UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA DE RELATII COMERCIALE FINANCIAR BANCARE

INTERNE SI INTERNATIONALE

SOMAJUL

BUCOS PAULA DIANA

SERIA A, GR 405
 Somajul

Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care
afecteaza economiile tuturor tarilor.
Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care
afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de
munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care
pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii
economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul,
celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.
Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala,
incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune,
cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un
numar important de muncitori, care deveneau someri.
Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un
dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de
confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.
Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de
munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta
de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata
muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea
cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul,
daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste.
Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o
diminuare a somajului.
Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza
restrictionarilor legislative (patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre
acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru,
adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de
guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocupare (deplina) a
populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor
diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina
este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de
ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%.
Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana
care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
-este apt de munca;
-nu are loc de munca;
-esta disponibil pentru o munca salariata;
-cauta un loc de munca.
 In Romania, Legea nr 1/1991 republicata cu modificari in Legea
86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu
pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi
nu se fac precizari in lege reiese ca,varsta este de peste 16 ani.
Somajul afecta, in martie 1994 tinerii in varsta de mai putin de 24 de
ani, femeile,absolventii de invatamant profesional, tehnic de maestri si liceal,
locuitorii din mediul urban (cu exceptia municipiului Bucuresti) si pe cei care nu
au lucrat niciodata sau care au fost concediati dintr-o intreprindere a industriei
prelucratoare (textile, constructii de masini etc).
O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza
aceste caracteristici este denumita in genere “somer-tip”.
In ce priveste structura pe sectoare, dupa toate aparentele, populatia
ocupata este supraestimata in mediul rural prin indrumarea acestor ajutori
familiari. Dimpotriva, industria, localizata in zonele urbane, a concediat 10% din
angajati, in conditiile cresterii productiei cu 1,3%. Aceste concedieri corespund
mai mult surplusului de forta de munca decat unor reale transformari structurale.
La ora actuala se remarca ca o rata de activitate feminina ridicata in comparatie
cu multe tari vestice 57,2% fata de 71,2%, pentru barbati. Totusi, femeile si
barbatii nu au comportamente similare pe piata fortei de munca, femeile au
statutul de ajutori familiali in proportie de 24% fata de 7,4% la barbati. Somerii,
in proportie de 52% iau contact cu prietenii, rudele, colegii, sindicatele pentru a
gasi o slujba sau iau direct legatura cu patronii (45%). Abordarea directa este
deci preferata de catre solicitantii de locuri de munca, lasand la urma oficiile de
forta de munca sau anunturile la ziare. Bucurestenii sunt mult mai inclinati (in
raport cu provincia) sa inceapa o astfel de activitate (pe cont propiu, urmare a
institutionalizarii proprietatii private) 9,3% dintre ei se gandesc sa se aseze pe
propriile picioare. Mai mult, este nevoie de un capital pentru a putea incepe o
afacere, si, se pare ca bucurestenii au mai des acest capital.

Amploarea somajului in Europa Centrala si de Est

04.1994 03.1994 04.1993

ROMANIA 11.1 11.3 9.3

BULGARIA 15.4 16.2 16
CROATIA - 16.34 -
UNGARIA 11.8 12.2 13.2
LETONIA 6.6 6.5 5.2
LITUANIA - 1.4 -
POLONIA 15.7 16 14.4
SLOVENIA - 15.1 -
Sursa “Cotidianul” 10.06.1994
 Somajul se caracterizeaza prin:
1.Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:
a)absolut, ca numar al somerilor;
b)relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual
dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul
somerilor sipopulatia activa sau disponibila.

An 1990 1991 1992 1993 1994 1995

I 3% 3.2% 4% 9.3% 10.6% 11.1%
II 3% 3.5% 5.5% 9.3% 11% 10%
III 3% 4.4% 7.1% 9.3% 11% 9%
IV 3% 5% 9.2- 9.4% 11% 8.5%
8.4%

In S.U.A rata naturala a somajului este de 5% fata de 4% cat era la

inceputul anilor 1970 si 3% dupa cel de-al doilea razboi mondial.

2) Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de

munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea
activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea
corespunzatoare a salariului (somaj partial).
3) Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau
diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii.
4) Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare,
sex, rasa etc:
Criterii de caracterizare:
Dupa nivel:
• absolut – numar
• relativ - rata
Dupa durata
Structura :
• rasa
• sex
• varsta
• calificare
• domeniu de activitate
• grad de pregatire
 Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese :

I. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate

II. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a
varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor
persoane apte de munca, dar inactive, in conditiile unei cereri de munca
inferioare, acestei cresteri.
In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina,
se disting mai multe forme sau genuri de somaj, dintre care se mentioneaza :
a) somajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi
defavorabile, trecatoare dar care se repeta la intervale de timp mai lungi, sau mai
scurte.
b) somajul stuctural, derminat de modificarea structurii economiei pe
activitati, ramumuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei
energetice, revolutiei tehnico-stiintifice ;
somajul tehnic, format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii
cu altele noi si restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati
sau firme ;
d)somaj de “fictiune”. Exista intotdeauna persoane care isi schimba
locul de munca si sunt inregistrate temporar ca someri. Numarul lor poate fi
redus prin fluxuri mai bune de informatii ( punand la un loc posturile vacante si
pe someri) si prin instruire.
e)somajul sezonier. Agricultura constructiile si turismul sunt in mod
special vulnerabile la variatiile sezoniere.
f)somajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod
virtual sunt de neangajat, poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in
lumea moderna.
Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care
prin nivelul dezvoltarii dinamica, strunturala si alte caracteristici, nu poate
asigura creerea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca.
Exista o evolutie ciclica evidenta o somajului. Pe masura ce creste
cererea, companiile angajeaza mai multi lucratori si somajul descreste. Cand nu
mai exista forta de munca disponibila ( cand se atinge rata normala a somajului)
cererea devine generatoare de inflatie sau de importuri.
Somajul in tarile industrializate a inceput din nou sa creasca la inceputul
anilor 1990, atingand o medie de 8% din forta de munca in 1995 (mai mult decat
dublul ratei medii din anii 1960). Rata era mai mare in Europa (11%) si
semnificativ mai mica in Japonia (3%) unde locurile de munca pe viata fac parte
din cultura.
Structura somajului ajuta la identificarea domeniilor care ridica
probleme economice .Somajul pe termen lung (persoanele aflate in somaj de
peste 6 luni) reprezinta aproape jumatate din somajul total pana la inceputul
anilor 1990 desi era mai scazut in Japonia (36% in 1994) si Statele Unite (20%),
unde exista o mobilitate mai mare a fortei de munca. In 1990, un somer asteapta
in medie de 10 saptamani, in Statele Unite pentru a-si gasi un loc de munca, in
comparatie cu un an in Franta.
Fluctuatia lunara a somajului este un bun ghid al evolutiilor economice.
Alte cifre, cum ar fi cererile saptamanale de ajutor de somaj si anunturile
publicitare pentru posturile vacante ofera un sprijin util pentru datele asupra
somajului.
Cifrele privitoare la somajul regional ofera un ghid al somajului
structural, deoarece, pune in evidenta relatiile dintre pierderile de locuri de
munca si unele ramuri de activitate de munca despre care se stie ca se afla in
declin.
In Romania, somajul a inceput sa fie urmarit din februarie 1991 si in
1999 numara 1148000 persoane cu o rata a somajului de aproximativ de 12%.

POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI

Politici active: constau din masurari cre contribuie la (re)integrarea

somerilor in diferite activitati si revenirea somajului in randul celor ocupati.

Principalele actiuni, masuri de promovare politicilor active, sunt

:organizarea de cursuri de calificarepentru cei care vin pe piata muncii fara o
calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura
profesionala a locurilor de munca ;
-stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in
extinderea activitatii economice ;
- incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii
si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ;
- acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum
si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din
salariul net).
- incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau
national
- dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial,
ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de
ocupare.
In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte
masuri, actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de
munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de
transfer, locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont
propriu ; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea
muncii interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de
perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ;
dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii,
utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de restrictii privind
imigrarea.
In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa
reechilibreze piata bunurilor si serviciilio, dar pentru aceasta, sunt necesare
cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri
moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale
agentilor economici, ale populatiei.
Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea preintampinarii
riscului de somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele mereu in
dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor respective
de a deveni someri.
Politici pasive: acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa
asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de
subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe
de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte,
fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca.
Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul
tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In
Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni, iar a alocatiei de
sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile, iar
din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de
lunga durata.
In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din
imposibilitatea gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un
interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe,
lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj.
Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are
capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de
ocupare.

Evolutia somajului in perioada 1991-1996 in Romania

Anu Nr. Someri Rata Numarul de Rata

l inregistrati la somajului someri BIM in somajului
sfarsitul anului inregistrat mii de persone BIM (%)
199 337,4 3,0 - -
1
199 929,0 8,4 - -
2
199 1164,7 10,2 - -
3
199 1323,9 10,9 971 8,2
4
199 998,4 8,9 968 8,0
5
199 652,0 6,2 791 6,7
6

Dimensiunile si marimea somajului

Fenomenul somajului, avandu-si premisele in disfunctionalitatile

economiei socialiste, in particular in domeniul ocuparii fortei de munca, a fost
un insotitor permanent al perioadei de tranzitie la economia de piata, pentru ca,
ulterior, aceasta sa se cronicizeze si sa se manifeste si in perioadele recente de
crestere economica. Oadata cu prima reglementare juridica in materie, respectiv
Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si integrarea lor
profesionala, somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile
pentru somaj, pentru ca, incepand cu anul 1994, sa fie evaluat si prin anchete in
cadrul gospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilor Biroului
International al Muncii (BIM).
Tabloul evolutiei somajului, pe ani, se reprezinta astfel: daca realizam o
analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat, observam ca rata
somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cu mici variatii lunare,
in perioada februarie 1991 – martie 1995,urmad scaderi in anul 1996. somajul
maxim a fost atins in 1994, cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc
de munca.
Pe de alta parte, din analiza dinamicii lunare a somajului in perioada
1991– 1996 se desprind o serie de concluzii:
• rata lunara a intrarilor in somaj a fost deosebit de ridicata in anul 1991, cu
deosebire in prima jumatate a sa, datorita declansarii mecanismului de
urmarire a numarului somerilor si de acordare a unor sume banesti
compensatorii;
• perioada cuprinsa intre februarie 1991 si februarie 1993 s-a caracterizat
printr-o crestere continua a numarului persoanelor intrate in somaj;
• noile intrari s-au temperat relativ in perioada februarie 1993 si februarie
1995, cand evolutia somajului a fost fluctuanta, cu tendinta de crestere
usoara;
• incepand cu februarie 1995 somajul a inceput sa scada.
Formele somajului
In teoria economica se disting doua categorii de somaj cu forme de
manifestare caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite: somaj de
dezechilibru si somaj de echilibru.
Somajul de dezechilibru este determinat de discrepanta care apare pe piata
muncii intre cererea si oferta agregata de munca, datorita practicarii unui salariu
superior celui de echilibru.
Sub forma de grafic, somajul de dezechilibru se prezinta astfel:

Graficul nr. 1

Oam

B
S1 A

SE

Observatii:
Oam – curba ofertei agregate de munca; Cam

Cam - curba cererii agregata de munca;

Numar salariati
SE – salariu de echilibru;
S1 – salariu practicat;

Salariul de echilibru corespunde unei situatii de echilibru care, pe piata

libera a muncii, se creeaza atunci cand cererea si oferta de munca se egalizeaza.
Cand salariul practicat se afla deasupra celui de echilibru, oferta de munca
depaseste cererea, aparand un surplus, care pe piata muncii inseamna somaj.
Datorita specificului pietei muncii, rezistenta salariatilor la reducerea salariilor,
surplusul de munca, in mod frecvent, nu determina reducerea salariului.

Mijlocul cel mai potrivit pentru contracararea acestui tip de somaj este
reducerea salariului minim. Aplicarea unei asemenea masuri este dificila intrucat
se loveste de rezistenta sindicatelor; in plus are si dezvantaje: prin reducrea
salariului minim pe economie sunt afectati, in primul rand, salariatii cu venituri
mici, ceea ce creeaza mari nemultumiri sociale; totodata, salariile mai scazute
determina si un consum mai scazut si, ca urmare, activitatea economica si
cererea de munca se reduc.
Tot in categoria somajului de dezechilibru se inscrie si somajul ciclic,
caracteristic fazei de recesiune economica. El este determinat de reducere
activitatii economice in perioadele cu crize economice, cand se opteaza pentru o
politica economica care apreciaza ca pozitia de echilibru sa se situeze sub
capacitatea nationala de productie. Acest tip de somaj este reprezentat astfel:
Graficul nr. 2

Salari
i
O

S1
S2

C
Se observa ca somajul ciclic este reprezentat
1 de diferenta dintre N1 si
C
N2. Acest somaj se manifesta si cand salariul ramane
2
la S1, deoarece se muta
punctul de echilibru. N2 N1 Numar salariati

Solutia pentru combaterea acestui tip de somaj consta in pastrarea la un

nivel corespunzator, respectiv ridicat, a cererii agregate, in special prin
incurajarea cheltuielilor publice.
Un alt tip de somaj din categoria somajului de dezechilibru este cel
determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre oferta de munca care
creste si cererea de munca care ramane aceeasi. In acesta situatie, oferta de
munca depasind cererea, conform regulilor pietei, salariile ar trebui sa scada.
Rigiditatea salariilor la coborare, respectiv practicarea unui salariu peste cel de
echilibru, determina somajul de dezechilibru.
Somajul de dezechilibru determinat de cresterea ofertei de munca, cererea
ramanand constanta.
Grafic nr. 3

Salari O1
i O2

S1
S2

Somajul este reprezentat de diferenta dintre N1 si N2; el este generat de

Numar salariati
cresterea ofertei de munca in conditiile
N1 N2 in care cererea de munca ramane
constanta.
Pentru ameliorarea situatiei de pe piata muncii, autoritatile recurg la
recomandarea de programe reduse de munca si chiar la descurajarea ocuparii
locurilor de munca insuficiente de catre femei prin oferirea unor salarii mai mici
fata de cele ale barbatilor, chiar daca ele efectueaza o munca echivalenta.
Somajul de echilibru este denumit astfel pentru motivul ca, desi activitatea
economica de ansamblu este in echilibru, persista o neocupare a populatiei active
disponibile.Explicatia consta in aceea ca nu toata lumea care vrea sa se angajeze
ca salariata va avea imediat si un loc de munca corespunzator. La aceasta se
adauga si faptul ca unii indivizi vor continua sa caute locuri de munca pentru
care se ofera salarii mai mari, ceea ce determina aparitia unei oferte suplimentare
de munca, respectiv a unei curbe suplimentare de oferta de munca (N). Sub
forma de grafic, somajul se prezinta astfel:
 Salarii Grafic nr. 4

Oam
N

A
S1 B C
E
S2
D

Numar salariati

Oam= oferta agregata de munca;

Cam= cererea agregata de munca;
N = oferta totala de munca sau populatia activa disponibila sa se angajeze ca
salariata;
S1= salariul minim negociat;
Se= salariul de echilibru.