PROIECT DIDACTIC

A. REPERE GENERALE

Disciplina:Fitotehnie
Specializarea:
Clasa: a XII a
Subiectul lecţiei:Particularităţi biologice şi morfologice la fasole
Tipul lecţiei: combinată (mixtă)
Durata: 1 oră
Data:
B. OBIECTIVE OPERATIONALE
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili sa :
O1. identifice elementele morfologice ale plantei de fasole utilizând planşele şi fişele de
observaţie, notandu-le in caiete timp de 3 minunte.
O2. explice particularităţile biologice ale plantei de fasole pe baza informaţiilor primite si a
fiselor de observatie, consemnandu-le in fisele de lucru timp de 5 minunte..
O3. prezinte cerinţele faţă de sol şi climă utilizând informaţiile primite notandu-le in caiete
timpde 3 minunte..
O4. explice importanţa cultivării fasolei pe baza cunoştinţelor proprii şi a informaţiilor primite
timp de 5 minunte.
C. ANALIZA RESURSELOR DIDACTICE

1. Material didactic (MD)

- fişe de observaţie (fo) 15 buc.
- planşe (pl) 15 buc.
- plantă ierborizată (ir) 1 buc.
- boabe de fasole (bf)

2. Metode de invăţământ (MI)

- expunerea(exp)
- conversaţia(cv)
- explicaţia (expl)
- observaţia (obs)

3. Mijloace tehnice (MT)

- fişe de lucru (fl) 15 buc

4. Forme de organizare a clasei

- activitate frontală (af)
- activitate individuală (ai)
- activitate pe grupe (ag)
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI PE SEGVENŢE DE INSTRUIRE

OB. T. DESFĂŞURAREA LECŢIEI PE SEGVENŢE DE INSTRUIRE

OP. MD MT MI FOC
1.Momentul organizatoric Exp Af
Efectuarea prezenţei Cv Ai
Solicitarea de informaţii in legătura cu elevii absenţi Cv Af
Pregătirea materialului pentru desfăşurarea lecţiei. Ai
2.Verificarea cunoştinţelor din lecţia precedentă:Particularităţi Cv Af
biologice si morfologice la soia
1. Ce leguminoase pentru boabe cunoaşteţi?
Mazărea, fasolea, soia, lintea, năutul, bobul, lupinul.
2. Ce importanţă prezintă cultivarea de soia? Cv Af
Plantă alimentară datorită conţinutului în proteine şi grăsimi:se poate
obţine făină de soia, ulei de soia, carne vegetală datorită proteinelor
texturate.
De asemenea este şi o plantă furajeră utilizându-se ca furaj verde, fân
uscat şi conservat , sau furaj însilozat.
3.Cum este rădăcina la soia? Cv Af
Rădăcina la soia este pivotantă şi prezintă nodozităţi, semn al proprietăţii
de a fixa azotul atmosferic.
4. Cum este tulpina la soia? Cv Af
Tulpina este erectă. Creşterea tulpinii poate fi determinată(are
inflorescenţă in vârf), nedeterminată (ultima inflorescenţă se află sub
nivelul ultimelor frunze de la vârful plantei), sau semideterminată atunci
când situaţia este intermediară.
5. Ce puteţi spune despre frunzele acestei plante? Cv Af
Frunzele situate la primul nod al tulpinii provin din cotiledoane, cele
inserate la al doilea nod sunt frunze simple iar cele situate la următoarele
noduri sunt trifoliate. Frunzele şi tulpina sunt acoperite de perişori.
6. Care sunt caracteristicile florii? Cv Af
Florile sunt hermafrodite, grupate câte 3-9 dispuse in raceme axilare sau
terminale, au culoare liliachie, alb-liliachie sau alb-găbuie, androceul este
format din 10 stamine iar gineceul este monocarpelar cu ovar superior.
7. Cum se prezintă fructul la soia ? Cv Af
Fructul este o păstaie ce conţine 1-5 seminţe.
8. Ciclul de vegetaţie la soia?
Este format din 3 faze:faza creşterii vegetative, faza reproductivă, faza Cv Af
maturării seminţelor.

3. Trecerea la lecţia nouă(captarea atenţiei)

Ce plantă credeţi că se apropie cel mai mult de caracteristicile pe care le Cv Af
are soia?
Aţi observat vreo dată o cultură de fasole? Vecinii , bunicii, rudele sau Cv Ai
cunoştinţele , la ţară, in curte nu sădesc cuiburi de fasole?
Ce puteţi spune despre felul in care se prezintă plantele respective? Cv Af
Care sunt organele vegetative ale plantei? Cv Ai
De ce sunt cultivate? Cv Ai
4.Particularităţi morfologice şi biologice la fasole
Fasolea este una dintre cele mai vechi plante cultivate pentru boabe.
Boabele de fasole sunt folosite in alimentaţie ca unul dintre alimentele de Af
bază, fiind numită timp îndelungat „carnea oamenilor săraci” datorită
conţinutului bogat în proteine, aminoacizi esenţiali (lizină, arginină, Fl Cv
triptofan). Vrejii si tecile sunt un furaj valoros pentru ovine şi caprine.
Tecile se mai utilizează in medicină sub formă de ceai pentru diabetici. Ai
Se recoltează vara devreme lăsând terenul curat şi bogat in azot.

Particularităţi biologice
Rădăcina este pivotantă, este mai slab dezvoltată în comparaţie cu Fo1 Fl Exp Af
celelalte leguminoase. Nodozităţile care se formează pe rădăcini sunt mici
şi rotunde, fiind situate in deosebi la extremităţile rădăcinii.
Tulpina la fasolea oloagă (pitică) este de aproximativ 30-50cm înălţime şi Fo2 Fl Cv Ai
ramificată. La formele urcătoare sau volubile tulpina poate fi lungă (până
la 3-6 m) şi necesită suporţi pentru susţinere.
După răsărire marcată prin apariţia cotiledoanelor la suprafaţa solului, Ir
planta de fasole formează 2 frunze adevărate care sunt simple,
următoarele frunze sunt trifoliate, având foliole cordiforme, cu vârful
ascuţit.
Florile au culori diferite (predomină culoarea albă) şi sunt situate la Fo3 Fl Exp Af
subsuara frunzelor, grupate in raceme scurte.
Caliciul este format din 5 sepale concrescute, corola din 5 petale
libere( stindard, aripioare şi luntriţă), androceul din 10 stamine iar
gineceul dintr-un ovar monocarpelar.
Înflorirea este eşalonată pe o perioadă de aproximativ 20 zile la fasolea
oloagă si 60 zile la formele de fasole urcătoare. Seceta şi căldura scurtează
această perioadă iar vremea umedă şi răcoroasă o prelungeşte.
Fructul este o păstaie dehiscentă la maturitate, care cuprinde seminţe de Fo4 Fl Exp Af
culori diferite ( predomină culoarea albă) si de mărimi foarte variabile.
Sămânţa de fasole este formată din două cotiledoane reniforme. La
exterior se observă :
- micropilul
- hilul Bf Obs Ai
- şalaza
Structura anatomică cuprinde: Expl
- cotiledonul
- tegumentul
- primordiile primelor 2 frunze
- gemula
- punctul de prindere cu cel de-al doilea cotiledon
- radicula
În compoziţia chimică a boabelor de fasole predomină glucidele,
proteinele, lipide, săruri minerale.

CERINŢELE FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL

Exp Af
Datorită originii sale tropicale fasolea este o plantă termofilă. Are un ciclu
de vegetaţie cuprins între 90 si 120 zile. Boabele germinează la
temperaturi cuprinse între 8 şi 10 ° C şi absorb pentru germinat o
cantitate mare de apă. Germenii au putere mică de străbatere a solului şi
de aceea este necesar ca lucrările solului şi adâncimea de semănat să fie Cv Ai
respectate.
După răsărire plăntuţele sunt sensibile la temperaturi de -1, -2 º C. În
perioada următore cerinţele plantei faţă de căldură cresc,optimul termic la
înflorire situându-se in jur de 22-25 º C .
Fasolea este deosebit de sensibilă la asigurarea umidităţii in fazele de Expl Af
germinaţie, la înflorire şi la formarea păstăii.
Fasolea oloagă este mai rezistentă la secetă datorită precocităţii sale –
plantele înfloresc şi formează păstăile înainte de instalarea secetei de vară.
Un sol potrivit trebuie să fie bine afânat în adâncime, pentru a permite
pătrunderea in adâncime a rădăcinilor şi să nu formeze crustă pentru a
favoriza aerarea şi încălzirea solului şi o răsărire cât mai rapidă. Pentru
formarea nodozităţilor şi pentru formarea unui regim normal de nutriţie in
azot este preferat un sol cu un pH neutru (6-7,5).
Fasolea preferă soluri cu textură mijlocie, fertile, din categoria
cernoziomurilor, soluri brun roşcate şi aluviuni fertile.
Genul Phaseolus cuprinde aproximativ 20 de specii cultivate:
- Phaseolus vulgaris (fasolea comună) este specia de fasole originară din Ai
Mexic si Argentina; are boabele de culori diferite dar predomină culoarea Exp
albă.
- Phaseolus multiflorus (fasolea de Spania) cultivată in zona Mediteranei.
Este caracterizată prin tulpină urcătoare, păstăi mari, late si boabe mari.
- Phaseolus lunatus (fasolea de Lima).se caracterizează prin tulpina
urcătoare , flori mici , violete, păstăi late cu 2-3 boabe albe sau colorate,
cu dungi radiale. Este cultivată in deosebi în California.
În România se cultivă fasolea comună ; cele 10 soiuri de creaţie
românească se diferenţiază după tipul de creştere, poziţia plantelor la
maturitate, rezistenţa la boli şi secetă.

5.Fixarea cunoştinţelor
Fo1 Fl Cv Ai
Ce puteţi spune despre rădăcina plantei de fasole?
Rădăcina este pivotantă, este mai slab dezvoltată în comparaţie cu
celelalte leguminoase. Nodozităţile care se formează pe rădăcini sunt mici
şi rotunde, fiind situate in deosebi la extremităţile rădăcinii.
Fo2 Fl Obs Ai
Cum este tulpina?
Tulpina la fasolea oloagă (pitică) este de aproximativ 30-50cm înălţime şi
ramificată. La formele urcătoare sau volubile tulpina poate fi lungă (până
la 3-6 m) şi necesită suporţi pentru susţinere.
După răsărire marcată prin apariţia cotiledoanelor la suprafaţa solului,
planta de fasole formează 2 frunze adevărate care sunt simple,
următoarele frunze sunt trifoliate, având foliole cordiforme, cu vârful
ascuţit.
Care este structura florii la planta de fasole? Fo3 Fl Cv Af
Florile au culori diferite (predomină culoarea albă) şi sunt situate la
subsuara frunzelor, grupate in raceme scurte.
Caliciul este format din 5 sepale concrescute, corola din 5 petale
libere( stindard, aripioare şi luntriţă), androceul din 10 stamine iar
gineceul dintr-un ovar monocarpelar.
Înflorirea este eşalonată pe o perioadă de aproximativ 20 zile la fasolea
oloagă si 60 zile la formele de fasole urcătoare. Seceta şi căldura scurtează
această perioadă iar vremea umedă şi răcoroasă o prelungeşte.

Ce puteţi spune despre sămânţă? Fo4 Fl Cv Af

Fructul este o păstaie dehiscentă la maturitate, care cuprinde seminţe de
culori diferite ( predomină culoarea albă) si de mărimi foarte variabile.
Sămânţa de fasole este formată din două cotiledoane reniforme. La
exterior se observă :
- micropilul
- hilul Bf Fl Obs Ai
- şalaza
Structura anatomică cuprinde:
- cotiledonul
- tegumentul
- primordiile primelor 2 frunze
- gemula
- punctul de prindere cu cel de-al doilea cotiledon
- radicula
În compoziţia chimică a boabelor de fasole predomină glucidele,
proteinele, lipide, săruri minerale.

Care sunt condiţiile optime pentru cultivarea fasolei? Fo5 Fl Cv Af

Fasolea este deosebit de sensibilă la asigurarea umidităţii in fazele de
germinaţie, la înflorire şi la formarea păstăii.
Fasolea oloagă este mai rezistentă la secetă datorită precocităţii sale –
plantele înfloresc şi formează păstăile înainte de instalarea secetei de vară.
Un sol potrivit trebuie să fie bine afânat în adâncime, pentru a permite
pătrunderea in adâncime a rădăcinilor şi să nu formeze crustă pentru a
favoriza aerarea şi încălzirea solului şi o răsărire cât mai rapidă. Pentru
formarea nodozităţilor şi pentru formarea unui regim normal de nutriţie in
azot este preferat un sol cu un pH neutru (6-7,5).
Fasolea preferă soluri cu textură mijlocie, fertile, din categoria
cernoziomurilor, soluri brun roşcate şi aluviuni fertile.

Exp Af
6. Tema pentru acasă

Cv Af
7. Notarea şi justificarea notelor Ai
 Planul tablei
Rădăcina:
- pivotantă
- formează nodozităţi deoarece este fixatoare de azot
Tulpina :
- erectă la fasolea oloagă
- volubilă la formele urcătoare
Florile :
- grupate în raceme scurte
- caliciul are 5 sepale concrescute
- corola are 5 petale libere
- androceul are 10 stamine
- gineceul are ovar monocarpelar
Fructul :
- păstaie dehiscentă
Sămânţa:
Aspect exterior:
- micropil
- hil
- şalază
Structura anatomică :
- cotiledon
- tegument
- primordiile primelor 2 frunze
- gemulă
- punct de prindere a celui de-al doilea cotiledon
- radiculă
Cerinţele faţă de climă şi sol
- sensibilă la asigurarea umidităţii in stadiile de germinaţie, înflorire şi formare a păstăii
- sol afânat in adâncime, bogat in substanţe minerale si cu pH neutru