Activititati mortice in timpul librr

Avansarea ideii de recreere pe termen lung

Eforturile primare de a caracteriza energia de rezervă au un loc cu relicvă și sunt o impresie a

gândurilor filozofice cu privire la muncă și timp. Potrivit lui Aristotel, un filozof grec, în
cartea sa Politika, „lucrăm ca să avem timp liber”.

„Alege o slujbă, o slujbă care îți place și nu va trebui să lucrezi o zi”, a sfătuit Confucius. În
antichitate, a avea timp liber era considerat a fi un privilegiu rezervat aristocrației pentru a
scrie poezie și creație, nu ca o modalitate de a se relaxa sau de a se relaxa după o zi lungă de
muncă. Nobililor egipteni le plăcea să se distreze cu stil în timpul liber, așa că foloseau care
speciale, câini sau chiar gheparzi îmblânziți, pentru a vâna păsări, crocodili, hipopotam și lei.
În plus, au inventat pescuitul de agrement. Banchetele egiptene erau sărbători elaborate ale
nașterilor, nunților și sărbătorilor religioase. Noii faraoni organizau frecvent curse în jurul
piramidelor, iar scrima și boxul erau printre cele mai populare sporturi.

Spre deosebire de societatea greacă, timpul liber roman consta în activități rezervate sclavilor,
comercianților și comercianților într-o anumită perioadă a anului.

De-a lungul istoriei, conceptul de „timp liber” a suferit numeroase schimbări de interpretare.
A fost posibilă separarea muncii profesionale de activitățile de agrement în epoca modernă,
care a fost marcată de un program amplu de industrializare și o cale ascendentă către
umanizarea muncii.

Timpul liber a apărut ca o componentă crucială în viața tuturor grupurilor sociale și a

indivizilor în contextul vieții contemporane, care a devenit din ce în ce mai influențată de
industrializare, mecanizare și cibernetizare. Ea crește în durată în tandem cu metoda,
corespunzătoare declanșării revoluției tehnico-științifice și dezvoltării producției materiale.

Deci, energia suplimentară este rezultatul timpului din ciclul de lucru. Nu putem vorbi de
timp liber decât atunci când vorbim de muncă.

Secolul 21 este adesea menționat ca secolul stresului și al sedentarismului, deoarece timpul

liber a devenit un concept binecunoscut. Acest lucru este deosebit de important pentru
dezvoltarea fizică a oamenilor și ca mijloc de ameliorare a stresului cauzat de responsabilități.
Angajarea în activități fizice sportive, culturale și recreative în aer liber sau în camere care
îndeplinesc standardele moderne de igienă poate ajuta la atenuarea multor tensiuni mentale și
emoționale. Drept urmare, multe dintre concepțiile noastre ar trebui să fie eliberate de
prejudecăți și concepții greșite.

Oportunitatea de a participa mai semnificativ în mediul social al vieții, de a fi mai liber, de a

fi mai bun și de a se perfecționa este oferită copilului, studentului, adolescentului, adultului
sau chiar vârstnicului prin utilizarea rațională și creativă a timpului liber.

În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă, dar, paradoxal, imperceptibilă a timpului
liber. Speranța de viață a crescut cu o treime față de sfârșitul secolului al XIX-lea, timpul de
muncă a scăzut de la 48 la 40 pe săptămână, iar concediul plătit a crescut semnificativ. Drept
urmare, populația are mai mult timp liber decât oricând și, pentru că în orașe au loc atât de
multe evenimente sportive și artistice, este ușor să găsești ceva de-a face cu timpul liber —
ceea ce contribuie aproape întotdeauna la o stare de bine.

Mai multe informații despre acest text sunt necesare pentru informații suplimentare legate de
traducere. Vă rugăm să furnizați feedback.

Activitățile de petrecere a timpului liber servesc trei scopuri, fiecare dintre acestea fiind
determinat de cerințele unui individ. Educația fizică și sportul au o oarecare suprapunere cu
beneficiile mișcării în timpul liber. Ele sunt consecința acelor obiecții (locuri de muncă,
impacturi) ale exercițiilor la care se face referire care au o persoană consecventă și răspund
simultan cerințelor autentice ale timpului liber: relaxare fizică, divertisment, distracție și
creștere și avansare Duck, G., 2007) Prin activități intelectuale și sportive care calmează și
relaxează oamenii, funcția de relaxare fizică și intelectuală se realizează în timpul alocat
odihnei active și pasive.
Prin activități de pregătire intelectuală, fizică, practică, individuală și de grup care aduc multă
bucurie sufletelor oamenilor, funcția de distracție și distracție este asigurată în timpul alocat
acestora.

Dezvoltarea personală din punct de vedere al capacității motorii se realizează în timpul

petrecut făcând exerciții fizice pentru menținerea condiției fizice, precum și din punct de
vedere al capacității intelectuale realizate prin citire, vizionare de filme și alte activități. Un
aspect esențial al timpului liber care contribuie la dezvoltarea ego-ului, formarea relațiilor de
colaborare și cooperare cu prietenii și colegii de muncă și formarea obiceiului de mișcare care
asigură confortul existenței este

Funcția de relaxare:

După acumularea tensiunii, aspectele specifice și sportul sunt toate exemple de relaxare.
Sporturile care implică intens comportamentul sportivului pot induce și relaxare.

un scop de recreere și divertisment:

Diversiunea suplimente de relaxare, oferindu-i o fericire mai puternică. Deoarece ambele se

referă la căutarea mulțumirii, divertismentul este mai strâns legat de petrecerea timpului liber.
Moralitatea hedonistă, care stă la baza conceptului de petrecere a timpului liber, subliniază
importanța de a te simți bine, de a fi de acord cu tine însuți și de a aprecia propriile preferințe.
De asemenea, progresul remarcabil al recreării în cultura actuală diferențiază atitudinea rigidă
muncitoare de etica decadentă, predispusă să schimbe fundamental modul nostru de viață (E.
Sue, 1991, la care se face referire Bota 2006).

Funcția de dezvoltare a personalității:

Ca exemple de petrecere a timpului liber, sportul, educația fizică și exercițiul în general

modelează personalitatea la un nivel profund formativ și îi ajută pe elevi să-și descopere
propriile valori, precum și pe cele ale altora și ale mediului fizic prin socializare și integrare
în grup. În contextul activității profesionale, rar se poate exploata toate predispozițiile sau
aspirațiile individuale, această funcție implicând o căutare activă a tuturor mijloacelor care
contribuie la dezvoltarea fizică și psihică.

În ceea ce privește dezvoltarea personală, hobby-urile creative precum dansul, pictura și

muzica sunt cele care aduc cele mai multe satisfacții. Cererea de creativitate în timpul liber
determină un număr din ce în ce mai mare de oameni să urmărească expresia artistică.
Scop social:

Sportul, educația fizică și activitățile motorii din timpul liber au toate caracteristici distincte
care le fac factori de socializare și integrare socială. Potrivit lui Bota (2006), G. Patrikson
(1996), aceste activități în ansamblu devin „modele de contacte sociale” deoarece necesită
toleranță, adaptabilitate socială, respect pentru grup etc.

Funcția simbolismului Chiar dacă semnificația sa s-a diminuat în timp, aspectul simbolic al
agrementului își păstrează încă caracterul discret. „Consumul” de activități de petrecere a
timpului liber contribuie la determinarea nivelului de viață al statutului social alături de alți
factori. Din fericire, „agrementul fizic”, sau opțiunea de a se angaja într-o anumită formă de
activitate fizică, minimizează diferențele sociale datorită naturii sale accesibile.

Cu toate acestea, păstrarea caracterului exclusiv al anumitor sporturi (golf, yachting, sporturi
cu motor etc.) justifică existența acestei funcții.

Capacitate de restaurare

Această capacitate unește două dintre capacitățile menționate recent: recreere și distracție
Ambele permit restabilirea timpului liber și a aptitudinii fizice. Drept urmare, ajută la
menținerea sănătății bune, iar timpul liber „fizic” are cel mai mare impact. Activitatea fizică
nu servește doar unui scop terapeutic, ci servește și ca activitate preventivă care nu trebuie
trecută cu vederea. Statisticile Ministerului Sănătății arată că sportivii au, în medie, de trei ori
mai puține șanse de a face boli cardiace și respiratorii și că bolile degenerative apar mult mai
târziu în viață. În națiunile avansate, unele unități specializate oferă pacienților facilități de
agrement din cauza recunoașterii tot mai mari a importanței petrecerii timpului liber în
recuperarea sănătății: săli de jocuri, exerciții, recuperare etc. Conform ciclului producție-
consum, industria agrementului este o activitate semnificativă. sursă de expansiune pentru
economiile occidentale (Bota, 2006). În acest sens, încurajează producția de bunuri și servicii
deoarece timpul liber este și un timp pentru consum. Funcţia economică ambivalentă a
agrementului poate fi demonstrată (E. Sue, 1991; Bota citat în 2007). Stimulează sistemul
productiv pe de o parte din cauza costurilor implicate, dar petrecerea timpului liber este
contraproductivă dacă presupune doar pierdere de timp.

Din cele precedente putem deduce că toate activitățile de petrecere a timpului liber combină
funcțiile psihosociale ale timpului liber în proporții variabile și nu se exclud reciproc.
Importanța participării la activități sportive pe îndelete Pe măsură ce un număr tot mai mare
de persoane participă la sport, participă la arene sportive, citesc despre sport sau urmăresc
sport în calitate de spectatori, sportul devine din ce în ce mai important în societățile
contemporane. Sportul a devenit o profesie, necesitând nu doar participarea activă, ci și
participarea la spectacolul pe care îl oferea și era practicat atât în școli, cât și în timpul liber.
Experții spun că participarea la sport sau la alte activități fizice are un impact pozitiv asupra
corpului și minții, precum și asupra personalității. Mintea și corpul funcționează în mod
similar. Corpul nu mai poate fi folosit în același mod după ce a fost antrenat. Mintea
experimentează același lucru. Datorită legăturii lor strânse, mintea și corpul funcționează în
mod natural în același mod. Este posibil să se obțină unele rezultate făcând exerciții fără
concentrare, dar aceste rezultate nu vor fi la fel de benefice ca cele obținute prin exerciții cu
concentrare. Antrenarea minții și a corpului în același timp are un dublu beneficiu: întărește
psihicul, construiește respectul de sine și întărește identitatea de sine și ajută corpul să se
dezvolte într-un mod sănătos și menține sănătatea și bunăstarea. . Drept urmare, practica
consecventă a activităților motorii are o multitudine de avantaje care contracarează apariția
problemelor medicale, psihologice, sociologice și de altă natură. Probleme.

În plus, s-a demonstrat că majoritatea sporturilor și a altor activități fizice au alte efecte
benefice, cum ar fi îmbunătățirea sănătății și a bunăstării mentale și fizice la adulți, copii,
persoane cu dizabilități și vârstnici.

Mai mulți factori influențează interesul adulților pentru sport și activitatea fizică, inclusiv:
sportul, educația, ocupația, statutul social și timpul

Anxietatea, depresia și alte sentimente negative sunt atenuate, se creează o dispoziție

pozitivă, sănătatea fizică este menținută în armonie cu sănătatea mintală și se obține
performanțe superioare la muncă datorită personalității și bucuriei distractive a sportului.

Activitățile fizice se pot desfășura în cluburi, săli de sport sau în aer liber. Ele vă pot ajuta să
vă faceți mai mulți prieteni, să construiți noi relații sau să vă îmbunătățiți abilitățile de
comunicare. Oamenii care au fost ezitant, rezervați sau lipsiți de ambiție au prezentat efecte
pozitive, deoarece au fost capabili să comunice mai eficient într-un mediu în care stima de
sine scăzută nu a jucat un rol semnificativ. Acest lucru i-a ajutat pe oameni să dezvolte un
concept global de sine și a făcut mai ușor să-și facă prieteni. În cadrul programelor moderate,
activitățile fizice sunt practicate frecvent pentru a îmbunătăți condiția fizică și în scopuri
preventive, cu efectele sociale ale participării în grup și modificări ale imaginii corporale ale
participanților. „Capacitatea omului de a funcționa cu vigoare și vivacitate, fără oboseală
excesivă, cu suficientă energie pentru a preveni stresul fizic” este o definiție a condiției fizice
(Ulrich, 2000; (Epuran, 2005, citat). Adulții de ambele sexe își pot reduce semnificativ riscul
de a dezvolta o tulburare mentală dacă sunt într-o formă fizică bună.Activitatea fizică în mod
regulat poate îmbunătăți funcționarea emoțională, făcând factorii de stres mai ușor de
gestionat.