NĂUTUL (Cicer arietinum L.

)
Engl: Chickpea; Fr: Pois chiche; Germ: Kichererbse.

MMDuda 2022
Importanţă
Boabele de năut →în aliment. sub diferite forme: făină sau boabe fierte
(completare la supe, tocăniţe. Se combină bine cu orezul) (Fig.), coapte sau
prăjite (mai puţin digerabil), ca surogat de cafea etc. Ajută la reduc.
colesterolului, la evit. constipaţiei, întărirea sist. nervos. Sursă bună de Zn. Are
mai puţine vitamine.
În hrana animalelor boabele (uruite) au utilizări mai restrânse la cabaline şi
porcine.
Prod. secund. (paiele) au o slabă valoare furajeră →se lignifică, iar fr. se
scutură. Pl. verde nu se foloseşte în furajare →conţ. în acid oxalic şi malic.
Compoziţia chimică: Boabele conţin: 20-25% proteine, 4-6% grăsimi, 53-63%
glucide; 4-8% celuloză şi 3-5% cenuşă.
Răspândirea: pe glob se cultivă cca 12,3 mil. ha (prod. medii 1 t/ha). În RO, s-
a cultivat, în 1989, pe cca 10 mii ha (mai mult în SE ţării), iar în prezent sub
1.000 ha.
Sistematica. Năutul € tribul Vicieae, genul Cicer, ce cuprinde sp. anuale şi per.
spontane. Se cultivă sp. Cicer arietinum L., cu 4 ssp: orientale, asiaticum,
mediterraneum şi eurasiaticum.
Ssp. eurasiaticum →ecotipuri (prolesuri) deosebite după înălţimea pl., forma
MMDuda 2022
tufei, culoarea florilor: bohemicum, transcaucasicum şi turcicum).
Originea →Caucazul de S şi N Persiei, de unde s-a răspândit spre India
şi S Europei.
Soiuri româneşti: Burnas şi Rodin (din 2004 menţ.de SCDA Teleorman).
Bulgaria: Kabule.
Particularităţi biologice
Răsărire hipogeică. Răd. de tipul II →putere mare de absorbţie şi
solubilizare. Tulpina, 30-60 cm înălţime, muchiată, acoperită cu peri şi
erectă. Frunzele →imparipenat compuse (Fig.), cu 7-17 foliole dinţate,
acoperite cu perişori ce secretă acid oxalic, acid malic etc. Florile sunt
solitare, de diferite culori, înfloresc eşalonat (2-3 săpt.) de la bază spre
vârf. Polenizarea →autogamă. Păstăile sunt scurte, ovale, galbene-
deschis şi acoperite cu perişori, cu 1-3 seminţe de diferite forme, culori
şi mărimi.
Cerinţe faţă de climă şi sol
Cerinţe destul de mari la temp., suma de grade = cca 2.000°C. Suportă
cel mai uşor seceta dintre legumin. La germin. temp. min. →3-4°C. La
6-8°C răsare ≤de 10 zile. Ca plantulă rezistă la -6 °C, iar în veget. cere
MMDuda 2022
temp. de 20-21°C.
Solul cel mai potrivit pt năut →textura mijlocie, bogat în Ca. Nu
reuşeşte pe soluri grele, excesiv de umede, slab aerate. Valorifică bine
solurile nisipoase şi uşor salinizate.
Zona de cultură →Câmpia Dunării, Dobrogea, Câmpia de S a Moldovei
şi în Câmpia de V.
Rotaţia. Nu constituie o problemă, având în vedere supr. mici
cultivate. Se poate cultiva după orice pl., dar nu după el însuşi şi alte
legumin. De obicei năutul revine după cer. sau fl. soarelui. Este o bună
premerg. pt grâul de t-nă.
Fertilizarea
La o prod. de 100 kg boabe + paie, năutul consumă cca 5,5 kg azot, 1,8
kg fosfor şi 4,5 kg potasiu (similar cu mazărea). În anii secetoşi, care
inhibă form. nodozităţilor, →efectul favorabil al N. Năutul se fertiliz. cu
200-300 kg/ha superfosfat, t-na sub arătură, iar la preg. patului
germin. cca 100 kg azotat de amoniu.
Lucrările solului ca şi la mazăre.

MMDuda 2022
Sămânţa şi semănatul
Sem. trebuie să aibă P ≥96 %, iar G ≥90 %, Tratamentul cu nitragin este
eficace în anii cu regim hidric favorabil.
Întârzierea sem. →scăderi de prod.
Densitatea de sem. →cca 60 b.g./m2.
Dist. între rânduri poate fi 50-60 cm sau în benzi la 45 cm şi 60-70 cm pe
urmele tractorului.
Ad. de sem. →5-7 cm, fcţ. de textura şi U solului.
Cantit. de săm. →80-120 kg/ha, fcţ de densitate şi MMB.
Lucrările de îngrijire: tăvălugit după sem., grapa pt distrug. bur. şi crusta.
Când pl. au 4-6 cm se face o lucrare cu sapa rotativă, în per. în care pl. pierd
turgescenţa. La sem. în rânduri rare →2-3 praşile.
Pt controlul bur. →Basagran 2-3 l/ha după răsărirea năutului, când bur.
dicot. au 2-4 frunze.
Recoltarea mecanizată →când păstăile sunt galbene şi fr. scuturate, în două
etape sau direct cu combina. Întârzierea recoltatului →sem. tari, ce fierb
greu. Producţii de 1-1,5 t/ha. Soiurile noi2022pot produce 2,5-2,8 t/ha.
MMDuda