Conta Tot Anul2 (Sem1)

CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA (CIG II)
CURS nr. 1/05.10.2021
CAP.I METODE DE AMORTIZARE A IMOBILIZARILOR

Amortizarea reprezintă expresia valorică a uzurii imobilizărilor, reflectând deprecierea lor
ireversibilă, ca urmare a utilizării pe durată îndelungată.
Există următoarele metode de amortizare: lineară, degresivă şi accelerată.
Metoda de amortizare lineară presupune trecerea în mod eşalonat pe cheltuielile din

exploatare a cote-părţi egale din valoarea de intrare a imobilizărilor, influenţând în mod constant
rezultatul perioadei.
Celelalte metode de amortizare, prin modalitatea de calcul, presupun trecerea eşalonată pe

cheltuieli a cote-părţi inegale din valoarea de intrare a imobilizărilor (descrescătoare în primii ani
şi constante spre sfârşitul duratei de folosinţă). Este vorba despre metodele degresivă şi
accelerată.
Metoda lineară este obligatorie pentru clădiri şi construcţii. De regula, si imobilizarile

necorporale se amortizeaza tot linear.
Pentru echipamentele tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii şi aparatură birotică se poate opta
pentru metodele lineară, degresivă sau accelerată.
În cazul celorlalte mijloace fixe amortizabile se poate opta pentru metodele lineară sau
degresivă.
Intrucat metoda lineara a fost studiata in anul I, ne vom referi in continuare la metodele
degresiva si accelerata.
1. Metoda de amortizare degresivă
Această metodă de amortizare necesită următoarele elemente de calcul: valoare de intrare (Vi),
durată de folosinţă (D) şi cota de amortizare exprimată procentual.
Metoda degresivă presupune calculul unor amortizări descrescătoare în primii ani de

funcţionare şi linear-constante în ultimii ani de funcţionare a mijlocului fix.
Uzura mijloacelor fixe în timp, ca urmare a utilizării lor, prezinta atât un aspect fizic cât şi un
aspect moral.
Uzura fizică se referă la degradarea mijlocului fix, în timp ce uzura morală presupune
rămânerea în urmă din punct de vedere al performanţelor tehnice, în raport cu alte mijloace fixe
similare, existente pe piaţă. Prin urmare, un mijloc fix poate fi în stare bună de funcţionare, dar
uzat din punct de vedere moral, făcând necesară înlocuirea lui mai rapidă cu altul mai
performant din punct de vedere tehnic.
Acesta este motivul pentru care metoda de amortizare degresivă se poate aplica în două
variante: AD1 şi AD2.
a). Varianta AD1 fără influenţa uzurii morale
Această varianta de amortizare ia în calcul numai uzura fizică a mijlocului fix, fără a ţine cont de
rămânerea în urmă din punctul de vedere al performanţelor tehnice. Prin urmare, calculul
amortizării se face pe toată durata de folosinţă D, presupunând parcurgerea următoarelor
etape:
1
c l= ×100
 Se determină cota de amortizare lineară D , unde D=durata de folosinţă
prevăzuta de legea amortizării pentru mijlocul fix respectiv.
 Se determină cota de amortizare degresivă c d, în funcţie de cota lineară cl, care se
înmulţeşte cu un coeficient diferit în funcţie de durata de folosinţă D.
Avem următorii coeficienţi:
1,5 pentru D cuprins între 2 şi 5 ani, inclusiv 5;
2,0 pentru D cuprins între 5 şi 10 ani, inclusiv 10;
2,5 pentru D mai mare de 10 ani.
Rezultă că :
{
1,5
c d =cl × 2,0
2,5
 Pentru primul an de folosinţă, amortizarea se calculează înmulţind valoarea de intrare a
mijlocului fix (Vi) cu cota degresivă anterior calculată (cd).
 În anii următori, amortizarea se determină aplicând cota degresivă (c d) de fiecare dată la
valoarea rămasă, rezultând amortizări descrescătoare.
 Algoritmul continuă până în anul în care amortizarea astfel calculată ( V ramasa ×c d ) este
V ramasa
egală sau mai mică decât amortizarea calculată linear: Nr . ani ramasi
Obs.: Anul în care se întâmplă acest lucru se determină prin încercări succesive.
 Din acest an până la expirarea duratei de folosinţă (D), amortizarea va fi cea obţinută prin
împărţire (linear-constantă).
Analizând etapele prezentate, rezultă o amortizare descrescătoare până la un anumit punct,
după care aceasta se menţine constantă.
Din punct de vedere fiscal, ţinând cont că amortizarea se înregistrează lunar (şi anual) pe
cheltuieli, este evident că în primii ani cheltuielile vor fi mai mari, diminuând profitul şi, implicit,
impozitul pe profit, creând astfel un avantaj pentru firma care aplică această variantă.
Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.000 lei şi D=5 ani, amortizabil degresiv în
varianta AD1.
Amortizarea se va calcula şi înregistra pe toată durata de folosinţă D=5 ani.
Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus:
1
c l= ×100=20 %
 Calculăm cota lineară: 5
 Calculăm cota degresivă, utilizând coeficientul 1,5 întrucât D este cuprins între 2 şi 5 ani,
inclusiv 5  cd=20%  1,5=30%.
 Calculăm amortizarea primului an:
A1=90.000  30% = 27.000 lei
 Pentru anul următor aplicăm cd la valoarea rămasă, astfel:

A2=(90.000 – 27.000)  30% = 18.900 lei.
 În anul 3 se constată că avem:

A3=(63.000 – 18.900)  30% = 13.230 lei şi
44 .100 lei
A 3= =14 . 700 lei
3 ani ramasi
Rezultă că din anul 3 până în anul 5, amortizarea va fi 14.700 lei/an.
Întocmim planul de amortizare AD1:
Amortizarea Valoare rămasă de

Ani Valoare de amortizat cd
anuală AD1 amortizat
1 90.000 (Vi) 30% 27.000 63.000
2 63.000 30% 18.900 44.100
3 44.100 - 14.700 29.400
4 29.400 - 14.700 14.700
5 14.700 - 14.700 -
Total X X 90.000 (Vi) X
Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi:

Anul 1: 6811 A+D 6811 = 2813 27.000
2813 P+C
Anul 2: 6811 = 2813 18.900
Anul 3, 4, 5: 6811 = 2813 14.700
După 5 ani, la expirarea duratei legale de folosinţă, utilajul integral amortizat se scoate din
evidenţă la valoarea de intrare Vi :
2131 A-C 2813 = 2131 90.000
2813 P-D
b) . Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale
Spre deosebire de prima variantă prezentată, această variantă de amortizare ia în calcul, pe

lângă uzura fizică inerentă, şi uzura morală.
Pornind de la această idee, este evident că, fiind necesară înlocuirea mai rapidă a mijlocului fix
uzat moral cu altul mai performant, calculul amortizării se va face pe o durată D’ mai mică decât
durata de folosinţă prevăzută de lege, D.
Etapele de calcul sunt următoarele:
1
c l= ×100
 Se determină cota de amortizare lineară: D unde D=durata de folosinţă
prevăzuta de legea amortizării pentru mijlocul fix respectiv.
 Se determină cota de amortizare degresivă, aşa cum a fost prezentată la prima variantă:
{
1,5
c d =cl × 2,0
2,5
 Se determină durata lineară recalculată, în funcţie de cota degresivă, exprimată în ani, care
ne arată cu cât se reduce durata de folosinţă D:
1
dl= ×100
cd , unde cd=cota de amortizare degresivă.
 Se determină durata de amortizare redusă:

D’ = D – dl,
unde D=durata de folosinţă conform legii
dl=durata lineară recalculată în funcţie de cota degresivă.

-Din durata redusă de calcul al amortizării D’, un număr de ani egal cu dl, mijlocul fix se va
amortiza linear prin împărţire (în ultimii ani), iar diferenţa (D’-dl) mijlocul fix se va amortiza
degresiv (în primii ani).
Analizând etapele prezentate, rezultă o amortizare descrescătoare până la un anumit
punct, după care aceasta se menţine constantă.
Din punct de vedere fiscal, este evident că în primii ani de amortizare degresivă firma
înregistrează cheltuieli mai mari, diminuându-se profitul şi impozitul pe profit, creând astfel un
avantaj pe lângă cel de a permite înlocuirea mai rapidă a mijlocului fix uzat moral, cu unul nou
mai performant.
Varianta AD2 impune restricţia ca durata de folosinţă a mijlocului fix D, prevazuta de lege, sa fie
mai mare de 6 ani.
Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.000 lei şi D=15 ani, amortizabil degresiv în
varianta AD2.
 Calculăm cota lineară:

1
c l= ×100=6 , 67 %
15
 Calculăm cota degresivă, utilizând coeficientul 2,5, întrucât D este mai mare de 10 ani  cd
= 6,67%  2,5=16,67%.
 Calculăm durata lineară recalculată în funcţie de cota degresivă:
1
dl= ×100≈6 ani
16 ,67 % (durata cu care se reduce D).
 Calculăm durata redusă de amortizare:

D’= 15 – 6 = 9 ani (utilajul se va amortiza în 9 ani, după care se va scoate din folosinţă).
 Din durata redusă de amortizare de 9 ani, ultimii 6 ani (d l) vor fi lineari, iar primii 3 ani (9-6)
vor fi degresivi.
 Calculăm amortizarea degresivă a primilor 3 ani, aplicând cd în primul an la Vi, iar în anii
următori 2 şi 3 la valoarea rămasă.
Vor rezulta amortizări descrescătoare astfel:
A1=90.000 16,67% = 15.000 lei
A2=(90.000 – 15.000)  16.67% = 12.500 lei
A3=(75.000 – 12.500)  16.67% = 10.420 lei.
Valoarea rămasă după primii 3 ani de amortizare degresivă este de:
62.500 – 10.420 = 52.080 lei.

 Calculăm amortizarea lineară a ultimilor 6 ani, prin împărţirea valorii rămase după primii 3
ani, la numărul de ani rămaşi:
52. 080 lei
Al= =8 . 680 lei/an
6 ani ramasi
Din anul 4 până în anul 9 (ultimul an de calcul conform duratei reduse D’), amortizarea va fi
linear constantă de 8.680 lei/an.
Întocmim planul de amortizare AD2:
Amortizarea Valoare rămasă de

Ani Valoare de amortizat cd
anuală AD2 amortizat
1 16,67
90.000 (Vi) 15.000 75.000
%
2 16,67
75.000 12.500 62.500
%
3 16,67
62.500 10.420 52.080
%
4 52.080 - 8.680 43.400
5 43.400 - 8.680 34.720
6 34.720 - 8.680 26.040
7 26.040 - 8.680 17.360
8 17.360 - 8.680 8.680
9 8.680 - 8.680 -
Anul 1: 6811 = 2813 15.000
Anul 2: 6811 = 2813 12.500
Anul 3: 6811 = 2813 10.420
Anul 4…9: 6811 = 2813 8.680
După 9 ani, la expirarea duratei reduse de folosinţă D’ utilajul integral amortizat se scoate din
evidenţă la valoarea de intrare Vi:
2813 = 2131 90.000
Obs.: Utilajul poate fi menţinut în folosinţă şi până la anul 15, dar fără a mai înregistra
amortizarea întrucât amortizarea s-a înregistrat integral în primii 9 ani.
2. Metoda de amortizare accelerată
Această metodă de amortizare presupune o modalitate de calcul simplificată, întrucât se

utilizează o cotă de amortizare accelerată (c a) prevăzută de lege la nivelul de 50%. Amortizarea
se calculează pe toată durata de folosinţă prevăzută de lege D.
Etapele de calcul sunt următoarele:
 Se calculează amortizarea primului an de folosinţă, aplicând cota de amortizare accelerată

(ca) asupra valorii de intrare a mijlocului fix (Vi).
 Pentru anii următori, până la expirarea duratei de folosinţă D, se aplică amortizarea lineară,
prin împărţirea valorii rămase după primul an, la numărul de ani rămaşi.
Analizând etapele prezentate, rezultă că în primul an de folosinţă trecem pe cheltuieli
1/2 din valoarea de intrare a mijlocului fix, diminuând considerabil profitul şi, implicit, impozitul
pe profit. În următorii ani rezultă cheltuieli constante. Din punct de vedere fiscal, avantajul
aplicării acestei metode este evident.
Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.000 lei şi D=5 ani, amortizabil

accelerat.
 Calculăm amortizarea accelerată în primul an, aplicând ca asupra lui Vi:

A1=90.000  50% = 45.000 lei
Valoarea rămasă după primul an este: 90.000 – 45.000 = 45.000 lei
 Calculăm amortizarea lineară a următorilor 4 ani rămaşi, împărţind valoarea rămasă după
primul an la numărul de ani rămaşi:
45 . 000 lei
Al= =11. 250 lei/an
4 ani ramasi
Întocmim planul de amortizare accelerată:
Amortizarea anuală Valoare rămasă de

Ani Valoare de amortizat ca
accelerată amortizat
1 90.000 (Vi) 50% 45.000 45.000
2 45.000 - 11.250 33.750
3 33.750 - 11.250 22.500
4 22.500 - 11.250 11.250
5 11.250 - 11.250 -

Anul 1: 6811 = 2813 45.000
Anul 2, …, 5: 6811 = 2813 12.250
După 5 ani, la expirarea duratei de folosinţă, utilajul integral amortizat se scoate din
evidenţă la valoarea de intrare Vi:
2813 = 2131 90.000
CAP.II METODE DE REEVALUARE A IMOBILIZARILOR

Reevaluarea imobilizărilor reprezintă actualizarea periodica a valorii acestora, în scopul
determinării valorii lor de piaţă. Aceasta valoare se numeste valoare justa.
Actualizarea se poate face la o valoare mai mare sau mai mică, după caz, având ca reper
valoarea înregistrată în contabilitate pentru imobilizarea supusă reevaluării.
Este evident că reevaluarea determină de fiecare dată recalcularea amortizării, întrucât

modifică valoarea imobilizărilor.
Diferenţa de valoare, pozitivă sau negativă, rezultată în urma reevaluării, este tratată în
contabilitate ca un element de capital propriu, prin intermediul „Rezervelor din reevaluare”(cont
105 P).
Reevaluarea se aplica in cazul imobilizarilor corporale (terenuri si mijloace fixe) si al

imobilizarilor financiare, numai pentru titlurile imobilizate.
Imobilizarile necorporale si imobilizarile in curs de executie nu se supun reevaluarii.
Exista doua metode de reevaluare: Metoda actualizarii valorii brute
Metoda actualizarii valorii nete.
1.Metoda actualizarii valorii brute
Este o metodă de reevaluare care presupune ca, in momentul reevaluarii, sa se actualizeze atat
valoarea bruta a imobilizarii, cat si amortizarea cumulata pana in acel moment.
Actualizarea celor doua valori se realizeaza cu ajutorul unor indici de actualizare (Ia).
Acestia se calculeaza conform relatiei :
Ia = Valoare justa / Valoare neta contabila
Obs.:Prin Valoarea neta contabila intelegem valoarea ramasa neamortizata la momentul

respectiv, iar Valoarea justa(actualizata) se stabileste de catre evaluatori autorizati.
In contabilitate se vor inregistra diferentele dintre valoarea actualizata si cea de inregistrare, atat
in cazul valorii brute, cat si in cazul amortizarii cumulate.
Din calcul pot rezulta doua situatii: Cand valoarea actualizata creste (Ia este supraunitar).
Cand valoarea actualizata scade (Ia este subunitar).
a).Cand valoarea creste in urma reevaluarii

In aceasta situatie, plusul de valoare bruta majoreaza valoarea mijlocului fix si se inregistreaza
prin constituirea rezervelor din reevaluare (credit 105), iar plusul de amortizare cumulata
majoreaza valoarea amortizarii si se inregistreaza prin consumul rezervelor din reevaluare
(debit 105).
Ex. Avem un utilaj cu Vi = 50.000 lei, amortizabil linear in D= 5 ani. Dupa 3 ani se reevalueaza la
o valoare justa (actualizata) de 26.000 lei si se recalculeaza amortizarea. Dupa 5 ani, utilajul se
scoate din evidenta la valoarea bruta actualizata, iar rezerva din reevaluare trece asupra
rezultatului reportat aferent.
Rezolvare:
Avem: Vi = 50.000 lei
D = 5 ani
A = 50.000/5 = 10.000 lei/an (:12 luni)
Pe primii 3 ani inregistram amortizarea:
An 1,2,3: 6811 = 2813 10.000 (:12)
In anul 4 se reevalueaza utilajul la o valoare justa de 26.000 lei.
In acest moment avem: Valoare bruta (Vb) = 50.000 (Vi)
Amortizare cumulata (Ac) = 30.000 (10.000*3)
Valoare neta contabila = 50.000-30.000=20.000 (valoare ramasa)
Calculam indicele de actualizare Ia = 26.000/20.000 = 1,3
Aplicam indicele asupra celor doua valori:
Vb actualizata = Vb*Ia = 50.000*1,3 = 65.000 lei
Ac actualizata = Ac*Ia = 30.000*1,3 = 39.000 lei
Plusul de valoare bruta: 65.000-50.000 = +15.000
2131 A+D 2131 = 105 15.000
105 P+C
Plusul de amortizare cumulata: 39.000-30.000 = +9.000
2813 P+C 105 = 2813 9.000
105 P-D
In acest moment, contul 105 are sold creditor de: 15.000-9.000 = 6.000 lei
Recalculam amortizarea in urma reevaluarii:
A’ = Valoare justa/Durata ramasa = 26.000/2 ani=13.000 lei/an
An 4,5, inregistram amortizarea recalculata:
6811 A+D 6811 = 2813 13.000 (:12)
2813 P+C
Dupa 5 ani, scoatem utilajul din evidenta la Vb actualizata de 65.000 lei:
2131 A-C 2813 = 2131 65.000
2813 P-D
Inchidem contul 105, la nivelul soldului creditor de 6.000 lei:
105 P-D 105 = 1175 6.000
1175 P+C
Obs.: Conturile 2131, 2813 si 105 se soldeaza.
D 105 C
9.000 15.000
6.000
b). Cand valoarea scade in urma reevaluarii

In aceasta situatie, minusul de valoare bruta diminueaza valoarea mijlocului fix si se
inregistreaza pe seama cheltuielilor privind reevaluarea imobilizarilor (cont 655 A), iar minusul
de amortizare cumulata diminueaza valoarea amortizarii si se inregistreaza pe seama veniturilor
din reevaluarea imobilizarilor (cont 755 P).
Ex. Avem un utilaj cu Vi = 90.000 lei, amortizabil linear in D= 10 ani. Dupa 2 ani se reevalueaza la
o valoare justa (actualizata) de 64.800 lei si se recalculeaza amortizarea. Dupa 10 ani, utilajul se
scoate din evidenta la valoarea bruta actualizata.
Rezolvare:
Avem: Vi = 90.000 lei
D = 10 ani
A = 90.000/10 = 9.000 lei/an (:12 luni)
Pe primii 2 ani inregistram amortizarea:
An 1,2: 6811 A+D 6811 = 2813 9.000 (:12)
2813 P+C
In anul 3 se reevalueaza utilajul la o valoare justa de 64.800 lei.
In acest moment avem: Valoare bruta (Vb) = 90.000 (Vi)
Amortizare cumulata (Ac) = 18.000 (9.000*2)
Valoare neta contabila = 90.000-18.000=72.000 (valoare ramasa)
Calculam indicele de actualizare Ia = 64.800/72.000 = 0,9
Aplicam indicele asupra celor doua valori:
Vb actualizata = Vb*Ia = 90.000*0,9 = 81.000 lei
Ac actualizata = Ac*Ia = 18.000*0,9 = 16.200 lei
Minusul de valoare bruta: 81.000-90.000 = -9.000
2131 A-C 655 = 2131 9.000
655 A+D
Minusul de amortizare cumulata: 16.200-18.000 = -1.800
2813 P-D 2813 = 755 1.800
755 P+C
Recalculam amortizarea in urma reevaluarii:
A’ = Valoare justa/Durata ramasa = 64.800/8 ani=8.100 lei/an (:12)
An 3, …..,10, inregistram amortizarea recalculata:
6811 A+D 6811 = 2813 8.100 (:12)
2813 P+C
Dupa 10 ani, scoatem utilajul din evidenta la Vb actualizata de 81.000 lei:
2131 A-C 2813 = 2131 81.000
2813 P-D
Obs.: Conturile 2131 si 2813 se soldeaza, iar rezerva din reevaluare nu am constituit.

CURS nr.2/13.10.2021
2. Metoda actualizării valorii nete
Este o metodă de reevaluare care presupune ca la data reevaluării, amortizarea cumulată să fie
eliminată din valoarea contabilă brută a activului, iar valoarea netă să fie actualizată în funcţie
de valoarea reevaluată (justa) a activului.
In acest caz, nu se utilizeaza indici de actualizare.
Conform acestei metode, avem următoarele situaţii:
 Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea netă contabilă (după scăderea
amortizării cumulate), se va înregistra fie ca o creştere a rezervei din reevaluare (credit
105), dacă nu a existat o descreştere anterioară trecută pe cheltuieli, fie ca un venit din
reevaluarea imobilizărilor (cont 755), care să compenseze o cheltuială aferentă unei
descreşteri anterioare.
 Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere faţă de valoarea netă contabilă, se va
înregistra fie ca o descreştere a rezervei din reevaluare (debit 105), fie ca o cheltuială
privind reevaluarea imobilizărilor (cont 655), dacă nu există o rezervă din reevaluare anterior
înregistrată.
Metoda este aplicabilă amenajărilor de teren şi mijloacelor fixe care se amortizează şi, în
acelaşi timp, se pot reevalua fie anual, fie la intervale de 3-5 ani.
Dacă un element se supune reevaluării, întreaga clasă căreia îi aparţine elementul

respectiv trebuie reevaluată.
Vom parcurge un model în care o imobilizare trece prin mai multe reevaluări succesive,
pentru a prezenta cumulat toate cazurile de înregistrări amintite mai sus.
Trebuie menţionat faptul că utilizarea cheltuielilor şi veniturilor privind reevaluarea

imobilizărilor se justifică prin aceea că descreşterea/creşterea de valoare cu ocazia reevaluării
are caracterul unei deprecieri reversibile.
Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu valoarea de intrare V i=24.000 lei, amortizabil

linear în D=15 ani. Utilajul suportă în acest interval 4 reevaluări succesive, astfel:
I. Prima reevaluare are loc după 2 ani de utilizare, ştiind că valoarea actualizată (valoarea
justă) este de 24.960 lei.
II. A doua reevaluare are loc la 3 ani de la prima reevaluare, ştiind valoarea actualizată de
18.000 lei.
III. A treia reevaluare are loc la un an după a doua reevaluare, ştiind valoarea actualizată
de 10.530 lei.
IV. A patra reevaluare are loc la un an după a treia reevaluare, ştiind valoarea actualizată
de 16.848 lei.
La data amortizării integrale, utilajul se scoate din evidenţă la valoarea actualizată.
Rezolvare:
Avem:
Vi=24.000 lei (valoare brută)
D=15 ani
24 . 000 lei
Al= =1 . 600 lei/an
15 ani
Pentru primii 2 ani de utilizare (înainte de prima reevaluare) vom înregistra amortizarea
calculată:
Anul 1, 2 : 6811 A+D 6811 = 2813 1.600 (: 12 luni)
2813 P+C
An 3: Prima reevaluare
Avem:
Valoare brută (Vi) = 24.000 lei
A = 1.600 lei/an
A cumulată pe primii 2 ani: 1.600  2 = 3.200 lei.
Se scade din valoare brută amortizarea cumulată pe cei doi ani:
2131 A-C 2813 = 2131 3.200
2813 P-D
Valoare rămasă (netă contabilă) = Vb (Vi) – A cumulată pe 2 ani = 24.000 – 3.200 = 20.800 lei
Valoare justa I (conform primei reevaluări) = 24.960 lei.
Diferenta = Valoare justa I – Valoare rămasă = 24.960 – 20.800 = +4.160 lei (creştere
valorică)
Întrucât avem o creştere fără a avea o descreştere anterior înregistrată (o cheltuială), constituim
rezerva din reevaluare cu ajutorul contului 105, arătând în acelaşi timp şi creşterea valorii
utilajului:
2131 A+D 2131 = 105 4.160
105 P+C
Recalculăm amortizarea după reevaluarea I:
valoare reevaluata I 24 . 960

A 'I = =1. 920 lei/an
Dramasa = 15−2
Obs.: Se mai putea calcula:
valoare ramasa dupa 2 ani+rezerva din reevaluare

A 'I =
D ramasa =
20 .800+ 4 . 160
=1 . 920 lei/an
15−2
Aceasta va fi amortizarea în următorii 3 ani, până la a doua reevaluare:
Anul 3, 4, 5: 6811 = 2813 1.920 (: 12 luni)
An 6: A doua reevaluare
Avem:
Valoare brută (valoarea justa de la reevaluarea I) = 24.960 lei
A’ = 1.920 lei/an
A’ cumulată pe ultimii 3 ani = 1.920  3 = 5.760 lei
Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe cei 3 ani:
2813 = 2131 5.760
Valoare rămasă (netă contabilă) = Vb (valoare justa I) – A’ cumulată pe 3 ani = 24.960 – 5.760
= 19.200 lei.
Valoarea justa II (conform celei de-a doua reevaluări) = 18.000 lei
Diferenta = valoare justa II – valoare rămasă = 18.000 – 19.200 = -1.200 lei (scădere
valorică)
Întrucât în contul 105 avem înregistrată anterior o rezervă de 4.160 lei, putem înregistra
descreşterea utilizând rezerva din reevaluare existentă şi arătând concomitent scăderea valorii
utilajului:
2131 A-C 105 = 2131 1.200
105 P-D
Recalculăm amortizarea după reevaluarea II:
valoare reevaluata II 18 .000

A 'II = =1 .800 lei /an
Dramasa = 13−3
valoare ramasa dupa 5 ani−rezerva din reevaluare

A 'II =
Dramasa =
19 .200−1. 200
=1. 800 lei/an
15−5
Aceasta va fi amortizarea în următorul an, până la a treia reevaluare:
Anul 6: 6811 = 2813 1.800
An 7: A treia reevaluare
Avem:
Valoare brută (valoarea justa de la reevaluarea II) = 18.000 lei
A’ = 1.800 lei/an
A’ cumulată pe ultimul an = 1.800  1 = 1.800 lei
Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe ultimul an:
2813 = 2131 1.800
Valoare rămasă (netă contabilă) = Vb (valoare justa II) – A cumulată pe un an = 18.000 – 1.800
= 16.200 lei
Valoarea justa III (conform celei de-a treia reevaluări) = 10.530 lei.
Diferenta = valoare justa III – valoare rămasă = 10.530 – 16.200 = - 5.670 lei (scădere
valorică)
Această diferenţă negativă se va înregistra ţinând cont de soldul contului 105. Vom utiliza
rezerva din reevaluare existentă, iar diferenţa o vom înregistra pe cheltuieli privind reevaluarea
imobilizărilor, cont 655:
D 105 C
(II) 1.200 4.160 (I)

Sfc=2.960
Diferenţa negativă de 5.670 lei se va înregistra:
 2.960 lei, debitand contul 105, care se va solda.

 Diferenţa de 2.710 lei (5.670 – 2.960) pe cheltuieli.
Concomitent vom arăta scăderea valorii utilajului cu rezultatul reevaluării.
2131 A-C % = 2131 5.670
105 P-D 105 2.960 (se soldeaza)
655 A+D 655 2.710
Recalculăm amortizarea după reevaluarea III:
valoare reevaluata III 10 .530

A 'III = =1. 170 lei/an
Dramasa = 10−1
valoare ramasa dupa 6 ani−rezerva din reevaluare

A 'III =
D ramasa =
16 .200−5 .670
=1 .170 lei /an
15−6
Aceasta va fi amortizarea în anul respectiv, până la a patra reevaluare:
Anul 7: 6811 = 2813 1.170 (: 12 luni)
An 8: A patra reevaluare:
Avem:
Valoare brută (valoarea justa de la reevaluarea III) = 10.530 lei
A’ = 1.170 lei/an
A’ cumulată pe ultimul an = 1.170  1 = 1.170 lei
Se scade din valoarea brută amortizarea cumulată pe ultimul an:
2813 = 2131 1.170
Valoare rămasă (netă contabilă) = Vb (valoare justa III) – A cumulată pe un an = 10.530 – 1.170
= 9.360 lei
Valoarea justa IV (conform celei de-a patra reevaluări) = 16.848 lei

Diferenta = valoare justa IV – valoare rămasă = 16.848 – 9.360 = + 7.488 lei (creştere
valorică)
Diferenţa pozitivă se va înregistra ţinând cont că la reevaluarea anterioară am înregistrat o

descreştere pe cheltuieli în valoare de 2.710 lei. Cheltuiala va trebui compensată acum printr-un
venit din reevaluarea imobilizărilor, iar diferenţa se va înregistra ca o constituire de rezervă din
reevaluare.
Diferenţa de 7.488 lei se va înregistra:
 2.710 lei pe seama venitului (cont 755), care compensează cheltuiala din contul 655.
 Diferenţa de 4.778 lei (7.488 – 2.710), creditand contul 105.
Concomitent, vom arăta creşterea valorii utilajului în urma reevaluării:
2131 A+D 2131 = % 7.488
755 P+C 755 2.710
105 P+C 105 4.778
Recalculăm amortizarea după reevaluarea IV:
valoare reevaluata IV 16 .848

A 'IV = =2 .106 lei /an
D ramasa = 9−1
valoare ramasa dupa 7 ani+ rezerva din reevaluare

A 'IV =
D ramasa =
9. 360+7 . 488
=2 . 106 lei/an
15−7
Aceasta va fi amortizarea în următorii 8 ani, până la scoaterea din evidenţă a utilajului:
Anul 8, …, 15: 6811 = 2813 2.106 (:12 luni)
După 15 ani scoatem din evidenţă utilajul integral amortizat la valoarea actualizată în urma
ultimei reevaluări de 16.848 lei (ultima valoare justa)
2131 A-C 2813 = 2131 16.848
2813 P-D
Obs.: Această valoare reprezintă de fapt amortizarea cumulată pe ultimii 8 ani de folosinţă:
2.106 lei/an  8 ani = 16.848 lei.
Conturile 2131 şi 2813 s-au soldat.

Contul 105 „Rezerve din reevaluare” are sold creditor de 4.778 lei, din înregistrarea
ultimei reevaluări. Închidem contul 105, trecând valoarea de 4.778 lei asupra rezultatului
reportat privind surplusul din reevaluare (cont 1175):
105 P-D 105 = 1175 4.778
1175 P+C
D 1
05 C
(I 4.160 (I)
I)
1.200
Sfc=2.960
CAP.III
Operaţiunile de leasing
Conform legii, în cadrul operaţiunilor de leasing, o parte contractantă numită locator sau
finanţator transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui
proprietar este, celeilalte părţi denumită locatar sau utilizator la solicitarea acesteia, contra unei
plăţi periodice denumită rată de leasing. La sfârşitul perioadei de leasing, locatorul se obligă să
respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul.
Codul fiscal şi Normele metodologice de aplicare a acestuia încadrează operaţiunile de

leasing, respectiv locaţia de bunuri, în categoria prestărilor de servicii, incluse în sfera de
aplicare a TVA.
Locatorul se obligă să cumpere de la un furnizor român sau străin un mijloc fix (de
regulă, utilaje şi mijloace de transport), pe care sa-l predea locatarului în regim de leasing în
schimbul unei redevenţe sau chirii. În cadrul unei operaţiuni de leasing, poate avea calitatea de
finanţator o societate de leasing persoană juridică română sau străină.
Este posibil ca locatorul, în calitatea sa de proprietar al bunului, să fie chiar producătorul

bunului respectiv.
Operaţiunile de leasing sunt întâlnite sub două forme:
-Leasing operaţional
-Leasing financiar
1. Leasingul operaţional
Contractul de leasing operaţional este contractul care transferă locatarului riscurile şi

beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoare
reziduală, şi care nu îndeplineşte nici una dintre condiţiile prevăzute pentru leasingul financiar.
Din punct de vedere contabil, locatorul, ca proprietar al bunului, îl evidenţiază în contabilitatea

proprie şi îl amortizează. El facturează locatarului o chirie (redevenţă) care să-i acopere
cheltuielile cu amortizarea şi să-i asigure o marjă de profit, înregistrată ca un venit.
Locatarul evidenţiază mijlocul fix în partidă simplă, fără a înregistra amortizarea. Lunar, el achită
locatorului chiria înregistrată pe cheltuieli.La expirarea contractului de leasing, locatarul restituie
locatorului mijlocul fix.
Durata contractului de leasing (de închiriere) este mai mică decât durata normală de funcţionare
maximă a mijlocului fix (D).
Din punct de vedere fiscal, locatorul care achiziţionează bunuri destinate transmiterii lor în
vederea utilizării de către locatar, are drept de deducere nelimitat pentru TVA-ul ocazionat de
achiziţie.
În cazul în care firma de leasing achiziţionează bunuri ce vor fi utilizate în alte scopuri decât
activitatea de bază, dreptul de deducere a TVA este limitat.
Bunurile ce fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri care aparţin persoanei ce le dă în
regim de leasing.
Deducerea TVA se exercită de către locatori indiferent de modalitatea de achiziţie a bunurilor:

din import, sau din ţară.
Locatarul are, de asemenea, drept de deducere pentru:
-TVA aferentă ratei de leasing facturată de locator.

-TVA aferentă combustibilului aprovizionat, necesar funcţionării mijlocului de transport ce
face obiectul leasingului.
Rata de leasing este considerată o prestare de servicii, atât pentru locator, cât şi pentru locatar,
înregistrată pe bază de factură emisă de către locator.
Pe parcursul derulării contractului de leasing, utilizatorul nu are calitatea de cumpărător al

bunului, ci calitatea de beneficiar al unui drept de folosinţă transmis de către locator în calitate
de proprietar.
Pentru bunul achiziţionat, locatorul şi-a exercitat dreptul de deducere a TVA la data achiziţiei,
ca moment al faptului generator şi al exigibilităţii TVA.
Datorită acestui tratament fiscal prin care rata de leasing şi celelalte elemente ce decurg din
acordarea de către proprietar a dreptului de utilizare a bunului este încadrată la „servicii”,
utilizatorul are drept de deducere pentru TVA înscrisă în factura emisă de locator, la data
scadenţei ratelor de leasing, conform graficelor din contract.
Putem considera contractul de leasing operational ca un contract de inchiriere.
Exemplu: O societate de leasing cumpără cu factură de la furnizorul intern un mijloc de

transport la cost achiziţie 30.000 lei, TVA deductibila 19%. Mijlocul de transport este amortizabil
linear în D=5 ani. Societatea de leasing predă mijlocul de transport unui utilizator, în baza unui
contract de leasing operaţional ce cuprinde următoarele elemente:
 Valoare mijloc de transport = 30.000 lei.

 Durată de folosinţă = 5 ani.
 Valoare totală a ratelor de leasing = 27.000 lei.
 Durată contract = 3 ani (mai mică decât 80% din D).
 Marjă de profit = 50% pe an din valoarea amortizării anuale.
 Chiria (redevenţa) se achită în 3 rate egale.
La expirarea contractului de leasing, utilizatorul restituie proprietarului mijlocul de transport.
Înregistrările în contabilitatea celor două societăţi sunt următoarele:
I. În contabilitatea locatorului
1. Cumpărarea mijlocului de transport, cu factură de la furnizorul intern, la cost achiziţie 30.000

lei, TVA deductibila 19%:
404 P+C % = 404 35.700
2133 A+D 2133 30.000
4426 A+D 4426 5.700
2. Plata datoriei prin cont către furnizorul intern, cu ordin de plată:
404 P-D
5121 A-C 404 = 5121 35.700
3. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing operaţional:
Anul 1, 2, 3: se repetă înregistrările a), b) şi c) astfel:
a) Se calculează şi se înregistrează amortizarea lineară în funcţie de V i=30.000 lei şi D=5 ani.

Rezultă:
V i 30. 000 lei

Al= = =6 . 000 lei/an
D 5 ani
6811 A+D
2813 P+C 6811 = 2813 6.000 (:12 luni)

Total amortizare înregistrată pe cheltuieli pentru cei trei ani ai contractului: 6.0003=18.000 lei
b) Se facturează locatarului rata de leasing (chiria) formată din elementele: amortizare + marjă
de profit, la care se aplică TVA colectata 19%:
-Amortizare = 6.000 lei/an

-Marjă profit = 50%  6.000 = 3.000 lei/an
Total rată leasing = 9.000 lei/an
TVA colectata = 19%  9.000 = 1.710 lei
Total factură = 10.710 lei/an
Rata de leasing trebuie să-i asigure locatorului acoperirea cheltuielilor cu amortizarea şi o marjă
de profit. Ea se va înregistra ca un venit din exploatare, respectiv ca un venit din chirii prin
contul 706:
4111 A+D 4111 = % 10.710
706 P+C 706 9.000 (:12 luni)
4427 P+C 4427 1.710
Pe durata contractului, se vor încasa rate totale în valoare de: 9.0003=27.000 lei
(contravaloarea ratelor de leasing fără TVA).
c) Se încasează prin cont de la locatar contravaloarea facturii, cu ordin de plată:
4111 A-C 5121 = 4111 10.710 (:12 luni)
5121 A+D
4. După 3 ani, la expirarea contractului de leasing operaţional, se reprimeşte în patrimoniu

mijlocul de transport de la locatar, fără a efectua nici o înregistrare, deoarece, din punct de
vedere contabil, mijlocul de transport a rămas în proprietatea locatorului.
El va înregistra in continuare amortizarea mijlocului de transport pentru anii 4 şi 5:
6811 = 2813 6.000 (:12 luni),
după care, la expirarea duratei de funcţionare D, îl va scoate din evidenţă la Vi=30.000 lei:
2133 A-C 2813 = 2133 30.000
2813 P-D
II. În contabilitatea locatarului
1. Luarea în evidenţă a mijlocului de transport primit în regim de leasing operaţional, debitând în

partidă simplă contul 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” la valoarea totală de plată
către locator, fără TVA, respectiv la valoarea totală a ratelor de leasing: 9.0003=27.000 lei.
8036 (D) = 27.000
Observăm că mijlocul de transport, din punct de vedere contabil, nu se înregistrează în

patrimoniul locatarului, acesta rămânând în proprietatea locatorului pe toată durata contractului.
2. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing operaţional:
Anul 1, 2, 3: se repetă înregistrările a), b) şi c) astfel:
a) Se primeşte factura de chirie (rata de leasing) de la locator, aşa cum a fost calculată anterior:
-Rată leasing = 9.000 lei/an

-TVA deductibila = 19%9.000 = 1.710 lei
Total factură = 10.710 lei/an
Rata de leasing se va înregistra ca o cheltuială din exploatare, respectiv o cheltuială cu chirii

prin contul 612:
401 P+C % = 401 10.710
612 A+D 612 9.000 (:12 luni)
4426 A+D 4426 1.710
Pe durata contractului se vor plăti rate totale în valoare de: 9.0003=27.000 lei (contravaloarea
ratelor de leasing fără TVA).
b) Se achită prin cont locatorului contravaloarea facturii, cu ordin de plată:
401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 10.710 (:12 luni)
c) Se creditează în partidă simplă contul 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” după
plata fiecărei facturi, cu valoarea ratei de leasing fără TVA:
8036 (C) = 9.000 (:12 luni)
După 3 ani, la expirarea contractului de leasing operaţional, contul 8036 se soldează.

3.La expirarea contractului de leasing se restituie locatorului mijlocul de transport fără a efectua
nici o înregistrare, deoarece bunul a fost în toată această perioadă în proprietatea locatorului,
care i-a si inregistrat amortizarea

CURS nr.3/19.10.2021
2. Leasingul financiar
Contractul de leasing financiar îndeplineşte cel puţin una dintre condiţiile:
-Riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului
sunt transferate utilizatorului în momentul la care contractul de leasing produce efecte (din
momentul predării bunului).
-Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce
face obiectul leasingului, către utilizator, la momentul expirării contractului.
-Perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului
care face obiectul leasingului, prin urmare, perioada de leasing include orice perioadă
pentru care contractul de leasing poate fi prelungit.
-Valoarea totală a ratelor de leasing, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a
bunului (Vi).
Din punct de vedere contabil, leasingul financiar reprezintă o cumpărare de mijloace fixe,
finanţată printr-un împrumut pe termen mediu sau lung. Sub aspect economic, utilizatorul
achiziţionează un bun pe care îl va finanţa pe seama cheltuielilor din exploatare, evitând
imobilizarea de resurse financiare pe termen lung.
Pe toată durata contractului de leasing financiar, locatarul este tratat din punct de vedere fiscal
ca proprietar al mijlocului fix, înregistrând în contabilitatea proprie amortizarea pe seama
cheltuielilor din exploatare.
La expirarea contractului, locatarul devine obligatoriu proprietarul mijlocului fix printr-o clauză
prevăzută în mod expres.
Valoarea bunului predat în regim de leasing financiar se înregistrează astfel:
-la locator – ca o creanţă imobilizată ce urmează a fi încasată eşalonat pe durata

contractului.
-la locatar – ca un împrumut pe termen mediu şi lung ce urmează a fi plătit eşalonat pe
durata contractului.
La ambele firme se evidenţiază in partida simpla, prin conturile din clasa 8, sumele totale de
încasat, respectiv de plătit (inclusiv dobanzile).
Inainte de predarea bunului catre locatar, locatorul factureaza acestuia un avans, conform
procentului prevazut in contract. Pe durata contractului, locatorul facturează locatarului rata de
leasing ce cuprinde cota-parte din valoarea de intrare a bunului, numita rata de capital, şi
dobânda de leasing stabilită prin contract.
Ratele de leasing se calculeaza prin metoda anuitatilor si se facturează conform graficelor

prevăzute prin contract, pentru perioada cuprinsă între data începerii contractului şi data la care
e formulată opţiunea de cumpărare.
Privită ca operaţiune economică, rata de leasing este considerată o prestare de servicii atât
pentru locator, cât şi pentru locatar.
Valoarea totală a ratelor de leasing (mai mare sau egală cu Vi) se înregistrează în partidă
simplă, debitând conturile 8039 „Alte valori în afara bilanţului” la locator şi respectiv 8036
„Redevenţe locaţii de gestiune şi chirii” si 8051 „Dobanzi de platit”,la locatar.
La expirarea contractului de leasing financiar, locatorul facturează locatarului mijlocul fix la

valoare reziduală. Valoarea reziduală reprezintă valoarea la care, după achitarea de către
utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract, se face transferul dreptului de
proprietate asupra bunului către utilizator. Ea este stabilită de către părţile contractante.
Această operaţiune reprezintă pentru locator o livrare de bunuri, iar pentru locatar o achiziţie,
deoarece la sfârşitul perioadei de leasing, finanţatorul transferă dreptul de proprietate asupra
bunului, la solicitarea locatarului.
În momentul în care se formulează opţiunea de cumpărare a bunului utilizat în regim de leasing,

se consideră contractul de leasing încheiat.
Din punct de vedere fiscal, dreptul de deducere a TVA la locator cu ocazia achiziţiei bunului
de la furnizor, este acelaşi ca în cazul leasingului operaţional: nelimitat, dacă bunul este
destinat a fi predat în regim de leasing catre utilizatori şi limitat, dacă bunul este folosit în alte
scopuri.
Dreptul de deducere a TVA în cazul locatarului se referă la:
-TVA aferent avansului facturat de locator
-TVA aferent ratei de leasing, facturate de locator, compusă din: rată de capital, dobândă,
eventuale diferenţe de curs valutar calculate între data negocierii preţurilor şi data emiterii
facturilor, costuri de asigurare, comisioane de derulare a contractului etc.
-TVA aferent combustibilului aprovizionat, necesar pentru funcţionarea mijlocului de transport ce
face obiectul leasingului.
-TVA aferent valorii reziduale facturată de locator.
Pentru a evita riscul transformării unui contract de leasing, din contract de prestări servicii într-
un contract de livrare de bunuri, locatarul nu poate formula opţiunea de cumpărare a bunului
utilizat mai devreme de 12 luni de la data începerii contractului de leasing.
Exemplu: O societate de leasing cumpără cu factură de la furnizorul intern un utilaj la cost
achiziţie de 24.000 lei, TVA deductibil 19%. Utilajul este amortizabil linear în D=3 ani.
Societatea de leasing predă utilajul unui utilizator, în baza unui contract de leasing financiar ce
cuprinde următoarele elemente:
 Valoare utilaj = 24.000 lei.

 Durata de amortizare = 3 ani.
 Avans = 15% din valoarea utilajului = 15%  24.000 = 3.600 lei.
 Valoarea totală a ratelor de leasing = 25.200 lei (mai mare sau egală decât Vi).
 Valoare rate de capital = 18.000 lei (cote părţi din Vi).
 Durată contract = 3 ani (mai mare decât 80% din D).
 Rata dobânzii = 20% pe an.
 Achitarea se face în rate de leasing, pe baza unui grafic de rambursare, fiind calculate prin
anuităţi variabile.
La expirarea contractului de leasing, utilizatorul beneficiază de opţiunea de cumpărare,
transferul fiind făcut la o valoare reziduală convenită între părţi de 2.400 lei.
Înregistrările în contabilitatea celor două societăţi sunt următoarele:
I. În contabilitatea locatorului:
1. Cumpărarea utilajului cu factură de la furnizorul intern la cost achiziţie 24.000 lei, TVA
deductibil 19%:
404 P+C % = 404 28.560
2131 A+D 2131 24.000 (Vi)
4426 A+D 4426 4.560
2. Plata datoriei prin cont cu ordin de plată către furnizorul intern:
404 P-D
5121 A-C 404 = 5121 28.560
3. Facturarea avansului de 3.600 lei catre locatar, TVA colectat 19%:
4111 A+D 4111 = % 4.284
419 P+C 419 3.600
4427 P+C 4427 684
4. Încasarea creantei prin cont, cu ordin de plată:
5121 A+D 5121 = 4111 4.284
4111 A-C
5. Predarea utilajului către locatar în regim de leasing financiar se va înregistra la V i, ca o
creanţă imobilizată, utilajul fiind scos din patrimoniu:
2131 A-C
2675 A+D 2675 = 2131 24.000
Obs.: Vi = Avans 3.600+Total rate de capital 18.000+Valoare reziduala 2.400=24.000

lei
6. Întocmirea graficului de rambursare ce cuprinde ratele de leasing, ştiind că valoarea ratelor
de capital C= 18.000 lei, D=3 ani şi d=20% pe an, prin anuităţi variabile. Avem rata capitalului
constantă, reprezentând cote-părţi din Vi:
C 18 .000 lei
Rc = = =6 . 000 lei/an
n 3 ani
Dobândă Valoare
Împrumut de Av (ratele de Rc (ratele de
Ani rămasă de
rambursat leasing) capital) 20% rambursat
1 18.000 9.600 6.000 3.600 12.000
2 12.000 8.400 6.000 2.400 6.000
3 6.000 7.200 6.000 1.200 -
Total X 25.200 18.000 7.200 X
7. Înregistrarea sumei totale de încasat, debitând în partidă simplă contul 8039 „Alte valori în
afara bilanţului”, reprezentând valoarea totală de încasat fără TVA : V i 24.000 + Total dobanda
7.200 = 31.200 lei
8039 (D) = 31.200
8. Diminuarea creantei imobilizate cu avansul incasat (inchiderea contului 419):
419 P-D
2675 A-C 419 = 2675 3.600
9.Credităm în partidă simplă contul 8039 cu valoarea avansului încasat:
8039(C) = 3.600
10.Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing vor fi:
Anul 1:
a) Facturăm locatarului rata de leasing (A v1), cuprinzând rata de capital (cota parte din V i) +
dobânda aferentă, împreună cu TVA colectata 19%.
4111 A+D 4111 = % 11.424
2675 A-C 2675 6.000
766 P+C 766 3.600
4427 P+C 4427 1.824
b). Încasăm de la locatar contravaloarea facturii, prin cont:
5121 A+D
4111 A-C 5121 = 4111 11.424
c). Credităm în partidă simplă contul 8039 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru primul
an:
8039 (C) = 9.600 (Av1)
Anul 2:
dobânda aferentă, împreună cu TVA colectat 19%.
4111 = % 9.996
2675 6.000
766 2.400
4427 1.596
b) Încasăm de la locatar contravaloarea facturii prin cont:
5121 = 4111 9.996
c). Credităm în partidă simplă contul 8039 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru al
doilea an:
8039 (C) = 8.400 (Av2)
Anul 3:
dobânda aferentă, împreună cu TVA colectat 19%.
4111 = % 8.568
2675 6.000
766 1.200
4427 1.368
b) Încasăm de la locatar contravaloarea facturii prin cont:

5121 = 4111 8.568
c). Credităm în partidă simplă contul 8039 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru al
treilea an:
8039 (C) = 7.200 (Av3)
13. La expirarea contractului de leasing se facturează locatarului utilajul la valoarea reziduală

prevăzută în contract prin acordul părţilor, de 2.400 lei, împreună cu TVA colectat 19%, dreptul
de proprietate fiind transferat asupra locatarului:
4111 A+D 4111 = % 2.856
2675 A-C 2675 2.400
4427 P+C 4427 456
14. Încasarea de la locatar a contravalorii facturii prin cont:
5121 = 4111 2.856
15. Creditarea contului 8039 în partidă simplă cu valoarea reziduală încasată (fără TVA):
8039 (C) = 2.400
Contul 8039 se soldează, la fel şi contul de creanţe imobilizate 2675.
II. În contabilitatea locatarului
1. Primirea facturii de avans de la locator in valoare de 3.600 lei, TVA deductibila 19%:
404 P+C % = 404 4.284
409 A+D 409 3.600
4426 A+D 4426 684
2. Plata facturii de avans către locator, prin cont cu ordin de plata:
404 P-D
5121 A-C 404 = 5121 4.284
3. Primirea utilajului de la locator în regim de leasing financiar se va înregistra la V i, ca o datorie

pe termen lung, utilajul intrând în patrimoniu:
2131 A+D
167 P+C 2131 = 167 24.000 (avans 3.600 lei + total

rate de capital 18.000 lei +
valoare reziduală 2.400 lei)
Totodată, se primeşte şi graficul de rambursare.

4. Înregistrarea sumei totale de plata, formata din: Valoarea de intrare a utilajului V i 24.000
(debit 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”) + Total dobanda 7.200 (debit 8051
„Dobanzi de platit”) = 31.200 lei
8036 (D) = 24.000
8051 (D) = 7.200
5. Diminuarea datoriei pe termen lung cu valoarea avansului plătit (inchidem contul 409):
167 P-D
409 A-C 167 = 409 3.600
6. Creditarea contului 8036 cu avansul plătit:
8036 (C) = 3.600
7. Înregistrările anuale pe durata contractului de leasing vor fi:
Anul 1:
a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (A v1), cuprinzând rata de capital (cota
parte din Vi) + dobânda aferentă, împreună cu TVA deductibil 19%:
404 P+C % = 404 11.424
167 P-D 167 6.000
666 A+D 666 3.600
4426 A+D 4426 1.824
b) Plătim locatorului contravaloarea facturii prin cont:
404 = 5121 11.424
c) Credităm în partidă simplă contul 8036, cu rata de capital plătită (fără TVA) si contul 8051 cu
dobanda platita pentru primul an:
8036 (C) = 6.000
8051 (C) = 3.600
d) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului, aferenta anului 1, calculată în funcţie de:

Vi=24.000 lei şi D=3 ani.
V i 24 . 000 lei
Al= = =8. 000 lei /an
Rezultă D 3 ani
6811 A+D 6811 = 2813 8.000 (:12)
2813 P+C
Anul 2
parte din Vi)+ dobânda aferentă, împreună cu TVA deductibil 19%:
% = 404 9.996
167 6.000
666 2.400
4426 1.596
404 = 5121 9.996
dobanda platita pentru anul 2:
8036 (C) = 6.000
8051 (C) = 2.400
d) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului, aferenta anului 2.
6811 = 2813 8.000 (:12 luni)
Anul 3
parte din Vi)+ dobânda aferentă, împreună cu TVA deductibil 19%:
% = 404 8.568
167 6.000
666 1.200
4426 1.368
404 = 5121 8.568
dobanda platita pentru anul 3:
8036 (C) = 6.000
8051 (C) = 1.200
d) Înregistrăm amortizarea lineară a utilajului, aferenta anului 3.

6811 = 2813 8.000 (:12 luni)
9. La expirarea contractului de leasing se primeşte de la locator factura pentru valoarea

reziduală convenită de 2.400 lei, TVA deductibil 19%, dreptul de proprietate fiind transferat
asupra locatarului:
404 P+C % = 404 2.856
167 P-D 167 2.400
4426 A+D 4426 456
10. Plata către locator a contravalorii facturii prin cont:
404 = 5121 2.856
11. Creditarea contului 8036 în partidă simpla, cu valoarea reziduală plătită (fără TVA):
8036 (C) = 2.400
Conturile 8036 si 8051 se soldează, la fel şi contul de datorii pe termen lung 167.
Obs.: În exemplu prezentat, contractul de leasing financiar a fost încheiat între un locator şi un
locatar cu sediul în România. Dacă locatorul nu este din Romania, se ţine cont de diferenţele de
curs valutar, atât la plata ratelor, cât şi la sfârşitul fiecărui an, pentru datoria neachitată.

CURS nr.4/26.10.2021
CAP.IV IMPRUMUTURILE PE TERMEN LUNG SI

CREANTELE IMOBILIZATE IN DEVIZE
Imprumuturile pe termen lung in devize si creantele imobilizate in devize presupun inregistrari specifice,
datorate fluctuatiilor de curs valutar.
Aceste inregistrari se efectueaza atat in momentul platilor respectiv incasarilor, cat si la sfarsitul fiecarui
exercitiu financiar si se concretizeaza in venituri si cheltuieli din diferente de curs valutar, in functie de
situatia favorabila sau nefavorabila.
I.IMPRUMUTURILE PE TERMEN LUNG IN DEVIZE

Cele mai uzuale imprumuturi in devize sunt creditele bancare pe termen mediu si lung.
Acestea au termen de rambursare intre 2 si 5 ani, sau peste 5 ani si sunt purtatoare de dobanda.
Din punctul de vedere al firmei care primeste creditul, ele intra in categoria capitalurilor imprumutate.
In momentul primirii creditului, valoarea acestuia se calculeaza si se inregistreaza la cursul valutar de la

data primirii, numit curs initial (ci).
Planul de rambursare se intocmeste in devize, fiind calculat prin metoda anuitatilor constante sau
variabile.
Dobanda datorata bancii se inregistreaza pe cheltuieli la cursul valutar din ziua platii (c p) si se achita la
acelasi curs.
Pentru plata ratei se procedeaza astfel:
-In primul an de rambursare, se compara cursul la plata (c p) cu cursul initial (ci), astfel:
- daca cursul a crescut (c p > ci), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
- daca cursul a scazut (c p < ci), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
-Incepand cu al doilea an, se compara de fiecare data cursul la plata (c p) cu cursul oficial BNR la 31 dec.al
anului precedent (co), astfel:
- daca cursul a crescut (c p > co), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
- daca cursul a scazut (c p < co), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
Pentru valoarea ramasa de rambursat, la sfarsitul exercitiului financiar se procedeaza astfel:
-In primul an de rambursare, se compara cursul oficial la 31 dec. (c 0) cu cursul initial (ci), astfel:
- daca cursul a crescut (c o > ci), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
- daca cursul a scazut (co < ci), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
-Incepand cu al doilea an, se compara de fiecare data cursul oficial la 31 dec.al anului respectiv(c on) cu
cursul oficial BNR la 31 dec.al anului precedent (c o(n-1)), astfel:
- daca cursul a crescut (c on > co(n-1)), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
- daca cursul a scazut (c on < co(n-1)), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
Exemplu:
Se incaseaza prin contul in devize un credit bancar de 4.000 $, la cursul de 4 lei/$. Rata dobanzii este de
10% pe an, termenul de rambursare este de 4 ani, iar rambursarea se face prin anuitati variabile.
Cursurile valutare in cei 4 ani de rambursare au fost urmatoarele:
An 1: cp1 = 4,2 lei/$; co1 = 4,1 lei/$
An 2: cp2 = 4,0 lei/$; co2 = 4,3 lei/$
An 3: cp3 = 4,3 lei/$; co3 = 4,0 lei/$

An 4: cp4 = 3,9 lei/$ -
1.Se inregistreaza primirea creditului la curs initial:
5124 A+D
1621 P+C 5124 = 1621 16.000 (4.000 $ * 4 lei/$)
2.Se intocmeste planul de rambursare in devize, prin metoda anuitatilor variabile (rata constanta si
dobanda descrescatoare):
Calculam rata imprumutului constanta: Rc = C/n = 4.000 $/ 4 ani = 1.000 $ / an
Dobândă Valoare
Împrumut de
Ani Av Rc rămasă de
rambursat 10% rambursat
1 4.000 1.400 1.000 400 3.000
2 3.000 1.300 1.000 300 2.000
3 2.000 1.200 1.000 200 1.000
4 1.000 1.100 1.000 100 X
TOTAL X 5.000 4.000 1.000
An 1: Avem cp1 = 4,2 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$
-calculam dobanda datorata bancii pentru anul 1 si o inregistram pe cheltuieli la cursul platii:
D1 = 400 $ * 4,2 lei/$ = 1.680 lei
666 A+D
1682 P+C 666 = 1682 1.680
-platim dobanda din contul in devize, la acelasi curs:
1682 P-D
5124 A-C 1682 = 5124 1.680
-platim rata imprumutului, R1 = 1.000 $, stiind ca: cp = 4,2 lei/$ si ci = 4,0 lei/$ →cheltuieli din diferente
de curs valutar, deoarece platim la un curs mai mare.
5124 A-C % = 5124 4.200 (1.000 $ * 4,2 lei/$)
1621 P-D 1621 4.000 (1.000 $ * 4,0 lei/$)
665 A+D 665 200 (1.000 $ * 0,2 lei/$)
-la 31 dec., avem valoare ramasa de rambursat de 3.000 $, stiind ca: c o1 = 4,1 lei/$ si ci = 4,0 lei/$
→cheltuieli din diferente de curs valutar, deoarece cursul a crescut, majorand datoria ramasa de plata.
1621 P+C
665 A+D 665 = 1621 300 (3.000 $ * 0,1 lei/$)
An 2: Avem cp2= 4,0 lei/$ si co2 = 4,3 lei/$
D2 = 300 $ * 4,0 lei/$ = 1.200 lei
666 A+D
1682 P+C 666 = 1682 1.200
1682 P-D
5124 A-C 1682 = 5124 1.200
-platim rata imprumutului, R2 = 1.000 $, stiind ca: cp2 = 4,0 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$ →venit din diferente de
curs valutar, deoarece platim la un curs mai mic.
Obs.: Comparatia se face cu co1, deoarece valoarea ramasa de rambursat a fost actualizata anterior la
acest curs.
5124 A-C 1621 = % 4.100 (1.000 $ * 4,1 lei/$)
1621 P-D 5124 4.000 (1.000 $ * 4,0 lei/$)
765 P+C 765 100 (1.000 $ * 0,1 lei/$)
-la 31 dec., avem valoare ramasa de rambursat de 2.000 $, stiind ca: c o2 = 4,3 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$
→cheltuieli din diferente de curs valutar, deoarece cursul a crescut, majorand datoria ramasa de plata.
1621 P+C
665 A+D 665 = 1621 400 (2.000 $ * 0,2 lei/$)
An 3: Avem cp3= 4,3 lei/$ si co3 = 4,3 lei/$
-calculam dobanda datorata bancii pentru anul 3 si o inregistram pe cheltuieli, la cursul platii:
D3 = 200 $ * 4,3 lei/$ = 860 lei
666 A+D
1682 P+C 666 = 1682 860
1682 P-D
5124 A-C 1682 = 5124 860

-platim rata imprumutului, R3 = 1.000 $, stiind ca: c p3 = 4,3 lei/$ si co2 = 4,3 lei/$ →nu avem diferente de
curs valutar, deoarece platim la acelasi curs.
acest curs.
5124 A-C
1621 P-D 1621 = 5124 4.300 (1.000 $ * 4,3 lei/$)
-la 31 dec., avem valoare ramasa de rambursat de 1.000 $, stiind ca: c o3 = 4,0 lei/$ si co2 = 4,3 lei/$
→venituri din diferente de curs valutar, deoarece cursul a scazut, diminuand datoria ramasa de plata.
1621 P-D
765 P+C 1621 = 765 300 (1.000 $ * 0,3 lei/$)
An 4: Avem cp4= 3,9 lei/$
D4 = 100 $ * 3,9 lei/$ = 390 lei
666 A+D
1682 P+C 666 = 1682 390
1682 P-D
5124 A-C 1682 = 5124 390
-platim rata imprumutului, R4 = 1.000 $, stiind ca: cp4 = 3,9 lei/$ si co3 = 4,0 lei/$ →venit din diferente de
curs valutar, deoarece platim la un curs mai mic.
acest curs.
5124 A-C 1621 = % 4.000 (1.000 $ * 4,0 lei/$)
1621 P-D 5124 3.900 (1.000 $ * 3,9 lei/$)
765 P+C 765 100 (1.000 $ * 0,1 lei/$)
-la 31 dec., avem valoare ramasa de rambursat 0, prin urmare nu efectuam nicio inregistrare (din acest
motiv, nici nu am mentionat cat este cursul oficial la sfarsitul anului 4).
II. CREANTELE IMOBILIZATE IN DEVIZE

Cele mai uzuale creante imobilizate in devize sunt imprumuturile acordate de firma, altor firme, pe
termen mediu si lung.
Acestea au termen de incasare intre 2 si 5 ani, sau peste 5 ani si sunt purtatoare de dobanda.
Din punctul de vedere al firmei care acorda imprumutul, ele intra in categoria imobilizarilor financiare.
In momentul acordarii imprumutului, valoarea creantei imobilizate se calculeaza si se inregistreaza la

cursul valutar de la data acordarii, numit curs initial (c i).
Planul de incasare se intocmeste in devize, fiind calculat prin metoda anuitatilor constante sau variabile.
Dobanda de incasat se inregistreaza ca venit, la cursul valutar din ziua incasarii (c inc) si se incaseaza la
acelasi curs.
Pentru incasarea ratei, se procedeaza astfel:
-In primul an de incasare, se compara cursul la incasare (c inc) cu cursul initial (ci), astfel:
- daca cursul a crescut (c inc > ci), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
- daca cursul a scazut (c inc < ci), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
-Incepand cu al doilea an, se compara de fiecare data cursul la incasare (c inc) cu cursul oficial BNR la 31
dec.al anului precedent (co), astfel:
- daca cursul a crescut (c inc> co), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
- daca cursul a scazut (c inc < co), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
Pentru valoarea ramasa de incasat, la sfarsitul exercitiului financiar se procedeaza astfel:
-In primul an de incasare, se compara cursul oficial la 31 dec. (c 0) cu cursul initial (ci), astfel:
- daca cursul a crescut (c o > ci), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
- daca cursul a scazut (c o < ci), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
-Incepand cu al doilea an, se compara de fiecare data cursul oficial la 31 dec.al anului respectiv(c on) cu
cursul oficial BNR la 31 dec.al anului precedent (c o(n-1)), astfel:
- daca cursul a crescut (c on > co(n-1)), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
- daca cursul a scazut (c on < co(n-1)), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
Exemplu:
Se acorda unei alte firme, prin contul in devize, un imprumut de 4.000 $, la cursul de 4,0 lei/$. Rata
dobanzii este de 10% pe an, termenul de incasare este de 4 ani, iar incasarea se face prin anuitati
variabile.
Cursurile valutare in cei 4 ani de incasare au fost urmatoarele:
An 1: cinc1 = 4,2 lei/$; co1 = 4,1 lei/$
An 2: cinc2 = 4,0 lei/$; co2 = 4,3 lei/$
An 3: cinc3 = 4,3 lei/$; co3 = 4,0 lei/$

An 4: cinc4 = 3,9 lei/$
1.Se inregistreaza acordarea imprumutului la curs initial:
5124 A-C
2671 A+D 2671 = 5124 16.000 (4.000 $ * 4,0 lei/$ )
2.Se intocmeste planul de incasare in devize, prin metoda anuitatilor variabile (rata constanta si
dobanda descrescatoare):
Calculam rata imprumutului constanta: Rc = C/n = 4.000 $/ 4 ani = 1.000 $ / an
Dobândă Valoare
Creanta de
Ani Av Rc rămasă de
incasat 10% incasat
1 4.000 1.400 1.000 400 3.000
2 3.000 1.300 1.000 300 2.000
3 2.000 1.200 1.000 200 1.000
4 1.000 1.100 1.000 100 X
TOTAL X 5.000 4.000 1.000
An 1: Avem cinc1= 4,2 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$
-calculam dobanda de incasat pentru anul 1 si o inregistram ca venit, la cursul incasarii:
D1 = 400 $ * 4,2 lei/$ = 1.680 lei
2672 A+D
766 P+C 2672 = 766 1.680
-incasam dobanda prin contul in devize, la acelasi curs:
2672 A-C
5124 A+D 5124 = 2672 1.680
-incasam rata imprumutului, R1 = 1.000 $, stiind ca: cinc1 = 4,2 lei/$ si ci = 4,0 lei/$ →venit din diferente de
curs valutar, deoarece incasam la un curs mai mare.
5124 A+D 5124 = % 4.200 (1.000 $ * 4,2 lei/$)
2671 A-C 2671 4.000 (1.000 $ * 4,0 lei/$)
765 P+C 765 200 (1.000 $ * 0,2 lei/$)

-la 31 dec., avem valoare ramasa de incasat de 3.000 $, stiind ca: c o1 = 4,1 lei/$ si c i = 4,0 lei/$ →venituri
din diferente de curs valutar, deoarece cursul a crescut, majorand creanta de incasat.
2671 A+D
765 P+C 2671 = 765 300 (3.000 $ * 0,1 lei/$)
D2 = 300 $ * 4,0 lei/$ = 1.200 lei
2672 A+D
766 P+C 2672 = 766 1.200
2672 A-C
5124 A+D 5124 = 2672 1.200
-incasam rata imprumutului, R2 = 1.000 $, stiind ca: cinc2 = 4,0 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$ →cheltuieli din
diferente de curs valutar, deoarece incasam la un curs mai mic.
Obs.: Comparatia se face cu co1, deoarece valoarea ramasa de incasat a fost actualizata anterior la acest
curs.
5124 A+D % = 2671 4.100 (1.000 $ * 4,1 lei/$)
2671 A-C 5124 4.000 (1.000 $ * 4,0 lei/$)
665 A+D 665 100 (1.000 $ * 0,1 lei/$)
-la 31 dec., avem valoare ramasa de incasat de 2.000 $, stiind ca: c o2 = 4,3 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$ →venituri
din diferente de curs valutar, deoarece cursul a crescut, majorand creanta de incasat.
2671 A+D
765 P+C 2671 = 765 400 (2.000 $ * 0,2 lei/$)
D3 = 200 $ * 4,3 lei/$ = 860 lei
2672 A+D
766 P+C 2672 = 766 860

2672 A-C
5124 A+D 5124 = 2672 860
-incasam rata imprumutului, R3 = 1.000 $, stiind ca: cinc3 = 4,3 lei/$ si co2 = 4,3 lei/$ →nu avem diferente
de curs valutar, deoarece incasam la acelasi curs.
curs.
5124 A+D
2671 A-C 5124 = 2671 4.300 (1.000 $ * 4,3 lei/$)
-la 31 dec., avem valoare ramasa de incasat de 1.000 $, stiind ca: c o3 = 4,0 lei/$ si co2 = 4,3 lei/$
→cheltuieli din diferente de curs valutar, deoarece cursul a scazut, diminuand creanta ramasa de
incasat.
2671 A-C
665 A+D 665 = 2671 300 (1.000 $ * 0,3 lei/$)
An 4: Avem cinc4= 3,9 lei/$
D4 = 100 $ * 3,9 lei/$ = 390 lei
2672 A+D
766 P+C 2672 = 766 390
2672 A-C
5124 A+D 5124 = 2672 390
-incasam rata imprumutului, R4 = 1.000 $, stiind ca: cinc4 = 3,9 lei/$ si co3 = 4,0 lei/$ →cheltuieli din
diferente de curs valutar, deoarece incasam la un curs mai mic.
curs.
5124 A+D % = 2671 4.000 (1.000 $ * 4,0 lei/$)
2671 A-C 5124 3.900 (1.000 $ * 3,9 lei/$)
665 A+D 665 100 (1.000 $ * 0,1 lei/$)
-la 31 dec., avem valoare ramasa de incasat 0, prin urmare nu efectuam nicio inregistrare (din acest
motiv nici nu am mentionat cat este cursul oficial la sfarsitul anului 4).
CURS nr.5/02.11.2021
CAP.V METODE DE CONTABILITATE, EVALUARE SI GESTIUNE A

STOCURILOR
Stocurile sunt active circulante materiale care se pot gestiona si contabiliza prin 2 metode:
-metoda inventarului permanent
-metoda inventarului intermitent
Fiecare dintre cele doua metode de contabilitate, utilizeaza metode specifice de evaluare a stocurilor.
I. Metoda inventarului permanent
Este cea mai utilizata in cadrul firmelor, fiind obligatorie in firmele mari.
Regulile de aplicare a acestei metode sunt:
1) Soldul iniţial al conturilor de stocuri este soldul final al perioadei precedente.
2) Intrările de stocuri din timpul perioadei se înregistrează pe debitul conturilor de stocuri,
evaluate la: cost achiziţie, cost producţie, preţ standard sau preţ factură, după caz.
3) Ieşirile de stocuri din timpul perioadei se înregistrează pe creditul conturilor de stocuri,
evaluate prin metodele: CMP, FIFO, LIFO, preţ standard/preţ factură.
4) Soldul final al conturilor de stocuri se obţine la sfârşitul perioadei, conform relaţiei: S f = Si +I
– E (sold iniţial + intrări – ieşiri)
În condiţiile aplicării inventarului permanent, se poate organiza evidenţa analitică a stocurilor,

prin trei procedee:
a) Procedeul operativ – contabil (pe solduri) – conform căruia – la depozit se ţine evidenţa
cantitativă a stocurilor pe categorii, cu ajutorul fişelor de magazie (ce cuprind: stoc iniţial, cantităţi
intrate, cantităţi ieşite şi stoc final), iar la compartimentul contabilitate, se ţine evidenţa valorică cu
ajutorul fişelor de cont pentru operaţii diverse (ce cuprind: sold iniţial, valoare intrări, valoare ieşiri, sold
final).
Lunar se realizează verificarea concordanţei dintre cele două evidenţe astfel:
 se evaluează stocurile din fişele de magazie (cantităţi ¿ costuri unitare) şi se transcriu într-un
registru al stocurilor, ce cuprinde: sold iniţial, valoare intrări, valoare ieşiri şi sold final;
 datele din registrul stocurilor se punctează (compară) cu soldurile din fişele valorice de la
compartimentul contabilitate.
b) Procedeul cantitativ – valoric – conform căruia, la depozit se ţine evidenţa cantitativă pe fişe
de magazie (stoc iniţial, cantităţi intrate, cantităţi ieşite şi stoc final), iar la compartimentul contabilitate,
se ţine evidenţa cantitativ – valorică pe fişe de cont analitic pentru valori materiale (stoc şi sold iniţial,
cantităţi şi valori intrate, cantităţi şi valori ieşite, stoc şi sold final).
Lunar, se realizează verificarea concordanţei dintre cele două evidenţe astfel:
 se punctează cantităţile din fişele de magazie cu cantităţile din fişele cantitativ-valorice;
 se evalueaza cantitatile din fisele de magazie (cantităţi ¿ costuri unitare) si se compara cu
valorile din fisele de cont analitic pentru valori materiale.
c) Procedeul global-valoric - conform căruia, atât la depozit, cât şi la compartimentul

contabilitate, se ţine evidenţa valorică, prin intermediul fişelor de cont pentru operaţii diverse (sold
iniţial, valoare intrări, valoare ieşiri şi sold final).
Lunar , se realizează verificarea concordanţei dintre cele două evidenţe, prin punctajul soldurilor
din fişele valorice.
Observatie: La sfârşitul exerciţiului financiar, soldurile debitoare ale conturilor de stocuri se compară
cu stocurile faptice stabilite prin inventar, evaluate la preţ de înregistrare. Dacă există diferenţe, se
regularizează plusurile/minusurile de inventar, aducând stocurile la valoarea lor reală, astfel:
 plusurile cantitative se înregistrează ca intrări în gestiune pe seama veniturilor din
exploatare (sau prin diminuarea cheltuielilor aferente stocurilor);
 minusurile cantitative se înregistrează ca ieşiri din gestiune pe seama cheltuielilor din
exploatare şi să se impută vinovatului, realizând un venit, la un preţ de imputaţie mai mare decât cel de
înregistrare (de regulă, la preţul de vânzare).
In cadrul metodei inventarului permanent, se pot utiliza toate tipurile de evaluari:
-evaluare la cost efectiv (de achizitie pentru stocurile cumparate, respectiv de productie pentru stocurile
fabricate).
-evaluare la pret standard
-evaluare la pret de factura
-evaluare la pret de vanzare cu ridicata (la depozite) si la pret de vanzare cu amanuntul (la magazine)- in
cazul marfurilor, care reprezinta o exceptie in categoria stocurilor, din punctul de vedere al evaluarii.
Inregistrarile contabile difera in functie de natura stocurilor – cumparate sau fabricate.
A. In cazul stocurilor cumparate (materii prime, materiale, obiecte de inventar, active biologice de
natura stocurilor, ambalaje)
Pentru aceste tipuri de stocuri, evaluarea se poate face la: cost de achizitie, pret standard si pret de
factura.
a). Evaluarea la cost de achizitie
Costul de achizitie reprezinta pretul de cumparare din factura primita de furnizor, inclusiv eventualele
cheltuieli de transport-aprovizionare facturate de acesta.
La iesirea stocurilor din gestiune, se aplica, la alegere, una dintre metodele: CMP, FIFO sau LIFO (studiate
in anul I).
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.materie prima, evaluate la c.a.= 2,0 lei/buc.
SiD 301 = 1.000 buc.*2,0 lei/buc = 2.000 lei
In timpul lunii, se cumpara cu factura de la furnizor, 3.000 buc. la pret de factura de 1,8
lei/buc., cheltuieli de transport-aprovizionare de 900 lei, TVA deductibila 19%.
Inregistram intrarea in gestiune la cost de achizitie.
Valoare intrare la cost de achizitie = 3.000 buc*1,8 lei/buc+900 = 6.300 lei
401 P+C % = 401 7.497
301 A+D 301 6.300 c.a. 1 = 6.300 lei/3.000 buc. = 2,1 lei/buc.
4426 A+D 4426 1.197
Se consuma in productie 3.500 buc. Pentru a calcula valoarea iesirii din gestiune la cost de
achizitie, folosim in exemplul nostru metoda FIFO:
Avem 3.500 buc.din care: 1.000 buc.*2,0 lei/buc.=2.000 lei
2.500 buc.*2,1 lei/buc.=5.250 lei
Valoare iesire =7.250 lei
601 A+D
301 A-C 601 = 301 7.250
Stoc la sfarsitul lunii = 1.000 buc.+3.000 buc.-3.500 buc.=500 buc.
Sfd 301 = 2.000 lei+6.300 lei-7.250 lei = 1.050 lei (500 buc.*2,1 lei/buc.)
b). Evaluarea la pret standard
Pretul standard este un pret fix (ales de firma in functie de media costurilor de achizitie din perioadele
anterioare), la care se evalueaza atat intrarile cat si iesirile din gestiune, prin contul de stocuri.
Separat, se inregistreaza diferentele de pret dintre pretul standard si costul de achizitie, atat pentru
intrarile, cat si pentru iesirile din gestiune.Conturile de diferente de pret sunt conturile de A: 308 pentru
materii prime, materiale si obiecte de inventar; 368 pentru activele biologice de natura stocurilor si 388
pentru ambalaje.
Diferentele de pret pot fi:
-favorabile,cand pretul standard > costul de achizitie (costul de achizitie se incadreaza in pretul
standard)- se inregistreaza in rosu (se scad din valoarea stocului);
-nefavorabile, cand pretul standard < costul de achizitie (costul de achizitie depaseste pretul standard)-
se inregistreaza in negru (se aduna la valoarea stocului).
In cazul intrarilor in gestiune, diferentele de pret se calculeaza comparand valoarea intrarii la pret
standard, cu valoarea intrarii la cost de achizitie, din factura furnizorului. Acestea se inregistreaza in
momentul intrarii in gestiune.
In cazul iesirilor din gestiune, diferentele de pret se calculeaza numai la sfarsitul lunii, cu ajutorul
coeficientului de repartizare k, conform relatiei:
K = (Valoare diferente de pret initiale+Valoare diferente de pret intrari) / (Valoare stoc initial la pret
standard+Valoare stocuri intrate la pret standard) = +/-, dupa cum la numarator avem sume in rosu
/negru.
Coeficientul k se aplica asupra valorii stocurilor iesite din gestiune la pret standard. Rezulta astfel
valoarea diferentelor de pret aferente iesirilor din gestiune.
Prin evaluarea la pret standard, atat pentru stocul initial, pentru intrari, iesiri, cat si pentru stocul final,
se respecta urmatoarea corelatie:
Valoare la pret standard +/- Diferente de pret = Valoare la cost de achizitie
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.materie prima, evaluate la pret standard= 3,0
lei/buc. Diferentele de pret aferente stocului initial sunt favorabile, in valoare de 1.000 lei.
SiD 308 = 1.000 lei → Rezulta c.a. = 3.000 + 1.000 = 2.000 lei
Inregistram intrarea in gestiune la pretul standard de 3 lei/buc., impreuna cu diferentele de pret

aferente:
Valoare intrare la pret standard = 3.000 buc. * 3 lei/buc. = 9.000 lei
Diferente de pret aferente intrarilor in gestiune = 2.700 lei (favorabile, deoarece

valoarea la pret standard > valoarea la cost de achizitie).
401 P+C % = 401 7.497
301 A+D 301 9.000
308 A+D 308 2.700
4426 A+D 4426 1.197 [ 19%*(9.000+2.700)]
Se consuma in productie 3.500 buc. Inregistram iesirea din gestiune la pretul standard de 3
lei/buc.: 3.500 buc.*3 lei/buc. = 10.500 lei
601 A+D
301 A-C 601 = 301 10.500

La sfarsitul lunii, calculam coeficientul de repartizare k = (S iD308 + RD308) / (SiD301 + RD301) =
(1.000 + 2.700) / (3.000 + 9.000) = - 0,3083
Aplicam k asupra valorii iesirilor din gestiune: k*R C 301 = (- 0,3083) * 10.500 = 3.237 lei (valoarea
diferentelor de pret favorabile, aferente iesirilor din gestiune).
601 A+D
308 A-C 601 = 308 3.237
Sfd 301 = 3.000 lei+9.000 lei-10.500 lei = 1.500 lei (500 buc.*3 lei/buc.), la pret standard.
S fd 308 = 1.000 + 2.700 - 3.237 = 463 lei, diferentele de pret favorabile, aferente stocului ramas
la sfarsitul lunii.
Cele 2 solduri apar in balanta de verificare, intre ele existand urmatoarele corelatii:
- Valoare stoc la pret standard +/- Diferente de pret = Valoare stoc la cost de achizitie
1.500 + 463 = 1.037 lei (sau: 1.500 – 463 = 1.037).
- Diferente de pret / Valoare stoc la pret standard = ~ k
463 / 1.500 = - 0,3086 (~k)
c). Evaluarea la pret de factura
Pretul de factura este pretul facturat de furnizor, la care se evalueaza atat intrarile cat si iesirile din
gestiune, prin contul de stocuri.
Intrucat in cursul unei luni putem avea mai multe preturi de factura, pentru a calcula valoarea iesirilor,
aplica , la alegere, metodele: CMP, FIFO sau LIFO ( ca si in cazul evaluarii la cost de achizitie).
Separat, se inregistreaza prin conturile de diferente de pret, cheltuielile de transport-aprovizionare
aferente stocurilor atat pentru intrarile, cat si pentru iesirile din gestiune.Conturile de diferente de pret
sunt conturile de A: 308 pentru materii prime, materiale si obiecte de inventar; 368 pentru activele
biologice de natura stocurilor si 388 pentru ambalaje.
De aceasta data, sumele din conturile de diferente de pret sunt doar sume pozitive ( in negru), deoarece
cheltuielile de transport-aprovizionare nu pot fi negative.
In cazul intrarilor in gestiune, cheltuielile de transport-aprovizionare se preiau din factura furnizorului.
Acestea se inregistreaza in momentul intrarii in gestiune.
In cazul iesirilor din gestiune, cheltuielile de transport-aprovizionare se calculeaza numai la sfarsitul lunii,
cu ajutorul coeficientului de repartizare k, conform relatiei:
K = (Valoare cheltuieli de transport-aprovizionare initiale+Valoare cheltuieli de transport aprovizionare

intrari) / (Valoare stoc initial la pret de factura+Valoare stocuri intrate la pret de factura) = +, deoarece la
numarator avem doar sume in negru.
Coeficientul k se aplica asupra valorii stocurilor iesite din gestiune la pret de factura. Rezulta astfel
valoarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente iesirilor din gestiune.
Prin evaluarea la pret de factura, atat pentru stocul initial, pentru intrari, iesiri, cat si pentru stocul final,
Valoare la pret de factura+ Cheltuieli de transport-aprovizionare = Valoare la cost de achizitie
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.materie prima, evaluate la pret de factura= 1,6
lei/buc. Cheltuielile de transport-aprovizionare aferente stocului initial sunt in valoare de 400 lei.
SiD 308 = 400 lei → Rezulta c.a. = 1.600 + 400 = 2.000 lei
Inregistram intrarea in gestiune la pret de factura, impreuna cu cheltuielile de transport-aprovizionare

aferente:
Valoare intrare la pret de factura = 3.000 buc. * 1,8 lei/buc. = 5.400 lei
Cheltuieli de transport-aprovizionare = 900 lei
Valoare intrare la cost de achizitie = 6.300 lei
401 P+C % = 401 7.497
301 A+D 301 5.400
308 A+D 308 900
4426 A+D 4426 1.197 [ 19%*(5.400+ 900)]
Se consuma in productie 3.500 buc. Inregistram iesirea din gestiune la pret de factura, folosind
de aceasta data metoda LIFO:
Avem 3.500 buc.din care: 3.000 buc.*1,8 lei/buc.=5.400 lei
500 buc.*1,6 lei/buc.= 800 lei
Valoare iesire = 6.200 lei
601 A+D
301 A-C 601 = 301 6.200
La sfarsitul lunii, calculam coeficientul de repartizare k = (S iD308 + RD308) / (SiD301 + RD301) =

(400+ 900) / (1.600 + 5.400) = 0,1857
Aplicam k asupra valorii iesirilor din gestiune: k*R C 301 = 0,1857 * 6.200 = 1.151 lei (valoarea
cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente iesirilor din gestiune).
601 A+D
308 A-C 601 = 308 1.151

Sfd 301 = 1.600 lei+5.400 lei-6.200 lei = 800 lei (500 buc.*1,6 lei/buc.), la pret de factura.
Sfd 308 = 400 + 900 – 1.151 = 149 lei, cheltuielile de transport-aprovizionare aferente stocului
ramas la sfarsitul lunii.
Cele 2 solduri apar in balanta de verificare, intre ele existand urmatoarele corelatii:
- Valoare stoc la pret de factura + Cheltuieli de transport-aprovizionare = Valoare stoc la cost de

achizitie: 800 + 149 = 949 lei
- Cheltuieli de transport-aprovizionare / Valoare stoc la pret de factura = ~ k
149/ 800 = 0,1863 (~k)
In cazul marfurilor, se practica metodele de evaluare specifice acestor stocuri, in functie de modalitatea
de comercializare, astfel:
- La depozite – Evaluare la cost de achizitie, utilizand pentru iesirile din gestiune, metodele CMP, FIFO
sau LIFO
-Evaluare la pret de vanzare cu ridicata, caz in care pretul se compune din 2 elemente:
cost de achizitie + adaos comercial (cont 378 P).
Pentru a calcula adaosul iesirilor se determina coeficientul de repartizare k = (Adaos initial + Adaos
intrari) / (Valoare stoc initial la pret cu ridicata + Valoare stocuri intrate la pret cu ridicata). K se aplica
asupra veniturilor din vanzarea marfurilor: k*R c 707.
- La magazine - Evaluare la pret de vanzare cu amanuntul, caz in care pretul se compune din 3
elemente:
cost de achizitie + adaos comercial (cont 378 P) + TVA neexigibila (cont 4428 A/P).
Pentru a calcula adaosul iesirilor se determina coeficientul de repartizare k = (Adaos initial + Adaos
intrari) / [(Valoare stoc initial la pret cu amanuntul –TVA neexigibila) + (Valoare stocuri intrate la pret cu
amanuntul – TVA neexigibila)]. K se aplica asupra veniturilor din vanzarea marfurilor: k*R c 707.
Pentru a calcula TVA neexigibila aferenta iesirilor, aplicam cota recalculata de TVA asupra valorii
marfurilor vandute la pret de vanzare cu amanuntul: 19/119 * R c371.
Toate cele 3 metode de evaluare a marfurilor au fost studiate in anul I.
B. In cazul stocurilor fabricate (produse finite, semifabricate, produse reziduale, produse agricole)
Pentru aceste tipuri de stocuri, evaluarea se poate face la cost de productie si la pret standard.
a). Evaluarea la cost de productie

Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor directe si indirecte efectuate de firma pentru
fabricarea unui produs (cheltuielile directe se refera la cele identificabile pe produs, de genul materiilor
prime, materialelor, salariilor directe, iar cheltuielile indirecte se refera la cheltuielile care necesita
calcule de repartizare pe produs, de genul amortizarilor, intretinerii, salariilor indirecte etc).
La iesirea stocurilor din gestiune se aplica, la alegere, una dintre metodele: CMP, FIFO sau LIFO (studiate
in anul I).
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 500 buc.produs finit, evaluate la c.p.= 3,0 lei/buc.
SiD 345 = 500 buc.*3,0 lei/buc = 1.500 lei
In timpul lunii, se obtin in productie proprie 2.000 buc., la c.p. = 4 lei/buc.
Inregistram intrarea in gestiune la cost de productie.
Valoare intrare la cost de productie = 2.000 buc* 4 lei/buc. = 8.000 lei
345 A+D
711 P+C 345 = 711 8.000
Se vand cu factura clientului 2.200 buc.produs finit, la pret de vanzare de 10 lei/buc., TVA colectata 19%.
4111 A+D 4111 = % 26.180
7015 P+C 7015 22.000 (2.200 buc.* 10 lei/buc.)
4427 P+C 4427 4.180
Se descarca gestiunea de produsele vandute, la cost de productie, folosind metoda FIFO:
Avem 2.200 buc.din care: 500 buc.* 3 lei/buc.= 1.500 lei
1.700 buc.* 4 lei/buc. = 6.800 lei
Valoare iesire = 8.300 lei
711 P-D
345 A-C 711 = 345 8.300
Stoc la sfarsitul lunii = 500 buc.+2.000 buc.-2.200 buc.=300 buc.
Sfd 345 = 1.500 lei+8.000 lei-8.300 lei = 1.200 lei (300 buc.* 4 lei/buc.)
b). Evaluarea la pret standard
Pretul standard este un pret fix (ales de firma in functie de media costurilor de productie din perioadele
anterioare), la care se evalueaza atat intrarile cat si iesirile din gestiune, prin contul de stocuri.
La sfarsitul lunii, cand se determina costul de productie aferent produselor realizate (in functie de
cheltuielile efectuate), se calculeaza si se inregistreaza diferentele de pret, atat pentru intrarile, cat si
pentru iesirile din gestiune.
Diferentele de pret dintre pretul standard si costul de productie, se inregistreaza in cazul produselor, prin
contul 348 A.
Diferentele de pret pot fi:
-favorabile,cand pretul standard > costul de productie (costul de productie se incadreaza in pretul
standard,reflectand o economie de cheltuieli)- se inregistreaza in rosu (se scad din valoarea stocului);
-nefavorabile, cand pretul standard < costul de productie (costul de productie depaseste pretul
standard, reflectand o depasire de cheltuieli)-se inregistreaza in negru (se aduna la valoarea stocului).
In cazul intrarilor in gestiune, diferentele de pret se calculeaza comparand valoarea intrarii la pret
standard, cu valoarea intrarii la cost de productie.
In cazul iesirilor din gestiune, diferentele de pret se calculeaza cu ajutorul coeficientului de repartizare k,
conform relatiei:
K = (Valoare diferente de pret initiale+Valoare diferente de pret intrari) / (Valoare stoc initial la pret
standard+Valoare stocuri intrate la pret standard) = +/-, dupa cum la numarator avem sume in rosu
/negru.
Coeficientul k se aplica asupra valorii stocurilor iesite din gestiune la pret standard. Rezulta astfel
valoarea diferentelor de pret aferente iesirilor din gestiune.
Prin evaluarea la pret standard, atat pentru stocul initial, pentru intrari, iesiri, cat si pentru stocul final,
Valoare la pret standard +/- Diferente de pret = Valoare la cost de productie
Aceasta metoda de evaluare a fost studiata in anul I.

CURS nr.6/09.11.2021
II. Metoda inventarului intermitent
Se poate utiliza numai în firme mijlocii şi mici, in mod opţional (acestea utilizează, de regula, tot metoda
inventarului permanent, deoarece oferă o evidenţă mai riguroasă a stocurilor).
Caracteristic inventarului intermitent este efectuarea inventarierii obligatorii la sfârşitul fiecărei luni.
În acest context, valoarea ieşirilor se determina la sfarsitul lunii, astfel:
E=S i +I−S f (sold iniţial + Valoare intrări – sold final stabilit prin inventar)
Etapele de calcul si inregistrarile, in cazul aplicarii acestei metode, difera in functie de natura stocurilor,
astfel:
a).Regulile de aplicare a acestei metode pentru stocurile cumpărate sunt:
1) La începutul lunii, se anulează stocul iniţial prin creditarea conturilor de stoc şi debitarea
conturilor de cheltuieli, în ipoteza că stocul se va consuma/vinde în luna curentă.
2) Intrările de stocuri din timpul lunii, evaluate la cost de achiziţie/de producţie, se înregistrează
direct în conturile de cheltuieli, fără a folosi conturile de stocuri.
3) Ieşirile de stocuri din timpul lunii nu se înregistrează, în schimb se înregistrează vânzarea lor,
daca stocurile sunt vandabile (mărfuri, ambalaje).
4) La sfârşitul lunii, se stabileşte prin inventar stocul final, evaluat prin metoda CMP global şi se
înregistrează în debitul conturilor de stocuri şi în creditul conturilor de cheltuieli (de regula, pentru a evita
creditarea conturilor de cheltuieli, se inverseaza formula contabilă, cu suma în roşu).
5) Stocurile finale stabilite prin inventariere, devin stocuri iniţiale ale lunii următoare, când se vor
anula şi algoritmul se reia.
b).Regulile de aplicare a acestei metode pentru stocurile fabricate, sunt:
1) La începutul lunii, se anulează stocul iniţial prin creditarea conturilor de stocuri şi debitarea
contului de venituri aferente costurilor producţiei (micşorarea veniturilor), în ipoteza că stocul se va
consuma în luna curentă.
2) Intrările de stocuri din timpul lunii nu se înregistrează.
3) Ieşirile de stocuri din timpul lunii nu se înregistrează.
4) La sfârşitul lunii, se stabileşte prin inventar stocul final şi se înregistrează, fiind evaluat prin
metoda CMP global, în debitul conturilor de stocuri, respectiv în creditul contului de venituri aferente
costurilor producţiei (creşterea veniturilor).
5) Stocurile finale stabilite prin inventariere, devin stocuri iniţiale ale lunii următoare, când se
vor anula şi algoritmul se reia.
Obs.: Pentru stocurile fabricate, metoda inventarului intermitent se aplica doar in cazul productiei in curs
de executie care, prin natura ei, se stabileste prin inventar la sfarsitul lunii.
Inventarul intermitent utilizează conturile de stocuri numai la începutul lunii (pentru anulare) şi la
sfârşitul lunii (pentru intrare în gestiune).
Deşi presupune un număr mai redus de înregistrări, această metodă prezintă dezavantajul că, determinând
ieşirile din timpul lunii, în mod global, la sfârşitul lunii (indirect, prin calcule matematice), nu există
posibilitatea unui control gestionar riguros. Astfel, operaţii nedorite precum lipsurile în gestiune, trec
neobservate, fiind puse pe seama consumului sau vânzării.
Totuşi, aplicarea metodei poate avea succes prin organizarea unei evidenţe analitice corecte a stocurilor,
la nivelul gestiunilor.
In cadrul metodei inventarului intermitent, se poate utiliza doar evaluarea la cost efectiv (de achizitie
pentru stocurile cumparate, respectiv de productie pentru stocurile fabricate).
Inregistrarile contabile difera in functie de natura stocurilor – cumparate sau fabricate.
C. In cazul stocurilor cumparate (materii prime, materiale, obiecte de inventar, active biologice de
natura stocurilor, marfuri, ambalaje)
Pentru aceste tipuri de stocuri, evaluarea se face doar la cost de achizitie, iar inregistrarile difera in
functie de destinatia stocurilor (consumabile sau vandabile).
Exemplul 1: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.materie prima, evaluate la c.a.= 2,0 lei/buc.
Se anuleaza valoarea stocului initial, in ipoteza ca acesta se va consuma in luna curenta:
601 A+D
301 A-C 601 = 301 2.000
Inregistram intrarea in gestiune la cost de achizitie, direct pe cheltuieli cu materii prime, fara a mai
utiliza contul de stocuri.
401 P+C % = 401 7.497
601 A+D 601 6.300
4426 A+D 4426 1.197
Consumul in productie, desi se efectueaza, nu se inregistreaza. Valoarea iesirii se va determina

abia la sfarsitul lunii, dupa inventarierea stocului final.
La sfarsitul lunii, se determina prin inventariere obligatorie, un stoc de materie prima de 500
buc., conform listelor de inventar.
Pentru a evalua si inregistra acest stoc, folosim metoda CMP, varianta globala/lunara.
CMPg = (Valoare stoc initial + Valoare stocuri intrate) / (Stoc initial + Stocuri intrate) = (2.000 lei + 6.300
lei) /( 1.000 buc. + 3.000 buc.) = 2,075 lei/buc.
Valoare stoc final = 500 buc.* 2,075 lei/buc.= 1.038 lei
Incarcam gestiunea cu valoarea stocului final, inregistrand o descarcare de gestiune cu suma in rosu (o
iesire in rosu inseamna, de fapt, o intrare).
601 A+D
301 A-C 601 = 301 1.038
Obs.: Se mai putea inregistra: 301 = 601 1.038, dar am evitat creditarea contului de cheltuieli 601.
Valoarea iesirilor din timpul lunii (prin consum), se calculeaza cu ajutorul contului de cheltuieli 601:
Valoare iesiri = 2.000 lei + 6.300 lei + 1.038 = 7.262 lei (altfel spus, am calculat: valoare iesiri = valoare
stoc initial + valoare stocuri intrate – valoare stoc final inventariat).
La inceputul lunii urmatoare, acest stoc devine stoc initial si se anuleaza:
601 = 301 1.038
Exemplul 2: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.marfuri, evaluate la c.a.= 5 lei/buc.
SiD 371 = 1.000 buc.*5 lei/buc = 5.000 lei
Se anuleaza valoarea stocului initial, in ipoteza ca acesta se va vinde in luna curenta:
607 A+D
371 A-C 607 = 371 5.000
In timpul lunii, se cumpara cu factura de la furnizor, 3.000 buc. la pret de factura de 4 lei/buc.,
cheltuieli de transport-aprovizionare de 500 lei, TVA deductibila 19%.
Inregistram intrarea in gestiune la cost de achizitie, direct pe cheltuieli cu marfurile, fara a mai utiliza
contul de stocuri.
Valoare intrare la cost de achizitie = 3.000 buc* 4 lei/buc+500 = 12.500 lei
401 P+C % = 401 14.875
607 A+D 607 12.500
4426 A+D 4426 2.375
Se vand cu factura clientilor, marfuri 3.500 buc. la pret de vanzare de 10 lei/buc,TVA colectata
19%.
4111 A+D 4111 = % 41.650
707 P+C 707 35.000
4427 P+C 4427 6.650
Descarcarea gestiunii de marfa vanduta nu se inregistreaza, valoarea iesirii urmand a fi

determinata abia la sfarsitul lunii, dupa inventarierea stocului final.
La sfarsitul lunii, se determina prin inventariere obligatorie, un stoc de marfa de 500 buc.,
conform listelor de inventar.
Pentru a evalua si inregistra acest stoc, folosim metoda CMP, varianta globala/lunara.
CMPg = (Valoare stoc initial + Valoare stocuri intrate) / (Stoc initial + Stocuri intrate) = (5.000 lei + 12.500
lei) /( 1.000 buc. + 3.000 buc.) = 4,38 lei/buc.
Valoare stoc final = 500 buc.* 4,38 lei/buc.= 2.190 lei
Incarcam gestiunea cu valoarea stocului final, inregistrand o descarcare de gestiune cu suma in rosu (o
iesire in rosu inseamna, de fapt, o intrare).
607 A+D
371 A-C 607 = 371 2.190
Obs.: Se mai putea inregistra: 371 = 607 2.190, dar am evitat creditarea contului de cheltuieli 607.
Valoarea iesirilor din timpul lunii (descarcarea de gestiune in urma vanzarii), se calculeaza cu ajutorul
contului de cheltuieli 607:
Valoare iesiri = 5.000 lei + 12.500 lei + 2.190 = 15.310 lei (altfel spus, am calculat: valoare iesiri = valoare
stoc initial + valoare stocuri intrate – valoare stoc final inventariat).
La inceputul lunii urmatoare, acest stoc devine stoc initial si se anuleaza:

607 = 371 2.190
B.In cazul stocurilor fabricate ( productie in curs de executie)
Pentru aceste tipuri de stocuri, evaluarea se face doar la cost de productie.
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, productie neterminata din luna precedenta, in valoare de
2.000 lei la cost de productie.
SiD 331 = 2.000 lei
Se anuleaza valoarea stocului initial, in ipoteza ca acesta se va finaliza in luna curenta:
711 P-D
331 A-C 711 = 331 2.000
La sfarsitul lunii, se determina prin inventar un nou stoc de productie neterminata in valoare
de 1.500 lei.
Incarcam gestiunea cu valoarea stocului final:
331 A+D
711 P+C 331 = 711 1.500
La inceputul lunii urmatoare, acest stoc devine stoc initial si se anuleaza: 711 = 331 1.500
PLUSURI SI MINUSURI INREGISTRATE LA RECEPTIA STOCURILOR

Cu ocazia cumpararii stocurilor de la furnizori, se pot constata in momentul receptiei, atat plusuri cat si
minusuri fata de cantitatea inscrisa in factura. Aceste situatii determina inregistrari specifice in
contabilitatea firmei.
I. PLUSURILE CONSTATATE LA RECEPTIE
In acest caz, cantitatea primita este mai mare decat cea comandata.
Avem doua situatii: plusuri nefacturate de furnizor
plusuri facturate de furnizor
a) PLUSURILE NEFACTURATE
In acest caz, cantitatea constatata in plus nu este inscrisa in factura primita de la furnizor.
Avam doua situatii: plusurile nefacturate sunt acceptate de firma cumparatoare
plusurile nefacturate sunt refuzate de firma cumparatoare.
a 1). PLUSURI NEFACTURATE ACCEPTATE DE FIRMA

Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 1.000 lei, TVA deductibila 19%, constatand
la receptie un plus nefacturat, dar acceptat, in valoare de 100 lei.
Se intocmeste NIR pe cantitatea facturata:
401 P+C % = 401 1.190
371 A+D 371 1.000
4426 A+D 4426 190
Se inregistreaza plusul acceptat fara factura si se anunta furnizorul sa-l factureze:
408 P+C % = 408 119
371 A+D 371 100
4428 A/P+D 4428 19
Se primeste de la furnizor factura pentru plus, iar TVA neexigibila devine deductibila:
408 P-D
401 P+C 408 = 401 119
4428 A/P-C
4426 A+D 4426 = 4428 19
Se achita din cont furnizorului ambele datorii: 1.190 + 119 = 1.309 lei
401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 1.309
a 2). PLUSURI NEFACTURATE REFUZATE DE FIRMA
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 1.000 lei, TVA deductibila 19%, constatand
la receptie un plus nefacturat si refuzat, in valoare de 100 lei.
Se intocmeste NIR pe cantitatea facturata:
401 P+C % = 401 1.190
371 A+D 371 1.000
4426 A+D 4426 190
Se inregistreaza plusul neacceptat in partida simpla, prin contul 8033” Marfuri in custodiesau
consignatie” si se anunta furnizorul sa si-l ridice:
8033 (D) = 100
Se achita din cont furnizorului datoria, pentru cantitatea facturata:
401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 1.190
Se returneaza plusul catre furnizor, creditand in partida simpla contul 8033, care se soldeaza:
8033(C) = 100
b) PLUSURILE FACTURATE
In acest caz, cantitatea constatata in plus este inscrisa in factura primita de la furnizor.
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 500 lei, TVA deductibila 19%, factura
continand cantitatea comandata in valoare de 400 lei, dar si un plus necomandat in valoare de 100 lei.
Avem doua variante de inregistrare:
Varianta I: Se intocmeste NIR pe cantitatea comandata, dar fara factura:
408 P+C % = 408 476
371 A+D 371 400
4428 A/P+D 4428 76
Se inregistreaza plusul necomandat in partida simpla, prin contul 8033” Marfuri in custodie sau
consignatie” si se anunta furnizorul sa si-l ridice:
8033 (D) = 100
Se primeste de la furnizor factura corecta, pentru cantitatea comandata, iar TVA neexigibila devine
deductibila:
408 P-D
401 P+C 408 = 401 476
4428 A/P-C
4426 A+D 4426 = 4428 76
Se achita din cont furnizorului datoria, pentru cantitatea facturata corect:
401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 476
Se returneaza plusul catre furnizor, creditand in partida simpla contul 8033, care se soldeaza:
8033(C) = 100
Varianta II: Se inregistreaza factura, asa cum a fost primita, dar se anunta furnizorul:
401 P+C % = 401 595
371 A+D 371 500
4426 A+D 4426 95

Se primeste factura pentru cantitatea comandata, prin urmare, se storneaza factura initiala si se
inregistreaza factura corecta:
401 P+C % = 401 595
371 A+D 371 500
4426 A+D 4426 95
401 P+C % = 401 476
371 A+D 371 400
4426 A+D 4426 76
401P-D
5121 A-C 401 = 5121 476
Observatie: Ambele variante de inregistrare sunt corecte, iar alegerea uneia dintre ele ramane la
latitudinea firmei.
II. MINUSURILE CONSTATATE LA RECEPTIE
In acest caz, cantitatea primita este mai mica decat cea comandata.
Avem doua situatii: minusuri solutionabile in momentul receptiei
minusuri nesolutionabile in momentul receptiei (solutionabile ulterior).
a) MINUSURILE SOLUTIONABILE IN MOMENTUL RECEPTIEI
In acest caz, solutionarea minusului poate conduce la concluzia ca minusul se datoreaza:
- furnizorului
- delegatului sau carausului
- perisabilitatilor pe durata transportului sau depozitarii.
a 1). MINUS DIN VINA FURNIZORULUI
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 800 lei, TVA deductibila 19%, constatand
la receptie un minus din vina furnizorului, in valoare de 50 lei:
Se intocmeste NIR pe cantitatea primita in valoare de 750 lei, dar fara factura, si anuntam furnizorul sa
intocmeasca o noua factura:
408 P+C % = 408 893
371 A+D 371 750
4428 A/P+D 4428 143

Se primeste de la furnizor factura corecta, pentru cantitatea primita, iar TVA neexigibila devine
deductibila:
408 P-D
401 P+C 408 = 401 893
4428 A/P-C
4426 A+D 4426 = 4428 143
401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 893
a 2). MINUS DIN VINA DELEGATULUI/CARAUSULUI
la receptie un minus din vina delegatului, in valoare de 50 lei:
Se intocmeste NIR pe cantitatea primita in valoare de 750 lei, inregistrand minusul pe cheltuieli din
exploatare:
401 P+C % = 401 952
371 A+D 371 750
6588 A+D 6588 50
4426 A+D 4426 152
Se achita din cont furnizorului datoria, integral:
401P-D
5121 A-C 401 = 5121 952
Se imputa delegatului minusul, la pret de imputatie egal cu pretul de vanzare al marfurilor, inclusiv TVA,
de 77 lei, in baza Deciziei de imputatie:
461 A+D
7588 P+C 461 = 7588 77
Concomitent, se diminueaza TVA deductibila 19% aferenta minusului, pe seama cheltuielilor cu impozite
si taxe: 77 * 19/119 = 12 lei
635 A+D
4426 A-C 635 = 4426 12
Se incaseaza creanta prin casierie de la debitor:

461 A-C
5311 A+D 5311 = 461 77
a 3). MINUS DIN CAUZA PERISABILITATILOR
la receptie un minus din cauza perisabilitatilor, in valoare de 50 lei:
Se intocmeste NIR pe cantitatea primita in valoare de 750 lei, inregistrand minusul pe cheltuieli din
exploatare:
401 P+C % = 401 952
371 A+D 371 750
6588 A+D 6588 50
4426 A+D 4426 152
Se achita din cont furnizorului datoria, integral, fara a inregistra imputatie:
401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 952
Observatie: Perisabilitatile care se incadreaza in limitele admise de lege sunt cheltuieli deductibile fiscal,
in schimb cele care depasesc limitele admise, sunt considerate cheltuieli nedeductibile fiscal.
b). MINUSURILE NESOLUTIONABILE IN MOMENTUL RECEPTIEI
In acest caz, minusul se inregistreaza ca operatiune in curs de clarificare, prin contul 473 A/P, urmand ca
dupa solutionare, contul sa se soldeze.
Solutionarea ulterioara poate avea ca rezolvare aceleasi cazuri prezentate mai sus.
la receptie un minus nesolutionabil, in valoare de 50 lei:
Se intocmeste NIR pe cantitatea primita in valoare de 750 lei, inregistrand minusul ca operatiune
neclara:
401 P+C % = 401 952
371 A+D 371 750
473 A/P+D 473 50
4426 A+D 4426 152
Ulterior, se clarifica situatia minusului, astfel:
b 1). Din vina furnizorului

Se solicita furnizorului factura in rosu pentru valoarea minusului, cu TVA deductibila 19% (se storneaza
operatiunea neclara):
401 P+C % = 401 60
473 A/P+D 473 50
4426 A+D 4426 10
Se achita din cont furnizorului numai diferenta de datorie: 952 – 60 = 892 lei
401P-D
5121 A-C 401 = 5121 892
b 2). Din vina delegatului/carausului
Se inregistreaza minusul pe cheltuieli din exploatare:
6588 A+D
473 A/P-C 6588 = 473 50
Se achita din cont furnizorului datoria, integral:
401P-D
5121 A-C 401 = 5121 952
Se imputa delegatului minusul, la pret de imputatie egal cu pretul de vanzare al marfurilor, inclusiv TVA,
de 77 lei, in baza Deciziei de imputatie:
461 A+D
7588 P+C 461 = 7588 77
Concomitent, se diminueaza TVA deductibila 19% aferenta minusului, pe seama cheltuielilor cu impozite
si taxe: 77 * 19/119 = 12 lei
635 A+D
4426 A-C 635 = 4426 12
Se incaseaza creanta prin casierie de la debitor:
461 A-C
5311 A+D 5311 = 461 77
b 3). Din cauza perisabilitatilor
Se inregistreaza minusul pe cheltuieli din exploatare:
6588 A+D
473 A/P-C 6588 = 473 50

Se achita din cont furnizorului datoria, integral, fara a inregistra imputatie:
401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 952
Observatie: Indiferent de situatie, in urma solutionarii minusului, contul 473 se soldeaza.

CURS nr.7/16.11.2021
CAP.VI CONCEDIILE ACORDATE SALARIATILOR

In cadrul firmelor, angajatii beneficiaza de 2 tipuri de concedii: concediile medicale si concediile de
odihna.
Fiecare tip de concediu presupune particularitati de calcul si inregistrare, avand in vedere atat cerintele
impuse de legislatia in vigoare, cat si de faptul ca indemnizatiile de concediu acordate in cursul lunii se
cumuleaza de cele mai multe ori cu veniturile salariale aferente perioadei din luna in care angajatul a
lucrat.
I. CONCEDIILE MEDICALE
Indemnizatiile brute de concediu medical se calculeaza in baza certificatului medical pe care angajatul il
prezinta la firma, in 3 situatii:
- Incapacitate temporara de munca

- Maternitate si ingrijirea copilului bolnav
- Accidente de munca si boli profesionale
Fiecare tip de indemnizatie se calculeaza si se inregistreaza in mod diferit:
a). Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Procentul legal este de 75% din venitul mediu brut al angajatului pe ultimele 6 luni lucrate.
Conform legislatiei in vigoare, indemnizatia se inregistreaza astfel:
-primele 5 zile calendaristice se suporta de catre firma, suma fiind inregistrata pe cheltuieli cu asigurarile
sociale, prin contul 6458 A;
-urmatoarele zile calendaristice se suporta de catre FNUASS, suma fiind inregistrata ca o creanta fata de
bugetul A.S., prin contul 4382 A.
Calculul indemnizatiei se face in functie de numarul de zile lucratoare cuprinse in primele 5 zile,
respectiv in urmatoarele zile din perioada de concediu medical.
Observatie: Numarul de zile lucratoare se calculeaza scazand din numarul de zile calendaristice:
sambetele, duminicile si sarbatorile legale.
Contributiile care se calculeaza asupra indemnizatiei brute de concediu pentru incapacitate temporara
de munca, sunt urmatoarele:
Contributia firmei:
- Contributia asiguratorie de munca (CAM) = 2,25% * partea de indemnizatie suportata de firma
Contributiile angajatului:
- Contributia la asigurarile sociale (pensia suplimentara) = 25% * indemnizatia bruta;

- Impozitul pe venitul din salarii = 10% *(indemnizatia bruta – pensia suplimentara).
Exemplu: Un angajat beneficiaza de concediu medical in perioada 04-19 octombrie 2021.
Veniturile salariale ale acestuia pe ultimele 6 luni lucrate (aprilie-septembrie 2021), au fost de
25.000 lei, aferente a 126 de zile lucratoare.
Calculam venitul mediu brut pe ultimele 6 luni:
V mediu brut = 25.000 lei / 126 zile lucratoare = 198 lei/zi
Calculam indemnizatia medie de concediu medical = 75% * 198 lei/zi = 149 lei/zi
In cele 16 zile de concediu medical, avem 12 zile lucratoare, din care:
- In primele 5 zile, 5 zile lucratoare;

- In urmatoarele 11 zile, 7 zile lucratoare.
Suma suportata de firma va fi: 5 zile * 149 lei/zi = 745 lei;
Suma suportata de la FNUASS va fi: 7 zile * 149 lei/zi = 1.043 lei
Total indemnizatie bruta de concediu medical = 1.788 lei
Se inregistreaza indemnizatia bruta de concediu medical, datorata angajatului:
423 P+C % = 423 1.788
6458 A+D 6458 745
4382 A+D 4382 1.043
Se inregistreaza contributia firmei CAM: 2,25% * 745 = 17 lei
646 A+D
436 P+C 646 = 436 17
Se inregistreaza retinerile angajatului:

- Pensie suplimentara = 25%* 1.788 = 447 lei
- Impozit pe venitul din salarii = 10%*(1.788 – 447) = 134 lei
Total retineri angajat = 581 lei
423 P-D 423 = % 581
4315 P+C 4315 447
444 P+C 444 134
Se incaseaza prin cont creanta de la FNUASS, pentru partea din indemnizatie suportata de la buget:
4382 A-C
5121 A+D 5121 = 4382 1.043
Se vireaza din cont la buget, contributiile aferente indemnizatiei de concediu medical:
5121 A-C % = 5121 598
436 P-D 436 17
4315 P-D 4315 447
444 P-D 444 134
Se calculeaza restul de plata datorat angajatului: Indemnizatie bruta – Total retineri angajat = 1.788 lei –
581 lei = 1.207 lei
Se plateste angajatului prin casierie, restul de plata:
423 P-D
5311 A-C 423 = 5311 1.207
b). Indemnizatia pentru concediu de maternitate
Procentul legal este de 85% din venitul mediu brut al angajatei pe ultimele 6 luni lucrate.
Conform legislatiei in vigoare, indemnizatia se suporta integral de catre FNUASS, suma fiind inregistrata
ca o creanta fata de bugetul A.S., prin contul 4382 A.
Calculul indemnizatiei se face in functie de numarul de zile lucratoare cuprinse in perioada de concediu
medical.
Contributia care se calculeaza asupra indemnizatiei brute pentru concediul de maternitate este doar:
- Contributia angajatei la asigurarile sociale (pensia suplimentara) = 25% * indemnizatia bruta;
Exemplu: O angajata beneficiaza de concediu medical in perioada 01-31 octombrie 2021.
Veniturile salariale ale acesteia pe ultimele 6 luni lucrate (aprilie-septembrie 2021), au fost de

In cele 31 zile de concediu medical, avem 21 zile lucratoare.
Total indemnizatie bruta de concediu medical = 21 zile lucratoare * 168 lei/zi = 3.528 lei (se suporta
integral de la FNUASS).
4382 A+D
423 P+C 4382 = 423 3.528
Se inregistreaza retinerea angajatei:
- Pensie suplimentara = 25%*3.528 = 882 lei
423 P-D
4315 P+C 423 = 4315 882
Se incaseaza prin cont creanta de la FNUASS, pentru intreaga indemnizatie suportata de la buget:
4382 A-C
5121 A+D 5121 = 4382 3.528
Se vireaza din cont la buget, contributia aferenta indemnizatiei de concediu medical:
5121 A-C
4315 P-D 4315 = 5121 882
Se calculeaza restul de plata datorat angajatei: Indemnizatie bruta – Total retineri angajata = 3.528 lei –
882 lei = 2.646 lei
Se plateste angajatei prin casierie, restul de plata:
423 P-D
5311 A-C 423 = 5311 2.646
c). Indemnizatia de concediu pentru accidente de munca si boli profesionale
Procentul legal este de 80% din venitul mediu brut al angajatului pe ultimele 6 luni lucrate.
Conform legislatiei in vigoare, indemnizatia se inregistreaza astfel:
-primele 3 zile calendaristice se suporta de catre firma, suma fiind inregistrata pe cheltuieli cu asigurarile
sociale, prin contul 6458 A;
-urmatoarele zile calendaristice se suporta de catre FNUASS, suma fiind inregistrata ca o creanta fata de
bugetul A.S., prin contul 4382 A.
Calculul indemnizatiei se face in functie de numarul de zile lucratoare cuprinse in primele 3 zile,
respectiv in urmatoarele zile din perioada de concediu medical.
Contributiile care se calculeaza asupra indemnizatiei brute de concediu pentru incapacitate temporara
de munca, sunt urmatoarele:
Contributia firmei:
- Contributia asiguratorie de munca (CAM) = 2,25% * partea de indemnizatie suportata de firma
Contributiile angajatului:
- Impozitul pe venitul din salarii = 10% *indemnizatia bruta.
Exemplu: Un angajat beneficiaza de concediu medical in perioada 04-19 octombrie 2021.
Veniturile salariale ale acestuia pe ultimele 6 luni lucrate (aprilie-septembrie 2021), au fost de
In cele 16 zile de concediu medical, avem 12 zile lucratoare, din care:
- In primele 3 zile, 3 zile lucratoare;

- In urmatoarele 13 zile, 9 zile lucratoare.
Suma suportata de firma va fi: 3 zile * 158 lei/zi = 474 lei;
Suma suportata de la FNUASS va fi: 9 zile * 158 lei/zi = 1.422 lei
Total indemnizatie bruta de concediu medical = 1.896 lei
Se inregistreaza indemnizatia bruta de concediu medical, datorata angajatului:
423 P+C % = 423 1.896
6458 A+D 6458 474
4382 A+D 4382 1.422
Se inregistreaza contributia firmei CAM: 2,25% * 474 = 11 lei
646A+D
436P+C 646 = 436 11
Se inregistreaza retinerile angajatului:
-Impozit pe venitul din salarii = 10%*1.896 = 190 lei
423 P-D
444 P+C 423 = 444 190
Se incaseaza prin cont creanta de la FNUASS, pentru partea din indemnizatie suportata de la buget:
4382 A-C
5121 A+D 5121 = 4382 1.422
Se vireaza din cont la buget, contributiile aferente indemnizatiei de concediu medical:
5121 A-C % = 5121 201
436 P-D 436 11
444 P-D 444 190
Se calculeaza restul de plata datorat angajatului: Indemnizatie bruta – Total retineri angajat = 1.896 lei –
190 lei = 1.706 lei
Se plateste angajatului prin casierie, restul de plata:
423 P-D
5311A-C 423 = 5311 1.706
II. CONCEDIUL DE ODIHNA

Conform Codului Muncii, angajatii au dreptul la concediu de odihna cu o durata de minim 20 de zile
lucratoare/an, proportional cu perioada lucrata in anul respectiv. Concediul de odihna se acorda pe baza
de cerere.
Indemnizatia de concediu de odihna se calculeaza in functie de drepturile salariale ale angajatului:

salariu de baza, adaosuri si sporuri permanente.
Pentru a calcula indemnizatia bruta zilnica, se compara media drepturilor salariale pe ultimele 3 luni
lucrate cu media drepturilor salariale din luna de concediu, si se alege suma cea mai mare.
Calculul se face in functie de numarul de zile lucratoare cuprinse in perioada de concediu.
Indemnizatia de concediu se cumuleaza cu veniturile salariale brute aferente perioadei din luna lucrate
de angajat.
Exemplu: Un angajat beneficiaza de concediu de odihna in perioada 01-13 august 2021 (10 zile
lucratoare).
Drepturile salariale ale angajatului pe ultimele 3 luni si numarul zilelor lucratoare din lunile
respective, au fost urmatoarele:
- Mai: 2.100 lei, pentru 20 de zile lucratoare

- Iunie: 2.300 lei, pentru 20 zile lucratoare
- Iulie: 2.400 lei, pentru 22 de zile lucratoare
Total: 6.800 lei, pentru 62 de zile lucratoare
Calculam media zilnica a drepturilor salariale pe ultimele 3 luni lucrate:
Media zilnica pe 3 luni = 6.800 lei/62 zile lucratoare = 110 lei/zi
Drepturile salariale ale angajatului pentru luna august (luna de concediu), au fost de 2.200 lei,
pentru 22 de zile lucratoare.
Calculam media zilnica a drepturilor salariale pe luna august:
Media zilnica pe august = 2.200 lei/22 zile lucratoare = 100 lei/zi
Comparam cele 2 medii si o alegem pe cea mai mare. Rezulta ca vom folosi media de 110 lei/zi.
Calculam indemnizatia bruta de concediu de odihna: 10 zile lucratoare * 110 lei/zi = 1.100 lei.
Se inregistreaza plata indemnizatiei brute de concediu, angajatului, prin casierie, sub forma de avans
salarii (cu minim 5 zile inainte de plecarea in concediu):
425 A+D
5311 A-C 425 = 5311 1.100
Pentru restul zilelor lucrate in luna august (12 zile lucratoare), angajatul realizeaza un venit brut calculat
astfel: 12 zile lucratoare * 100 lei/zi = 1.200 lei si va primi 12 tichete de masa, cu o valoare de 20 lei/buc.
(impozabile).
Calculam venitul brut al angajatului pe luna august 2021, retinerile si restul de plata:
- Venit brut aferent zilelor lucrate = 1.200 lei

- Indemnizatie bruta pentru concediul de odihna = 1.100 lei
- Valoare tichete de masa acordate = 12 buc.*20 lei/buc. = 240 lei
Venit brut lunar realizat = 1.200+1.100+240 = 2.540 lei
- Contributia la pensia suplimentara = 25%*(1.200+1.100) = 575 lei(nu se aplica la tichete)
- Contributia la asigurarile de sanatate=10%*(1.200+1.100)= 230 lei(nu se aplica la tichete)
Venit impozabil = 2.540 – 575 – 230 -330(deducere pers.)=1.405 lei
Observatie: Am calculat deducerea personala de baza conform tabelului prevazut de legislatia in

vigoare.
- Impozit pe venitul din salarii = 10%* 1.405 = 141 lei

- Avansul platit (indemnizatia bruta de concediu de odihna) = 1.100 lei
Total retineri angajat = 575+230+141+1.100 = 2.046 lei
Rest de plata = 2.540 – 2.046 = 494 lei
Inregistram venitul brut realizat lunar, ca datorie fata de angajat (parte a fondului de salarii):
641 A+D
421 P+C 641 = 421 2.540
Inregistram contributia firmei CAM = 2,25%*2.540 = 57 lei

646 A+D
436 P+C 646 = 436 57
Inregistram retinerile angajatului:
421 P-D 421 = % 2.046
4315 P+C 4315 575
4316 P+C 4316 230
444 P+C 444 141
425 A-C 425 1.100
Se platesc din cont la buget contributiile aferente salariilor (cu exceptia avansului):
5121 A-C % = 5121 1.003
436 P-D 436 57
4315 P-D 4315 575
4316 P-D 4316 230
444 P-D 444 141
Se plateste angajatului prin casierie restul de plata:
421 P-D
5311 A-C 421 = 5311 494
Se acorda angajatului tichetele de masa:
5328 A-C
642 A+D 642 = 5328 240
Observatie: Tichetele de masa sunt considerate “Alte valori de trezorerie”, iar darea lor in consum se
inregistreaza pe seama cheltuielilor cu tichete de masa (vezi anul I).

CURS nr.8/23.11.2021
CAP.VII OPERATIUNI SCUTITE DE TVA CU DREPT DE
DEDUCERE (EXPORTURILE)
În cazul exporturilor de bunuri şi servicii se aplică aşa-numita „cotă zero” de TVA, care
presupune că firmele cu activitate de export înregistrează TVA deductibil 19% aferent achiziţiilor
de la furnizorii interni, dar nu calculează TVA colectat pentru livrările către clienţii externi.
La sfârşitul perioadei, regularizarea TVA se face cu dreptul de deducere a TVA-ului

deductibil şi cu TVA colectat zero.
Prin urmare, din regularizare rezultă întotdeauna TVA de recuperat de la bugetul statului
pe care firma de export îl încasează în baza unei Cereri de rambursare.
Firmele ce desfăşoară activităţi de export cumpără mărfuri de la furnizorii interni şi le

vând cu factură clienţilor externi din U.E sau din afara Comunităţii, respectând condiţiile de
livrare prevăzute în contractul extern încheiat.
Regulamentul INCOTERMS prevede numeroase condiţii de livrare la export: EXW, FCA,

FAS, FOB, CAF, CIF, CPT, CIP, DAF, DES, DEQ, DDU, DDP.
Condiţiile de livrare influenţează preţul extern în sensul că acesta poate cuprinde, pe

lângă valoarea mărfii vândute, şi elemente conexe legate de transportul sau asigurarea
bunurilor pe parcurs extern, plata taxelor vamale etc.
De asemenea, condiţiile de livrare diferă şi în funcţie de locul până la care exportatorul

este obligat la efectuarea acestor cheltuieli: poarta fabricii, frontiera română, frontiera străină
sau poarta cumpărătorului.
Acest fapt determină particularităţi privind înregistrările contabile ale exportului.
Dintre numeroasele condiţii INCOTERMS vom prezenta următoarele:
 Condiţia FOB (Free on Board).

 Condiţia CAF (Cost and Freight).
 Condiţia CIF (Cost, Insurance and Freight).
1. Condiţia FOB – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în

momentul în care aceasta a trecut balustrada navei în portul de încărcare convenit. Prin urmare,
din acest moment toate costurile şi riscurile de pierdere sau de avarie a mărfii se suportă de
către cumpărător.
Conform acestei clauze, exportatorul este obligat să îndeplinească formalităţile vamale de

export.
În concluzie, în cazul FOB, valoarea facturată la export cuprinde valoarea bunurilor (şi
eventualele cheltuieli până la depozitarea bunului pe vapor). Dacă preţul de export nu include
dobânzi externe (în cazul încasării la vedere) avem FOB net, iar dacă include dobânzi externe
(în cazul creditului comercial) avem FOB brut.
2. Condiţia CAF (sau CFR) – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de

livrare a mărfii în momentul ajungerii acesteia la destinaţie, în ţara cumpărătorului.
În cazul CAF, valoarea facturată la export include, pe lângă valoarea bunurilor, şi

cheltuielile de transport extern până la destinaţie.
3. Condiţia CIF – presupune că exportatorul şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în

momentul ajungerii acesteia la destinaţie, în ţara cumpărătorului.
În cazul CIF, valoarea facturată la export include, pe lângă valoarea bunurilor şi

cheltuielile de transport extern, şi asigurarea externă până la destinaţie.
Activitatea de export se poate derula atât pe cont propriu, cât şi în comision.
În ambele cazuri, încasarea creanţei de la clientul extern se poate face: la vedere sau
pe credit comercial.
I. Exporturile pe cont propriu
Presupun că firma de export derulează activitatea în nume propriu (emite factură

externă), în contul şi pe riscul propriu.
Firma achiziţionează bunurile de la furnizorul intern, încarcă gestiunea şi le vinde cu

factură clientului extern, descărcând gestiunea.
Creanţa externă se poate încasa în momentul exportului (la vedere) sau în tranşe, pe o
durată stabilită prin contract, numită credit comercial. În cazul din urmă, firma de export va
încasa de la client şi o dobândă pe care o include în preţul de facturare al bunurilor exportate.
Modalitatea de calcul al dobânzii externe diferă în funcţie de durata creditului comercial

(pe termen scurt sau pe termen mediu şi lung).
În cazul creditului comercial pe termen scurt, dobânda externă inclusă în preţ se

calculează prin formula simplă:
C×d '
D= ×n
12 , unde: C = creanţa externă
d
d’ = 100+d (dobânda recalculată)
n = numărul lunilor de credit comercial
În cazul creditului comercial pe termen mediu şi lung, dobânda externă inclusă în

preţ se calculează prin formula compusă:
D = C (1 + d)n – C, unde: n = numărul anilor de credit comercial
În ambele cazuri, C = creanta externa si d=rata anuală a dobânzii.
1). Exemplu de export pe cont propriu cu încasare la vedere
O firmă cu activitate de export cumpără marfă cu factură de la furnizorul intern în valoare de

6.000 lei, TVA deductibil 19%, plătind datoria prin cont.
401 P+C % = 401 7.140
371 A+D 371 6.000
4426A+D 4426 1.140
Platim din cont datoria catre furnizor, cu OP:

401 P-D 401 = 5121 7.140
5121 A-C
Firma vinde marfa la export pe bază de factură externă, astfel:
a). Export în condiţia FOB la valoare externă FOB net = 3.000 $, curs la facturare 4 lei/$, cotă
TVA = 0, cu încasarea creanţei externe prin cont la cursul de 4,1 lei/$.
-Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA = 0:
Factura externă pentru uz intern cuprinde elementele:
-Valoare FOB net = 3.000 $  4 lei/$ = 12.000 lei
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzări de mărfuri:
4111A+D 4111 = 707 12.000
707 P+C
Descărcăm gestiunea de marfa vândută la cost de achiziţie:

607 A+D
371 A-C 607 = 371 6.000
Încasăm creanţa externă de 3.000 $, prin contul în devize, cu OP, la 4,1 lei/$, faţă de 4 lei/$.
Rezultă venituri din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 12.300 (3.000 $  4,1 lei/$)
4111A-C 4111 12.000 (3.000 $  4 lei/$)
765 P+C 765 300 (3.000 $ x 0,1 lei/$)
b). Export în condiţia CAF la valoare externă CAF = 15.000 $, curs la facturare 4 lei/$, cotă
TVA=0. Valoarea externă include transportul extern de 1.000 $.
-Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA=0:
Valoarea externă CAF = 15.000 $  4 lei/$ = 60.000 lei
Transport extern inclus în preţ = 1.000 $  4 lei = 4.000 lei
Valoare FOB net (valoare marfă) = 15.000 $ - 1.000 $ = 14.000 $(14.000 $  4 lei/$ = 56.000
lei).
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzări de mărfuri şi valoarea transportului extern
ca venit din alte activităţi:
4111A+D 4111 = % 60.000 (CAF)
707 P+C 707 56.000 (FOB net)
708 P+C 708 4.000 (transport extern)
-Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie:

607 A+D
371 A-C 607 = 371 6.000
-Înregistrăm factura de transport extern de la prestatorul de servicii, pe cheltuieli de transport:

1.000 $  4 lei/$ = 4.000 lei
401 P+C
624 A+D 624 = 401 4.000
-Încasăm creanţa externă de 15.000 $, prin contul în devize cu OP, la 3,9 lei/$ faţă de 4 lei/$.
Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
4111A-C % = 4111 60.000 (15.000 $  4 lei/$ )
5124A+D 5124 58.500 (15.000 $  3,9 lei/$)
665 A+D 665 1.500 (15.000 $ x 0,1 lei/$)
-Plătim factura de transport extern prestatorului, prin contul în devize cu OP, de 1.000 $ la 3,9
lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401 P-D 401 = % 4.000 (1.000 $  4 lei/$ )
5124 A-C 5124 3.900 (1.000 $  3,9 lei/$)
765 P+C 765 100 (1.000 $ x 0,1 lei/$)
c). Export în condiţia CIF, la valoare externă CIF = 24.000 $, curs la facturare 4 lei/$, cotă
TVA=0. Valoarea externă include: transportul extern de 1.000 $ şi asigurarea externă de 500 $.
-Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA=0:
Valoare externă CIF = 24.000 $  4 lei/$ = 96.000 lei
Transport extern inclus în preţ = 1.000 $  4 lei/$ = 4.000 lei

Asigurare externă inclusă în preţ = 500 $  4 lei/$ = 2.000 lei
Valoare FOB net(valoare marfă)=24.000 $-1.000 $-500 $=22.500 $(22.500 $4 lei/$) = 90.000
lei.
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor, iar transportul extern şi
asigurarea externă ca venit din alte activităţi:
4111A+D 4111 = % 96.000 (CIF)
707 P+C 707 90.000 (FOB net)
(transport extern +
708 P+C 708 6.000
asigurare externă)
-Descărcăm gestiunea la cost de achiziţie:

607 A+D
371 A-C 607 = 371 6.000
-Înregistrăm factura de transport extern de la prestatorul de servicii pe cheltuieli de transport:

1.000 $  4 lei/$ = 4.000 lei
624 A+D
401 P+C 624 = 401 4.000
-Înregistrăm factura de asigurare externă de la prestatorul de servicii pe cheltuieli cu asigurarea:

500 $  4 lei/$ = 2.000 lei
613 A+D
401 P+C 613 = 401 2.000
-Încasăm creanţa externă de 24.000 $ prin contul în devize cu OP, la 4,2 lei/$ faţă de 4 lei/$.
Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 100.800 (24.000 $  4,2 lei/$ )
4111 A-C 4111 96.000 (24.000 $  4 lei/$)
765 P+C 765 4.800 (24.000 $ x 0,2 lei/$)
-Plătim facturile de transport şi asigurare către prestatori, de 1.000 $, respectiv 500 $, prin
contul în devize cu OP, la 4,2 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
5124A-C % = 5124 4.200 (1.000 $  4,2 lei/$)
401 P-D 401 4.000 (1.000 $  4 lei/$)
665 A+D 665 200 (1.000 $ x 0,2 lei/$)
5124A-C % = 5124 2.100 (500 $  4,2 lei/$ )

401 P-D 401 2.000 (500 $  4 lei/$)
665 A+D 665 100 (500 $ x 0,2 lei/$)
La sfârşitul perioadei, când regularizăm TVA-ul vom avea:
TVA deductibil = 1.140 lei ; TVA colectat = 0 ; Rezultă TVA de recuperat = 1.140 lei:
4424 A+D
4426 A-C 4424 = 4426 1.140
Încasarea TVA-ului prin cont de la bugetul statului:
5121A+D 5121 = 4424 1.140
4424A-C
2. Exemple de export pe cont propriu cu incasare pe credit comercial
a).Exemplu de export pe cont propriu pe credit comercial cu termen scurt
O firmă de export cumpără marfă de la furnizorul intern la cost achiziţie 10.000 lei, TVA
deductibil 19%, achitând datoria prin cont.
401 P+C % = 401 11.900
371 A+D 371 10.000
4426 A+D 4426 1.900
-Plătim datoria internă prin cont cu OP:

401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 11.900
-Marfa se exportă pe credit comercial în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoare
externă de 5.500 $, curs la facturare 4 lei/$, ştiind rata dobânzii de 10% pe an şi termenul de
încasare de 6 luni.
Valoare FOB brut (valoare marfă + dobândă externă) = 5.500 $ 4 lei/$ = 22.000 lei.
10
5 . 500 $×
110
×6 luni=250 $
Dobânda externă inclusă în preţ = 12 luni (250 $  4 lei/$ = 1.000
lei)
Valoare FOB net (valoare marfă) = 5.500 $ - 250 $ = 5.250 $(5.250 $  4 lei/$ = 21.000 lei)
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor, iar dobânda externă, ca venit
din dobânzi:
4111A+D 4111 = % 22.000 (FOB brut)
707 P+C 707 21.000 (FOB net)
766 P+C 766 1.000 (dobândă externă)
-Descărcăm gestiunea de marfa vanduta, la cost de achiziţie:

607 A+D
371 A-C 607 = 371 10.000
-Încasăm creanţa externă (inclusiv dobânda) de 5.500 $ prin contul în devize cu OP, la 4,1 lei/$
faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 22.550 (5.500 $  4,1 lei/$ )
4111A-C 4111 22.000 (5.500 $  4 lei/$)
765 P+C 765 550 (5.500 $ x 0,1 lei/$)
b). Exemplu de export pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu şi

lung
O firmă de export derulează un export de mărfuri pe credit comercial cu termen 2 ani.
Firma încasează de la clientul extern prin cont un avans de 5.000 $ la 4,1 lei/$, pe care îl
plăteşte tot ca avans furnizorului intern.
-Încasăm avansul de la clientul extern: 5.000 $  4,1 lei/$ = 20.500 lei

5124A+D
419 P+C 5124 = 419 20.500
-Plătim avansul către furnizorul intern:

409 A+D
5121A-C 409 = 5121 20.500
-Se cumpara marfa de la furnizorul intern la c.a.=50.000 lei, TVA deductibil 19%:
401 P+C % = 401 59.500
371 A+D 371 50.000
4426A+D 4426 9.500
-Diminuăm datoria cu avansul plătit şi plătim prin cont diferenţa:

401 P-D 401 = % 59.500
409 A-C 409 20.500
5121A-C 5121 39.000
-Marfa se exportă în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoarea de 50.000 $, curs
la facturare 4,1 lei/$, cotă TVA=0. Dobânda externă inclusă în preţ se va calcula ţinând cont de
următoarele elemente:
 Rata dobânzii (d) = 12%/an

 Termen încasare (n) = 2 ani
 Valoare creanţă (C) = 50.000 $ (valoare export) – 5.000 $ (avans încasat) – 20.000 $ (sumă
ce se va încasa în momentul exportului, la acelaşi curs) = 25.000 $.
-Vindem marfa la export cu factură externă, în condiţia FOB brut, cu cotă TVA=0:
Valoare FOB brut = 50.000 $  4,1 lei/$ = 205.000 lei
Dobândă externă inclusă în preţ: D = C(1+d)n – C, unde C=25.000 $; d=12%/an; n=2 ani =>
D = 25.000 $ (1 + 0,12)2 – 25.000 $ = 6.360 $ (6.360 $  4,1 lei/$) = 26.076 lei.
Valoare FOB net (valoare marfă)=50.000 $-6.360 $=43.640 $(43.640 $4,1 lei/$ = 178.924
lei)
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor şi dobânda totală de încasat
ca venit în avans:
4111A+D 4111 = % 205.000 (FOB brut)
707 P+C 707 178.924 (FOB net)
472 P+C 472 26.076 (dobândă externă)
-Încasăm de la client, în momentul exportului, 20.000 $ la 4,1 lei/$:

5124A+D 5124 = 4111 82.000 (20.000 $  4,1 lei/$)
4111A-C
-Descărcăm gestiunea de marfa vanduta, la cost de achiziţie:
607 A+D
371 A-C 607 = 371 50.000
-Se diminuează creanţa externă cu avansul încasat şi cu o garanţie materială reţinută de client
de 5% din valoarea FOB net, la cursul de 4,1 lei/$:
Avans încasat (cont 419) = 5.000 $  4,1 lei/$ = 20.500 lei
Garanţie materială (creanţă imobilizată, cont 2678) = 5%Valoarea FOB net = 5%  43.640
$ = 2.182 $ (2.182 $  4,1 lei/$ = 8.946 lei
4111A-C % = 4111 29.446

419 P-D 419 20.500
2678A+D 2678 8.946
-La 31 decembrie anul N, avem următoarele creanţe externe neîncasate, pentru care trebuie sa
inregistram diferente de curs valutar:
-Garanţie materială (cont 2678) = 2.182 $
-Contravaloare marfă (cont 4111) = 50.000 $ (valoare totală export) – 5.000 $ (avans
incasat) – 20.000 $ (sumă încasată in momentul exportului) – 2.182 $ (garanţie materială
retinuta de client) = 22.818 $. Suma se va încasa în două tranşe egale, pe cei doi ani de credit
comercial (cate 11.409 $/an).
Pentru aceste creanţe avem: curs iniţial = 4,1 lei/$ ; curs oficial la 31.12.N=4 lei/$.
665 A+D 665 = % 2.500
2678 A-C 2678 218 (2.182$  0,1 lei/$)
4111 A-C 4111 2.282 (22.818$  0,1 lei/$)
Anul N+1 – primul an de credit comercial:
-Încasăm de la clientul extern prima tranşa de 11.409 $ (inclusiv ½ din dobanda, in valoare de
3.180 $), la cursul de 4 lei/$ faţă de cursul precedent de 4 lei/$. Rezultă diferenţe de curs
valutar = 0.
5124 A+D
4111A-C 5124 = 4111 45.636 (11.409 $  4 lei/$)
-Trecem dobânda încasată, de la venituri în avans, la venituri din dobânzi, la cursul iniţial de 4,1
lei/$, curs la care a fost inregistrata in contul 472:
472 P-D 472 = 766 13.038 (3.180 $  4,1 lei/$)
766 P+C
-La 31 decembrie N+1 mai avem de încasat următoarele creanţe externe, pentru care trebuie
sa inregistram diferentele de curs:
- Garanţia materială (cont 2678) = 2.182 $
-Contravaloare marfă (cont 4111) = 11.409 $ (ultima tranşă).
Pentru aceste creanţe avem: curs precedent = 4 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+1=4,2 lei/$.
765 P+C % = 765 2.718

2678A+D 2678 436 (2.182$  0,2 lei/$)
4111A+D 4111 2.282 (11.409$  0,2 lei/$)
Anul N+2 – ultimul an de credit comercial
-Încasăm de la clientul extern a doua tranşă de 11.409 $, (inclusiv ½ din dobanda, in valoare de
3.180 $), la cursul de 4,2 lei/$ faţă de cursul precedent de 4,2 lei/$. Rezultă diferenţe de curs
valutar = 0:
5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 47.918 (11.409 $  4,2 lei/$)
-Trecem dobânda încasată, de la venituri în avans, la venituri din dobânzi, la cursul iniţial de 4,1
lei/$, curs la care a fost inregistrata in contul 472:
472 P-D 472 = 766 13.038 (3.180 $  4,1 lei/$)
766 P+C
Observatie: În acest moment, contul 472 se soldează, iar contravaloarea mărfii s-a încasat
integral, împreună cu dobânda aferentă.
-La 31.12.N+2 mai avem de încasat următoarele creanţe externe, pentru care trebuie sa
inregistram diferentele de curs:
-Garanţia materială (cont 2678) = 2.182 $
Pentru această creanţă avem: curs precedent = 4,2 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+2 = 4,05 lei/$.
665 A+D
2678A-C 665 = 2678 327 (2.182 $  0,15 lei/$)
-In anul N+3, la expirarea termenului de garanţie, încasăm de la clientul extern garanţia
materială anterior reţinută de acesta, de 2.182 $, la cursul de 4,3 lei/$, faţă de cursul precedent
de 4,05 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 9.383 (2.182$  4,3 lei/$)
2678A-C 2678 8.837 (2.182$  4,05 lei/$)
765 P+C 765 546 (2.182$ x 0,25 lei/$)

CURS nr.9/26.11.2021
II. Exporturile in comision
Presupun că firma de export derulează activitatea în nume propriu (emite factură), dar în
contul şi pe riscul furnizorului intern.
Firma nu încarcă şi nu descarcă gestiunea de mărfuri, întrucât mărfurile circulă direct de

la producătorul intern către clientul extern, dar în numele firmei de export, care emite factura.
Ca şi în primul caz, creanţa externă se poate încasa la vedere sau pe credit comercial.
Firma de export va factura furnizorului intern comisionul de export ce i se cuvine, în

procentul prevăzut prin contract şi cu cotă TVA=0 şi va plăti acestuia diferenţa de datorie prin
contul în devize, după ce îşi reţine comisionul.
1. Exemplu de export în comision cu încasare la vedere
a). Export în condiţia FOB
O firmă de export vinde marfă în comision la valoare FOB net de 8.000 $, curs la
facturare 4 lei/$, cotă TVA=0.
-Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern, respectiv o datorie faţă de
furnizorul intern, fără a înregistra venituri din vânzări de mărfuri:
-Valoare FOB net = 8.000 $  4 lei/$ = 32.000 lei
4111A+D
401 P+C 4111 = 401 32.000
- Firma facturează furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net, cu cotă
TVA=0, la acelaşi curs, înregistrându-l ca venit din prestări servicii:
Comision export = 5%  8.000 $ = 400 $ (400 $  4 lei/$ = 1.600 lei)
4111A+D
704 P+C 4111 = 704 1.600
-Încasăm creanţa externă de la client, prin cont cu OP, de 8.000 $ la 4,1 lei/$ faţă de 4 lei/$.
5124A+D 5124 = % 32.800 (8.000$  4,1 lei/$)
4111A-C 4111 32.000 (8.000$  4 lei/$)
765 P+C 765 800
-Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu comisionul de export facturat acestuia:

401 P-D
4111 A-C 401 = 4111 1.600
-Achităm furnizorului intern, prin cont cu OP, datoria rămasă de: 8.000$ - 400$ = 7.600$, la 4,1
lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 31.160 (7.600$  4,1 lei/$)
401 P-D 401 30.400 (7.600$  4 lei/$)
665 A+D 665 760 (7.600$ x 0,1 lei/$)
b). Export în condiţia CAF
O firmă de export vinde marfă în comision la valoare CAF de 5.000$, curs la facturare 4
lei/$, cotă TVA=0. Valoarea externă cuprinde transport extern de 300 $.
-Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern, respectiv o datorie faţă de
furnizorul intern de marfă şi o datorie faţă de prestatorul de transport:
-Valoarea externă CAF = 5.000 $  4 lei/$ = 20.000 lei.
-Transport extern inclus în preţ = 300 $  4 lei/$ = 1.200 lei.
Valoare FOB net (valoare marfă) = 5.000 $ - 300 $ = 4.700 $(4.700 $  4 lei/$ = 18.800 lei)
4111A+D 4111 = % 20.000 (CAF)
401.1P+C 401.1 18.800 (FOB net = 4.700 $)
401.2P+C 401.2 1.200 (transport extern = 300$)
-Facturăm furnizorului intern comisionul de export de 10% din valoarea FOB net, cu cotă
TVA=0, înregistrându-l ca venit din prestări servicii:
4111A+D
704 P+C 4111 = 704 1.880
-Încasăm creanţa externă de la client, prin cont cu OP, de 5.000 $ la 3,95 lei/$, faţă de 4 lei/$.
Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
4111A-C % = 4111 20.000 (5.000 $4 lei/$)
5124A+D 5124 19.750 (5.000 $3,95 lei/$)
665 A+D 665 250 (5.000 $ x 0,05 lei/$)
-Achităm prestatorului de servicii factura de transport extern, prin cont cu OP, de 300 $ la 3,95
lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401.2P-D401.2 = % 1.200 (300 $4 lei/$)
5124 A-C 5124 1.185 (300 $3,95 lei/$)
765 P+C 765 15 (300 $ x 0,05 lei/$)

401.1P-D
4111A-C 401.1 = 4111 1.880
-Achităm furnizorului intern, prin cont cu OP, datoria rămasă de: 4.700 $ - 470 $ = 4.230 $, la
cursul de 3,95 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401.1P-D401.1 = % 16.920 (4.230 $4 lei/$)
5124A-C 5124 16.709 (4.230 $3,95 lei/$)
765 P+C 765 211 (4.230 $ x 0,05 lei/$)
c). Export în condiţia CIF
O firmă de export vinde marfă în comision la valoare CIF de 10.000 $, curs la facturare 4 lei/$,
cotă TVA=0. Valoarea externă cuprinde transport extern de 1.000$ şi asigurare externă de
500$.
-Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern, respectiv ca datorii faţă de
furnizorul intern de marfă şi faţă de prestatorii de transport şi asigurare, cu cotă TVA=0:
-Valoarea externă CIF = 10.000 $  4 lei/$ = 40.000 lei.
-Transport extern inclus în preţ = 1.000 $  4 lei/$ = 4.000 lei.
-Asigurare externă inclusă în preţ = 500 $  4 lei/$ = 2.000 lei.
Valoare FOB net (valoare marfă) = 10.000 $ - 1.000 $ - 500 $ = 8.500 $(8.500$  4 lei/$ =
34.000 lei).
4111A+D 4111 = % 40.000 (CIF)
401.1 P+C 401.1 34.000 (FOB net = 8.500 $)
401.2 P+C 401.2 4.000 (transport extern = 1.000 $)
401.3 P+C 401.3 2.000 (asigurare externă= 500$)
-Facturăm furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net, cu cotă TVA=0,
înregistrându-l ca venit din prestări servicii:
4111A+D
704 P+C 4111 = 704 1.700

-Încasăm creanţa de la clientul extern, prin cont cu OP, de 10.000 $ la 4,1 lei/$ faţă de 4 lei/$.
5124A+D 5124 = % 41.000 (10.000$  4,1 lei/$)
4111A-C 4111 40.000 (10.000$  4 lei/$)
765 P+C 765 1.000 (10.000 $ x 0,1 lei/$)
-Achităm prestatorilor de servicii, prin cont cu OP, facturile de transport şi asigurare externă de
1.000 $, respectiv 500 $ la 4,1 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs
valutar:
5124A-C % = 5124 4.100 (1.000$  4,1 lei/$)
401.2P-D401.2 4.000 (1.000$  4 lei/$)
665 A+D 665 100 (1.000 $ x 0,1 lei/$)
5124A-C % = 5124 2.050 (500$  4,1 lei/$)
401.3P-D401.3 2.000 (500$  4 lei/$)
665 A+D 665 50 (500$ x 0,1 lei/$)

401.1 P-D
4111A-C 401.1 = 4111 1.700
-Achităm furnizorului intern, prin cont cu OP, datoria rămasă: 8.500$ - 425$ = 8.075$, la 4,1
lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 33.108 (8.075$  4,1 lei/$)
401.1P-D401.1 32.300 (8.075$  4 lei/$)
665 A+D 665 808 (8.075$ x 0,1 lei/$)
2. Exemple de export in comision cu incasare pe credit comercial
a). Exemplu de export în comision pe credit comercial cu termen scurt
O firmă exportă mărfuri în comision în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoare
externă de 6.000$, curs la facturare 4 lei/$, cotă TVA=0, ştiind rata dobânzii de 5%/an şi
termenul de încasare de 10 luni.
-Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern, respectiv ca o datorie faţă
de furnizorul intern, la valoarea totală, inclusiv dobânda, cu cotă TVA=0.
Observatie: Dobanda va fi înregistrată ca venit în contabilitatea furnizorului intern, nu la firma
noastra.
-Valoare externă FOB brut = 6.000 $  4 lei/$ = 24.000 lei.
- Dobândă externă inclusă în preţ =[(6.000$*5/105)/12]*10= 238 $(238$  4 lei/$ = 952 lei).
-Valoare FOB net (valoare marfă) = 6.000 $ - 238 $ = 5.762 $(5.762 $  4 lei/$ = 23.048 lei)
4111A+D
401 P+C 4111 = 401 24.000 (FOB brut)
-Facturăm furnizorului intern comisionul de export de 10% din valoarea FOB net, cu cotă
TVA=0, înregistrat ca venit din prestări servicii:
4111A+D
704 P+C 4111 = 704 2.304
-La scadenta, dupa 10 luni, incasăm creanţa de la clientul extern, prin cont cu OP, în valoare de
6.000 $ la 4,1 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 24.600 (6.000 $  4,1 lei/$)
4111A-C 4111 24.000 (6.000 $  4 lei/$)
765 P+C 765 600 (6.000 $ x 0,1 lei/$)
-Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern, cu comisionul de export facturat acestuia:

401 P-D
4111A-C 401 = 4111 2.304
-Achităm furnizorului intern, prin cont cu OP, datoria rămasă de: 6.000$ - 576$ = 5.424$ la 4,1
lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 22.238 (5.424$  4,1 lei/$)
401 P-D 401 21.696 (5.424 $  4 lei/$)
665 A+D 665 542 (5.424 $ x 0,1 lei/$)
b). Exemplu de export în comision pe credit comercial cu termen mediu şi lung
O firmă derulează un export în comision pe credit comercial cu termen 2 ani.
-Firma încasează de la clientul extern, prin cont, un avans de 10.000$ la 4 lei/$, pe care îl achită
ca avans furnizorului intern, la acelaşi curs.
-Încasăm avansul de la clientul extern:

5124A+D
419 P+C 5124 = 419 40.000 (10.000$  4 lei/$)
-Plătim avansul către furnizorul intern, la acelaşi curs:

409 A+D
5124 A-C 409 = 5124 40.000 (10.000$  4 lei/$)
-Se facturează exportul în comision la valoare externă FOB brut de 30.000$, curs la facturare 4
lei/$, cotă TVA=0. Valoarea externă include dobânda, calculată în funcţie de următoarele
elemente:
 Rata dobânzii (d)=10%/an

 Termen încasare (n)=2 ani
 Creanţa externă (C)=30.000$ (valoare totală) – 10.000$ (avans încasat) – 3.000$ (sumă
încasată în momentul exportului) = 17.000$
-Facturăm exportul în comision cu cotă TVA=0:
-Valoare externă FOB brut = 30.000$  4 lei/$ = 120.000 lei
-Dobândă externă inclusă în preţ = C(1+d)n – C = 17.000$ (1+0,1)2 – 17.000$ = 3.570$
(3.570$  4 lei/$ = 14.280 lei)
Valoare FOB net (valoare marfă) = 30.000$ - 3.570$ = 26.430$(26.430$  4 lei/$ = 105.720
lei
4111A+D
401 P+C 4111 = 401 120.000 (FOB brut)
-Încasăm de la clientul extern 3.000$ la 4 lei/$:

5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 12.000 (3.000$  4 lei/$)
-Facturăm furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net, cu cotă TVA=0:
Comision export = 5%  26.430$ = 1.322$ (1.322$  4 lei/$ = 5.288 lei)
4111A+D
704 P+C 4111 = 704 5.288
-Diminuăm creanţa externă cu avansul încasat şi cu garanţia materială reţinută de client, de

10% din valoarea FOB net:
-Avans încasat = 10.000$  4 lei/$ = 40.000 lei (cont 419)
-Garanţie materială reţinută de client = 10%  26.430$ = 2.643$(2.643$  4 lei/$ = 10.572 lei
(cont 2678)
4111A-C % = 4111 50.572
419 P-D 419 40.000
2678A+D 2678 10.572

-Diminuăm datoria faţă de furnizorul intern cu avansul plătit, garanţia materială reţinută
furnizorului (la acelaşi sume ca mai sus) şi comisionul de export facturat acestuia:
-Avans plătit (cont 409) = 40.000 lei
-Garanţie materială reţinută furnizorului (cont 167) = 10.572 lei
-Comision de export facturat furnizorului (cont 4111) = 5.288 lei
401 P-D 401 = % 55.860
409 A-C 409 40.000
167 P+C 167 10.572
4111A-C 4111 5.288
-La 31.12.N mai avem de încasat, respectiv de plătit, următoarele creanţe şi datorii:
Faţă de clientul extern:
-Garanţie materială = 2.643$ (cont 2678)
-Contravaloare marfă = 30.000$ (valoare export) – 10.000$ (avans incasat) - 3.000 $

(incasati in momentul exportului) – 2.643$ (garanţie materială retinuta de client) = 14.357$ (cont
4111), de încasat în două tranşe egale pe cei 2 ani de credit comercial (cate 7.178,5 $/an).
Faţă de furnizorul intern:
-Garanţie materială = 2.643$ (cont 167)
-Contravaloare marfă = 30.000$ (valoare export) – 10.000$ (avans platit) – 2.643$

(garanţie materială retinuta furnizorului) – 1.322$ (comision de export) = 16.035$ (cont 401), de
achitat în două tranşe egale, pe cei 2 ani de credit comercial (cate 8.017,5 $/an).
Atât pentru creanţe, cât şi pentru datorii avem: curs iniţial = 4 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N=4,1
lei/$.
Rezultă: pentru creanţe, venit din diferenţe de curs valutar.
pentru datorii, cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
765 P+C % = 765 1.700
2678A+D 2678 264 (2.643$  0,1 lei/$)
4111A+D 4111 1.436 (14.357$  0,1 lei/$)
665 A+D 665 = % 1.868
167 P+C 167 264 (2.643$  0,1 lei/$)

401 P+C 401 1.604 (16.035$  0,1 lei/$)
Anul N+1 – primul an de credit comercial
-Încasăm de la clientul extern prima tranşă de 7.178,5$,la 4,1 lei/$, faţă de cursul precedent de
4,1 lei/$. Rezultă diferenţe de curs valutar=0.
5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 29.432 (7.178,5 $  4,1 lei/$)
-Achităm furnizorului intern, la 4,1 lei/$, prima tranşă de 8.017,5 $:

401 P-D
5124A-C 401 = 5124 32.872 (8.017,5 $  4,1 lei/$)
-La 31.12.N+1 avem:

Creanţe neîncasate de la clientul extern:
-Garanţia materială = 2.643$ (cont 2678)
-Contravaloare marfă (ultima tranşă) = 7.178,5 $ (cont 4111)
Datorii neachitate faţă de furnizorul intern:
-Garanţia materială = 2.643 $ (cont 167)
-Contravaloare marfă (ultima tranşă) = 8.017,5 $ (cont 401)
Cursurile valutare sunt: curs precedent = 4,1 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+1=4,05 lei/$.
Rezultă că: pentru creanţe avem cheltuieli din diferenţe de curs valutar
pentru datorii avem venituri din diferenţe de curs valutar.
665 A+D 665 = % 491
2678 A-C 2678 132 (2.643$  0,05 lei/$)
4111 A-C 4111 359 (7.178,5$  0,05 lei/$)
765 P+C % = 765 533
167 P-D 167 132 (2.643$  0,05 lei/$)
401 P-D 401 401 (8.017,5$  0,05 lei/$)
Anul N+2 – ultimul an de credit comercial
-Încasăm de la clientul extern ultima tranşă de 7.178,5 $ la 4,05 lei/$, faţă de cursul precedent
de 4,05 lei/$. Rezultă diferenţe de curs valutar =0
5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 29.073 (7.178,5$  4,05 lei/$)
-Achităm furnizorului intern ultima tranşă de 8.017,5 $ la acelaşi curs:

401 P-D
5124A-C 401 = 5124 32.471 (8.017,5$  4,05 lei/$)
-La 31.12.N+2 avem:

Creanţe neîncasate de la clientul extern:
Datorii neachitate faţă de furnizorul intern:
Cursurile valutare sunt: curs precedent = 4,05 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+2 = 4 lei/$.
Rezultă că: pentru creanţe avem cheltuieli din diferenţe de curs valutar
pentru datorii avem venituri din diferenţe de curs valutar:
665 A+D
2678A-C 665 = 2678 132 (2.643$  0,05 lei/$)
167 P-D
765 P+C 167 = 765 132 (2.643$  0,05 lei/$)
-In anul N+3, la expirarea perioadei de garanţie, recuperăm de la clientul extern garanţia
materială la cursul de 4 lei/$ faţă de cursul precedent de 4 lei/$. Rezultă diferenţe de curs
valutar=0.
5124A+D
2678A-C 5124 = 2678 10.572 (2.643$  4 lei/$)
-Restituim garanţia la acelaşi curs către furnizorul intern:

167 P-D
5124A-C 167 = 5124 10.572 (2.643$  4 lei/$)

CURS nr.10/07.12.2021
CAP.VIII TAXAREA OPERATIUNILOR DE IMPORT

În cazul importurilor de bunuri şi servicii de la furnizori din afara U.E., se aplică atât taxe
vamale, cât şi TVA deductibil 19%(importurile din tari membre UE, numite achizitii
intracomunitare se bucura de un regim fiscal special, in sensul ca sunt scutite de taxe).
Firmele importatoare calculează în vamă taxele vamale, care se aplică în procente diferenţiate
în funcţie de natura bunurilor importate, conform Tarifului vamal de import.
Baza de impozitare pentru taxele vamale o constituie valoarea în vamă a bunurilor importate,
ce diferă în funcţie de condiţia de livrare aplicată. Exigibilitatea taxelor vamale are loc la data
întocmirii Declaraţiei vamale de import (DVI).
Dacă importul se referă la produse accizabile (alcool şi băuturi alcoolice, tutun şi ţigări,
autoturisme, combustibil, cafea, bijuterii, blănuri, cristaluri, electronice, arme de vânătoare etc.),
în momentul importului se calculează şi accizele în procente diferenţiate în funcţie de bunurile
importate.
Baza de impozitare pentru accize o constituie valoarea în vamă, la care se adaugă taxele
vamale.
Accizele se pot calcula şi ca sumă fixă pe unitatea de măsură (tonă, hl etc.), dacă legea o
prevede.
Exigibilitatea accizelor apare tot în momentul întocmirii DVI.
TVA deductibila aferenta importurilor se aplică în cotă de 19% asupra costului de achiziţie al
bunurilor în vamă, ce cuprinde: Valoarea în vamă (inclusiv transport şi asigurare)+Taxa
vamală+Eventualele accize.Exigibilitatea TVA se produce în momentul întocmirii DVI.
Importatorul, pentru a-şi putea ridica mărfurile din vamă, trebuie să plătească la bugetul statului:
taxele vamale, eventualele accize şi TVA deductibila aferenta importului.
Acesta nu poate deduce TVA aferenta cumpărării din import, aşa cum ar proceda în cazul unei
cumpărări de la un furnizor intern. El va plăti la buget TVA deductibila în momentul importului,
iar la sfârşitul lunii, TVA de plată, rezultata în urma regularizării, ca diferenţă între TVA colectata
aferent vânzărilor la intern şi TVA deductibila aferenta importului.
Firmele de import cumpără mărfuri de la furnizorii externi din afara U.E., respectând
condiţiile de livrare prevăzute în contract şi le vând către clienţii interni.
Condiţiile de livrare pot fi: EXW, FCA, FAS, FOB, CAF, CIF, CPT, CIP, DAF, DES, DEQ,
DDU, DDP. Ele influenţează valoarea în vamă, în funcţie de care se calculează costul de
achiziţie şi, implicit, înregistrările în contabilitatea importatorului.
Vom prezenta în continuare condiţiile FOB, CAF şi CIF şi modul în care ele influenţează
calculul valorii în vamă:
1. Condiţia FOB – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea mărfii FOB, la care
se adaugă transportul extern şi asigurarea externă suportate separat de către firma
importatoare.
2. Condiţia CAF – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea CAF (valoare marfă
+ transport extern), la care se adaugă asigurarea externă suportată separat de către firma
importatoare.
3. Condiţia CIF – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea CIF (valoare marfă +
transport extern + asigurare externă), deci cele două valori coincid.
Activitatea de import se poate derula atât pe cont propriu, cât şi în comision. În

ambele cazuri, plata datoriei către furnizorul extern se poate face: la vedere sau pe credit
comercial.
I. Importurile pe cont propriu
În acest caz firma de import derulează activitatea în nume propriu, în contul şi pe riscul
propriu.
Ea importă bunurile de la furnizorul extern, încarcă gestiunea la costul de achiziţie

calculat în vamă şi le vinde cu factură clienţilor din ţară, descărcând gestiunea.
Datoria externă se poate plăti în momentul importului (la vedere) sau în tranşe, pe credit
comercial, caz în care se plăteşte furnizorului extern şi o dobândă facturată separat, la
scadenţă, simplă sau compusă, în funcţie de durata creditului comercial.
C×d
×n
Dobânda simplă se calculează: D = 12 , unde:C = creditul comercial; d = rata
anuală a dobânzii; n = numărul lunilor de credit comercial
Dobânda compusă se calculează: D = C(1+d) n – C, unde: n = numărul anilor de credit

comercial.
Dobânda externă nu se include în costul de achiziţie calculat în vamă şi, prin urmare, nici
în preţul de vânzare la intern.
1). Exemplu de import pe cont propriu cu plata la vedere
a). În condiţia FOB

O firmă importă marfă pe bază de factură externă, la valoare externă FOB = 50.000 $,
curs în vamă 4 lei/$, la care se adaugă: transport extern=1.000 $, asigurare externă = 400$ si
taxe vamale 10%.
-Înregistrăm importul în condiţia FOB:

Fişa de calcul cuprinde următoarele elemente:
Valoare externă FOB (valoare marfă) = 50.000$  4 lei/$ = 200.000 lei
Transport extern separat = 1.000$  4 lei/$ = 4.000 lei
Asigurare externă separată = 400$  4 lei/$ = 1.600 lei
Valoare în vamă = 51.400$  4 lei/$ = 205.600 lei
Taxe vamale = 10%  205.600 = 20.560 lei
Costul de achiziţie în vamă = 205.600 lei + 20.560 lei = 226.160 lei
371 A+D 371 = % 226.160 (cost achiziţie în vamă)
401.1P+C 401.1 200.000 (valoare FOB)
401.2P+C 401.2 4.000 (transport extern)
401.3P+C 401.3 1.600 (asigurare externă)
446 P+C 446 20.560 (taxe vamale)
-Se achită din cont la bugetul statului: taxa vamală şi TVA-ul deductibil aferent importului:
-Taxe vamale = 20.560 lei
-TVA deductibila = 19%  226.160 lei = 42.970 lei
5121A-C % = 5121 63..530
446 P-D 446 20.560
4426A+D 4426 42.970
-Achităm din contul în devize, cu OP, factura de transport extern către prestatorul de servicii, de
1.000$ la 4,05 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 4.050 (1.000$  4,05 lei/$)
401.2P-D401.2 4.000 (1.000$  4 lei/$)
665 A+D 665 50 (1.000$  0,05 lei/$)
-Achităm din contul în devize, cu OP, factura de asigurare externă către prestatorul de servicii,
de 400$ la 3,95 lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401.3P-D401.3 = % 1.600 (400$  4 lei/$)
5124 A-C 5124 1.580 (400$  3,95 lei/$)
765 P+C 765 20 (400$  0,05 lei/$)
-Achităm din contul în devize, cu OP, datoria faţă de furnizorul extern al mărfii, de 50.000$ la 4
lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar:
401.1P-D
5124A-C 401.1 = 5124 200.000 (50.000$  4 lei/$)
-Vindem marfa importată, cu factură către clienţii interni, la preţ vânzare = 300.000 lei, TVA
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 357.000
707 P+C 707 300.000
4427P+C 4427 57.000
-Încasăm prin cont, cu OP, creanţa internă:

5121A+D
4111A-C 5121 = 4111 357.000
-Descărcăm gestiunea de marfa vândută, la costul de achiziţie calculat în vamă:

607 A+D
371 A-C 607 = 371 226.160
b). În condiţia CAF
Firma importă mărfuri cu factură externă, la valoare externă CAF de 12.000$, curs în
vamă 4 lei/$, la care se adaugă: asigurare externă = 1.000$ si taxe vamale 20%.
-Înregistrăm importul în condiţia CAF (valoare marfă + transport extern):

-Valoare externă CAF = 12.000 $  4 lei/$ = 48.000 lei
-Asigurare externă separată = 1.000 $  4 lei/$ = 4.000 lei
Valoare în vamă = 13.000 $  4 lei/$ = 52.000 lei
Taxe vamale = 20%  52.000 lei = 10.400 lei
Cost achiziţie în vamă = 52.000 lei + 10.400 lei = 62.400 lei
401.1P+C 401.1 48.000 (valoare CAF)

401.2P+C 401.2 4.000 (asigurare externă)
446 P+C 446 10.400 (taxe vamale)
-Se achită prin cont la buget taxele aferente importului:
-TVA deductibila = 19%  62.400 lei = 11.856 lei
5121A-C % = 5121 22.256
446 P-D 446 10.400
4426A+D 4426 11.856
-Achităm din contul în devize, cu OP, factura de asigurare externă către prestatorul de servicii,
de 1.000$ la 4,1 lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 4.100 (1.000$  4,1 lei/$)
401.2P-D401.2 4.000 (1.000$  4 lei/$)
665 A+D 665 100 (1.000$  0,1 lei/$)
-Achităm din contul în devize, cu OP, datoria faţă de furnizorul extern al mărfii, de 12.000$ la
3,9 lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401.1P-D401.1 = % 48.000 (12.000$  4 lei/$)
5124A-C 5124 46.800 (12.000$  3,9 lei/$)
765 P+C 765 1.200 (12.000$  0,1 lei/$)
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 95.200
707 P+C 707 80.000
4427 P+C 4427 15.200

5121A+D
4111A-C 5121 = 4111 95.200

607 A+D
371 A-C 607 = 371 62.400

c. În condiţia CIF
Firma importă marfă cu factură externă la valoare externă CIF de 16.000 $, curs în vamă 4 lei/$,
la care se adaugă taxe vamale 15%.
-Înregistrăm importul în condiţia CIF (valoare marfă + transport extern + asigurare externă):
-Valoare externă CIF = 16.000$  4 lei/$ = 64.000 lei
401 P+C 401 64.000 (valoare CIF)
446 P+C 446 9.600 (taxe vamale)
-Se plătesc din cont la buget taxele aferente importului:
-Taxe vamale = 9.600
-TVA deductibila = 19%  73.600 = 13.984 lei
5121 A-C % = 5121 23.584
446 P-D 446 9.600
4426 A+D4426 13.984
-Achităm din contul în devize, cu OP, datoria faţă de furnizorul extern al mărfii, de 16.000$ la
3,8 lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401 P-D 401 = % 64.000 (16.000$  4 lei/$)
5124 A-C 5124 60.800 (16.000$  3,8 lei/$)
765 P+C 765 3.200 (16.000$  0,2 lei/$)
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 107.100
707 P+C 707 90.000
4427P+C 4427 17.100

5121A+D
4111A-C 5121 = 4111 107.100

607 A+D
371 A-C 607 = 371 73.600
- Firma de import va regulariza TVA-ul astfel:
 TVA deductibila = 13.984 lei, achitat la buget în momentul importului

 TVA colectata = 17.100 lei, înregistrat cu ocazia vânzărilor către clienţii interni.
Rezultă TVA de plată = 17.100 – 13.984 = 3.116 lei
4427P-D 4427 = % 17.100
4426A-C 4426 13.984
4423P+C 4423 3.116
Plata TVA-ului din cont la buget:
5121A-C
4423P-D 4423 = 5121 3.116
Constatăm că importatorul plăteşte integral TVA-ul colectat de la clienţi de 17.100 lei în două
momente: 13.984 lei în vamă şi 3.116 lei la sfârşitul lunii, prin regularizare.
Dacă ar fi cumpărat marfa de pe piaţa internă, ar fi plătit la buget numai diferenţa de 3.116 lei.
2. Exemple de import pe cont propriu cu plata pe credit comercial
a).Exemplu de import pe cont propriu pe credit comercial cu termen scurt
Firma importă mărfuri la valoare externă CIF de 10.000 $, curs în vamă 4 lei/$, taxe vamale
10%, pe credit comercial cu termen 10 luni. Dobânda externă se va factura separat de către
furnizor la scadenţă, pentru o rată de 2%/an.
-Înregistrăm importul în condiţia CIF:

401 P+C 401 40.000 (valoare CIF)
446 P+C 446 4.000 (taxe vamale)

-Se plătesc din cont la buget taxele aferente importului:
5121 A-C % = 5121 12.360
446 P-D 446 4.000
4426 A+D4426 8.360
-Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni, la preţ vânzare = 50.000 lei, TVA
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 59.500
707 P+C 707 50.000
4427P+C 4427 9.500

5121 A+D
4111A-C 5121 = 4111 59.500

607 A+D
371 A-C 607 = 371 44.000
-După 10 luni, la scadenţa creditului comercial, primim de la furnizorul extern factura de

dobândă la 4 lei/$: D = [(10.000 $*2%)/12 luni]*10 luni = 167 $ (167$  4 lei/$ = 668 lei);
Vom înregistra dobânda datorata pe cheltuieli:
666 A+D
401 P+C 666 = 401 668
-Achităm prin contul în devize, cu OP, cele două datorii faţă de furnizorul extern: 10.000$ +
167$ = 10.167 $, la 4,2 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124 A-C % = 5124 42.701 (10.167$  4,2 lei/$)
401 P-D 401 40.668 (10.167$  4 lei/$)
665 A+D 665 2.033 (10.167$  0,2 lei/$)
b).Exemplu de import pe cont propriu pe credit comercial cu termen mediu şi lung
Firma derulează import de mărfuri pe credit comercial cu termen 2 ani.

-În acest scop, se achită furnizorului extern un avans de 10.000 $ la cursul de 4 lei/$, prin cont:
5124 A-C
409 A+D 409 = 5124 40.000 (10.000$  4 lei/$)
-Se importă marfa la valoare externă CIF de 50.000$, curs în vamă 4 lei/$, taxe vamale 10%.
Dobânda externă se va factura separat pe cei doi ani de credit, pentru o rată de 8%/an.
-Înregistrăm importul de mărfuri la valoare CIF:

Cost achiziţie în vamă = 200.000 lei+20.000 lei = 220.000 lei
401 P+C 401 200.000 (valoare CIF)
446 P+C 446 20.000 (taxe vamale)
-Se plătesc la buget taxele aferente importului:
5121A-C % = 5121 61.800
446 P-D 446 20.000
4426A+D 4426 41.800
-Diminuăm datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului extern,
de 2% din valoarea CIF, la curs initial:
-Avans plătit (cont 409) = 10.000$  4 lei/$ = 40.000 lei
-Garanţie materială reţinută furnizorului (cont 167) = 2%  50.000$ = 1.000$
(1.000$  4 lei/$ = 4.000 lei).
401 P-D 401 = % 44.000
409 A-C 409 40.000 (avans platit)
167 P+C 167 4.000 (garantie retinuta)
-În momentul importului, achităm furnizorului extern, prin cont cu OP, 20.000$ la 4 lei/$ faţă de 4
lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.
401 P-D
5124A-C 401 = 5124 80.000 (20.000$  4 lei/$)
-Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni, la preţ vânzare = 300.000 lei, TVA
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 357.000
707 P+C 707 300.000
4427P+C 4427 57.000

5121A+D
4111A-C 5121 = 4111 357.000

607 A+D
371 A-C 607 = 371 220.000
-La 31.12.N mai avem de plătit furnizorului extern următoarele datorii, pentru care trebuie sa
inregistram diferente de curs:
-Contravaloare marfă (cont 401) = 50.000$ (valoare import) – 10.000$ (avans platit) –
1.000$ (garanţia materială retinuta furnizorului) – 20.000$ (achitaţi în momentul importului) =
19.000$, de achitat în două tranşe egale pe cei doi ani de credit comercial (cate 9.500 $/an).
Pentru cele două datorii externe, avem: curs iniţial = 4 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N=4,02 lei/$.
665 A+D 665 = % 400
167 P+C 167 20 (1.000$  0,02 lei/$)
401 P+C 401 380 (19.000$  0,02 lei/$)
Calculăm dobânda pentru cei 2 ani de credit comercial: D = C(1+d) n – C = 19.000$ (1+0,08)2 –
19.000$ = 3.162$ (cate 1.581 $/an).
-Primim de la furnizorul extern factura pentru dobânda anului I, de 1.581 $ la 4,02 lei/$:
666 A+D
401 P+C 666 = 401 6.356 (1.581 $ * 4,02 lei/$)
-Achităm furnizorului extern prima tranşă + prima dobândă: 9.500 $ + 1.581 $ = 11.081 $, la
4,02 lei/$, faţă de curs precedent = 4,02 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar:
401 P-D
5124A-C 401 = 5124 44.546 (11.081$4,02 lei/$)
-La 31.12.N+1 mai avem de achitat furnizorului extern următoarele datorii, pentru care trebuie
sa inregistram diferente de curs:
-Ultima tranşă din contravaloarea mărfii (cont 401) = 9.500 $
Pentru ambele datorii avem: curs precedent = 4,02 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+1=4,01 lei/$.
765 P+C % = 765 105
167 P-D 167 10 (1.000$  0,01 lei/$)
401 P-D 401 95 (9.500$  0,01 lei/$)
Anul N+2 – ultimul an de credit comercial:
-Primim de la furnizorul extern factura pentru dobânda anului II, de 1.581$ la 4,01 lei/$.
666 A+D
401 P+C 666 = 401 6.340 (1.581 x 4,01 lei/$)
-Achităm furnizorului extern ultima tranşă + ultima dobândă :9.500$ + 1.581$ = 11.081 $, la
4,01 lei/$, faţă de 4,01 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.
401 P-D
5124 A-C 401 = 5124 44.435 (11.081 $4,01 lei/$
-La 31.12.N+2 mai avem de achitat furnizorului extern următoarele datorii, pentru care trebuie
sa inregistram diferente de curs:
Pentru această datorie avem: curs precedent = 4,01 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+2=3,9 lei/$.
167 P-D
765 P+C 167 = 765 110 (1000 $  0,11 lei/$)
-In anul N+3, la expirarea termenului de garanţie, restituim furnizorului extern garanţia
materială de 1.000 $ la 4,2 lei/$, faţă de cursul precedent de 3,9 lei/$. Rezultă cheltuieli din
diferenţe de curs valutar:
5124 A-C % = 5124 4.200 (1.000$  4,2 lei/$)
167 P-D 167 3.900 (1.000$  3,9 lei/$)
665 A+D 665 300 (1.000$ x 0,3 lei/$)

CURS nr.11/14.12.2021
II. IMPORTUL IN COMISION
În acest caz, firma de import derulează activitatea în nume propriu, dar în contul şi pe
riscul clientului intern.
Firma importă bunurile de la furnizorul extern, întocmind factură direct către clientul intern,
cu TVA colectata 19%.
Întrucât marfa circulă direct de la furnizorul extern către clientul intern, firma de import, jucând
rol de intermediar, nu încarcă şi nu descarcă gestiunea de mărfuri.
Ea facturează clientului intern comisionul de import ce i se cuvine, în procentul stabilit prin

contract, împreună cu TVA colectata 19%. Comisionul se va incasa de la client.
Importul în comision poate fi: cu plata la vedere sau pe credit comercial.
În cazul creditului comercial, dobânzile externe se vor înregistra pe cheltuieli în avans şi se vor
recupera prin facturare de la clientul intern. Acestea nu intra in costul de achizitie al marfurilor.
Decontarile se fac numai prin contul 5124 A, atat in relatia cu furnizorul, cat si in relatia cu
clientul.
De asemenea, pentru a avea siguranta derularii importului, firma de import incaseaza

intotdeauna avans de la clientul intern in numele caruia va desfasura tranzactia.
1). Exemplu de import în comision cu plata la vedere
-Firma de import factureaza clientului intern un avans de 27.000 lei, inclusiv TVA colectata, in
vederea derularii unui import in comision:
4111 A+D 4111 = % 27.000
419 P+C 419 22.690
4427 P+C 4427 4.310 ( 27.000*19/119)
-Se încasează prin cont de la clientul intern avansul, acoperitor pentru plata la buget a taxelor
aferente importului şi pentru plata furnizorului extern.
5124 A+D
4111 A-C 5124 = 4111 27.000
-Se facturează clientului intern importul în comision, la valoare externă CIF de 5.000 $, curs în
vamă 4 lei/$, taxe vamale 10%, impreuna cuTVA colectata 19%.
Întrucât nu încărcăm gestiunea, vom înregistra importul ca datorie faţă de furnizorul extern,
concomitent cu creanţa faţă de clientul intern:
Valoare import = 20.000 lei + 2.000 lei = 22.000 lei (cost de achizitie al marfurilor
importate)
TVA colectata aferenta importului în comision = 19%  22.000 lei = 4.180 lei
Total factură emisă către clientul intern = 26.180 lei
4111A+D 4111 = % 26.180
401 P+C 401 20.000 (valoare CIF)
446 P+C 446 2.000 (taxe vamale)
4427 P+C 4427 4.180 (TVA colectata)
-Facturăm clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF, cu TVA colectata 19%:
-Comision import = 5 %  20.000 lei = 1.000 lei
-TVA colectata = 19%  1.000 lei = 190 lei
Total factură emisă către clientul intern = 1.190 lei, înregistrând comisionul ca venit
din prestări servicii:
4111A+D 4111 = % 1.190
704 P+C 704 1.000
4427P+C 4427 190
-Se achită din cont la buget taxele aferente importului:
-TVA deductibila aferenta importului = 19%  22.000 = 4.180 lei ( la nivelul TVA
colectata, facturata clientului intern)
5121A-C % = 5121 6.180

446 P-D 446 2.000
4426A+D 4426 4.180
-Plătim prin cont cu OP datoria faţă de furnizorul extern de 5.000 $ la 4,1 lei/$, faţă de 4 lei/$.
5124 A-C % = 5124 20.500 (5.000$  4,1 lei/$)
401 P-D 401 20.000 (5.000$  4 lei/$)
665 A+D 665 500 (5.000$ x 0,1 lei/$)
-Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat de la client, stornand factura de avans:

4111A+D 4111 = % 27.000
419 P+C 419 22.690
4427P+C 4427 4.310
-Încasăm de la clientul intern, prin cont cu OP, diferenţa de creanţă:
Facturi emise = 26.180 lei + 1.190 lei = 27.370 lei
Avans încasat = 27.000 lei
Diferenţă de încasat = 27.370 – 27.000 = 370 lei
5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 370
-Firma de import în comision va efectua, cu ocazia regularizării TVA, următoarele calcule:
1. TVA colectata aferenta importului în comision facturat clientului intern = 4.180 lei
2. TVA colectata aferenta comisionului de import facturat clientului intern = 190 lei
3. TVA deductibila aferenta importului, achitata la bugetul statului = 4.180 lei.
Rezulta TVA de plata la buget ( TVA aferenta comisionului de import):
4427P-D 4427 = % 4.370
4426A-C 4426 4.180
4423P+C 4423 190
-Plata TVA din cont la buget:
4423P-D
5121A-C 4423 = 5121 190
2.) Exemple de import in comision cu plata pe credit comercial
a). Exemplu de import în comision pe credit comercial cu termen scurt

-Firma de import factureaza clientului intern un avans de 28.000 lei, inclusiv TVA colectata, in
vederea derularii unui import in comision:
4111A+D 4111 = % 28.000
419 P+C 419 23.530
4427 P+C 4427 4.470 (28.000*19/119)
-Se încasează prin cont de la clientul intern, avansul:
5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 28.000
-Se facturează clientului intern importul în comision la valoare externă CIF de 5.000 $, curs în
vamă 4 lei/$, taxe vamale 10%, impreuna cu TVA colectata 19%. Importul se derulează pe
credit comercial cu termen 6 luni. Dobânda externă se va factura la scadenţă pentru o rată de
8%/an.
Facturăm clientului intern importul în comision, ca datorie externă, respectiv creanţă internă:
Valoare import = 20.000 lei+2.000 lei = 22.000 lei (cost de achizitie in vama)
TVA colectat aferent importului în comision = 19%  22.000 lei = 4.180 lei
4111A+D 4111 = % 26.180
401 P+C 401 20.000 (valoare CIF)
446 P+C 446 2.000 (taxe vamale)
4427P+C 4427 4.180 (TVA colectata)
-Facturăm clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF, cu TVA colectata 19%:
Comision import = 5 %  20.000 lei = 1.000 lei
TVA colectata = 19%  1.000 lei = 190 lei
4111A+D 4111 = % 1.190

704 P+C 704 1.000
4427P+C 4427 190
Taxe vamale = 2.000 lei
TVA deductibila aferenta importului = 19%  22.000 = 4.180 lei (la nivelul TVA
colectata facturata clientului intern):
5121 A-C % = 5121 6.180
446 P-D 446 2.000
4426A+D 4426 4.180
-După 6 luni, la scadenţa creditului comercial, primim de la furnizorul extern factura de dobândă,
la 4 lei/$.: D = [(5.000 $*8%)/12 luni]*6 luni = 200 $ (200$  4 lei/$ = 800 lei), dobânda
înregistrându-se ca o cheltuială în avans:
471 A+D
401 P+C 471 = 401 800
-Facturăm clientului intern cheltuielile în avans, pentru a recupera dobânda de la acesta,

intrucat dobanda este pe riscul clientului intern:
4111A+D
471 A-C 4111 = 471 800
-Achităm furnizorului extern datoria de 5.000 $ şi dobânda externă de 200$, la 4,1 lei/$ faţă de
4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
5124A-C % = 5124 21.320 (5.200$  4,1 lei/$)
401 P-D 401 20.800 (5.200$  4 lei/$)
665 A+D 665 520 (5.200$ x 0,1 lei/$)
-Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat, prin stornarea facturii de avans:

4111A+D 4111 = % 28.000
419P+C 419 23.530
4427P+C 4427 4.470
-Încasăm prin cont de la clientul intern diferenţa de creanţă:

Facturi emise = 26.180 lei + 1.190 lei + 800 lei = 28.170 lei
Avans încasat = 28.000 lei
Diferenţă de încasat = 28.170 lei – 28.000 lei = 170 lei

5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 170
b).Exemplu de import în comision pe credit comercial cu termen mediu şi lung
-Firma de comerţ derulează import în comision pe credit comercial cu termen 2 ani.
In acest scop, se factureaza clientului intern un avans de 170.000 lei, inclusiv TVA colectata:
4111A+D 4111 = % 170.000
419 P+C 419 142.858
4427P+C 4427 27.142 (170.000*19/119)
-Încasăm avansul de la clientul intern, acoperitor pentru plata unui avans către furnizorul extern,
a taxelor la buget şi a unei cote părţi din datoria externa în momentul importului:
5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 170.000
-Plătim furnizorului extern un avans de 5.000$ la 4 lei/$:

409 A+D
5124A-C 409 = 5124 20.000
-Se facturează clientului intern importul în comision la valoare CIF de 50.000$, curs în vamă 4
lei/$, taxe vamale 10%, impreuna cu TVA colectata 19%. Dobânda externă se va factura
separat pe cei 2 ani de credit, pentru o rată de 5%/an.
Facturăm clientului intern importul în comision, ca datorie externă, respectiv creanţă internă:
Valoare externă CIF = 50.000$  4 lei/$ = 200.000 lei
Valoare import = 200.000 lei + 20.000 lei = 220.000 lei (cost de achizitie in
vama)
TVA colectata aferenta importului în comision = 19%  220.000 lei = 41.800 lei
4111A+D 4111 = % 261.800
401 P+C 401 200.000 (valoare CIF)

446 P+C 446 20.000 (taxe vamale)
4427P+C 4427 41.800 (TVA colectat)
 Facturăm clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF,cu TVA colectat
19%:
Comision import = 5 %  200.000 lei = 10.000 lei
TVA colectata = 19%  10.000 lei = 1.900 lei
4111A+D 4111 = % 11.900
704 P+C 704 10.000
4427P+C 4427 1.900
-TVA deductibila aferenta importului = 19%  220.000 = 41.800 lei (la nivelul TVA
colectata facturata clientului intern):
5121A-C % = 5121 61.800
446 P-D 446 20.000
4426A+D 4426 41.800
-În momentul importului, achităm furnizorului extern 20.000$ la cursul iniţial de 4 lei/$:
401 P-D
5124A-C 401 = 5124 80.000 (20.000 $ x 4 lei/$)
-Diminuăm datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului, de 2%

din valoarea CIF:
-Avans plătit (cont 409) = 5.000$  4 lei/$ = 20.000 lei
-Garanţie materială reţinută furnizorului(cont 167)=2%50.000$=1.000$(1.000$4lei/$=

4.000 lei)
401 P-D 401 = % 24.000
409 A-C 409 20.000
167 P+C 167 4.000
-Diminuăm creanţa internă cu avansul încasat şi cu garanţia materială reţinută de client:

-Avans încasat (cont 419) = 170.000 lei
-Garanţie materială reţinută de client (cont 2678) = 4.000 lei
Stornam factura de avans si inregistram creanta imobilizata pentru garantie:
4111A+D 4111 = % 170.000
419 P+C 419 142.858
4427P+C 4427 27.142
2678A+D
4111A-C 2678 = 4111 4.000
-Încasăm prin cont de la clientul intern diferenţa de creanţă:

Facturi emise = 261.800 lei + 11.900 lei = 273.700 lei
Avans încasat = 170.000 lei (-)
Garanţie reţinută de client = 4.000 lei (-)
Diferenţă de încasat = 273.700 – 170.000 – 4.000 = 99.700 lei
5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 99.700
-La 31.12.N avem următoarele datorii neachitate, respectiv creante neîncasate:

Datorii neachitate faţă de furnizorul extern:
-Contravaloare marfă (cont 401) = 50.000 $ (valoare import) – 5.000 $ (avans platit) –
20.000$ (achitaţi în momentul importului) – 1.000$ (garanţie materială retinuta furnizorului) =
24.000$, de achitat în două tranşe egale pe cei doi ani de credit comercial (cate 12.000 $/an).
Creanţe neîncasate de la clientul intern:
-Garanţia materială (cont 2678) = 1.000$
Atât pentru datorii, cât şi pentru creanţe, avem: curs iniţial = 4 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N=4
lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar, prin urmare nu facem nicio inregistrare.
Calculam dobanda pentru cei 2 ani de credit comercial: D = C(1+d) n – C = 24.000$(1+0,05)2 –

24.000$ = 2.460$ (cate 1.230 $/an).
-Primim de la furnizorul extern factura de dobândă de 1.230 $ pentru anul I, la 4 lei/$, care se
înregistrează ca o cheltuială în avans:
471 A+D 471 = 401 4.920 (1.230$ * 4 lei/$)
401 P+C
-Facturăm clientului intern cheltuielile în avans pentru a recupera dobânda, care este pe riscul
clientului intern:
4111A+D
471 A-C 4111 = 471 4.920
-Încasăm prin cont creanţa internă:

5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 4.920
-Achităm furnizorului extern prima tranşă din creditul comercial, de 12.000 $, împreună cu
dobânda aferentă, de 1.230$, la 4 lei/$, faţă de curs precedent 4 lei/$. Rezultă că nu avem
401 P-D
5124A-C 401 = 5124 52.920 (13.230$  4 lei/$)
-La 31.12.N+1 avem următoarele datorii neplătite, respectiv creante neîncasate, pentru care
trebuie sa inregistram diferente de curs:
-Ultima tranşă din contravaloarea mărfii (cont 401) = 12.000 $
Atât pentru datorii cât şi pentru creanţe avem: curs precedent = 4 lei/$ şi curs oficial la
31.12.N+1=4,05 lei/$. Rezultă:- pentru datorii, cheltuieli din diferenţe de curs valutar
-pentru creanţe, venituri din diferenţe de curs valutar
665 A+D 665 = % 650
167 P+C 167 50 (1.000$  0,05 lei/$)
401 P+C 401 600 (12.000$  0,05 lei/$)
2678A+D
765 P+C 2678 = 765 50 (1.000$  0,05 lei/$)
Anul N+2 – ultimul an de credit comercial:
-Primim de la furnizorul extern factura de dobândă pentru anul 2, de 1.230$ la 4,05 lei/$.
471 A+D
401 P+C 471 = 401 4.982 (1.230 $*4,05 lei/$)
-Facturăm clientului intern cheltuielile în avans pentru a recupera dobânda, care este pe riscul
clientului intern:
4111A+D
471 A-C 4111 = 471 4.982
-Încasăm prin cont creanţa internă:

5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 4.982
-Achităm furnizorului extern ultima tranşă de 12.000$ din creditul comercial, împreună cu
dobânda aferentă de 1.230$, la 4,05 lei/$, faţă de curs precedent 4,05 lei/$. Rezultă că nu avem
401 P-D
5124A-C 401 = 5124 53.582 (13.230$  4,05 lei/$)
-La 31.12.N+2 avem următoarele datorii neplătite, respectiv creante neîncasate, pentru care
trebuie sa inregistram diferente de curs:
Atât pentru datorii cât şi pentru creanţe avem: curs precedent = 4,05 lei/$ şi curs oficial la
31.12.N+2=4,02 lei/$. Rezultă: -pentru datorii, venit din diferenţe de curs valutar
-pentru creanţe, cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
167 P-D
765 P+C 167 = 765 30 (1.000$  0,03 lei/$)
665 A+D
2678A-C 665 = 2678 30 (1.000$  0,03 lei/$)
-In anul N+3, la expirarea termenului de garanţie, incasam garanţia materială de 1.000$ de
la clientul intern, la 4,1 lei/$, faţă de curs precedent 4,02 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de
curs valutar:
5124A+D 5124 = % 4.100 (1.000$  4,1 lei/$)
2678A-C 2678 4.020 (1.000$  4,02 lei/$)

765 P+C 765 80 (1.000$ x 0,08 lei/$)
-Restituim furnizorului extern garanţia materială de 1.000$ la 4,1 lei/$ faţă de curs precedent de
4,02 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 4.100 (1.000$  4,1 lei/$)
167 P-D 167 4.020 (1.000$  4,02 lei/$)
665 A+D 665 80 (1.000$ x 0,08 lei/$)

CURS nr.12/21.12.2021
CAP.IX OPERATIUNILE CU REGIM DE TVA SPECIAL SI

MIXT
I.REGIMUL SPECIAL DE TVA

Regimul special se referă la tipurile de operatiuni, pentru a căror taxare se utilizează o
bază diferită în raport cu activităţile uzuale.
Este vorba despre: activitatea de turism, comertul in consignatie si operatiunea de amanetare a

bunurilor.
Conform Codului fiscal, pentru aceste activităţi, baza de impozitare va fi marja profitului, adică
diferenţa dintre preţul de vânzare către beneficiarul final şi costul de achiziţie al bunurilor şi
serviciilor cumparate.
In particular, fiecare dintre operatiunile mentionate prezinta si caracteristici legate strict de

domeniul de activitate in care se incadreaza.
1.AGENTIILE DE TURISM
Activitatea de turism presupune ca, la primirea facturilor de prestari servicii pentru:

cazare, masa, transport, asigurare, de la furnizori, firmele de turism nu au drept de deducere a
TVA din facturile respective, fiind inscrisa mentiunea „TVA inclus”, şi nu evidenţiat distinct.
Prin urmare, la cumpararea serviciilor de la furnizori, nu se va evidentia TVA deductibila prin

contul 4426.
Cu ocazia facturarii serviciilor de turism (excursiilor) catre clienti (turisti), se va aplica TVA
colectata numai asupra comisionului/marjei de profit practicate de firma.
Prin urmare, cu ocazia regularizarii TVA, firmele de turism vor inregistra intotdeauna numai TVA
de plata catre buget, reprezentand TVA aferent comisionului de turism.
Exemplu:
O agenţie de turism factureaza clienţilor săi contravaloarea biletelor de odihnă de 10.595

lei, reprezentand contravaloarea prestatiilor turistice, formata din:
-Contravaloare servicii de cazare, masă şi transport = 10.000 lei (inclusiv TVA deductibila)
-Comision practicat de agenţie = 5%  10.000 lei = 500 lei
-TVA colectata, aplicata asupra comisionului = 19%  500 lei=95 lei
Comisionul agentiei de turism se va inregistra ca un venit din prestari de servicii, prin contul
704 P
-Facturarea către turişti a serviciilor contractate:
4111A+D 4111 = % 10.595
401 P+C 401 10.000
704 P+C 704 500 (5%  10.000)
4427P+C 4427 95 (19%  500)
-Se incaseaza de la turisti (clienti), creanta prin cont:

5121A+D
4111A-C 5121 = 4111 10.595
-Se platesc prin cont datoriile faţă de furnizorii de servicii: cazare, masă, transport:
401 P-D
5121A-C 401 = 5121 10.000
-Se regularizeaza TVA la sfârşitul lunii, având TVA colectata = 95 lei si TVA deductibila 0.
Rezultă TVA de plată = 95 lei:
4427P-D
4423P+C 4427 = 4423 95
-Se vireaza TVA de plata din cont la bugetul statului:

4423P-D
5121A-C 4423 = 5121 95
2. MAGAZINELE CU PROFIL DE COMERT IN CONSIGNATIE

Comertul in consignatie prezinta particularitatea ca magazinele primesc marfa de la
un deponent, care poate fi persoana fizica sau persoana juridica, o evidentiaza in partida
simpla, prin contul 8033 „Marfuri in custodie sau consignatie” si o vand clientilor la pret de
vanzare cu amanuntul.
Abia dupa vanzare, se incarca si se descarca simultan gestiunea de marfuri prin contul 371. De
asemenea, se plateste deponentului contravaloarea marfurilor, la pretul cerut de acesta, numit
pretul deponentului.
Particularitatile privind calculul si inregistrarea TVA depind de tipul deponentului, astfel:
a). Deponent neplatitor de TVA
In acest caz, marfa se inregistreaza in partida simpla, la pretul deponentului (fara TVA).
Calculul pretului de vanzare cu amanuntul se face aplicand TVA colectata 19% numai asupra
comisionului practicat de magazin.
La regularizare, TVA colectata aferenta comisionului de consignatie se transforma in TVA de

plata.
Exemplu:
Magazinul primeşte de la o firma neplătitoare de TVA marfă în valoare de 2.000 lei,

practicând un comision de 15%.
-Recepţia mărfii se face la preţul deponentului, în partidă simplă, debitând contul 8033
„Valori materiale primite în păstrare sau custodie”:
8033 (D) = 2.000
-Stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul, aplicând TVA colectat 19% numai la comision:
-Preţ deponent = 2.000 lei
-Comision consignaţie = 15%  2.000 = 300 lei
-TVA colectata = 19%  300 lei = 57 lei
Preţ de vânzare cu amănuntul = 2.357 lei
-Se vinde marfa cu numerar, la preţul de vânzare calculat de firmă :
5311A+D 5311 = % 2.357
707 P+C 707 2.300 (2.000+300)
4427P+C 4427 57 (19%*300)
În urma vânzării, se anunţă deponentul, se încarcă şi se descarcă gestiunea de mărfuri,

achitând acestuia suma de i se cuvine (preţul deponentului)
-Încărcarea gestiunii de mărfuri, urmată de descărcarea gestiunii, la valoarea mărfii
vândute:
- incarcarea gestiunii la pret de vanzare cu amanuntul, prin contul 371:
371 A+D 371 = % 2.357
401 P+C 401 2.000
378 P+C 378 300
4428A/P+C 4428 57
-descarcarea gestiunii la pret de vanzare cu amanuntul, prin contul 371:
371 A-C % = 371 2.357
607 A+D 607 2.000
378 P-D 378 300
4428A/P- 4428
57
D
-Se crediteaza contul 8033 în partidă simplă:

8033 (C) = 2.000
-Se achita datoria către deponent, prin casierie, la preţului deponentului:

401 P-D
5311A-C 401 = 5311 2.000
-Se regularizeaza TVA la sfârşitul lunii, având TVA colectata = 57 lei si TVA deductibila 0.
Rezulta TVA de plata = 57 lei.
4427P-D
4423P+C 4427 = 4423 57
-Se achita TVA de plata, din cont la bugetul statului:

4423P-D
5121A-C 4423 = 5121 57
b). Deponent platitor de TVA
In acest caz, marfa se inregistreaza in partida simpla, la pretul deponentului, cu TVA.
Calculul pretului de vanzare cu amanuntul se face aplicand TVA colectata 19% asupra intregii
sume: cost de achizitie + comision practicat de magazin.
La regularizarea TVA, se compara TVA colectata cu TVA deductibila, rezultand TVA de plata,
care este TVA aferenta comisionului de consignatie.
Exemplu:
Magazinul primeşte de la o firma plătitoare de TVA, marfă la pret deponent în valoare

de 2.000 lei (cost de achizitie), TVA deductibila 19%, practicând un comision de 15%.
-Recepţia mărfii se face la preţul deponentului, cu TVA deductibila, în partidă simplă,

debitând contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”:
- pret deponent (c.a.) = 2.000 lei
-TVA deductibila = 19%*2.000 = 380 lei
Total = 2.380 lei
8033 (D) = 2.380
-Stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul:

-Preţ deponent = 2.000 lei
-Comision consignaţie = 15%  2.000 = 300 lei
-TVA colectata = 19% (2.000+ 300) = 437 lei
Preţ de vânzare cu amănuntul = 2.737 lei
-Se vinde marfa cu numerar, la preţul de vânzare calculat de firmă :
5311A+D 5311 = % 2.737
707 P+C 707 2.300 (2.000+300)
4427P+C 4427 437 (19%*2.300)
-În urma vânzării, se anunţă deponentul, se încarcă şi se descarcă gestiunea de mărfuri,

achitând acestuia suma de i se cuvine (preţul deponentului)
-Încărcarea gestiunii de mărfuri, urmată de descărcarea gestiunii, la valoarea mărfii

vândute:
-incarcarea gestiunii la pret de vanzare cu amanuntul prin contul 371, presupune 2 etape:
-inregistrarea facturii primite de la furnizor (deponent), la cost de achizitie, impreuna cu
TVA deductibila 19%
401 P+C % = 401 2.380
371 A+D 371 2.000
4426A+D 4426 380
-majorarea valorii marfurilor cu adaosul comercial (comisionul de consignatie) si TVA
neexigibila
371 A+D 371 = % 737
378 P+C 378 300

4428A/P+C 4428 437
Valoare intrare la pret de vanzare cu amanuntul = 2.000 + 300 + 437 = 2.737 lei
-descarcarea gestiunii la pret de vanzare cu amanuntul, prin contul 371:
371 A-C % = 371 2.737
607 A+D 607 2.000
378 P-D 378 300
4428A/P- 4428
437
D
-Se crediteaza contul 8033 în partidă simplă:

8033 (C) = 2.380
-Se achita datoria către deponent, prin casierie, la preţului deponentului:

401 P-D
5311A-C 401 = 5311 2.380
-Se regularizeaza TVA la sfârşitul lunii, având :

TVA colectata = 437 lei
TVA deductibila = 380 lei
Rezulta TVA de plata = 57 lei (TVA aferenta comisionului)
4427P-D 4427 = % 437
4426A-C 4426 380
4423P+C 4423 57
-Se achita TVA de plata, din cont, la bugetul statului:

4423P-D
5121A-C 4423 = 5121 57
3. CASELE DE AMANET
Amanetarea bunurilor de catre persoanele fizice, se face in scopul obtinerii temporare de

lichiditati, urmand ca, in momentul restituirii sumelor, acestea sa reintre in posesia bunurilor
amanetate.
In acest acop, casele de amanet inregistreaza in partida simpla bunurile primite, prin contul
8033 si acorda imprumutul solicitat (contravaloarea bunurilor amanetate), inregistrand o creanta
imobilizata.
La scadenta, persoana va restitui suma, impreuna cu un comision de amanet si cu TVA
colectata, aplicata la comision.
Prin regularizare, TVA colectata, aplicata la comisionul de amanet, devine TVA de plata catre
bugetul statului.
Inregistrarea operatiunilor la casele de amanet difera in functie de 2 situatii:
-cand persoana restituie suma

-cand persoana nu mai restituie suma
a) Cand persoana restituie suma
In acest caz, se primesc bunurile si se inregistreaza creanta imobilizata, prin acordarea

imprumutului.
Se calculeaza valoarea de restituit, iar la incasarea creantei imobilizate (la restituirea de catre
persoana fizica), comisionul se inregistreaza ca un venit din prestari de servicii, prin contul 704
P.
Exemplu:
O casa de amanet primeste de la o persoana fizica, bunuri in valoare de 2.000 lei,

acordand acesteia prin casierie, imprumutul.
-Inregistrarea in partida simpla a bunurilor primite:
8033 (D) = 2.000
-Inregistrarea creantei imobilizate, prin acordarea imprumutului:
2678 A+D
5311 A-C 2678 = 5311 2.000
-Se calculeaza valoarea pe care presoana o are de restituit, stiind ca firma practica un comision
de amanet de 30%, iar TVA colectata se aplica doar la comision:
- valoare imprumut = 2.000 lei
- comision amanet = 30% * 2.000 = 600 lei
- TVA colectata = 19% * 600 = 114 lei
Total de incasat de la persoana fizica = 2.714 lei
-La scadenta, se incaseaza suma de la persoana fizica, prin casierie:
5311 A+D 5311 = % 2.714

2678 A-C 2678 2.000
704 P+C 704 600
4427 P+C 4427 114
-I se restituie persoanei bunurile amanetate, creditand 8033 in partida simpla:
8033 (C) = 2.000
-La sfarsitul lunii se regularizeaza TVA, stiind ca avem TVA colectata = 114 lei si TVA
deductibila 0. Rezulta TVA de plata la buget = 114 lei (TVA aferenta comisionului de amanet).
4427 P-D
4423 P+C 4427 = 4423 114
-Se vireaza din cont la buget TVA de plata:
4423 P-D
5121 A-C 4423 = 5121 114
b) Cand persoana nu mai restituie suma
In acest caz, casa de amanet retine bunurile persoanei, le incarca in gestiunea proprie ca
marfuri la pret de vanzare cu amanuntul si le vinde tertilor, dupa care descarca gestiunea de
marfuri la acelasi pret.
Exemplu:
Pornind de la enuntul anterior, presupunem ca persoana care a amanetat bunurile in

valoare de 2.000 lei pentru a obtine imprumutul, nu mai restituie suma imprumutata.
-Se incarca gestiunea proprie la pret de vanzare cu amanuntul, casa de amanet practicand un
adaos comercial de 60%:
-valoare bunuri amanetate = 2.000 lei
-adaos comercial = 60%*2.000 = 1.200 lei
-TVA neexigibila = 19%*(2.000+1.200) = 608 lei
Pret de vanzare cu amanuntul = 3.808 lei
371 A+D 371 = % 3.808
2678 A-C 2678 2.000
378 P+C 378 1.200
4428 A/P+C 4428 608
-Se vinde marfa cu numerar, la pretul de vanzare cu amanuntul calculat:

5311 A+D 5311 = % 3.808
707 P+C 707 3.200 (2.000+1.200)
4427 P+C 4427 608
-Se descarca gestiunea de marfa vanduta, la acelasi pret:
371 A-C % = 371 3.808
607 A+D 607 2.000
378 P-D 378 1.200
4428 A/P-D 4428 608
-Se crediteaza 8033 in partida simpla, la valoarea initiala a bunurilor depuse:
8033 (C) = 2.000
-La sfarsitul lunii se regularizeaza TVA, stiind ca avem TVA colectata = 608 lei si TVA
deductibila 0. Rezulta TVA de plata = 608 lei.
4427 P-D
4423 P+C 4427 = 4423 608
-Se plateste TVA de plata, din cont, la buget:
4423 P-D
5121 A-C 4423 = 5121 608

CURS nr.13/11.01.2022
II. REGIMUL MIXT DE TVA (PRORATA)
Regimul mixt de taxare presupune că firma desfăşoară atât activităţi taxabile, cât şi activităţi
scutite de TVA, conform Codului fiscal. În acest caz, firma trebuie să calculeze un coeficient
numit prorata, care să ţină seamă atât de veniturile scutite, cât şi de cele taxabile, conform
următoarei relaţii:
Prorata = (Total Venituri – Venituri din operatiuni scutite de TVA) / Total Venituri
Din formula de calcul rezulta că prorata este întotdeauna subunitară (dacă nu avem venituri
scutite, va fi egala cu 1 si nu ar avea sens sa fie calculata). Ea ne arata care este ponderea
veniturilor taxabile in totalul veniturilor obtinute de firma.
Prorata se aplică asupra TVA deductibila, rezultând o sumă mai mică decat aceasta, numită
TVA de dedus.
Regularizarea TVA se va face comparand TVA colectata din vânzările taxabile, cu TVA de
dedus, calculata cu ajutorul proratei.
Înregistrarea diferenţei dintre TVA deductibila şi TVA de dedus se va face pe cheltuiala firmei
(cheltuieli cu impozite si taxe, cont 635 A), întrucât trebuie să se evidenţieze diminuarea TVA
deductibila. Operaţiunea se numeşte ajustarea taxei deductibile si, cu ajutorul acestei
inregistrari, contul 4426 se soldeaza.
Prorata se determină anual, datele de calcul fiind cumulate pentru întregul an fiscal. Prin
excepţie, cu aprobarea organului fiscal, se poate determina şi lunar sau trimestrial, caz în care
are un caracter provizoriu. Prorata anuală este definitivă. Prorata definitivă se determină în luna
decembrie, în funcţie de veniturile realizate în cursul anului şi se înscrie în Decontul de TVA
întocmit pentru luna decembrie. Dacă în timpul anului s-au aplicat prorate provizorii,
regularizarea deducerilor se face prin aplicarea proratei definitive asupra TVA deductibila,
înregistrata în timpul anului. Diferenţele constate în plus sau în minus se înscriu în Decontul de
TVA pentru luna decembrie.
Exemplu: Firma cumpara marfuri cu factura de la furnizor, la cost de achizitie de 70.000 lei,
TVA deductibila 19%.
401 P+C % = 401 83.300
371 A+D 371 70.000
4426 A+D 4426 13.300
-Se vinde marfa cu factura clientilor, in valoare totala de 100.000 lei, din care vânzări scutite
de TVA 20.000 lei şi vânzări taxabile cu TVA colectata 19%, 80.000 lei.
-Inregistram vanzarile scutite de TVA:
4111 A+D
707 P+C 4111 = 707 20.000
-Inregistram vanzarile taxabile:
4111 A+D 4111 = % 95.200
707 P+C 707 80.000
4427 P+C 4427 15.200
- La sfârşitul perioadei, intrucat avem atat vanzari taxabile, cat si vanzari scutite de TVA,se
calculează prorata:
Prorata = Venituri taxabile/Total venituri = 80.000 / 100.000 = 0,8 (80%)

-Calculam TVA de dedus, aplicand prorata asupra TVA deductibila:
TVA de dedus = 0,8 * 13.300 = 10.640 lei
-Se regularizeaza TVA, comparand TVA colectata din vanzarile taxabile, cu TVA de dedus,
calculata cu ajutorul proratei:
TVA colectata = 15.200 lei ; TVA de dedus = 10.640 lei. Rezulta TVA de plata la buget =
15.200 – 10.640 = 4.560 lei
4427 P-D 4427 = % 15.200
4426 A-C 4426 10.640
4423 P+C 4423 4.560
-Se vireaza din cont la buget TVA de plata:
4423 P–D
5121 A-C 4423 = 5121 4.560
-Se calculeaza diferenţa dintre TVA deductibila şi TVA de dedus si se inregistreaza pe

cheltuieli cu impozite si taxe: 13.300 – 10.640 = 2.660 lei
635 A+D
4426A-C 635 = 4426 2.660
Contul 4426 se soldeaza.
III . Taxarea inversă
Codul fiscal prevede anumite categorii de operatiuni pentru care firmele au obligaţia să aplice
măsurile de simplificare referitoare la taxarea inversă. Condiţia de aplicare a acestor măsuri
este ca atat furnizorul cat si clientul să fie plătitori de TVA.
Principalele operatiuni pentru care se aplică măsurile simplificate sunt:
-Livrare de deşeuri feroase si neferoase şi produse rezultate din prelucrarea acestora;

-Livrare de deseuri de materiale reciclabile: hartie, carton, material textil, cabluri, cauciuc,
plastic, sticla;
-Livrare de masa lemnoasa si material lemnos (cherestea);
-Livrare de cereale si plante tehnice, care nu sunt destinate consumului final;
-Livrare de energie electrica, catre comercianti care sunt persoane impozabile;
-Livrare de aur pentru investitii;
-Livrare de telefoane mobile si dispozitive cu circuite integrate;
-Achizitii intracomunitare de bunuri (cumparari din state membre UE);
-etc.
Furnizorii sunt obligaţi să înscrie pe facturile emise menţiunea „taxare inversă”( dacă furnizorul
emite către client factură de avans, nu calculează TVA, făcând menţiunea „taxare inversă”).
Acestia nu încasează TVA de la client.
Clienţii primesc factura cu mentiunea „taxare inversa”. Aceştia evidenţiază TVA-ul aferent
cumpararii, concomitent, în Jurnalul de cumparari şi în Jurnalul de vanzari, iar în Decontul de
TVA, atât ca taxă deductibila, cât şi ca taxă colectata, fără ca între cele două firme să existe
plăţi privind TVA.
In contabilitate, clientii înregistrează achiziţia bunurilor fără TVA şi, separat, înregistrează TVA
din factura furnizorilor, prin formula taxarii inverse:
4426 = 4427 19% * costul de achizitie al bunurilor

cumparate
Clienţii nu plătesc TVA furnizorilor. Ei colectează TVA-ul integral la nivelul taxei deductibile din
facturile fiscale, primite cu ocazia cumpararilor de bunuri. Dacă clienţii sunt plătitori de TVA cu
regim mixt, ei deduc TVA-ul în funcţie de destinaţia pe care o dau bunurilor respective (pentru
operaţiuni scutite, sau pentru operaţiuni taxabile). Calculul se va face pe bază de prorată.
Înregistrarea contabilă: 4426 = 4427 se numeşte autolichidarea TVA, întrucât colectarea TVA
la nivelul celui deductibil este similară cu plata TVA către furnizor.
Taxarea inversă încetează în momentul în care una dintre părţile implicate în tranzacţie este
neplătitoare de TVA. Din acest moment, se aplică regimul normal de TVA, respectiv furnizorul
colectează TVA în urma vânzării şi are dreptul să încaseze TVA de la client.
Exemplul 1: O firmă plătitoare de TVA vinde cu factură unui client plătitor de TVA, cherestea la
preţ de vânzare 10.000 lei, TVA colectata 19%, înscriind pe factură menţiunea „taxare inversă”.
Înregistrările în contabilitatea celor două firme vor fi:
La furnizor:
-Vânzarea cu factură înregistrând numai venitul din vânzări de mărfuri:

4111A+D
707 P+C 4111 = 707 10.000
-Încasarea creanţei prin cont de la client, fără TVA:

5121A+D
4111A-C 5121 = 4111 10.000
La client:
-Cumpărarea cu factură, înregistrând marfa la cost de achiziţie, fără TVA:

371 A+D
401 P+C 371 = 401 10.000
-Evidenţierea simultană a TVA deductibila şi TVA colectata, prin formula taxarii inverse:
4426A+D
4427P+C 4426 = 4427 1.900 (19%  10.000)
-Plata datoriei prin cont către furnizor, fără TVA:

401 P-D 401 = 5121 10.000
5121A-C
Exemplul 2: Se inregistreaza o achizitie intracomunitara pentru un utilaj, la valoare CIF 50.000

euro, curs in vama 4,5 lei/euro. Nu se aplica taxe vamale, iar pentru TVA se aplica taxarea
inversa.
-valoare CIF (valoare in vama) = 50.000 euro*4,5 lei/euro = 225.000 lei
2131 A+D
404 P+C 2131 = 404 225.000
-se aplica taxarea inversa: 225.000*19% = 42.750 lei
4426 A+D
4427 P+C 4426 = 4427 42.750
Obs.: Livrarile intracomunitare de bunuri (vanzari catre state membre UE) sunt scutite de TVA.
IV. SISTEMUL “TVA LA INCASARE” (TLI)
Este un regim de taxare care se aplica pentru firmele cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 2.250.000
lei (la nivelul anului precedent) si doar in cazul decontarilor prin contul bancar.
Aplicarea sistemului TLI presupune ca, atat in cazul cumpararilor, cat si in cazul vanzarilor de bunuri si
servicii, sa se inregistreze TVA neexigibila, prin contul 4428 A/P.
TVA neexigibila va deveni deductibila dupa plata datoriei, respectiv colectata, dupa incasarea creantei.
In cazul decontarilor partiale, exigibilitatea TVA se inregistreaza in mod esalonat.
Termenul maxim de decontare (incasare/plata) este de 90 de zile, data dupa care, chiar daca decontarea
nu a avut loc, TVA neexigibila devine exigibila (colectata/deductibila).
Pe factura fiscala se inscrie mentiunea “TVA la incasare”.

Particularitatile de inregistrare se datoreaza in principal modului in care furnizorul si clientul implicati in
tranzactie au dreptul de a aplica sistemul TLI. De asemenea., inregistrarile contabile sunt influentate si
de modalitatea de decontare.
1.Furnizorul aplica TLI si Clientul aplica TLI
In acest caz, ambele firme inregistreaza TVA neexigibila, cont 4428 A/P. Diferentierile apar ca urmare a
modalitatilor de decontare: integral prin cont; esalonat prin cont; prin efecte comerciale de plata,
respectiv de incasat; partial prin casierie, partial prin cont.
a).Decontarea se face integral prin cont
Exemplu: Se vinde marfa cu factura la pret de vanzare de 1.000 lei, TVA neexigibila 19%.
Ulterior se incaseaza creanta integral prin cont. TVA neexigibila devine exigibila in urma
incasarii.
Inregistrarile in paralel in contabilitatea celor 2 firme, sunt urmatoarele:
Furnizor Client
-vinde marfa: -cumpara marfa:
4111 A+D 4111 = % 1.190 401 P+C % = 401 1.190
707 P+C 707 1.000 371 A+D 371 1.000
4428 A/ P+C 4428 190 4428 A/P+D 4428 190
-incaseaza creanta: -plateste datoria:
4111 A-C 401 P-D
5121 A+D 5121 = 4111 1.190 5121 A-C 401 = 5121 1.190
-TVA devine colectata: -TVA devine deductibila:
4428 A/ P-D 4428 A/P-C
4427 P+C 4428 = 4427 190 4426 A+D 4426 = 4428 190
b).Decontarea se face esalonat prin cont
Se incaseaza prin cont 400 lei+TVA, iar ulterior se incaseaza diferenta de 600 lei+TVA. TVA
neexigibila devine exigibila in mod esalonat, pe masura incasarii.
Furnizor Client
4111 A+D 4111 = % 1.190 401 P+C % = 401 1.190

707 P+C 707 1.000 371 A+D 371 1.000
4428 A/ P+C 4428 190 4428 A/P+D 4428 190
-incaseaza partial creanta: 400+TVA = 476 -plateste partial datoria:400+TVA = 476
4111 A-C 401 P-D
5121 A+D 5121 = 4111 476 5121 A-C 401 = 5121 476
4428 A/ P-D 4428 A/P-C
4427 P+C 4428 = 4427 76 4426 A+D 4426 = 4428 76
-incaseaza diferenta de creanta: 600+TVA=714 -plateste diferenta de datorie: 600+TVA=714
4111 A-C 401 P-D
5121 A+D 5121 = 4111 714 5121 A-C 401 = 5121 714
4428 A/ P-D 4428 A/P-C
4427 P+C 4428 = 4427 114 4426 A+D 4426 = 4428 114
c).Decontarea se face prin efecte comerciale (Bilete la ordin)
Ulterior se incaseaza creanta cu bilet la ordin emis de client, depus de firma la banca si
decontat la scadenta. TVA neexigibila devine exigibila in urma decontarii biletului la ordin (nu in urma
primirii lui de la client).
Furnizor Client
4111 A+D 4111 = % 1.190 401 P+C % = 401 1.190
707 P+C 707 1.000 371 A+D 371 1.000
4428 A/ P+C 4428 190 4428 A/P+D 4428 190
-primeste BO de la client: -emite BO catre furnizor:
4111 A-C 401 P-D
413 A+D 413 = 4111 1.190 403 P+C 401 = 403 1.190
-depune BO la banca pentru decontare la

scadenta:
413 A-C -
5113 A+D 5113 = 413 1.190
-deconteaza BO: - deconteaza BO:
5113 A-C 403 P-D
5121 A+D 5121 = 5113 1.190 5121 A-C 403 = 5121 1.190
--TVA devine colectata: -TVA devine deductibila:
4428 A/ P-D 4428 A/P-C
4427 P+C 4428 = 4427 190 4426 A+D 4426 = 4428 190
d).Decontarea se face partial cu numerar si partial prin cont
Ulterior se incaseaza creanta astfel: 50% cu numerar si 50% prin cont.
Pentru decontarea cu numerar se inregistreaza TVA exigibila (colectata la furnizor si

deductibila la client), iar pentru decontarea prin cont se inregistreaza TVA neexigibila, care ulterior va
deveni exigibila in urma incasarii, respectiv platii.
Furnizor Client
4111 A+D 4111 = % 1.190 401 P+C % = 401 1.190
707 P+C 707 1.000 371 A+D 371 1.000
4427 P+C 4427 95 (19%*500) 4426 A+D 4426 95
4428 A/ P+C 4428 95 (19%*500) 4428 A/P+D 4428 95
-incaseaza 50% din creanta cu numerar: -plateste 50% din datorie cu numerar:
4111 A-C 401 P-D
5311 A+D 5311 = 4111 595 5311 A-C 401 = 5311 595
-incaseaza 50% din creanta prin cont: -plateste 50% din datorie prin cont:
4111 A-C 401 P-D
5121 A+D 5121 = 4111 595 5121 A-C 401 = 5121 595

4428 A/ P-D 4428 A/P-C
4427 P+C 4428 = 4427 95 4426 A+D 4426 = 4428 95
2.Furnizorul nu aplica TLI si Clientul aplica TLI
In acest caz, furnizorul inregistreaza TVA colectata, cont 4427 P, iar clientul inregistreaza TVA neexigibila,
cont 4428 A/P. In urma platii datoriei, TVA neexigibila va deveni TVA deductibila.
Exemplu: Se vinde marfa cu factura la pret de vanzare de 1.000 lei, TVA colectata 19%.
Ulterior se incaseaza creanta integral prin cont. La client, TVA neexigibila devine deductibila in
urma platii.
Furnizor Client
4111 A+D 4111 = % 1.190 401 P+C % = 401 1.190
707 P+C 707 1.000 371 A+D 371 1.000
4427 P+C 4427 190 4428 A/P+D 4428 190
-incaseaza creanta prin cont: -plateste datoria prin cont:
4111 A-C 401 P-D
5121 A+D 5121 = 4111 1.190 5121 A-C 401 = 5121 1.190
-TVA devine deductibila:
4428 A/P-C
4426 A+D 4426 = 4428 190
3.Furnizorul aplica TLI si Clientul nu aplica TLI
In acest caz, furnizorul inregistreaza TVA neexigibila, cont 4428 A/P, in schimb clientul nu are voie sa
deduca TVA inainte de a plati datoria catre furnizor. Prin urmare, desi clientul nu aplica TLI, va inregistra
tot TVA neexigibila prin contul 4428 A/P, neputand sa utilizeze contul de TVA deductibila 4426 A.
Ambele firme vor inregistra TVA neexigibila, care va deveni exigibila in urma platii, respectiv incasarii.
Ulterior se incaseaza creanta integral prin cont. TVA neexigibila devine exigibila in urma
incasarii.
Furnizor Client
4111 A+D 4111 = % 1.190 401 P+C % = 401 1.190
707 P+C 707 1.000 371 A+D 371 1.000
4428 A/ P+C 4428 190 4428 A/P+D 4428 190
-incaseaza creanta prin cont: -plateste datoria prin cont:
4111 A-C 401 P-D
5121 A+D 5121 = 4111 1.190 5121 A-C 401 = 5121 1.190
4428 A/ P-D 4428 A/P-C
4427 P+C 4428 = 4427 190 4426 A+D 4426 = 4428 190

CURS nr.14/18.01.2022
CAP. X IMPOZITAREA SI ACORDAREA DIVIDENDELOR

IMPOZITUL PE PROFITUL REINVESTIT
I.DIVIDENDELE INTERIMARE SI IMPOZITUL PE DIVIDENDE
Dividendele reprezinta parti din profitul net obtinut de firma la sfarsitul exercitiului financiar, care se
cuvin actionarilor/asociatilor, proportional cu numarul actiunilor sau partilor sociale pe care acestia la
detin in firma respectiva.
Dividendele se repartizeaza din profitul net, la sfarsitul anului, prin hotararea Adunarii Generale a
Actionarilor/Asociatilor (AGA), sub forma de sume brute si reprezinta datorii ale firmei fata de
actionari/asociati (se numesc si dividende distribuite).
Impozitarea dividendelor brute se face, conform Codului fiscal, cu impozit pe dividende de 5%, care se
retine din suma bruta si se vireaza la Bugetul Statului pana pe 25 ale lunii urmatoare platii dividendelor.
Impozitul pe dividende constituie pentru firma o datorie fiscala.
In cazul dividendelor distribuite dar neplatite actionarilor, firma trebuie sa plateasca obligatoriu
impozitul pe dividende la buget, pana pe 25 ianuarie al anului urmator.
Daca actionarul obtine un venit brut din dividende (daca nu are alte venituri) sau cumulat cu alte
venituri, care depaseste 12 salarii minime pe economie (12*2.550 lei = 30.600 lei), acesta va datora la
buget si contributia la asigurarile de sanatate (CASS), in cuantum de: 10%*30.600 = 3.060 lei, indiferent
daca are sau nu calitatea de salariat (inclusiv actionarii pensionari platesc CASS in acest caz).
In cazul depasirii plafonului de 12 salarii minime pe economie, actionarul are obligatia de a depune la
ANAF, in termen de 30 de zile, Declaratia unica privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate
de persoanele fizice.
Dividendele neplatite actionarilor din anii anteriori se impoziteaza cu impozitul pe dividende prevazut in
anul distribuirii (repartizarii) acestora, iar in privinta CASS, se aplica cota valabila la momentul platii
acestora.
Dividendele nete, reprezentand diferenta dintre dividendele brute si impozitul pe dividende, se platesc
actionarilor/asociatilor prin cont sau casierie.
Acordarea dividendelor se poate face in mod anticipat, si in timpul anului, dar nu mai devreme de
sfarsitul trimestrului III, cand se cunoaste deja daca firma a obtinut profit sau a lucrat in pierdere. Aceste
dividende acordate pe parcurs, inainte de a cunoaste rezultatul final de la 31 decembrie, se numesc
dividende interimare (cont 463 A). Acordarea lor necesita intocmirea situatiilor financiare intermediare
si depunerea acestora la ANAF in termen de 30 de zile de la hotararea AGA.
Acordarea dividendelor interimare genereaza o serie de inregistrari specifice in contabilitatea firmei, in

sensul ca acestea trebuie impozitate in momentul acordarii lor, se plateste impozitul partial catre buget,
iar la sfarsitul anului, cand se face repartizarea dividendelor din profit, trebuie inregistrata regularizarea
sumelor, atat la nivelul dividendelor brute, cat si la nivelul impozitului pe dividende si al dividendelor
nete.
In acest sens, particularitatile de inregistrare depind de 2 situatii:
-daca dividendele interimare acordate se incadreaza in dividendele repartizate la sfarsitul anului;

-daca dividendele interimare acordate depasesc dividendele repartizate la sfarsitul anului.
In primul caz, se impoziteaza dividendele interimare si se achita actionarilor suma neta. La sfarsitul
anului se impoziteaza diferenta si se achita actionarilor diferenta neta.
In al doilea caz, se impoziteaza dividendele interimare si se achita actionarilor suma neta. La sfarsitul
anului se stabileste diferenta de impozit platita in plus si diferenta neta pe care actionarii trebuie sa o
restituie firmei.
1.DIVIDENDELE INTERIMARE SE INCADREAZA IN DIVIDENDELE TOTALE REPARTIZATE DIN

PROFIT
Exemplu:
La sfarsitul trimestrului III, se inregistreaza dividende interimare brute de plata catre actionari, in valoare
de 10.000 lei:
463 A+D
456 A/P+C 463 = 456 10.000
Se retine impozitul pe dividende: 5% * 10.000 = 500 lei
456 A/P-D
446 P+C 456 = 446 500
Se vireaza din cont la buget impozitul partial:
446 P-D
5121 A-C 446 = 5121 500
Se platesc dividendele interimare nete catre actionari, prin cont: 10.000 – 500 = 9.500 lei
456 A/P-D
5121 A-C 456 = 5121 9.500
La sfarsitul anului, se repartizeaza din profitul net obtinut, suma de 15.000 lei pentru dividende brute
datorate actionarilor:
129 A+D
457 P+C 129 = 457 15.000
Avem: -dividende brute totale = 15.000 lei
-dividende interimare brute acordate = 10.000 lei
Rezulta o diferenta bruta ramasa de plata catre actionari de 5.000 lei.
Se diminueaza datoria fata de actionari cu dividendele interimare acordate in timpul anului (se retin
dividendele interimare):
457 P-D
463 A-C 457 = 463 10.000
Se impoziteaza diferenta de dividende brute: 5%* 5.000 = 250 lei
457 P-D
446 P+C 457 = 446 250
Se plateste din cont la buget, diferenta de impozit:
446 P-D
5121 A-C 446 = 5121 250
Se plateste actionarilor prin cont diferenta reprezentand dividendele nete: Diferenta bruta – Diferenta
impozit = 5.000 – 250 = 4.750 lei
457 P-D
5121 A-C 457 = 5121 4.750
Sistematic avem:
D 463 C D 456 C
10.000 10.000 500 10.000
9.500
0 0
D 457 C D 446 C
10.000 15.000 500 500
250 250 250
4.750
0 0
2.DIVIDENDELE INTERIMARE DEPASESC DIVIDENDELE TOTALE REPARTIZATE DIN PROFIT
Exemplu:
La sfarsitul trimestrului III, se inregistreaza dividende interimare brute de plata catre actionari, in valoare
de 18.000 lei:
463 A+D
456 A/P+C 463 = 456 18.000
Se retine impozitul pe dividende: 5% * 18.000 = 900 lei
456 A/P-D
446 P+C 456 = 446 900
Se vireaza din cont la buget impozitul partial:
446 P-D
5121 A-C 446 = 5121 900
Se platesc dividendele interimare nete catre actionari, prin cont: 18.000 – 900 = 17.100 lei
456 A/P-D
5121 A-C 456 = 5121 17.100
La sfarsitul anului, se repartizeaza din profitul net obtinut, suma de 15.000 lei pentru dividende brute
datorate actionarilor:
129 A+D
457 P+C 129 = 457 15.000
Avem: -dividende brute totale = 15.000 lei
-dividende interimare brute acordate = 18.000 lei
Rezulta o diferenta bruta platita in plus actionarilor de 3.000 lei.
Inregistram compensarea dividendelor brute interimare cu cele brute totale, la nivelul sumei totale (mai
mici) de 15.000 lei:
457 P-D
463 A-C 457 = 463 15.000
Aplicam corectiile atat pentru suma bruta, cat si pentru impozit si pentru suma neta, folosind fie formule
de stornare in rosu, fie formule de stornare in negru.
a).Stornare in rosu – copiem formulele initiale, dar cu diferentele in rosu. In aceasta varianta utilizam
contul 456 A/P cu semnificatia de datorie a firmei fata de actionari.
In acest caz, inregistrarile vor fi:
1).Corectam datoria fata de actionari cu suma bruta de 3.000 lei:
463 A+D
456 A/P+C 463 = 456 3.000
2).Corectam impozitul pe dividende retinut din suma bruta : 5% * 3.000 = 150 lei
456 A/P-D
446 P+C 456 = 446 150
3).Corectam suma neta platita actionarilor: 3.000 – 150 = 2.850 lei
456 A/P-D
5121 A-C 456 = 5121 2.850
b).Stornare in negru - inversam formulele initiale, cu diferentele in negru. In aceasta varianta utilizam
contul 456 A/P cu semnificatia de creanta a firmei fata de actionari.
In acest caz, inregistrarile vor fi:
1). Corectam datoria fata de actionari cu suma bruta de 3.000 lei:
456 A/P+D
463 A-C 456 = 463 3.000
2). Corectam impozitul pe dividende retinut din suma bruta: 5% * 3.000 = 150 lei
456 A/P-C
446 P-D 446 = 456 150
3). Corectam suma neta care se incaseaza de la actionari: 3.000 – 150 = 2.850 lei
456 A/P-C
5121 A+D 5121 = 456 2.850
In ambele variante de stornare, obtinem acelasi rezultat si anume diminuarea dividendelor brute cu
3.000 lei, evidentierea impozitului pe dividende platit in plus la buget de 150 lei si incasarea de la
actionari a dividendelor nete pe care acestia le-au primit in plus de 2.850 lei.
Impozitul pe dividende platit in plus la buget se va retine din datoriile ulterioare fata de bugetul statului.
Sistematic, pentru aplicarea primei variante de stornare, avem:
D 463 C D 456 C
18.000 15.000 900 18.000
3.000 17.100 3.000
150
2.850
0 0
D 457 C D 446 C
15.000 15.000 900 900
150
0 SFC= 150
(am platit impozit la buget cu 150 lei mai mult)
Sistematic, pentru aplicarea celei de a 2 a variante de stornare, avem:

D 463 C D 456 C
18.000 15.000 900 18.000
3.000 17.100 150
3.000 2.850
0 0
D 457 C D 446 C
15.000 15.000 900 900
150
0 SFD=150
(am platit impozit la buget cu 150 lei mai mult)
Conturile se soldeaza, cu exceptia contului 446, care ne indica impozitul platit in plus la bugetul statului,
ca urmare a faptului ca in timpul anului s-au platit actionarilor dividende interimare mai mari decat
dividendele totale repartizate din profit la sfarsitul anului.
Asemenea situatii se intalnesc atunci cand firma isi supraestimeaza profitul pe care il va obtine.
Pentru a nu se ajunge la inregistrari de stornare, este indicat ca firma sa acorde actionarilor dividende
interimare avand in vedere profitul obtinut pe primele 3 trimestre si luand in calcul si eventualele
pierderi care ar putea sa apara pe trimestrul IV.
Observatie: Dividendele repartizate si platite in plus in cursul exercitiului financiar, se restituie de catre
actionari in termen de 60 de zile de la data aprobarii situatiilor financiare anuale, iar conducerea firmei
are obligatia de a urmari recuperarea acestor sume.
II.SCUTIREA DE IMPOZIT PE PROFITUL REINVESTIT

Conform Codului Fiscal, firmele care in timpul anului achizitioneaza echipament industrial, calculatoare,
aparatura birotica, masini si aparate de casa, control si facturare, programe informatice, precum si
dreptul de utilizare a programelor informatice, sunt scutite de impozitul pe profitul reinvestit in aceste
active.
Facilitatea se aplica numai daca activele amintite sunt noi. Acestea pot fi produse sau achizitionate,
inclusiv in baza contractelor de leasing financiar si trebuie sa fie puse in functiune numai in scopul
desfasurarii de activitati economice.
In situatia acordarii acestei scutiri, calculul impozitului pe profit presupune ca din valoarea impozitului
datorat la buget sa se scada impozitul aferent valorii bunurilor mentionate. Conditia este ca profitul brut
contabil cumulat sa acopere integral contravaloarea activelor. Daca valoarea bunurilor depaseste
profitul brut contabil cumulat, atunci, din impozitul pe profit datorat la buget se va scadea impozitul
aferent profitului brut cumulat.
Tinand cont de faptul ca impozitul pe profit se poate datora la buget trimestrial sau anual, se ia in calcul
profitul brut contabil cumulat de la inceputul anului si pana la trimestrul in care activele au fost puse in
functiune, respectiv profitul brut contabil obtinut in anul in care aceste active au fost puse in functiune.
Scutirea de impozit se aplica in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.
Daca plata impozitului pe profit se face trimestrial, iar firma a investit in echipament in trimestrele
anterioare, din profitul brut contabil cumulat de la inceputul anului se scade suma profitului investit
anterior, pentru care s-a acordat facilitatea.
Daca in trimestrul in care se pun in functiune activele se inregistreaza pierdere contabila, iar in
trimestrul urmator sau la sfarsitul anului se inregistreaza profit brut contabil, impozitul pe profit aferent
profitului reinvestit nu se recalculeaza.
Daca firma devine platitoare de impozit pe profit in cursul anului, pentru calculul facilitatii se ia in
considerare profitul brut contabil incepand cu trimestrul in care aceasta a devenit platitoare.
Pentru activele care se realizeaza pe mai multi ani consecutivi, facilitatea se acorda pentru investitiile
puse in functiune partial in anul respectiv.
Firmele care beneficiaza de scutire de impozit pentru profitul reinvestit au obligatia sa pastreze activele
respective in patrimoniu, cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor de utilizare, dar nu mai
mult de 5 ani.
Contravaloarea bunurilor se va repartiza la rezerve la sfarsitul anului respectiv sau in anul urmator,
astfel: 5% pentru constituirea rezervei legale, iar diferenta pentru constituirea altor rezerve.
Activele pentru care firma a beneficiat de scutire la impozitul pe profit, nu se pot amortiza prin metoda
accelerata.
Exemplu: Firma a obtinut la sfarsitul perioadei un profit brut contabil de 50.000 lei si a calculat un profit
impozabil in valoare de 60.000 lei, stiind ca in cursul perioadei a achizitionat echipament industrial in
valoare de 7.000 lei.
-Se constata ca profitul brut contabil cumulat de 50.000 lei acopera integral investitia in valoare de 7.000
lei, prin urmare, calculul va fi:
-Impozitul pe profit calculat in functie de profitul impozabil: 16% x 60.000 = 9.600 lei
-Impozitul pe profit aferent profitului reinvestit in achizitia de echipament este de: 16% x 7.000=1.120 lei
-Impozitul pe profit datorat la bugetul statului va fi de: 9.600 lei-1.120 lei= 8.480 lei
691 A+D
4411 P+C 691 = 4411 8.480
-Plata prin cont a impozitului pe profit, tinand cont de scutirea acordata:
4411 P-D
5121 A-C 4411 = 5121 8.480
-Suma aferenta achizitiei de echipament se va repartiza pentru constituirea de rezerve, astfel:
-pentru rezerva legala: 5% x 7.000 lei = 350 lei
-pentru alte rezerve: 7.000 lei-350 lei = 6.650 lei
129 A+D 129 = % 7.000
1061 P+C 1061 350
1068 P+C 1068 6.650
Observatie: Daca investitia in echipament ar fi fost de 52.000 lei, depasind valoarea profitului brut
contabil cumulat de 50.000 lei, calculul ar fi fost urmatorul:
-Impozitul pe profit calculat in functie de profitul impozabil: 16% x 60.000 = 9.600 lei
-Impozitul pe profit aferent profitului brut contabil este de: 16% x 50.000=8.000 lei
-Impozitul pe profit datorat la bugetul statului va fi de: 9.600 lei-8.000 lei= 1.600 lei
La rezerve nu se va putea repartiza decat suma de 50.000 lei.

Conta Tot Anul2 (Sem1)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conta Tot Anul2 (Sem1)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA (CIG II)

CURS nr. 1/05.10.2021

CAP.I METODE DE AMORTIZARE A IMOBILIZARILOR

Există următoarele metode de amortizare: lineară, degresivă şi accelerată.

Metoda de amortizare lineară presupune trecerea în mod eşalonat pe cheltuielile din

Celelalte metode de amortizare, prin modalitatea de calcul, presupun trecerea eşalonată pe

Metoda lineară este obligatorie pentru clădiri şi construcţii. De regula, si imobilizarile

1. Metoda de amortizare degresivă

Metoda degresivă presupune calculul unor amortizări descrescătoare în primii ani de

a). Varianta AD1 fără influenţa uzurii morale

1,5 pentru D cuprins între 2 şi 5 ani, inclusiv 5;

2,0 pentru D cuprins între 5 şi 10 ani, inclusiv 10;

2,5 pentru D mai mare de 10 ani.

Amortizarea se va calcula şi înregistra pe toată durata de folosinţă D=5 ani.

Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus:

 Pentru anul următor aplicăm cd la valoarea rămasă, astfel:

 În anul 3 se constată că avem:

Întocmim planul de amortizare AD1:

Amortizarea Valoare rămasă de

1 90.000 (Vi) 30% 27.000 63.000

2 63.000 30% 18.900 44.100

3 44.100 - 14.700 29.400

4 29.400 - 14.700 14.700

Total X X 90.000 (Vi) X

Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi:

Anul 2: 6811 = 2813 18.900

Anul 3, 4, 5: 6811 = 2813 14.700

2131 A-C 2813 = 2131 90.000

b) . Varianta AD2 cu influenţa uzurii morale

Spre deosebire de prima variantă prezentată, această variantă de amortizare ia în calcul, pe

Etapele de calcul sunt următoarele:

 Se determină durata de amortizare redusă:

unde D=durata de folosinţă conform legii

dl=durata lineară recalculată în funcţie de cota degresivă.

Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus:

 Calculăm cota lineară:

 Calculăm durata redusă de amortizare:

A1=90.000 16,67% = 15.000 lei

A2=(90.000 – 15.000)  16.67% = 12.500 lei

A3=(75.000 – 12.500)  16.67% = 10.420 lei.

Valoarea rămasă după primii 3 ani de amortizare degresivă este de:

62.500 – 10.420 = 52.080 lei.

Întocmim planul de amortizare AD2:

Amortizarea Valoare rămasă de

4 52.080 - 8.680 43.400

5 43.400 - 8.680 34.720

6 34.720 - 8.680 26.040

7 26.040 - 8.680 17.360

8 17.360 - 8.680 8.680

Total X X 90.000 (Vi) X

Înregistrările anuale (şi lunare) vor fi:

Anul 1: 6811 = 2813 15.000

Anul 2: 6811 = 2813 12.500

Anul 3: 6811 = 2813 10.420

Anul 4…9: 6811 = 2813 8.680

2813 = 2131 90.000

Această metodă de amortizare presupune o modalitate de calcul simplificată, întrucât se

Etapele de calcul sunt următoarele:

 Se calculează amortizarea primului an de folosinţă, aplicând cota de amortizare accelerată

Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.000 lei şi D=5 ani, amortizabil

Parcurgem etapele de calcul prezentate mai sus:

 Calculăm amortizarea accelerată în primul an, aplicând ca asupra lui Vi:

Valoarea rămasă după primul an este: 90.000 – 45.000 = 45.000 lei