea civilă în
despăgubiri

II) AMNISTIA

DEFINIȚIE = este un act de clemență , cu caracter

excepțional , ce poate fi adoptat de Parlament printr-o
lege organică , prin care este înlăturată răspunderea
penală sau consecințele condamnării pentru
infracțiunile săvârșite pînă la data intrării sale în vigoare
sau până la o altă dată prevăzută de lege

 Legea de amnistie are un caracter retroactiv =

aplicîndu-se cu privire la infracțiunile prevăzute în
actul de clemență săvîrșite până la data intrării în
vigoare a legii sau până la data prevăzută în acestă
lege

 CLASIFICAREA
AMNISTIEI

 În funcție de momentul care intervine :

1) AMNISTIA ANTECONDAMNATORIE
= când intervine după săvîrșirea infracțiunii , dar
înainte de condamnarea definitivă pentru
aceasta

2) AMNISTIA POSTCONDAMNATORIE
= când intervine după ce hotărârea de
condamnare a rămas definitivă
 În funcție de întinderea efectelor legii de amnistie :

1) AMNISTIE GENERALĂ
= când legea prevede că amnistia este acordată
pentru orice infracțiune

2) AMNISTIE SPECIALĂ
= când se acordă numai pentru anumite
infracțiuni

 EFECTELE AMNISTIEI

A) EFECTE AMNISTIEI ANTECONDAMNATORII :

 Înlătură răspunderea penală pentru infracțiunea

săvîrșită

 Acțiunea penală nu mai poate fi pusă în mișcare

sau exercitată

= soluțiile pronunțate vor fi :

--procurorul = va dispune clasarea
--instanța = încetarea procesului penal

= în situația în care a fost declanțat procesul

penal , acesta nu va mai fi pornit, iar dacă
procesul a început deja , acesta va înceta în
momentul aplicării actului de amnistie
 = este o excepție când procesul va continua la
cererea inculpatului pentru ca acesta să-și
poată dovedi nevinovăția

B) EFECTELE AMNISTIEI POSTCONDAMNATORII

 Efectele se produc numai pentru viitor

 Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie
 Înlătură executarea sau începerea executării
pedepsei principale sau neprivative de libertate
care nu au fost executate
 Respectiva condamnare nu se ia în considerare la
stabilirea stării de recidivă
 Condamnarea nu va constitui un impediment la
acordarea liberării condiționate

 AMNISTIA NU PRODUCE EFECTE :

 Măsurilor de siguranță
= excepția confiscării extinse

 Drepturile persoanei vătămate

--despăgubiri
--cheltuieli de judecată

 Acțiuni civile în procesul penal

= persoana prejudiciată prin infracțiune va putea
solicita repararea daunelor provocate prin
infracțiune în fața instanței civile

III) PRESCRIPȚIA
 RĂSPUNDERII PENALE

DEFINIȚIE = reprezintă o cauză de înlăturare a

răspunderii penale care cere doar o condiție pasivă =
trecerea unui anumit termen de la săvîrșirea infracțiunii,
neexercitarea în timp util a drepturilro subiective
recunsocute de lege

PRESCRIPȚIA RĂSPUNDERII PENALE = nu are efect nici

asupra drepturilor părții vătămate întrucât prescripția
răspunderii penale nu corespunde cu prescrierea
acțiunii civile
= termenul acțiunii civile curge din momentul în
care persoana vătămată a cunoscut cine este cel
care i-a cauzat prejudiciul prin infracțiunea
săvîrșită , curgerea lui fiind suspendată pe
perioada în care se efectuează cercetări penale

 TERMENELE DE PRESCRIPȚIE
A RĂSPUNDERII PENALE

 Dacă este o pedeapsă cu detențiunea pe viață sau cu

închisoarea mai mare de 20 de ani
= termenul este de 15 ani

 Dacă este o pedeapsă cuprinsă între 10--20 de ani =

termenul este de 10 ani

 Dacă este o pedeapsă cuprinsă între 5--10 ani =

termenul este de 8 ani
 Dacă este o pedeapsă cuprinsă între 1--5 ani =
termenul este de 5 ani

 Dacă este o pedeapsă cu închisoarea până la 1 an sau

cu amendă = termenul este de 3 ani

 ÎNTRERUPEREA CURSULUI PRESCRIPȚIEI

= ART. 155 alin. (1) C.P. = prevede că întreruperea

cursului prescripției răspunderii penale are loc prin
îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză

= ca element de noutate este și prevederea potrivit

căreia admiterea în principiu a cererii de redeschidere
a procesului penal face să curgă un nou termen de
prescripție a răspunderii penale dacă termenul nu a
fost depășit cu jumătate

 SUSPENDAREA CURSULUI PRESCRIPȚIEI

 Când apar cauze de ordin legal :

= suspendarea judecății pe motiv de boală sau o
împrejurare de neprevăzut ori de neânlăturat ,
care împiedică punerea în mișcare a acțiunii
penale sau continuarea procesului penal

!!!! = sustragerea suspectului sau inculpatului de la

urmărire sau judecată prin părăsirea teritoriului țării
nu are acest efect , chiar dacă nu putea fi prevăzută ,
deoarece procesul penal poate continua și în lipsa
suspectului sau inculpatului
  EFECTELE PRESCRIPȚIEI
RĂSPUNDERII PENALE

 Prescripția înlătură răspunderea penală pentru

infracțiunea săvîrșită

IV) LIPSA PLÂNGERII PREALABILE

= termenul de introducere a plângerii prealabile în Codul

de procedură penală ART. 296 alin. 1 este de „3 luni din
ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea
faptei ”

= termenul de depunere a plângerii prealabile este un

termen de prescripție , nu un termen de decădere , ca
atare el este susceptibil de întrerupere ori suspendare în
condițiile legii

= termenul pentru formularea plângerii prealabile este

de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat
despre săvârșirea faptei

= când persoana vătămată este un minor sau un

incapabil , termenul de 3 luni curge de la data când
reprezentantul său legal a aflat despre săvîrșirea faptei

= lipsa plângerii prealabile este o cauză care înlătură

răspunderea penală în materia infracțiunilor pentru care
punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate , constă în absența
plângerii prealabile legal formulate

= plângerea prealabilă lipsește :

 Cînd nu este formulată deloc
 Este introdusă de o persoană ce nu avea
calitate
 Nerespectarea condițiilor prevăzute de lege

 RETRAGEREA
PLÂNGERII PREALABILE

= este posibilă doar în cazul infracțiunilor pentru care

acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate

 în cazuri excepționale conform ART. 158 alin. (4) C.P.

când acțiunea a fost pusă în mișcare din oficiu , deși
era necesară plângerea prealabilă , retragerea
plângerii produce efecte numai dacă este însușită de
procuror

 Când punerea în mișcare a acțiunii penale a fost

realizată de către procuror din oficiu , declarația părții
vătămate ( minorul cu capacitate de exercițiu
restrînsă ) că își retrage plângerea privind
infracțiunea ( exemplu : viol ) săvârșită asupra sa, are
efecte numai dacă este însușită de procuror
 = în acest caz nu poate opera nici împăcarea ,
deoarece legea nu prevede o asemenea
modalitate

 Retragerea plângerii prealabile potrivit ART. 158 alin.

(2) C.P. înlătură răspunderea penală numai a
persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă
( efect in personam ) , aceasta neavând efecte ( in
rem ) cu privire la toți participanții la săvîrșirea faptei

 Retragerea plângerii prealabile trebuie să fie totală și

necondiționată , trebuie să privească ambele laturi
penală și civilă

 Retragerea plângerii prealabile poate avea loc și în

cursul judecății cauzei și în căile extraordinare de atac

 Retragerea plângerii prealabile are efecte

irevocabile , nemaiputându-se formula o nouă
plângere cu privire la aceași faptă

 CONDIȚII DE ÎNDEPLINIRE
PENTRU RETRAGEREA PLÂNGERII PREALABILE

 Trebuie făcută de persoana prevăzută de lege = de

persoana vătămată sau de reprezentantul legal ori
contractual al acestuia

 Trebuie să fie explicită = să constea într-o declarație

în fața instaței prin care persoana vătămată arată că
renunță la acțiunea penală introdusă :
 --făcută personal
--prin persoane cu mandat special
--înscrisuri autentice

 Să intervină înainte de rămânerea definitivă a

hotărârii

 Retragerea să fie totală

V) ÎMPĂCAREA

= poate interveni în toate cazurile , numai dacă punerea

în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu și legea
o prevede în mod expres

= exemple :
 însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la
făptuitor = ART. 243 C.P.
 înșelăciunea privind asigurările = ART. 245 C.P.

= împăcarea este personală, este un act juridic bilateral ,

în principiu nu poate fi realizată printr-un mandatar și
trebuie să fie definitivă

= acordul părților privind împăcarea poate fi consemnat

și într-un înscris certificat de avocat , ea poate fi făcută
oral sau în scris în fața organelor judiciare

= pe lângă înlăturarea răspunderii penale, împăcarea

părților stinge și acțiunea civilă alăturată acțiunii
penale
= în cazul în care intervine împăcarea , inculpatul nu mai
are însă posibilitatea de a cere continuarea procesului
penal pentru a dovedi că nu este vinovat de săvârșirea
infracțiunii

= împăcarea intervenită între persoana juridică care a

săvîrșit infracțiunea și persoana vătămată nu produce
efecte față de persoanele fizice care au participat la
comiterea acelor fapte , ea produce efecte in
personam

CONDIȚII
PENTRU CA ÎMPĂCAREA PĂRȚILOR
SĂ PRODUCĂ EFECTE JURIDICE :

 Acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu

 Legea să prevadă expres împăcarea
 Împăcarea să intervină până la citirea actului de
sesizare
 Împăcarea să se facă de persoanele abilitate în acest
sens
 SUBIECT 6

RĂSPUNDEREA PENALĂ A MINORILOR

MĂSURILE EDUCATIVE APLICABILE

INFRACTORILOR MINORI

= actualul Cod Penal prevede pentru minori numai

sancțiunea măsurilor educative , fiind eliminate în
totalitate pedepsele pentru această categorie de
persoane ( minorul care a împlinit 14 ani sau 16 ani )

= MĂSURILE EDUCATIVE , spre deosebire de pedepse =

reprezintă sancțiuni de drept penal care se dispun doar
față de persoanele minore care săvârșesc infracțiuni și
care au aptitudinea să conducă la educarea sau
reeducarea lor

 CLASIFICAREA
MĂSURILOR EDUCATIVE

I) MĂSURI EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE

A) STAGIUL DE FORMARE CIVICĂ

B) SUPRAVEGHEREA
C) CONSEMNAREA LA SFÎRȘIT DE SĂPTĂMÂNĂ
D) ASISTAREA ZILNICĂ

II) MĂSURI EDUCATIVE PRIVATIVE DE LIBERTATE

A) INTERNAREA ÎNTR-UN CENTRU EDUCATIV

B) INTERNAREA ÎNTR-UN CENTRU DE DETENȚIE
= în cazul săvârșirii unei infracțiuni de către
minor grave sau deosebit de grave
= poate avea durată de panâ la 15 ani

 Măsurile educative se iau chiar dacă în cursul

procesului penal și până la rămânerea definitivă a
hotărârii minorul a împlinit 18 ani

REFERATUL DE EVALUARE = este un act obligatoriu

potrivit ART. 116 C.P. = în toate cazurile în care instanța
dispune asupra măsurilor educative sau obligațiilor
impuse minorului

A) REGIMUL MĂSURILOR EDUCATIVE

NEPRIVATE DE LIBERTATE

1) STAGIUL DE FORMARE CIVICĂ

= ART. 117 C.P. = constă în obligarea minorului să

participe la un program cu o durată de cel mult 4 luni ,
sub coordonarea serviciului de probațiune, pentru a-l
ajuta :
 să înțeleagă consecințele legale și sociale la care se
expune în cazul săvîrșirii de infracțiuni
 pentru a-l responsabiliza cu privire la
comportamentul său viitor

2) SUPRAVEGHEREA
= constă în controlarea și îndrumarea minorului în cadrul
programului zilnic , pe o durată cuprinsă între 2 și 6 luni ,
sub coordonarea serviciului de probațiune pentru a
asigura :
 participarea la cursuri școlare sau de formare
profesională
 prevenirea desfășurării unor activități sau intrarea
în legătură cu anumite persoane

3) CONSEMNAREA LA SFÂRȘIT
DE SĂPTĂMÂNĂ

= constă în obligația minorului de a nu părăsi locuința în

zilele de sâmbătă și duminică , pe o durată cuprinsă
între 4 -- 12 săptămâni , sub coordonarea serviciului de
probațiune

4) ASISTAREA ZILNICĂ

= constă în obligația minorului de a respecta un program

stabilit de serviciul de probațiune , care conține orarul și
condițiile de desfășurare a activităților , precum și
interdicțiile impuse minorului pe o durată cuprinsă între
3 --- 6 luni

= serviciul de probațiune este abilitat să-i stabilească

minorului :
 programul zilnic de activitate
 orarul și condițiile de desfășurare a activităților
  unele interdicții privind alte activități decât cele
cuprinse în program sau care ar contraveni
programului

 OBLIGAȚII
CE POT FI IMPUSE MINORULUI

 să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare

profesională

 să nu depășească ( fără acordul serviciului de

probațiune ) limita teritorială stabilită de instanță

 să nu se afle în anumite locuri sau la anumite

manifestări sportive , culturale ori la alte adunări
publice

 să nu se apropie sau să comunice cu victima sau cu

membrii de familie ai acesteia, cu participanții la
săvîrșirea infracțiunii , ori alte persoane

 să se prezinte la serviciul de probațiune la data fixată

de acesta

 să se supună măsurilor de control , tratament sau

îngrijire medicală

= modificarea sau încetarea obligațiilor stabilite inițial

în sarcina inculpatului , se face de către instanță , la
sesizarea serviciului de probațiune
= prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative
neprivative de libertate se dispune de către instanță
în cazul în care minorul nu respectă cu rea-credință
condițiile de executare a măsurii educative sau
obligațiile impuse , săvîrșește o infracțiune sau este
judecat pentru o altă infracțiune concurentă

B) REGIMUL MĂSURILOR EDUCATIVE

PRIVATIVE DE LIBERTATE

1) INTERNAREA ÎNTR-UN CENTRU EDUCATIV

= se dispune de către instanță pe baza criteriilor

generale de individualizare a pedepsei prevăzută la ART.
74 C.P. , pe o durată cuprinsă între 1 -- 3 ani , nefiind
influențată de împlinirea de către minor a vîrstei de 18
ani

ÎNLOCUIREA MĂSURII INTERNĂRII = are loc potrivit

dispozițiilor ART. 124 alin. (4) C.P. = în cazul în care pe
perioada internării într-un centru educativ, minorul a
dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor
școlare și profesionale în vederea reintegrării sale
sociale

= legea prevede că după executarea a cel puțin

jumătate din durata internării , instanța poate dispune
fie înlocuirea internării în centru educativ ca măsură
educativă a asistării zilnice pe o durată egală cu durata
internării neexecutate , dar nu mai mult de 6 luni, dacă
minorul nu a împlinit 18 ani , fie eliberarea lui din
centrul educativ dacă a împlinit vârsta de 18 ani

2) INTERNAREA ÎNTR-UN CENTRU DE DETENȚIE

= se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 -- 5 ani ,

afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege
pentru infracțiunea săvîrșită este închisoarea de 20 de
ani sau mai mare ori detențiunea pe viață , când
internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 -- 15 ani

 Se poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura

asistării zilnice sau liberarea din centrul de detenție ,
ca și în cazul măsurii internării într-un centru educativ
, precum și executarea restului rămas sau prelungirea
duratei acestei internări , la cazul săvârșirii unei noi
infracțiuni

SCHIMBAREA REGIMULUI DE EXECUTARE = se dispune

în cazul în care persoana internată, care a împlinit vârsta
de 18 ani , are un comportament prin care influențează
negativ sau împiedică procesul de recuperare și
reintegrare a celorlalte persoane internate și presupune
continuarea executării măsurii educative într-un
penitenciar

 CALCULUL DURATEI
MĂSURILOR EDUCATIVE

1) EFECTELE CAUZELOR DE ATENUARE ȘI AGRAVARE

 = ART. 128 C.P. = prevede că în cazul infracțiunilor
săvîrșite în timpul minorității , cauzele de atenuare și
agravare sunt avute în vedere la alegerea măsurilor
educative și produc efecte între limitele prevăzute de
lege pentru fiecare măsură educativă

 în cazul circumstanțelor atenuante = limitele

duratei măsurilor educative se reduc cu o treime ,
o singură dată

 în cazul circumstanțelor agravante = durata

măsurilor educative poate fi sporită până la
maximul ei

2) PLURALITATEA DE INFRACȚIUNI SĂVÎRȘITE ÎN

TIMPUL MINORITĂȚII

= atrag aplicarea unei singure măsuri educative

 Dacă una dintre infracțiuni este comisă în timpul

minorității și alta este comisă după majorat = se
face contopirea între măsura educativă și
pedeapsa aplicată = ART. 129 C.P.

= regula generală se aplică și în caz că făptuitorul a

săvârșit o singură infracțiune

 În cazul săvîrșirii mai multor infracțiuni = se vor

aplica mai întâi regulile referitoare la concursul de
infracțiuni , după care se face aplicarea regulilor de
contopire între o măsură educativă și o pedeapsă
 SUBIECT 7

ÎNLĂTURAREA EXECUTĂRII PEDEPSEI

I) GRAȚIEREA

II) PRESCRIPȚIA EXECUTĂRII PEDEPSEI

I) GRAȚIEREA

= este o cauză care înlătură sau modifică executarea

pedepsei = Legea 546/2002

= este o măsură de clemență prin care Președintele

României sau Parlamentul dispune înlăturarea , în tot
sau în parte , a executării măsurii educative privative de
libertate ori a pedepsei , sau comutarea acesteia într-o
pedeapsă mai ușoară , prevăzută de Codul Penal, pentru
infracțiuni săvârșite până la momentul intrării în vigoare
a actului de grațiere

 FORME DE GRAȚIERE
= Legea 546/2002

 După destinatarii ei :

A) GRAȚIERE COLECTIVĂ
= vizează un număr nedeterminat de persoane ,
prin lege organică , de Parlament , pentru
condamnările determinate prin cuantumul
 pedepselor sau prin infracțiunile pentru care au
fost pronunțate

B) GRAȚIERE INDIVIDUALĂ
= vizează una sau mai multe persoane ,
nominalizate expres în decretul de grațiere și se
acordă prin decret de către Președintele
României, la cerere sau din oficiu

 În funcție de întinderea efectelor :

A) GRAȚIERE TOTALĂ
= când se înlătură în întregime executarea
pedepsei

B) GRAȚIERE PARȚIALĂ
= cînd produce efecte doar asupra unei părți din
pedeapsă

 După modul în care se produc efectele grațierii :

A) GRAȚIERE NECONDIȚIONATĂ
= efectele sale se produc în mod definitiv de la
data aplicării actului de grațiere

B) GRAȚIERE CONDIȚIONATĂ
= efectele definitive se vor produce doar la
expirarea unui termen de încercare prevăzut
în actul de grațiere

 EFECTELE GRAȚIERII
 Considerată ca executată pedeapsa în întregul ei

 Considerarea ca executată a unei părți din pedeapsă

sau comutarea pedepsei într-o specie mai ușoară

= dacă este vorba de o grațiere necondiționată = aceste

efecte se produc de la momentul aplicării grațierii

= dacă este vorba de o grațiere condiționată = efectele

se produc la momentul expirării termenului de
încercare

II) PRESCRIPȚIA EXECUTĂRII PEDEPSEI

= prescripția operează din oficiu la data împlinirii

termenului , iar nu când este reținută de organul
judiciar

= prescripția executării pedepsei nu înlătură executarea

pedepselor complementare

 Prescripția nu înlătură executarea pedepsei

principale în cazul condamnărilor definitive dispuse
pentru :

 Infracțiunile de genocid , contra umanității și de

război = ART. 438--445 C.P.

 Infracțiunile de omor și omor calificat = ART.

188--189 C.P.
  Infracțiunile intenționate urmate de moartea
victimei , lovirile sau vătămprile cauzatoare de
moarte = ART. 195 C.P.

 Violul urmat de moartea victimei = ART. 218

C.P.

 Tâlhăria urmată de moartea victimei = ART. 236

C.P.

 Executarea măsurilor de siguranță

 Pedepsele complementare aplicabile persoanei
fizice

 TERMENELE DE PRESCRIPȚIE
A EXECUTĂRII PEDEPSEI

 Dacă este o pedeapsă cu detențiunea pe viață sau

închisoarea mai mare de 15 ani = termenul este de
20 ani

 Dacă este o pedeapsă cu închisoarea de până la 15

ani = termenul va fi format dintr-o perioadă fixă de 5
ani la care se adaugă jumătate din pedeapsa
aplicată , fără ca termenul să depășească 15 ani

 Dacă este o pedeapsă cu amendă = termenul va fi de

3 ani
= termenele se socotesc pe zile pline și nu pe zile libere
ca și termenele de prescripție :
 ziua se socotește 24 de ore și săptămâna de 7 zile
 Luna și anul se socotesc împlinite cu o zi înainte de
ziua corespunzătoare datei de la care au început
să curgă

 CURGEREA TERMENELOR PRESCRIPȚIEI :

 În cazul revocării sau anulării amânării pedepsei ,

suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau
eliberării condiționate
= termenul de prescripție începe să curgă de la data
când hotărârea de revocare sau anulare a rămas
definitivă

 În cazul revocării liberării condiționate pentru

nerespectarea măsurilor de siguranță și a obligațiilor
= termenul de prescripție începe să curgă de la data
când hotărârea de revocare a rămas definitivă și se
calculează în raport cu restul de pedeapsă
neexecutat

 În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa

închisorii = termenul de prescripție curge de la data
când hotărârea de înlocuire a rămas definitivă și se
calculează în raport cu durata pedepsei închisorii

 ÎNTRERUPEREA CURSULUI PRESCRIPȚIEI

= ART. 163 C.P.
 Începerea executării pedepsei
 Săvîrșirea unei noi infracțiuni
 Înlocuirea obligației de plată a amenzii cu obligația de
a presta o muncă neremunerată în folosul comunității

SUBIECT 8

ÎNLĂTURAREA CONSECINȚELOR CONDAMNĂRII

PRIN REABILITARE

I) NOȚIUNEA ȘI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE

REABILITĂRII

II) EFECTELE REABILITĂRII

III) REABILITAREA DE DREPT și REABILITAREA

JUDECĂTOREASCĂ

I) NOȚIUNEA
TRĂSĂTURILE SPECIFICE REABILITĂRII

 este singura cauză de înlăturare a consecințelor

condamnării reglementată de legea penală

 reabilitarea se întemeiază pe principiul general ,

profund umanist , că orice condamnat se poate
îndrepta și astfel se poate integra deplin în societate ,
indiferent de condamnarea suferită și indiferent de
infracțiunea care a atras condamnarea
 reabilitarea face să înceteze :
--decăderile și interdicțiile
--incapacitățile care rezultă din condamnare

 Reabilitarea are un caracter general și integral

II) EFECTELE REABILITĂRII

 Reabilitarea are efecte in personam = fiindcă ea nu

operează pentru alți condamnați pentru aceeași
infracțiune , în mod simultan
= fiecare dintre aceștia urmând să obțină
reabilitarea numai dacă îndeplinesc condițiile
prevăzute de lege

= AMNISTIA = produce efecte in rem = și profită

tuturor participanților la infracțiune

 Reabilitarea înlătură pentru viitor incapacitățile ,

decăderile și interdicțiile ce decurg din condamnare

 Reabilitarea obținută în străinătate produce efecte și

în România în măsura în care hotărârea
judecătorească prin care a fost obținută reabilitarea a
fost recunoscută în România

III) REABILITAREA DE DREPT

REABILITAREA JUDECĂTOREASCĂ

 REABILITAREA DE DREPT
 are loc în cazul :
 condamnării la pedeapsa amenzii
 Pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani
 Pedeapsa închisorii a cărei executare a fost
suspendată prin supraveghere , dacă în decurs
de 3 ani condamnatul nu a săvîrșit o altă
infracțiune

 REABILITAREA DE DREPT = intervine prin simpla

împlinirea a termenului , nefiind necesar ca ea să fie
pronunțată de către instanță

 Condamnatul poate beneficia de reabilitarea de drept

și pentru condamnări succesive în măsura în care
niciuna dintre infracțiuni nu a fost săvârșită în
termenul de reabilitare pentru condamnarea
precedentă

 În cazul persoanei juridice = reabilitarea are loc de

drept dacă în decurs de 3 ani de la data la care
pedeapsa amenzii sau după caz pedeapsa
complementară a fost executată sau considerată ca
executată , persoana juridică nu a mai săvârșit nici o
altă infracțiune

 REABILITAREA JUDECĂTOREASCĂ

 Intervine după trecerea unor termene fixe , stabilite

de ART. 166 C.P. .
 Este acordată de către instanță , în urma cererii
formulate de către persoana condamnată

CONDIȚIILE
REABILITĂRII JUDECĂTOREȘTI

I) Să se fi împlinit termenul de reabilitare prevăzut la

ART. 166 C.P. , calculându-se în raport cu durata
pedepsei executată sau considerată ca executată :

 4 ani = în cazul condamnării la pedeapsa închisorii

mai mare de 2 ani , dar care nu depășește 5 ani

 5 ani = în cazul condamnării la pedeapsa închisorii

mai mare de 5 ani , dar care nu depășește 10 ani

 7 ani = în cazul condamnării la pedeapsa închisorii

mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei
detențiunii pe viață , comutată sau înlocuită cu
pedeapsa închisorii

 10 ani = în cazul condamnării la pedeapsa

detențiunii pe viață considerată executată ca
urmare a grațierii , a împlinirii termenului de
prescripție a executării pedepsei, sau a liberării
condiționate

= calcularea termenelor de reabilitare se face în raport

cu executarea pedepselor principale
= termenul de reabilitare curge de la data când
pedeapsa a fost executată sau considerată ca executată

II) Să nu fi săvîrșit o altă infracțiune în termenul de

reabilitare = conform ART. 171 C.P. .

III) Inculpatul să fi achitat integral cheltuielile de

judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin
hotărârea de condamnare , afară de cazul când acesta
dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească
sau cînd partea civilă a renunțat la despăgubiri