Speranta - emotia esentiala pentru echilibrul

emotional
Echilibrul emotional
Propus de: SuntParinte.ro   |   12 august 2021    |   320 vizualizări

Varsta: 6 - 11 ani, 11 - 15 ani.

Propune articol

<p

Speranta este strans legata de perseverenta si rezilienta emotionala. Cum putem incuraja speranta
in familie.

Citeste si:

Optimismul si speranta, esentiale pentru succesul scolar

Secretul rezilientei sau fortei interioare

Speranta este definita drept o stare cognitiva si emotionala pozitiva bazata pe convingerea ca
scopurile propuse pot fi implinite si asociata cu motivatia de a pune in aplicare planurile necesare
pentru atingerea scopurilor. Importanta sperantei devine evidenta cand ne gandim la problemele
emotionale care apar in lipsa ei: depresia si tulburarile de anxietate pot fi definite in mare parte
ca absenta a sperantei.

Pentru copii, optimismul si speranta sunt stari naturale in primii ani de viata, cand dificultatile
intalnite in viata de zi cu zi sunt depasite cu usurinta. Pe masura ce cresc, copiii intampina
situatii care le pot eroda sentimentul sperantei in general, mai ales daca au probleme legate de
invatare sau de relatiile sociale cu alti copii.

In esenta, a avea speranta inseamna:

 a stabili in mod clar scopuri care sunt importante

 a gandi strategii prin care aceste scopuri pot fi atinse
 a pune in aplicare in mod concret aceste strategii si a le mentine in timp

Beneficiile sperantei sunt confirmate de studii care arata ca:

 persoanele cu un nivel ridicat de speranta au performante academice si atletice mai bune,

o stima de sine sanatoasa, o stare de bine mai ridicata si relatii interpersonale
armonioase.
 speranta ne ajuta sa vedem situatiile dificile ca pe niste provocari, astfel incat anxietatea
este inlocuita de entuziasm.
 speranta protejeaza impotriva anxietatii, deoarece reduce sentimentul de vulnerabilitate,
lipsa de control si lipsa de predictibilitate.
 speranta este strans legata de motivatie, deoarece sustine energia de care avem nevoie
pentru a incepe si a mentine actiuni care ne ajuta sa ne atingem scopurile pe termen lung,
in special cand vine vorba de depasirea obstacolelor.

Scala de Masurare a Sperantei in randul Copiilor este un chestionar care cuprinde sase intrebari
cu raspunsuri de la „niciodata” la „tot timpul”. Copiii sunt rugati sa aleaga varianta de raspuns
care li se potriveste cel mai bine pentru urmatoarele afirmatii:

 „Cred ca ma descurc bine.”

 „Pot sa ma gandesc la multe feluri in care sa obtin lucrurile care conteaza pentru mine in
viata.”
 „Ma descurc la fel de bine ca alti copii de varsta mea.”
 „Cand am o problema, pot sa gasesc mai multe solutii.”
 „Cred ca lucrurile pe care le-am facut in trecut ma vor ajuta in viitor.”
  „Chiar si atunci cand alti oameni vor sa renunt, pot gasi solutii pentru problema cu care
ma confrunt.”

Cum putem incuraja speranta in familie?

Vorbeste copilului tau despre motivele pe care le ai pentru a spera la rezultate pozitive
intr-o anumita situatie. Ii vei oferi astfel un model de gandire care cauta motivele pentru
speranta, nu pentru descurajare.

Invata-l pe copil diferenta dintre lucrurile pe care le putem controla si lucrurile pe care nu
le putem controla. Doar pentru ca nu avem control asupra tuturor lucrurilor care influenteaza un
rezultat pe care dorim sa il obtinem nu inseamna ca trebuie sa renuntam la speranta. Cand
incearca sa obtina un rezultat, ajuta-l sa se concentreze mai mult asupra lucrurilor care stau in
puterea lui.

Exercitiul Trei lucruri bune este util pentru metinerea sperantei in general, pentru ca ne
aminteste ca exista lucruri pozitive care se intampla in fiecare zi si ca unele se intampla in afara
controlului nostru.

Invata-l pe copil ca fara efort si flexibilitate mintala, speranta nu este de ajuns pentru a avea
succes.

Aminteste-i copilului de situatiile dificile pe care le-a depasit pana acum si arata-i ca acest
lucru inseamna ca poate depasi si altele.

Nu in ultimul rand, ia in considerare faptul ca uneori speranta poate avea efectul nedorit de a
ramane intr-o situatie negativa pentru prea mult timp. Pe masura ce copiii cresc, au nevoie sa
invete sa faca diferenta dintre situatiile dificile care pot fi imbunatatite in timp si situatiile dificile
care nu se vor schimba. De exemplu, relatiile de prietenie toxice care il afecteaza emotional pe
copil pot fi mentinute un timp indelungat de acesta, in speranta ca se vor imbunatati.