Mazărea (Pisum sativum L.

)
Engl: Peas; Fr: Pois, petit pois; Germ: Erbse

MMDuda 2022
Importanţă
Mazărea →una dintre cele mai importante legumin. pt boabe,
cultivată, în princ., pt sem. bogate în proteină →în aliment. oamenilor
sau ca furaj conc.
În alimentaţie, boabele verzi sau mature, proaspete sau conserv.,
→diverse prep. culinare, conserve din boabe verzi.
Făina din boabele mature se poate folosi, 5-10%, + făina de grâu la
prep. pâinii cu valoare aliment. mai ridicată.
Ca furaj →ridică conţ. proteic al raţiilor furajere.
Singure sau în amestec cu o cereală (borceag), pl. de mazăre →furaj ca
masă verde, fân sau siloz.
Prod. secundare (tulpinile-vrejii şi tecile păstăilor) conţ. până la 10%
proteine (de cca trei ori mai mult decât paiele şi pleava cerealelor)
→furaj, mai ales pt ovine.
Părăsind terenul devreme şi lăsând solul bogat în azot →excelentă
premergăt. pt majoritatea culturilor şi în special pt grâul de t-nă.
MMDuda 2022
Compoziţia chimică
Valoarea boabelor este dată de conţ. ridicat în proteine, glucide şi alte
substanţe: apă 13,2% (6,5-22,1%); protide 22,4% (18,3-28,4%); lipide
3,0% (0,6-5,5%); glucide 52,6% (46,3-59,4%); celuloză 6,4% (2,2-
10,0%); cenuşă 2,4% (1,8-3,9%).
Proteina mazării conține 34% legumină (globulină), cca 10% din subst.
uscată a bobului, dar și legumelină (albumină) şi vicilină.
Pondere mare a aminoacizilor esenţiali: arginină, lizină, tirozină,
histidină, cistină şi triptofan.
Soiurile cu bobul galben din var. vulgatum sunt mai bogate în proteină
decât cele cu bobul verde din var. glaucospermum.
Îngrăş. fosfatice şi potasice infl. favorabil prod. şi conţinutul de
proteine.
Procentul mare de amidon →valoare energetică apreciabilă. Soiurile cu
bobul zbârcit au conţ. > în zaharuri decât cele cu bobul neted.
Boabele mai conţin cant. mici de grăsimi, săruri min. (potasiu, fosfor,
magneziu, calciu etc.) şi vitamine (A, B1, B2, C).
MMDuda 2022
Calitatea, resp. digestibilit. mazării este de dată de durata fierberii. Fierb uşor
boabele la care plesnirea înveliş. <90 min. de fierbere. De obicei, boabele mai
deschise (galben-portocalii) fierb mai uşor decât cele mai închise.

Răspândire
Mazărea se cultivă pe glob
pe cca 6,2 mil. ha (tab.) cu
o prod. medie de aproape
1,6 t/ha. Supr. mai mari se
întâlnesc în Federaţia Rusă
(1,1 mil. ha), Canada (0,9
mil. ha), China (0,9 mil. ha)
ş.a.
În România, în 2011, pe
cele 29 mii ha s-au realizat
1.927 kg/ha.

MMDuda 2022
Sistematica. Mazărea € tribului Vicieae, genul Pisum ce cuprinde mai
multe sp. în două secţii:
a) Secţia Alophotropis Jaub. et Sp. ce cuprinde sp. perene;
b) Secţia Lophotropis Jaub. et Sp. ce cuprinde sp. anuale, sălbatice
(Pisum humile, P. fulvum, P. elatius) şi cultivate (Pisum abyssinicum, P.
arvense, P. sativum). Cele mai importante sunt:
Pisum sativum L. (mazărea comună, comestibilă), cultivată ca legumă
pt păstăi sau boabe verzi şi ca formă de câmp (pt boabe uscate), cu
florile mari, albe, stipelele fără inel violet, iar boabele de mărimi şi
forme diferite;
P. arvense L. (mazărea furajeră), cultivată pt furaj, ce se recun. după
inelul violaceu de la baza stipelelor, florile roşii-violacee şi sem.
colorate în cenuşiu sau bruniu.
P. sativum L. cuprinde trei ssp: asiaticum, transcaucazicum şi comune.
P. sativum ssp. comune se împarte în trei ecotipuri: mediteranean,
occidental-european şi central-european.

MMDuda 2022
P. sativum L. cuprinde mai multe var. ce se deosebesc după culoarea, aspectul şi
mărimea sem., dar şi după caracterele tulpinii, infloresc. şi păstăilor:
-var. vulgatum Kőrn., cu tulpina mijlocie (60-90 cm) şi sem. mici-mijlocii (MMB 160-
250 g), galben-portocalii, cu hilul mai deschis decât restul bobului;
-var. grandisemineum Gov., cu tulpina mijlocie sau mare (60-90 cm sau >90cm) şi
sem. mari (MMB 250-380 g), galben-deschise rozii, cu hilul mai deschis decât restul
bobului;
-var. glaucospermum Gov., cu tulpina mijlocie sau înaltă (60-90 cm sau >90 cm), cu
boabe mijlocii sau mari (MMB 200-300 g), verzui-albăstrui, cu hilul mai deschis
decât restul bobului.
Origine. Centrul principal de origine al mazării →Asia Vestică (Afganistanul), apoi
Africa de Nord (Abisinia) şi Bazinul Mediteranean.
Soiurile de mazăre cultivate în România (Tabel) aparţin var. vulgatum, cu sem. mici-
mijlocii, netede, galbene, galben-portocalii.
În ultimii ani s-au răspândit soiurile de tip „afila” (şi soiul ro Dorica) →coacerea
păstăilor mai uniformă, iar pl îşi menţin poziţia erectă la maturitate, uşurând
recoltarea direct din lan cu combina.

MMDuda 2022
 Soiuri de mazăre de câmp cultivate în România

Denumirea Anul Menţinătorul

Caracteristici
soiului înregistr. soiului
Anastasia F 2020 de primăvară
INCDA Fundulea
Andrada F 2021 de toamnă
Cronos 2021 P.H. Petersen Germania
Denisa TR 2021 SCDA Teleorman
de primăvară
Evelina F 2019 INCDA Fundulea
Flex 2019 ProGene Plant Research SUA
Ghittia F 2020
de toamnă INCDA Fundulea
Lavinia F 2020
Magistra Liv 2009 SCDA Livada
Nicoleta 2013 de primăvară
Olguța F 2021 de toamnă INCDA Fundulea
Pisagro 2019 ProGene Plant Research SUA
de primăvară
Rodica 2017 SCDA Teleorman
Spectral F 2018 de toamnă
INCDA Fundulea
Ștefania F 2020
Telma 2018 SCDA Teleorman
de primăvară
Torpedo 2020 P.H. Petersen Germania
Vedea TR 1991 SCDA Teleorman
MMDuda 2022
Particularităţi biologice
Răsărirea →hipogeică (cotiled. rămân în sol) şi are loc la 6-9 zile de la sem.
Rădăcina →pivotantă, de tipul II, ramificată şi bine dezv. →până la 100 cm
ad. Nodozităţile sunt mici şi multe, dispuse îndeosebi
pe ramific. laterale ale răd. →mare capacit. de
solubiliz. şi absorbţie a P2O5 şi K2O.
Tulpina →50-150 cm, cu o creştere
nedeterm., fistuloasă, cilindrică (uşor
muchiată), glabră, verde-albăstruie
şi ramificată de la bază.

MMDuda 2022
Țesutul mecanic de susţinere slab dezvoltat,
tulpina se menţine erectă numai până la
înflorire, după care sub greutatea
ramificaţiilor, la unele soiuri cu talie mai
înaltă, se culcă la pământ, fiind una din
deficienţele culturii.
Frunzele →paripenat compuse, cu 1-3
perechi de foliole, terminate cu cârcei
ramificaţi. La baza frunzei se află două stipele
mai mari decât foliolele. Soiurile de tip „afila”
au foliolele frunzelor modificate în cârcei
→ajută pl. să se susţină între ele şi să-şi
menţină poziţia erectă până la recoltare. La
aceste soiuri, peţiolurile frunzelor bine
dezvolt. şi stipelele f. mari realizează
fotosinteza.
Florile →dispuse câte 2-3 în raceme axilare la subsuoara fr. şi apar eşalonat
de la bază spre vârf. O pl. înfloreşte în 10-20 zile, durata înfloririi fiind
influenţ. de cond. climatice. În anii ploioşi, durata înfloririi se prelungeşte
MMDuda 2022
faţă de anii secetoşi când nr de flori este mai mic.
Polenizarea →autogamă. Se produce înaintea deschiderii florilor.
Fructul →păstaie dehiscentă pe linia de sutură a valvelor, predispus la
pierderi de boabe prin scuturare. Unele forme zaharate de mazăre au
păstăile indehiscente.
Seminţele →globuloase, mai rar muchiate, cu MMB între 50-450 g şi
MH între 75-80 kg, iar culoarea poate fi galbenă sau verde.
Se pot distinge patru perioade în ciclul vegetativ al mazării:
- per. I, cuprinsă între răsărire şi înc. înfloririi;
- per. a II-a, de la înc. înfloririi până la atingerea stadiului limită de
avortare, când la prima păstaie lung. bobului este de 6 mm;
- per. a III-a, intervalul dintre stadiul limită de avortare şi momentul
când păstaia de pe ultimul etaj florifer conţ. o săm. >de 6 mm;
- per. a IV-a →până la maturit. fiziologică; se umplu sem.
Elementele de productivit. (componentele producţiei) se formează în
aceste perioade astfel:

MMDuda 2022
- nr. de pl./m2 se form. în perioada I şi rezultă din densitatea de sem. şi % de
răsărire. Prin ramificare, planta poate compensa, parţial, lipsa de densitate;
- nr. de boabe/pl se formează de la iniţierea florală până la încheierea
perioadei a III-a. Este dependent de nr de noduri fertile pe plantă şi de nr
de boabe format la un nod;
- mărimea boabelor (MMB) se edifică în intervalul de la înc. stadiului limită
de avortare şi până la maturitate, fiind dependentă de factorii de veget.
care influenţ. durata de umplere a boabelor.
Cerinţe faţă de climă şi sol
Mazărea este puţin pretenţ. faţă de factorii de veget. →planta zonei
temperate, cu climat mai umed şi răcoros.
Arealul de cultură până la paralela de 67° lat. N şi 1800 m altit. în M-ţii Alpi.
Temperatura min. de germin. →1-2°C (4-5°C la soiurile cu bobul zbârcit),
optima →25°C, iar max. 35°C. Pl. tinere suportă, pe per. scurtă, temp. –5...-
6°C (-2...-3⁰C soiurile cu bob zbârcit), în unele zone cultivându-se şi ca
formă de toamnă, când pl. rezistă până la -10...-12°C.

MMDuda 2022
Creşt. pl. începe primăvara la temp. de 4-5oC, dar pe măsura avansării
în veget. cerinţele faţă de temp. cresc.
În per. de creştere, temp. optimă →15-18°C, la înflorit 15-18°C, iar la
coacere 18-20°C. Temp. >30°C împiedică fecundarea şi umpl. bobului şi
favorizează atacul de gărgăriţă (Bruchus pisorum). La maturitate are
cerinţe termice moderate, iar pt întreaga per. de veget. necesită 1350-
1800°C.
Umiditatea →cerinţe moderate, fiind mai rezistentă la secetă decât
fasolea şi soia. Pt germinație, nec. de apă, raportat la masa sem. →95-
120%. Pretinde mai multă apă în per. de la înflorire la form. boabelor.
Sunt favorabile precipit. din lunile mai şi iunie →trebuie să ajungă la
120-140 mm. Seceta şi căldurile mari din această per. det. form. unui
nr redus de păstăi şi boabe şi favorizează atacul de gărgăriţă. Este f.
dăunător excesul de U →prelungeşte înfloritul, eşalonează coacerea şi
favoriz. atacul de boli.
Lumina. Mazărea →plantă de zi lungă, dar există şi soiuri ce fructifică
în cond. de zi scurtă şi chiar indiferente faţă de acest factor de veget.
MMDuda 2022
Solul cel mai favorabil → mijlociu, luto-nisipos sau nisipo-lutos, cald,
profund, bogat în humus, bine aproviz. în fosfor, potasiu şi calciu, bine
structurat, cu capacit. mare de reţinere a apei, cu reacţie neutră
(pH=6,7-7,5) →cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi aluviunile.
Zone ecologice. Mazărea găseşte cond. favorabile de cultură în
majorit. zonelor agric. din ţara noastră (fig. ).
Zona f. favorabilă →în Câmpia de Vest, în C şi NV Banatului →precipit.
sunt bine repartizate, iar temp. din per. fructificării se situează în jurul
a 20°C.
Zona favorabilă I →S Câmpiei Române (excepţie Bărăgan şi nisipurile
din Oltenia), Câmpia Transilvaniei, Valea Mureşului şi Târnavelor, Depr.
Sibiului, Ţara Bârsei, Câmpia Crişurilor, NV ţării şi Depr. Jijiei-Bahlui.
Zona favorabilă II şi III →restul terenurilor agr. din V ţării, Podişul
Transilv., Podişul Getic, Bărăganul, Dobrogea şi cea mai mare parte a
Moldovei.
Zona puţin favorabilă →reg. premontane, subcarpatice şi nisipurile din
Lunca Dunării şi Siretului.
MMDuda 2022
Zonele de cultură a mazării în
România

MMDuda 2022
Rotaţia. Având o creştere lentă în primele faze de veget., mazărea
trebuie să urmeze după pl ce lasă terenul curat de bur.→prăşitoare
(pb, cartof, sf pt zahăr, fl. soarelui) şi cer. păioase.
Nu trebuie să revină pe acelaşi teren mai devreme de 3-4 ani
→„oboseala solului” şi nici nu se cultivă după alte legumin. pt a se
evita bolile (fuzarioza) şi dăunătorii specifici.
Mazărea este f. bună premerg. pt majoritatea cult., în special pt grâul
de t-nă →se recolt. timpuriu şi are o infl. deosebit de favorabilă asupra
struct. şi fertilit. solului (lasă în sol 30-100 kg N/ha), putându-se încadra
uşor în rotaţii.
Prin încadrarea în rotaţii de 3-6 ani se asigură pl. amelioratoare în
cadrul asolamentului.
Fertilizarea. Pt o prod. de 1000 kg boabe plus tulpinile, mazărea
consumă în medie: 57,5 Kg N, 15,5 kg P2O5, 30,5 K2O şi 32 kg CaO.
Mare parte din azot (42-78%) şi-l procură din aer prin bacteriile
simbiotice, iar restul din rezervele solului. De aceea reacţ. mai slab la
îngrăş. azotate, care se aplică numai ocazional.
MMDuda 2022
Pe terenurile fertile şi după premerg. bine fertiliz., utilizarea N nu este
oportună, putând avea chiar o infl. negativă asupra activit. bacteriilor.
Totuşi, în primăverile umede şi reci, când activit. bacteriilor simbiotice
este slabă, pe soluri slab fertile (acide, nisipoase) şi după premerg. mari
consumatoare de N, mazărea are nevoie de doze reduse de N (30 kg/ha)
aplicat la preg. patului germinativ sau fazial în funcţie de nr de nodozităţi
active de pe răd.
Deşi are răd. cu mare cap. de solubilizare a P2O5 din combinaţii mai greu
solubile, mazărea valorifică bine îngrăş. fosfatice în doze de 30-60 kg/ha
P2O5 fcţ de gradul de aproviz. a solului. Fosforul stimulează dezv. sist.
radicular şi form. nodozităţilor, având o infl. favorabilă asupra fructificării.
Admin. potasiului la cultura mazării este necesară numai pe solurile
sărace în acest element, în doze de 40-60 kg/ha, aplicat odată cu fosforul,
sub arătură.
Prod. de mazăre şi conţ. de proteină al sem. pot fi sporite prin aplicarea
de microelemente (molibden, bor, mangan), fie la sămânţă, fie prin
încorporarea în sol sau extraradicular pe frunze în faza de form. a
butonilor florali.
MMDuda 2022
În toate situaţiile, aplicarea microelem. s-a dovedit benefică atât pt
dezv. pl. de mazăre cât şi pt activit. bacteriilor fixatoare de azot.
Îngrăş. organice nu se aplică direct mazării, aceasta valorificând bine
efectul remanent al gunoiului administrat pl. premerg.
Tratarea sem. de mazăre cu biopreparatul „Nitragin” aduce însemnate
sporuri de recoltă şi îmbunătăţeşte conţ. de proteine în boabe.
Pe solurile acide se recomandă amendamente calcaroase în doze de 4-
6 t/ha, încorporate în sol sub arătura de bază.
Lucrările solului. Lucr. de preg. a terenului sunt asemănătoare cu cele
executate la culturile de primăvară cu însămânţare timpurie.
Arătura se execută vara sau toamna, la ad. de 20-25 cm, cu plugul în
agregat cu grapa stelată şi trebuie să asigure încorporarea în sol a rest.
vegetale.
Preg. patului germinativ se face primăvara f. devreme, dar numai după
zvântarea terenului cu combinatorul sau grapa rotativă.

MMDuda 2022
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa →se folosesc sem. sănătoase, neatacate de gărgăriţă, provenite
din cult. certificate, cu P min. de 97% şi cap. germ. >80%.
Pt prevenirea şi comb. patogenilor din sol (Fusarium sp., Rhizoctonia sp.) se
tratează săm. cu Apron XL 360 ES (mefenoxam 360 g/l), 1 l/ t săm. Trat. la
săm. cu fungicide se fac cu cca 2 săpt. înainte de sem. pt a nu afecta activit.
bacteriilor simbiotice.
Pt stim. activit. bacteriilor fixatoare de N, săm. de mazăre se tratează în
ziua sem. cu biopreparate cu Rizobium, 3-4 flacoane pt săm. /ha (se evită
acţ. directă a razelor solare asupra sem. inoculate).
Semănatul. Mazărea se seamănă primăv. în prima urgenţă, în martie (în
prima jum. a lunii în S şi în a II-a parte a lunii martie în celelalte zone din
ţară), când în sol, la 4-6 cm adâncime, temp. este de 1-2°C (4-5°C pt
soiurile cu bob zbârcit). Prin sem. timpuriu se valorifică din plin U acum. în
sol pe per. de iarnă, ce asigură germin. sem. şi creşt. mai intensă a pl. de
mazăre. Întârzierea sem. faţă de epoca optimă det. pierderi însemnate de
prod.
Prevenirea răspând. gărgăriței se face prin ținerea sem. la -3⁰C min. 5-6 zile
MMDuda 2022
sau se tratează prin gazare.
Desimea de sem. →120-140 b.g./m2, pt a se realiza 100-120 pl.
recolt./m2, fcţ de talia pl., fiind necesară o normă de săm. de 200-350
kg/ha, fcţ de MMB şi SU.
Semănatul cu sem. universale, la 12,5-25 cm între rânduri şi la ad. de
5-8 cm, fcţ de textura şi U solului (5-6 cm pe solurile grele şi 7-8 cm pe
cele cu textură uşoară). Se poate practica şi sem. cu „cărări
tehnologice”, ca şi în cazul grâului, care permite accesul mijloacelor
mecanizate pe teren în timpul veget. pt aplicarea tratamentelor de
comb. a bur., bolilor şi dăunăt.
Lucrările de îngrijire
Comb. buruienilor. Având însă o creştere înceată în primele săpt. de
veget., mazărea este uşor năpădită de bur. care creează dificultăţi la
recoltare şi diminuează producţia.
Comb. bur. →cea mai importantă lucr. de îngrijire. Erbicidele sunt
prezentate în tabelul următor.
Nu se foloseşte Sencor! Pivot are remanenţă dăunăt. cerealelor.
Pulsar e bun dar efect doar în 2 săpt.
MMDuda 2022
Corum – efect rapid, dar e scump.
 Erbicide omologate pentru combaterea buruienilor din culturile de mazăre
Doza/ha
Conţ. în subst. Per. de
Den. comercială prod. Testul pentru care a fost avizat
activă aplicare
com.
IPIRON 45 SC Linuron 450 g/l 1,5-2 l Bur.monocot. şi unele dicot. anuale Preem
PROPONIT 720 EC Propisoclor 720 g/l 2,5 l Bur.monocot. şi dicot. Preem
Bur.dicot. anuale şi perene (Sinapis,
BUTOXONE M 40 MCPB-Na 400 g/l 2-2,5 l Postem
Cirsium, Amaranthus)
Bur.dicot. anuale (excl. Polygonum
Postem
PULSAR 40 EC Imazamox 40 g/l 0,75-1 l avic., Chenop. album) şi unele
timpuriu
monocot. anuale (Setaria, Echinochloa)
FURORE SUPER 75 Fenoxaprop-p-etil
0,8-1 l Bur.monocot. (Apera spica venti) Postem
EW 75 g/l
Glifosat acid 360 Desicant înainte de recolt. (la U boabe
DOMINATOR SL 2-3 l Postem
g/l de 30%) şi pt. bur. anuale şi perene
Desicant aplicat înainte de recolt. şi
ROUNDUP EC Glifosat 360 g/l 2-3 l Postem
împotriva bur. anuale şi perene
0,7 l
Quizalofop-p-etil Bur.monocot. anuale
LEOPARD 5 EC 1,5-1,75 Postem
50 g/l Sorghum halepense din rizomi
l
Bur.monoc. anuale (Setaria, Digitaria,
0,6-1 l
Echinochloa, Sorgh. halepense din
SELECT SUPER SL Cletodim 120 g/l Postem
sem.)
1,5-2 l
Sorgh. halepense din rizomi
Bur.monocot. anuale (Setaria,
AGIL Propaquizafop 0,8 l
MMDudaEchinochloa) Postem
100 EC 100 g/l 1-1,5 l 2022
Sorgh. halepense din rizomi
În loturile seminc. se înlătură pl. de mazăre furajeră (Pisum arvense) care se
recunosc după florile roşu-violacei şi inelul violaceu de la baza stipelelor.
Controlul bolilor: antracnoza (Ascochita pisi sau Mycosphaerella pinodes), fuzarioza
(Fusarium oxysporum), rugina mazărei (Uromyces pisi), mana (Peronospora pisi),
făinarea (Erysiphe pisi) ș.a. Controlul manei cu Acrobat MZ (produs eco) 2 kg/ha.

Mana mazării Antracnoza mazării

MMDuda 2022
Controlul dăunătorilor: gărgăriţa mazării (Bruchus pisorum) →pagube
însemnate. Control →prin 2-4 trat. Mospilan 20 SP (0,025%) și/sau Reldan (2,5
l/ha) primul trat. la înc. înfloritului, iar al doilea după cca 10 zile, când adultul
depune ouăle pe păstăile în curs de formare; păduchele verde al mazării
(Acyrthosiphon pisum) cu: Faster 10CE (0,03%) și/sau Actara 25 WG (0,2 kg/ha).

Păduchele verde al mazării

MMDuda 2022
 Evaluarea producţiei
Nr. punctelor de control (PC) a probelor de recoltă →fcţ. de mărimea şi uniform.
solei →5 PC <100 ha şi peste 5 pct. la >100 ha.
PC vor fi echidistante pe diagonale parcelei.
Supr. unui PC e, de regulă, de 10 mp (5 m lungime x 2 m lăţime). La fiecare PC se
numără plantele existente (Np), se stabileşte nr. mediu de păstăi/plantă (Npp) şi
nr. mediu de boabe/păstaie (Nbp). Cunoscând MMB specific soiului se poate
calcula producţia estimată (Q kg/ha) cu formula:

Exemplu: Np=100; Npp=28 mp; Nbp=5; MMB=270.

MMDuda 2022
Recoltarea: dificultăţi datorită coacerii eşalonate a păstăilor (de la bază
spre vârful tulpinii), scuturării boabelor şi poziţiei culcate a pl.
Momentul optim →când pl s-au îngălbenit, frunzele s-au uscat şi 70%
din păstăi sunt galbene şi boabele s-au întărit. Cult. seminc. se recolt.
ceva mai târziu. Pt prev. pierderilor prin scuturare se recomandă ca
recolt. să se facă într-un timp f. scurt, în zile noroase, dimineaţa
devreme, pe rouă şi spre seară.
Divizat: în prima etapă se smulg sau se taie pl (manual sau mecanizat),
rămân pe teren, în brazdă, 2-3 zile pt uscare, iar în a 2-a etapă se
treieră direct în câmp.

MMDuda 2022
Pt recolt. mecanizată →maşina de recolt. mazăre (MRM-2,2 M)
→smulge sau taie pl. şi le lasă pe teren în brazde (poloage) continui,
late de 1 m, câteva zile pt uscarea completă a boabelor. Treieratul →cu
combina de cer. prevăzută cu ridicător de brazdă. Pt evitarea spargerii
boabelor, se reduce turaţia tobei (max. 600 rotaţii/minut) şi se măreşte
dist. dintre bătător şi contrabătător. Lucr. de treierat se face cu pierderi
min. la U boabelor cuprinsă între 18-20%.
Introducerea şi extinderea în cultură a soiurilor de tip „afila” (cu plante
erecte la maturitate→soiul Dorica), face posibilă recolt. directă a
mazării printr-o singură trecere cu combina.
Prod. medii de boabe la noi în ţară sunt în jur de 1500 kg/ha, dar în
cond. unor tehnologii corespunz. →2000-4000 kg/ha. În Franţa se
realizează curent producţii medii pe ţară de peste 4000 kg/ha.

MMDuda 2022