Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru echipamentele tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii şi aparatură birotică se poate opta
pentru metodele lineară, degresivă sau accelerată.
În cazul celorlalte mijloace fixe amortizabile se poate opta pentru metodele lineară sau
degresivă.
Intrucat metoda lineara a fost studiata in anul I, ne vom referi in continuare la metodele
degresiva si accelerata.
Această metodă de amortizare necesită următoarele elemente de calcul: valoare de intrare (Vi),
durată de folosinţă (D) şi cota de amortizare exprimată procentual.
Uzura mijloacelor fixe în timp, ca urmare a utilizării lor, prezinta atât un aspect fizic cât şi un
aspect moral.
Uzura fizică se referă la degradarea mijlocului fix, în timp ce uzura morală presupune
rămânerea în urmă din punct de vedere al performanţelor tehnice, în raport cu alte mijloace fixe
similare, existente pe piaţă. Prin urmare, un mijloc fix poate fi în stare bună de funcţionare, dar
uzat din punct de vedere moral, făcând necesară înlocuirea lui mai rapidă cu altul mai
performant din punct de vedere tehnic.
Acesta este motivul pentru care metoda de amortizare degresivă se poate aplica în două
variante: AD1 şi AD2.
Această varianta de amortizare ia în calcul numai uzura fizică a mijlocului fix, fără a ţine cont de
rămânerea în urmă din punctul de vedere al performanţelor tehnice. Prin urmare, calculul
amortizării se face pe toată durata de folosinţă D, presupunând parcurgerea următoarelor
etape:
1
c l= ×100
Se determină cota de amortizare lineară D , unde D=durata de folosinţă
prevăzuta de legea amortizării pentru mijlocul fix respectiv.
Se determină cota de amortizare degresivă c d, în funcţie de cota lineară cl, care se
înmulţeşte cu un coeficient diferit în funcţie de durata de folosinţă D.
Avem următorii coeficienţi:
Rezultă că :
{
1,5
c d =cl × 2,0
2,5
Pentru primul an de folosinţă, amortizarea se calculează înmulţind valoarea de intrare a
mijlocului fix (Vi) cu cota degresivă anterior calculată (cd).
În anii următori, amortizarea se determină aplicând cota degresivă (c d) de fiecare dată la
valoarea rămasă, rezultând amortizări descrescătoare.
Algoritmul continuă până în anul în care amortizarea astfel calculată ( V ramasa ×c d ) este
V ramasa
egală sau mai mică decât amortizarea calculată linear: Nr . ani ramasi
Obs.: Anul în care se întâmplă acest lucru se determină prin încercări succesive.
Din acest an până la expirarea duratei de folosinţă (D), amortizarea va fi cea obţinută prin
împărţire (linear-constantă).
Analizând etapele prezentate, rezultă o amortizare descrescătoare până la un anumit punct,
după care aceasta se menţine constantă.
Din punct de vedere fiscal, ţinând cont că amortizarea se înregistrează lunar (şi anual) pe
cheltuieli, este evident că în primii ani cheltuielile vor fi mai mari, diminuând profitul şi, implicit,
impozitul pe profit, creând astfel un avantaj pentru firma care aplică această variantă.
Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.000 lei şi D=5 ani, amortizabil degresiv în
varianta AD1.
1
c l= ×100=20 %
Calculăm cota lineară: 5
Calculăm cota degresivă, utilizând coeficientul 1,5 întrucât D este cuprins între 2 şi 5 ani,
inclusiv 5 cd=20% 1,5=30%.
Calculăm amortizarea primului an:
A1=90.000 30% = 27.000 lei
44 .100 lei
A 3= =14 . 700 lei
3 ani ramasi
Rezultă că din anul 3 până în anul 5, amortizarea va fi 14.700 lei/an.
5 14.700 - 14.700 -
2813 P+C
După 5 ani, la expirarea duratei legale de folosinţă, utilajul integral amortizat se scoate din
evidenţă la valoarea de intrare Vi :
2813 P-D
Pornind de la această idee, este evident că, fiind necesară înlocuirea mai rapidă a mijlocului fix
uzat moral cu altul mai performant, calculul amortizării se va face pe o durată D’ mai mică decât
durata de folosinţă prevăzută de lege, D.
1
c l= ×100
Se determină cota de amortizare lineară: D unde D=durata de folosinţă
prevăzuta de legea amortizării pentru mijlocul fix respectiv.
Se determină cota de amortizare degresivă, aşa cum a fost prezentată la prima variantă:
{
1,5
c d =cl × 2,0
2,5
Se determină durata lineară recalculată, în funcţie de cota degresivă, exprimată în ani, care
ne arată cu cât se reduce durata de folosinţă D:
1
dl= ×100
cd , unde cd=cota de amortizare degresivă.
Din punct de vedere fiscal, este evident că în primii ani de amortizare degresivă firma
înregistrează cheltuieli mai mari, diminuându-se profitul şi impozitul pe profit, creând astfel un
avantaj pe lângă cel de a permite înlocuirea mai rapidă a mijlocului fix uzat moral, cu unul nou
mai performant.
Varianta AD2 impune restricţia ca durata de folosinţă a mijlocului fix D, prevazuta de lege, sa fie
mai mare de 6 ani.
Exemplu: Presupunem că avem un utilaj cu Vi=90.000 lei şi D=15 ani, amortizabil degresiv în
varianta AD2.
Din durata redusă de amortizare de 9 ani, ultimii 6 ani (d l) vor fi lineari, iar primii 3 ani (9-6)
vor fi degresivi.
Calculăm amortizarea degresivă a primilor 3 ani, aplicând cd în primul an la Vi, iar în anii
următori 2 şi 3 la valoarea rămasă.
Vor rezulta amortizări descrescătoare astfel:
1 16,67
90.000 (Vi) 15.000 75.000
%
2 16,67
75.000 12.500 62.500
%
3 16,67
62.500 10.420 52.080
%
9 8.680 - 8.680 -
După 9 ani, la expirarea duratei reduse de folosinţă D’ utilajul integral amortizat se scoate din
evidenţă la valoarea de intrare Vi:
Obs.: Utilajul poate fi menţinut în folosinţă şi până la anul 15, dar fără a mai înregistra
amortizarea întrucât amortizarea s-a înregistrat integral în primii 9 ani.
2. Metoda de amortizare accelerată
Calculăm amortizarea lineară a următorilor 4 ani rămaşi, împărţind valoarea rămasă după
primul an la numărul de ani rămaşi:
45 . 000 lei
Al= =11. 250 lei/an
4 ani ramasi
Întocmim planul de amortizare accelerată:
5 11.250 - 11.250 -
După 5 ani, la expirarea duratei de folosinţă, utilajul integral amortizat se scoate din
evidenţă la valoarea de intrare Vi:
Actualizarea se poate face la o valoare mai mare sau mai mică, după caz, având ca reper
valoarea înregistrată în contabilitate pentru imobilizarea supusă reevaluării.
Diferenţa de valoare, pozitivă sau negativă, rezultată în urma reevaluării, este tratată în
contabilitate ca un element de capital propriu, prin intermediul „Rezervelor din reevaluare”(cont
105 P).
Este o metodă de reevaluare care presupune ca, in momentul reevaluarii, sa se actualizeze atat
valoarea bruta a imobilizarii, cat si amortizarea cumulata pana in acel moment.
Actualizarea celor doua valori se realizeaza cu ajutorul unor indici de actualizare (Ia).
In contabilitate se vor inregistra diferentele dintre valoarea actualizata si cea de inregistrare, atat
in cazul valorii brute, cat si in cazul amortizarii cumulate.
Din calcul pot rezulta doua situatii: Cand valoarea actualizata creste (Ia este supraunitar).
9.000 15.000
6.000
Este o metodă de reevaluare care presupune ca la data reevaluării, amortizarea cumulată să fie
eliminată din valoarea contabilă brută a activului, iar valoarea netă să fie actualizată în funcţie
de valoarea reevaluată (justa) a activului.
Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea netă contabilă (după scăderea
amortizării cumulate), se va înregistra fie ca o creştere a rezervei din reevaluare (credit
105), dacă nu a existat o descreştere anterioară trecută pe cheltuieli, fie ca un venit din
reevaluarea imobilizărilor (cont 755), care să compenseze o cheltuială aferentă unei
descreşteri anterioare.
Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere faţă de valoarea netă contabilă, se va
înregistra fie ca o descreştere a rezervei din reevaluare (debit 105), fie ca o cheltuială
privind reevaluarea imobilizărilor (cont 655), dacă nu există o rezervă din reevaluare anterior
înregistrată.
Metoda este aplicabilă amenajărilor de teren şi mijloacelor fixe care se amortizează şi, în
acelaşi timp, se pot reevalua fie anual, fie la intervale de 3-5 ani.
Vom parcurge un model în care o imobilizare trece prin mai multe reevaluări succesive,
pentru a prezenta cumulat toate cazurile de înregistrări amintite mai sus.
Rezolvare:
Avem:
D=15 ani
24 . 000 lei
Al= =1 . 600 lei/an
15 ani
Pentru primii 2 ani de utilizare (înainte de prima reevaluare) vom înregistra amortizarea
calculată:
2813 P+C
An 3: Prima reevaluare
Avem:
A = 1.600 lei/an
2813 P-D
Valoare rămasă (netă contabilă) = Vb (Vi) – A cumulată pe 2 ani = 24.000 – 3.200 = 20.800 lei
Diferenta = Valoare justa I – Valoare rămasă = 24.960 – 20.800 = +4.160 lei (creştere
valorică)
Întrucât avem o creştere fără a avea o descreştere anterior înregistrată (o cheltuială), constituim
rezerva din reevaluare cu ajutorul contului 105, arătând în acelaşi timp şi creşterea valorii
utilajului:
105 P+C
An 6: A doua reevaluare
Avem:
A’ = 1.920 lei/an
Valoare rămasă (netă contabilă) = Vb (valoare justa I) – A’ cumulată pe 3 ani = 24.960 – 5.760
= 19.200 lei.
Diferenta = valoare justa II – valoare rămasă = 18.000 – 19.200 = -1.200 lei (scădere
valorică)
Întrucât în contul 105 avem înregistrată anterior o rezervă de 4.160 lei, putem înregistra
descreşterea utilizând rezerva din reevaluare existentă şi arătând concomitent scăderea valorii
utilajului:
2131 A-C 105 = 2131 1.200
105 P-D
An 7: A treia reevaluare
Avem:
A’ = 1.800 lei/an
Valoare rămasă (netă contabilă) = Vb (valoare justa II) – A cumulată pe un an = 18.000 – 1.800
= 16.200 lei
Valoarea justa III (conform celei de-a treia reevaluări) = 10.530 lei.
Diferenta = valoare justa III – valoare rămasă = 10.530 – 16.200 = - 5.670 lei (scădere
valorică)
Această diferenţă negativă se va înregistra ţinând cont de soldul contului 105. Vom utiliza
rezerva din reevaluare existentă, iar diferenţa o vom înregistra pe cheltuieli privind reevaluarea
imobilizărilor, cont 655:
D 105 C
An 8: A patra reevaluare:
Avem:
A’ = 1.170 lei/an
Valoare rămasă (netă contabilă) = Vb (valoare justa III) – A cumulată pe un an = 10.530 – 1.170
= 9.360 lei
2.710 lei pe seama venitului (cont 755), care compensează cheltuiala din contul 655.
Diferenţa de 4.778 lei (7.488 – 2.710), creditand contul 105.
Concomitent, vom arăta creşterea valorii utilajului în urma reevaluării:
După 15 ani scoatem din evidenţă utilajul integral amortizat la valoarea actualizată în urma
ultimei reevaluări de 16.848 lei (ultima valoare justa)
2813 P-D
Obs.: Această valoare reprezintă de fapt amortizarea cumulată pe ultimii 8 ani de folosinţă:
2.106 lei/an 8 ani = 16.848 lei.
1175 P+C
D 1
05 C
(I 4.160 (I)
I)
1.200
Sfc=2.960
CAP.III
Operaţiunile de leasing
Conform legii, în cadrul operaţiunilor de leasing, o parte contractantă numită locator sau
finanţator transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui
proprietar este, celeilalte părţi denumită locatar sau utilizator la solicitarea acesteia, contra unei
plăţi periodice denumită rată de leasing. La sfârşitul perioadei de leasing, locatorul se obligă să
respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul.
Locatorul se obligă să cumpere de la un furnizor român sau străin un mijloc fix (de
regulă, utilaje şi mijloace de transport), pe care sa-l predea locatarului în regim de leasing în
schimbul unei redevenţe sau chirii. În cadrul unei operaţiuni de leasing, poate avea calitatea de
finanţator o societate de leasing persoană juridică română sau străină.
-Leasing operaţional
-Leasing financiar
1. Leasingul operaţional
Locatarul evidenţiază mijlocul fix în partidă simplă, fără a înregistra amortizarea. Lunar, el achită
locatorului chiria înregistrată pe cheltuieli.La expirarea contractului de leasing, locatarul restituie
locatorului mijlocul fix.
Durata contractului de leasing (de închiriere) este mai mică decât durata normală de funcţionare
maximă a mijlocului fix (D).
Din punct de vedere fiscal, locatorul care achiziţionează bunuri destinate transmiterii lor în
vederea utilizării de către locatar, are drept de deducere nelimitat pentru TVA-ul ocazionat de
achiziţie.
În cazul în care firma de leasing achiziţionează bunuri ce vor fi utilizate în alte scopuri decât
activitatea de bază, dreptul de deducere a TVA este limitat.
Bunurile ce fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri care aparţin persoanei ce le dă în
regim de leasing.
Pentru bunul achiziţionat, locatorul şi-a exercitat dreptul de deducere a TVA la data achiziţiei,
ca moment al faptului generator şi al exigibilităţii TVA.
Datorită acestui tratament fiscal prin care rata de leasing şi celelalte elemente ce decurg din
acordarea de către proprietar a dreptului de utilizare a bunului este încadrată la „servicii”,
utilizatorul are drept de deducere pentru TVA înscrisă în factura emisă de locator, la data
scadenţei ratelor de leasing, conform graficelor din contract.
I. În contabilitatea locatorului
404 P-D
b) Se facturează locatarului rata de leasing (chiria) formată din elementele: amortizare + marjă
de profit, la care se aplică TVA colectata 19%:
Rata de leasing trebuie să-i asigure locatorului acoperirea cheltuielilor cu amortizarea şi o marjă
de profit. Ea se va înregistra ca un venit din exploatare, respectiv ca un venit din chirii prin
contul 706:
Pe durata contractului, se vor încasa rate totale în valoare de: 9.0003=27.000 lei
(contravaloarea ratelor de leasing fără TVA).
5121 A+D
după care, la expirarea duratei de funcţionare D, îl va scoate din evidenţă la Vi=30.000 lei:
2813 P-D
II. În contabilitatea locatarului
a) Se primeşte factura de chirie (rata de leasing) de la locator, aşa cum a fost calculată anterior:
Pe durata contractului se vor plăti rate totale în valoare de: 9.0003=27.000 lei (contravaloarea
ratelor de leasing fără TVA).
401 P-D
c) Se creditează în partidă simplă contul 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” după
plata fiecărei facturi, cu valoarea ratei de leasing fără TVA:
2. Leasingul financiar
Contractul de leasing financiar îndeplineşte cel puţin una dintre condiţiile:
-Riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului
sunt transferate utilizatorului în momentul la care contractul de leasing produce efecte (din
momentul predării bunului).
-Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce
face obiectul leasingului, către utilizator, la momentul expirării contractului.
-Perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului
care face obiectul leasingului, prin urmare, perioada de leasing include orice perioadă
pentru care contractul de leasing poate fi prelungit.
-Valoarea totală a ratelor de leasing, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a
bunului (Vi).
Din punct de vedere contabil, leasingul financiar reprezintă o cumpărare de mijloace fixe,
finanţată printr-un împrumut pe termen mediu sau lung. Sub aspect economic, utilizatorul
achiziţionează un bun pe care îl va finanţa pe seama cheltuielilor din exploatare, evitând
imobilizarea de resurse financiare pe termen lung.
Pe toată durata contractului de leasing financiar, locatarul este tratat din punct de vedere fiscal
ca proprietar al mijlocului fix, înregistrând în contabilitatea proprie amortizarea pe seama
cheltuielilor din exploatare.
La expirarea contractului, locatarul devine obligatoriu proprietarul mijlocului fix printr-o clauză
prevăzută în mod expres.
Privită ca operaţiune economică, rata de leasing este considerată o prestare de servicii atât
pentru locator, cât şi pentru locatar.
Valoarea totală a ratelor de leasing (mai mare sau egală cu Vi) se înregistrează în partidă
simplă, debitând conturile 8039 „Alte valori în afara bilanţului” la locator şi respectiv 8036
„Redevenţe locaţii de gestiune şi chirii” si 8051 „Dobanzi de platit”,la locatar.
Această operaţiune reprezintă pentru locator o livrare de bunuri, iar pentru locatar o achiziţie,
deoarece la sfârşitul perioadei de leasing, finanţatorul transferă dreptul de proprietate asupra
bunului, la solicitarea locatarului.
Din punct de vedere fiscal, dreptul de deducere a TVA la locator cu ocazia achiziţiei bunului
de la furnizor, este acelaşi ca în cazul leasingului operaţional: nelimitat, dacă bunul este
destinat a fi predat în regim de leasing catre utilizatori şi limitat, dacă bunul este folosit în alte
scopuri.
-TVA aferent ratei de leasing, facturate de locator, compusă din: rată de capital, dobândă,
eventuale diferenţe de curs valutar calculate între data negocierii preţurilor şi data emiterii
facturilor, costuri de asigurare, comisioane de derulare a contractului etc.
-TVA aferent combustibilului aprovizionat, necesar pentru funcţionarea mijlocului de transport ce
face obiectul leasingului.
-TVA aferent valorii reziduale facturată de locator.
Pentru a evita riscul transformării unui contract de leasing, din contract de prestări servicii într-
un contract de livrare de bunuri, locatarul nu poate formula opţiunea de cumpărare a bunului
utilizat mai devreme de 12 luni de la data începerii contractului de leasing.
Exemplu: O societate de leasing cumpără cu factură de la furnizorul intern un utilaj la cost
achiziţie de 24.000 lei, TVA deductibil 19%. Utilajul este amortizabil linear în D=3 ani.
Societatea de leasing predă utilajul unui utilizator, în baza unui contract de leasing financiar ce
cuprinde următoarele elemente:
I. În contabilitatea locatorului:
1. Cumpărarea utilajului cu factură de la furnizorul intern la cost achiziţie 24.000 lei, TVA
deductibil 19%:
404 P-D
4111 A-C
5. Predarea utilajului către locatar în regim de leasing financiar se va înregistra la V i, ca o
creanţă imobilizată, utilajul fiind scos din patrimoniu:
2131 A-C
C 18 .000 lei
Rc = = =6 . 000 lei/an
n 3 ani
Dobândă Valoare
Împrumut de Av (ratele de Rc (ratele de
Ani rămasă de
rambursat leasing) capital) 20% rambursat
7. Înregistrarea sumei totale de încasat, debitând în partidă simplă contul 8039 „Alte valori în
afara bilanţului”, reprezentând valoarea totală de încasat fără TVA : V i 24.000 + Total dobanda
7.200 = 31.200 lei
419 P-D
8039(C) = 3.600
Anul 1:
a) Facturăm locatarului rata de leasing (A v1), cuprinzând rata de capital (cota parte din V i) +
dobânda aferentă, împreună cu TVA colectata 19%.
4111 A+D 4111 = % 11.424
5121 A+D
c). Credităm în partidă simplă contul 8039 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru primul
an:
8039 (C) = 9.600 (Av1)
Anul 2:
a) Facturăm locatarului rata de leasing (A v2), cuprinzând rata de capital (cota parte din V i) +
dobânda aferentă, împreună cu TVA colectat 19%.
4111 = % 9.996
2675 6.000
766 2.400
4427 1.596
c). Credităm în partidă simplă contul 8039 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru al
doilea an:
Anul 3:
a) Facturăm locatarului rata de leasing (A v3), cuprinzând rata de capital (cota parte din V i) +
dobânda aferentă, împreună cu TVA colectat 19%.
4111 = % 8.568
2675 6.000
766 1.200
4427 1.368
c). Credităm în partidă simplă contul 8039 cu rata de leasing încasată (fără TVA) pentru al
treilea an:
15. Creditarea contului 8039 în partidă simplă cu valoarea reziduală încasată (fără TVA):
1. Primirea facturii de avans de la locator in valoare de 3.600 lei, TVA deductibila 19%:
404 P-D
2131 A+D
5. Diminuarea datoriei pe termen lung cu valoarea avansului plătit (inchidem contul 409):
167 P-D
Anul 1:
a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (A v1), cuprinzând rata de capital (cota
parte din Vi) + dobânda aferentă, împreună cu TVA deductibil 19%:
c) Credităm în partidă simplă contul 8036, cu rata de capital plătită (fără TVA) si contul 8051 cu
dobanda platita pentru primul an:
V i 24 . 000 lei
Al= = =8. 000 lei /an
Rezultă D 3 ani
2813 P+C
Anul 2
a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (A v2), cuprinzând rata de capital (cota
parte din Vi)+ dobânda aferentă, împreună cu TVA deductibil 19%:
% = 404 9.996
167 6.000
666 2.400
4426 1.596
c) Credităm în partidă simplă contul 8036, cu rata de capital plătită (fără TVA) si contul 8051 cu
dobanda platita pentru anul 2:
Anul 3
a) Primim de la locator factura privind rata de leasing (A v3), cuprinzând rata de capital (cota
parte din Vi)+ dobânda aferentă, împreună cu TVA deductibil 19%:
% = 404 8.568
167 6.000
666 1.200
4426 1.368
c) Credităm în partidă simplă contul 8036, cu rata de capital plătită (fără TVA) si contul 8051 cu
dobanda platita pentru anul 3:
11. Creditarea contului 8036 în partidă simpla, cu valoarea reziduală plătită (fără TVA):
Conturile 8036 si 8051 se soldează, la fel şi contul de datorii pe termen lung 167.
Obs.: În exemplu prezentat, contractul de leasing financiar a fost încheiat între un locator şi un
locatar cu sediul în România. Dacă locatorul nu este din Romania, se ţine cont de diferenţele de
curs valutar, atât la plata ratelor, cât şi la sfârşitul fiecărui an, pentru datoria neachitată.
Aceste inregistrari se efectueaza atat in momentul platilor respectiv incasarilor, cat si la sfarsitul fiecarui
exercitiu financiar si se concretizeaza in venituri si cheltuieli din diferente de curs valutar, in functie de
situatia favorabila sau nefavorabila.
Din punctul de vedere al firmei care primeste creditul, ele intra in categoria capitalurilor imprumutate.
Planul de rambursare se intocmeste in devize, fiind calculat prin metoda anuitatilor constante sau
variabile.
Dobanda datorata bancii se inregistreaza pe cheltuieli la cursul valutar din ziua platii (c p) si se achita la
acelasi curs.
-In primul an de rambursare, se compara cursul la plata (c p) cu cursul initial (ci), astfel:
- daca cursul a crescut (c p > ci), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
- daca cursul a scazut (c p < ci), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
-Incepand cu al doilea an, se compara de fiecare data cursul la plata (c p) cu cursul oficial BNR la 31 dec.al
anului precedent (co), astfel:
- daca cursul a crescut (c p > co), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
- daca cursul a scazut (c p < co), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
-In primul an de rambursare, se compara cursul oficial la 31 dec. (c 0) cu cursul initial (ci), astfel:
- daca cursul a crescut (c o > ci), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
- daca cursul a scazut (co < ci), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
-Incepand cu al doilea an, se compara de fiecare data cursul oficial la 31 dec.al anului respectiv(c on) cu
cursul oficial BNR la 31 dec.al anului precedent (c o(n-1)), astfel:
- daca cursul a crescut (c on > co(n-1)), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
- daca cursul a scazut (c on < co(n-1)), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
Exemplu:
Se incaseaza prin contul in devize un credit bancar de 4.000 $, la cursul de 4 lei/$. Rata dobanzii este de
10% pe an, termenul de rambursare este de 4 ani, iar rambursarea se face prin anuitati variabile.
5124 A+D
2.Se intocmeste planul de rambursare in devize, prin metoda anuitatilor variabile (rata constanta si
dobanda descrescatoare):
Dobândă Valoare
Împrumut de
Ani Av Rc rămasă de
rambursat 10% rambursat
-calculam dobanda datorata bancii pentru anul 1 si o inregistram pe cheltuieli la cursul platii:
666 A+D
1682 P-D
-platim rata imprumutului, R1 = 1.000 $, stiind ca: cp = 4,2 lei/$ si ci = 4,0 lei/$ →cheltuieli din diferente
de curs valutar, deoarece platim la un curs mai mare.
-la 31 dec., avem valoare ramasa de rambursat de 3.000 $, stiind ca: c o1 = 4,1 lei/$ si ci = 4,0 lei/$
→cheltuieli din diferente de curs valutar, deoarece cursul a crescut, majorand datoria ramasa de plata.
1621 P+C
-calculam dobanda datorata bancii pentru anul 2 si o inregistram pe cheltuieli la cursul platii:
666 A+D
1682 P-D
-platim rata imprumutului, R2 = 1.000 $, stiind ca: cp2 = 4,0 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$ →venit din diferente de
curs valutar, deoarece platim la un curs mai mic.
Obs.: Comparatia se face cu co1, deoarece valoarea ramasa de rambursat a fost actualizata anterior la
acest curs.
-la 31 dec., avem valoare ramasa de rambursat de 2.000 $, stiind ca: c o2 = 4,3 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$
→cheltuieli din diferente de curs valutar, deoarece cursul a crescut, majorand datoria ramasa de plata.
1621 P+C
-calculam dobanda datorata bancii pentru anul 3 si o inregistram pe cheltuieli, la cursul platii:
666 A+D
1682 P-D
Obs.: Comparatia se face cu co2, deoarece valoarea ramasa de rambursat a fost actualizata anterior la
acest curs.
5124 A-C
-la 31 dec., avem valoare ramasa de rambursat de 1.000 $, stiind ca: c o3 = 4,0 lei/$ si co2 = 4,3 lei/$
→venituri din diferente de curs valutar, deoarece cursul a scazut, diminuand datoria ramasa de plata.
1621 P-D
-calculam dobanda datorata bancii pentru anul 4 si o inregistram pe cheltuieli la cursul platii:
666 A+D
1682 P-D
-platim rata imprumutului, R4 = 1.000 $, stiind ca: cp4 = 3,9 lei/$ si co3 = 4,0 lei/$ →venit din diferente de
curs valutar, deoarece platim la un curs mai mic.
Obs.: Comparatia se face cu co3, deoarece valoarea ramasa de rambursat a fost actualizata anterior la
acest curs.
-la 31 dec., avem valoare ramasa de rambursat 0, prin urmare nu efectuam nicio inregistrare (din acest
motiv, nici nu am mentionat cat este cursul oficial la sfarsitul anului 4).
Din punctul de vedere al firmei care acorda imprumutul, ele intra in categoria imobilizarilor financiare.
Planul de incasare se intocmeste in devize, fiind calculat prin metoda anuitatilor constante sau variabile.
Dobanda de incasat se inregistreaza ca venit, la cursul valutar din ziua incasarii (c inc) si se incaseaza la
acelasi curs.
-In primul an de incasare, se compara cursul la incasare (c inc) cu cursul initial (ci), astfel:
- daca cursul a crescut (c inc > ci), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
- daca cursul a scazut (c inc < ci), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
-Incepand cu al doilea an, se compara de fiecare data cursul la incasare (c inc) cu cursul oficial BNR la 31
dec.al anului precedent (co), astfel:
- daca cursul a crescut (c inc> co), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
- daca cursul a scazut (c inc < co), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
-In primul an de incasare, se compara cursul oficial la 31 dec. (c 0) cu cursul initial (ci), astfel:
- daca cursul a crescut (c o > ci), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
- daca cursul a scazut (c o < ci), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
-Incepand cu al doilea an, se compara de fiecare data cursul oficial la 31 dec.al anului respectiv(c on) cu
cursul oficial BNR la 31 dec.al anului precedent (c o(n-1)), astfel:
- daca cursul a crescut (c on > co(n-1)), vom inregistra venituri din diferente de curs valutar (cont 765 P)
- daca cursul a scazut (c on < co(n-1)), vom inregistra cheltuieli din diferente de curs valutar (cont 665 A)
Exemplu:
Se acorda unei alte firme, prin contul in devize, un imprumut de 4.000 $, la cursul de 4,0 lei/$. Rata
dobanzii este de 10% pe an, termenul de incasare este de 4 ani, iar incasarea se face prin anuitati
variabile.
5124 A-C
2.Se intocmeste planul de incasare in devize, prin metoda anuitatilor variabile (rata constanta si
dobanda descrescatoare):
Dobândă Valoare
Creanta de
Ani Av Rc rămasă de
incasat 10% incasat
2672 A+D
2672 A-C
-incasam rata imprumutului, R1 = 1.000 $, stiind ca: cinc1 = 4,2 lei/$ si ci = 4,0 lei/$ →venit din diferente de
curs valutar, deoarece incasam la un curs mai mare.
2671 A+D
2672 A+D
2672 A-C
-incasam rata imprumutului, R2 = 1.000 $, stiind ca: cinc2 = 4,0 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$ →cheltuieli din
diferente de curs valutar, deoarece incasam la un curs mai mic.
Obs.: Comparatia se face cu co1, deoarece valoarea ramasa de incasat a fost actualizata anterior la acest
curs.
-la 31 dec., avem valoare ramasa de incasat de 2.000 $, stiind ca: c o2 = 4,3 lei/$ si co1 = 4,1 lei/$ →venituri
din diferente de curs valutar, deoarece cursul a crescut, majorand creanta de incasat.
2671 A+D
2672 A+D
-incasam rata imprumutului, R3 = 1.000 $, stiind ca: cinc3 = 4,3 lei/$ si co2 = 4,3 lei/$ →nu avem diferente
de curs valutar, deoarece incasam la acelasi curs.
Obs.: Comparatia se face cu co2, deoarece valoarea ramasa de incasat a fost actualizata anterior la acest
curs.
5124 A+D
-la 31 dec., avem valoare ramasa de incasat de 1.000 $, stiind ca: c o3 = 4,0 lei/$ si co2 = 4,3 lei/$
→cheltuieli din diferente de curs valutar, deoarece cursul a scazut, diminuand creanta ramasa de
incasat.
2671 A-C
2672 A+D
2672 A-C
-incasam rata imprumutului, R4 = 1.000 $, stiind ca: cinc4 = 3,9 lei/$ si co3 = 4,0 lei/$ →cheltuieli din
diferente de curs valutar, deoarece incasam la un curs mai mic.
Obs.: Comparatia se face cu co3, deoarece valoarea ramasa de incasat a fost actualizata anterior la acest
curs.
-la 31 dec., avem valoare ramasa de incasat 0, prin urmare nu efectuam nicio inregistrare (din acest
motiv nici nu am mentionat cat este cursul oficial la sfarsitul anului 4).
CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA (CIG II)
CURS nr.5/02.11.2021
Stocurile sunt active circulante materiale care se pot gestiona si contabiliza prin 2 metode:
Fiecare dintre cele doua metode de contabilitate, utilizeaza metode specifice de evaluare a stocurilor.
Este cea mai utilizata in cadrul firmelor, fiind obligatorie in firmele mari.
Regulile de aplicare a acestei metode sunt:
1) Soldul iniţial al conturilor de stocuri este soldul final al perioadei precedente.
2) Intrările de stocuri din timpul perioadei se înregistrează pe debitul conturilor de stocuri,
evaluate la: cost achiziţie, cost producţie, preţ standard sau preţ factură, după caz.
3) Ieşirile de stocuri din timpul perioadei se înregistrează pe creditul conturilor de stocuri,
evaluate prin metodele: CMP, FIFO, LIFO, preţ standard/preţ factură.
4) Soldul final al conturilor de stocuri se obţine la sfârşitul perioadei, conform relaţiei: S f = Si +I
– E (sold iniţial + intrări – ieşiri)
a) Procedeul operativ – contabil (pe solduri) – conform căruia – la depozit se ţine evidenţa
cantitativă a stocurilor pe categorii, cu ajutorul fişelor de magazie (ce cuprind: stoc iniţial, cantităţi
intrate, cantităţi ieşite şi stoc final), iar la compartimentul contabilitate, se ţine evidenţa valorică cu
ajutorul fişelor de cont pentru operaţii diverse (ce cuprind: sold iniţial, valoare intrări, valoare ieşiri, sold
final).
Lunar se realizează verificarea concordanţei dintre cele două evidenţe astfel:
se evaluează stocurile din fişele de magazie (cantităţi ¿ costuri unitare) şi se transcriu într-un
registru al stocurilor, ce cuprinde: sold iniţial, valoare intrări, valoare ieşiri şi sold final;
datele din registrul stocurilor se punctează (compară) cu soldurile din fişele valorice de la
compartimentul contabilitate.
b) Procedeul cantitativ – valoric – conform căruia, la depozit se ţine evidenţa cantitativă pe fişe
de magazie (stoc iniţial, cantităţi intrate, cantităţi ieşite şi stoc final), iar la compartimentul contabilitate,
se ţine evidenţa cantitativ – valorică pe fişe de cont analitic pentru valori materiale (stoc şi sold iniţial,
cantităţi şi valori intrate, cantităţi şi valori ieşite, stoc şi sold final).
Lunar, se realizează verificarea concordanţei dintre cele două evidenţe astfel:
se punctează cantităţile din fişele de magazie cu cantităţile din fişele cantitativ-valorice;
se evalueaza cantitatile din fisele de magazie (cantităţi ¿ costuri unitare) si se compara cu
valorile din fisele de cont analitic pentru valori materiale.
-evaluare la cost efectiv (de achizitie pentru stocurile cumparate, respectiv de productie pentru stocurile
fabricate).
-evaluare la pret de vanzare cu ridicata (la depozite) si la pret de vanzare cu amanuntul (la magazine)- in
cazul marfurilor, care reprezinta o exceptie in categoria stocurilor, din punctul de vedere al evaluarii.
A. In cazul stocurilor cumparate (materii prime, materiale, obiecte de inventar, active biologice de
natura stocurilor, ambalaje)
Pentru aceste tipuri de stocuri, evaluarea se poate face la: cost de achizitie, pret standard si pret de
factura.
Costul de achizitie reprezinta pretul de cumparare din factura primita de furnizor, inclusiv eventualele
cheltuieli de transport-aprovizionare facturate de acesta.
La iesirea stocurilor din gestiune, se aplica, la alegere, una dintre metodele: CMP, FIFO sau LIFO (studiate
in anul I).
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.materie prima, evaluate la c.a.= 2,0 lei/buc.
In timpul lunii, se cumpara cu factura de la furnizor, 3.000 buc. la pret de factura de 1,8
lei/buc., cheltuieli de transport-aprovizionare de 900 lei, TVA deductibila 19%.
301 A+D 301 6.300 c.a. 1 = 6.300 lei/3.000 buc. = 2,1 lei/buc.
Se consuma in productie 3.500 buc. Pentru a calcula valoarea iesirii din gestiune la cost de
achizitie, folosim in exemplul nostru metoda FIFO:
601 A+D
Sfd 301 = 2.000 lei+6.300 lei-7.250 lei = 1.050 lei (500 buc.*2,1 lei/buc.)
Pretul standard este un pret fix (ales de firma in functie de media costurilor de achizitie din perioadele
anterioare), la care se evalueaza atat intrarile cat si iesirile din gestiune, prin contul de stocuri.
Separat, se inregistreaza diferentele de pret dintre pretul standard si costul de achizitie, atat pentru
intrarile, cat si pentru iesirile din gestiune.Conturile de diferente de pret sunt conturile de A: 308 pentru
materii prime, materiale si obiecte de inventar; 368 pentru activele biologice de natura stocurilor si 388
pentru ambalaje.
Diferentele de pret pot fi:
-favorabile,cand pretul standard > costul de achizitie (costul de achizitie se incadreaza in pretul
standard)- se inregistreaza in rosu (se scad din valoarea stocului);
-nefavorabile, cand pretul standard < costul de achizitie (costul de achizitie depaseste pretul standard)-
se inregistreaza in negru (se aduna la valoarea stocului).
In cazul intrarilor in gestiune, diferentele de pret se calculeaza comparand valoarea intrarii la pret
standard, cu valoarea intrarii la cost de achizitie, din factura furnizorului. Acestea se inregistreaza in
momentul intrarii in gestiune.
In cazul iesirilor din gestiune, diferentele de pret se calculeaza numai la sfarsitul lunii, cu ajutorul
coeficientului de repartizare k, conform relatiei:
K = (Valoare diferente de pret initiale+Valoare diferente de pret intrari) / (Valoare stoc initial la pret
standard+Valoare stocuri intrate la pret standard) = +/-, dupa cum la numarator avem sume in rosu
/negru.
Coeficientul k se aplica asupra valorii stocurilor iesite din gestiune la pret standard. Rezulta astfel
valoarea diferentelor de pret aferente iesirilor din gestiune.
Prin evaluarea la pret standard, atat pentru stocul initial, pentru intrari, iesiri, cat si pentru stocul final,
se respecta urmatoarea corelatie:
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.materie prima, evaluate la pret standard= 3,0
lei/buc. Diferentele de pret aferente stocului initial sunt favorabile, in valoare de 1.000 lei.
SiD 308 = 1.000 lei → Rezulta c.a. = 3.000 + 1.000 = 2.000 lei
In timpul lunii, se cumpara cu factura de la furnizor, 3.000 buc. la pret de factura de 1,8
lei/buc., cheltuieli de transport-aprovizionare de 900 lei, TVA deductibila 19%.
Se consuma in productie 3.500 buc. Inregistram iesirea din gestiune la pretul standard de 3
lei/buc.: 3.500 buc.*3 lei/buc. = 10.500 lei
601 A+D
Aplicam k asupra valorii iesirilor din gestiune: k*R C 301 = (- 0,3083) * 10.500 = 3.237 lei (valoarea
diferentelor de pret favorabile, aferente iesirilor din gestiune).
601 A+D
Sfd 301 = 3.000 lei+9.000 lei-10.500 lei = 1.500 lei (500 buc.*3 lei/buc.), la pret standard.
S fd 308 = 1.000 + 2.700 - 3.237 = 463 lei, diferentele de pret favorabile, aferente stocului ramas
la sfarsitul lunii.
Cele 2 solduri apar in balanta de verificare, intre ele existand urmatoarele corelatii:
- Valoare stoc la pret standard +/- Diferente de pret = Valoare stoc la cost de achizitie
1.500 + 463 = 1.037 lei (sau: 1.500 – 463 = 1.037).
Pretul de factura este pretul facturat de furnizor, la care se evalueaza atat intrarile cat si iesirile din
gestiune, prin contul de stocuri.
Intrucat in cursul unei luni putem avea mai multe preturi de factura, pentru a calcula valoarea iesirilor,
aplica , la alegere, metodele: CMP, FIFO sau LIFO ( ca si in cazul evaluarii la cost de achizitie).
Separat, se inregistreaza prin conturile de diferente de pret, cheltuielile de transport-aprovizionare
aferente stocurilor atat pentru intrarile, cat si pentru iesirile din gestiune.Conturile de diferente de pret
sunt conturile de A: 308 pentru materii prime, materiale si obiecte de inventar; 368 pentru activele
biologice de natura stocurilor si 388 pentru ambalaje.
De aceasta data, sumele din conturile de diferente de pret sunt doar sume pozitive ( in negru), deoarece
cheltuielile de transport-aprovizionare nu pot fi negative.
In cazul intrarilor in gestiune, cheltuielile de transport-aprovizionare se preiau din factura furnizorului.
Acestea se inregistreaza in momentul intrarii in gestiune.
In cazul iesirilor din gestiune, cheltuielile de transport-aprovizionare se calculeaza numai la sfarsitul lunii,
cu ajutorul coeficientului de repartizare k, conform relatiei:
Coeficientul k se aplica asupra valorii stocurilor iesite din gestiune la pret de factura. Rezulta astfel
valoarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente iesirilor din gestiune.
Prin evaluarea la pret de factura, atat pentru stocul initial, pentru intrari, iesiri, cat si pentru stocul final,
se respecta urmatoarea corelatie:
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.materie prima, evaluate la pret de factura= 1,6
lei/buc. Cheltuielile de transport-aprovizionare aferente stocului initial sunt in valoare de 400 lei.
SiD 308 = 400 lei → Rezulta c.a. = 1.600 + 400 = 2.000 lei
In timpul lunii, se cumpara cu factura de la furnizor, 3.000 buc. la pret de factura de 1,8
lei/buc., cheltuieli de transport-aprovizionare de 900 lei, TVA deductibila 19%.
Valoare intrare la pret de factura = 3.000 buc. * 1,8 lei/buc. = 5.400 lei
Se consuma in productie 3.500 buc. Inregistram iesirea din gestiune la pret de factura, folosind
de aceasta data metoda LIFO:
601 A+D
Aplicam k asupra valorii iesirilor din gestiune: k*R C 301 = 0,1857 * 6.200 = 1.151 lei (valoarea
cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente iesirilor din gestiune).
601 A+D
Sfd 301 = 1.600 lei+5.400 lei-6.200 lei = 800 lei (500 buc.*1,6 lei/buc.), la pret de factura.
Sfd 308 = 400 + 900 – 1.151 = 149 lei, cheltuielile de transport-aprovizionare aferente stocului
ramas la sfarsitul lunii.
Cele 2 solduri apar in balanta de verificare, intre ele existand urmatoarele corelatii:
In cazul marfurilor, se practica metodele de evaluare specifice acestor stocuri, in functie de modalitatea
de comercializare, astfel:
- La depozite – Evaluare la cost de achizitie, utilizand pentru iesirile din gestiune, metodele CMP, FIFO
sau LIFO
-Evaluare la pret de vanzare cu ridicata, caz in care pretul se compune din 2 elemente:
Pentru a calcula adaosul iesirilor se determina coeficientul de repartizare k = (Adaos initial + Adaos
intrari) / (Valoare stoc initial la pret cu ridicata + Valoare stocuri intrate la pret cu ridicata). K se aplica
asupra veniturilor din vanzarea marfurilor: k*R c 707.
- La magazine - Evaluare la pret de vanzare cu amanuntul, caz in care pretul se compune din 3
elemente:
cost de achizitie + adaos comercial (cont 378 P) + TVA neexigibila (cont 4428 A/P).
Pentru a calcula adaosul iesirilor se determina coeficientul de repartizare k = (Adaos initial + Adaos
intrari) / [(Valoare stoc initial la pret cu amanuntul –TVA neexigibila) + (Valoare stocuri intrate la pret cu
amanuntul – TVA neexigibila)]. K se aplica asupra veniturilor din vanzarea marfurilor: k*R c 707.
Pentru a calcula TVA neexigibila aferenta iesirilor, aplicam cota recalculata de TVA asupra valorii
marfurilor vandute la pret de vanzare cu amanuntul: 19/119 * R c371.
B. In cazul stocurilor fabricate (produse finite, semifabricate, produse reziduale, produse agricole)
Pentru aceste tipuri de stocuri, evaluarea se poate face la cost de productie si la pret standard.
La iesirea stocurilor din gestiune se aplica, la alegere, una dintre metodele: CMP, FIFO sau LIFO (studiate
in anul I).
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 500 buc.produs finit, evaluate la c.p.= 3,0 lei/buc.
345 A+D
Se vand cu factura clientului 2.200 buc.produs finit, la pret de vanzare de 10 lei/buc., TVA colectata 19%.
711 P-D
Sfd 345 = 1.500 lei+8.000 lei-8.300 lei = 1.200 lei (300 buc.* 4 lei/buc.)
Pretul standard este un pret fix (ales de firma in functie de media costurilor de productie din perioadele
anterioare), la care se evalueaza atat intrarile cat si iesirile din gestiune, prin contul de stocuri.
La sfarsitul lunii, cand se determina costul de productie aferent produselor realizate (in functie de
cheltuielile efectuate), se calculeaza si se inregistreaza diferentele de pret, atat pentru intrarile, cat si
pentru iesirile din gestiune.
Diferentele de pret dintre pretul standard si costul de productie, se inregistreaza in cazul produselor, prin
contul 348 A.
Diferentele de pret pot fi:
-favorabile,cand pretul standard > costul de productie (costul de productie se incadreaza in pretul
standard,reflectand o economie de cheltuieli)- se inregistreaza in rosu (se scad din valoarea stocului);
-nefavorabile, cand pretul standard < costul de productie (costul de productie depaseste pretul
standard, reflectand o depasire de cheltuieli)-se inregistreaza in negru (se aduna la valoarea stocului).
In cazul intrarilor in gestiune, diferentele de pret se calculeaza comparand valoarea intrarii la pret
standard, cu valoarea intrarii la cost de productie.
In cazul iesirilor din gestiune, diferentele de pret se calculeaza cu ajutorul coeficientului de repartizare k,
conform relatiei:
K = (Valoare diferente de pret initiale+Valoare diferente de pret intrari) / (Valoare stoc initial la pret
standard+Valoare stocuri intrate la pret standard) = +/-, dupa cum la numarator avem sume in rosu
/negru.
Coeficientul k se aplica asupra valorii stocurilor iesite din gestiune la pret standard. Rezulta astfel
valoarea diferentelor de pret aferente iesirilor din gestiune.
Prin evaluarea la pret standard, atat pentru stocul initial, pentru intrari, iesiri, cat si pentru stocul final,
se respecta urmatoarea corelatie:
Se poate utiliza numai în firme mijlocii şi mici, in mod opţional (acestea utilizează, de regula, tot metoda
inventarului permanent, deoarece oferă o evidenţă mai riguroasă a stocurilor).
Caracteristic inventarului intermitent este efectuarea inventarierii obligatorii la sfârşitul fiecărei luni.
În acest context, valoarea ieşirilor se determina la sfarsitul lunii, astfel:
E=S i +I−S f (sold iniţial + Valoare intrări – sold final stabilit prin inventar)
Etapele de calcul si inregistrarile, in cazul aplicarii acestei metode, difera in functie de natura stocurilor,
astfel:
a).Regulile de aplicare a acestei metode pentru stocurile cumpărate sunt:
1) La începutul lunii, se anulează stocul iniţial prin creditarea conturilor de stoc şi debitarea
conturilor de cheltuieli, în ipoteza că stocul se va consuma/vinde în luna curentă.
2) Intrările de stocuri din timpul lunii, evaluate la cost de achiziţie/de producţie, se înregistrează
direct în conturile de cheltuieli, fără a folosi conturile de stocuri.
3) Ieşirile de stocuri din timpul lunii nu se înregistrează, în schimb se înregistrează vânzarea lor,
daca stocurile sunt vandabile (mărfuri, ambalaje).
4) La sfârşitul lunii, se stabileşte prin inventar stocul final, evaluat prin metoda CMP global şi se
înregistrează în debitul conturilor de stocuri şi în creditul conturilor de cheltuieli (de regula, pentru a evita
creditarea conturilor de cheltuieli, se inverseaza formula contabilă, cu suma în roşu).
5) Stocurile finale stabilite prin inventariere, devin stocuri iniţiale ale lunii următoare, când se vor
anula şi algoritmul se reia.
b).Regulile de aplicare a acestei metode pentru stocurile fabricate, sunt:
1) La începutul lunii, se anulează stocul iniţial prin creditarea conturilor de stocuri şi debitarea
contului de venituri aferente costurilor producţiei (micşorarea veniturilor), în ipoteza că stocul se va
consuma în luna curentă.
2) Intrările de stocuri din timpul lunii nu se înregistrează.
3) Ieşirile de stocuri din timpul lunii nu se înregistrează.
4) La sfârşitul lunii, se stabileşte prin inventar stocul final şi se înregistrează, fiind evaluat prin
metoda CMP global, în debitul conturilor de stocuri, respectiv în creditul contului de venituri aferente
costurilor producţiei (creşterea veniturilor).
5) Stocurile finale stabilite prin inventariere, devin stocuri iniţiale ale lunii următoare, când se
vor anula şi algoritmul se reia.
Obs.: Pentru stocurile fabricate, metoda inventarului intermitent se aplica doar in cazul productiei in curs
de executie care, prin natura ei, se stabileste prin inventar la sfarsitul lunii.
Inventarul intermitent utilizează conturile de stocuri numai la începutul lunii (pentru anulare) şi la
sfârşitul lunii (pentru intrare în gestiune).
Deşi presupune un număr mai redus de înregistrări, această metodă prezintă dezavantajul că, determinând
ieşirile din timpul lunii, în mod global, la sfârşitul lunii (indirect, prin calcule matematice), nu există
posibilitatea unui control gestionar riguros. Astfel, operaţii nedorite precum lipsurile în gestiune, trec
neobservate, fiind puse pe seama consumului sau vânzării.
Totuşi, aplicarea metodei poate avea succes prin organizarea unei evidenţe analitice corecte a stocurilor,
la nivelul gestiunilor.
In cadrul metodei inventarului intermitent, se poate utiliza doar evaluarea la cost efectiv (de achizitie
pentru stocurile cumparate, respectiv de productie pentru stocurile fabricate).
C. In cazul stocurilor cumparate (materii prime, materiale, obiecte de inventar, active biologice de
natura stocurilor, marfuri, ambalaje)
Pentru aceste tipuri de stocuri, evaluarea se face doar la cost de achizitie, iar inregistrarile difera in
functie de destinatia stocurilor (consumabile sau vandabile).
Exemplul 1: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.materie prima, evaluate la c.a.= 2,0 lei/buc.
601 A+D
301 A-C 601 = 301 2.000
In timpul lunii, se cumpara cu factura de la furnizor, 3.000 buc. la pret de factura de 1,8
lei/buc., cheltuieli de transport-aprovizionare de 900 lei, TVA deductibila 19%.
Inregistram intrarea in gestiune la cost de achizitie, direct pe cheltuieli cu materii prime, fara a mai
utiliza contul de stocuri.
La sfarsitul lunii, se determina prin inventariere obligatorie, un stoc de materie prima de 500
buc., conform listelor de inventar.
Pentru a evalua si inregistra acest stoc, folosim metoda CMP, varianta globala/lunara.
CMPg = (Valoare stoc initial + Valoare stocuri intrate) / (Stoc initial + Stocuri intrate) = (2.000 lei + 6.300
lei) /( 1.000 buc. + 3.000 buc.) = 2,075 lei/buc.
Incarcam gestiunea cu valoarea stocului final, inregistrand o descarcare de gestiune cu suma in rosu (o
iesire in rosu inseamna, de fapt, o intrare).
601 A+D
Obs.: Se mai putea inregistra: 301 = 601 1.038, dar am evitat creditarea contului de cheltuieli 601.
Valoarea iesirilor din timpul lunii (prin consum), se calculeaza cu ajutorul contului de cheltuieli 601:
Valoare iesiri = 2.000 lei + 6.300 lei + 1.038 = 7.262 lei (altfel spus, am calculat: valoare iesiri = valoare
stoc initial + valoare stocuri intrate – valoare stoc final inventariat).
Exemplul 2: Firma are pe stoc la inceputul lunii, 1.000 buc.marfuri, evaluate la c.a.= 5 lei/buc.
607 A+D
371 A-C 607 = 371 5.000
In timpul lunii, se cumpara cu factura de la furnizor, 3.000 buc. la pret de factura de 4 lei/buc.,
cheltuieli de transport-aprovizionare de 500 lei, TVA deductibila 19%.
Inregistram intrarea in gestiune la cost de achizitie, direct pe cheltuieli cu marfurile, fara a mai utiliza
contul de stocuri.
Se vand cu factura clientilor, marfuri 3.500 buc. la pret de vanzare de 10 lei/buc,TVA colectata
19%.
La sfarsitul lunii, se determina prin inventariere obligatorie, un stoc de marfa de 500 buc.,
conform listelor de inventar.
Pentru a evalua si inregistra acest stoc, folosim metoda CMP, varianta globala/lunara.
CMPg = (Valoare stoc initial + Valoare stocuri intrate) / (Stoc initial + Stocuri intrate) = (5.000 lei + 12.500
lei) /( 1.000 buc. + 3.000 buc.) = 4,38 lei/buc.
Incarcam gestiunea cu valoarea stocului final, inregistrand o descarcare de gestiune cu suma in rosu (o
iesire in rosu inseamna, de fapt, o intrare).
607 A+D
Obs.: Se mai putea inregistra: 371 = 607 2.190, dar am evitat creditarea contului de cheltuieli 607.
Valoarea iesirilor din timpul lunii (descarcarea de gestiune in urma vanzarii), se calculeaza cu ajutorul
contului de cheltuieli 607:
Valoare iesiri = 5.000 lei + 12.500 lei + 2.190 = 15.310 lei (altfel spus, am calculat: valoare iesiri = valoare
stoc initial + valoare stocuri intrate – valoare stoc final inventariat).
Exemplu: Firma are pe stoc la inceputul lunii, productie neterminata din luna precedenta, in valoare de
2.000 lei la cost de productie.
711 P-D
La sfarsitul lunii, se determina prin inventar un nou stoc de productie neterminata in valoare
de 1.500 lei.
331 A+D
La inceputul lunii urmatoare, acest stoc devine stoc initial si se anuleaza: 711 = 331 1.500
In acest caz, cantitatea primita este mai mare decat cea comandata.
a) PLUSURILE NEFACTURATE
In acest caz, cantitatea constatata in plus nu este inscrisa in factura primita de la furnizor.
Se primeste de la furnizor factura pentru plus, iar TVA neexigibila devine deductibila:
408 P-D
4428 A/P-C
Se achita din cont furnizorului ambele datorii: 1.190 + 119 = 1.309 lei
401 P-D
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 1.000 lei, TVA deductibila 19%, constatand
la receptie un plus nefacturat si refuzat, in valoare de 100 lei.
Se inregistreaza plusul neacceptat in partida simpla, prin contul 8033” Marfuri in custodiesau
consignatie” si se anunta furnizorul sa si-l ridice:
401 P-D
5121 A-C 401 = 5121 1.190
Se returneaza plusul catre furnizor, creditand in partida simpla contul 8033, care se soldeaza:
8033(C) = 100
b) PLUSURILE FACTURATE
In acest caz, cantitatea constatata in plus este inscrisa in factura primita de la furnizor.
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 500 lei, TVA deductibila 19%, factura
continand cantitatea comandata in valoare de 400 lei, dar si un plus necomandat in valoare de 100 lei.
Se inregistreaza plusul necomandat in partida simpla, prin contul 8033” Marfuri in custodie sau
consignatie” si se anunta furnizorul sa si-l ridice:
Se primeste de la furnizor factura corecta, pentru cantitatea comandata, iar TVA neexigibila devine
deductibila:
408 P-D
4428 A/P-C
401 P-D
Se returneaza plusul catre furnizor, creditand in partida simpla contul 8033, care se soldeaza:
8033(C) = 100
Varianta II: Se inregistreaza factura, asa cum a fost primita, dar se anunta furnizorul:
401P-D
Observatie: Ambele variante de inregistrare sunt corecte, iar alegerea uneia dintre ele ramane la
latitudinea firmei.
In acest caz, cantitatea primita este mai mica decat cea comandata.
- furnizorului
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 800 lei, TVA deductibila 19%, constatand
la receptie un minus din vina furnizorului, in valoare de 50 lei:
Se intocmeste NIR pe cantitatea primita in valoare de 750 lei, dar fara factura, si anuntam furnizorul sa
intocmeasca o noua factura:
408 P-D
4428 A/P-C
401 P-D
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 800 lei, TVA deductibila 19%, constatand
la receptie un minus din vina delegatului, in valoare de 50 lei:
Se intocmeste NIR pe cantitatea primita in valoare de 750 lei, inregistrand minusul pe cheltuieli din
exploatare:
401P-D
Se imputa delegatului minusul, la pret de imputatie egal cu pretul de vanzare al marfurilor, inclusiv TVA,
de 77 lei, in baza Deciziei de imputatie:
461 A+D
Concomitent, se diminueaza TVA deductibila 19% aferenta minusului, pe seama cheltuielilor cu impozite
si taxe: 77 * 19/119 = 12 lei
635 A+D
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 800 lei, TVA deductibila 19%, constatand
la receptie un minus din cauza perisabilitatilor, in valoare de 50 lei:
Se intocmeste NIR pe cantitatea primita in valoare de 750 lei, inregistrand minusul pe cheltuieli din
exploatare:
401 P-D
Observatie: Perisabilitatile care se incadreaza in limitele admise de lege sunt cheltuieli deductibile fiscal,
in schimb cele care depasesc limitele admise, sunt considerate cheltuieli nedeductibile fiscal.
In acest caz, minusul se inregistreaza ca operatiune in curs de clarificare, prin contul 473 A/P, urmand ca
dupa solutionare, contul sa se soldeze.
Solutionarea ulterioara poate avea ca rezolvare aceleasi cazuri prezentate mai sus.
Exemplu: Se cumpara marfa cu factura, la cost de achizitie de 800 lei, TVA deductibila 19%, constatand
la receptie un minus nesolutionabil, in valoare de 50 lei:
Se intocmeste NIR pe cantitatea primita in valoare de 750 lei, inregistrand minusul ca operatiune
neclara:
Se achita din cont furnizorului numai diferenta de datorie: 952 – 60 = 892 lei
401P-D
6588 A+D
401P-D
Se imputa delegatului minusul, la pret de imputatie egal cu pretul de vanzare al marfurilor, inclusiv TVA,
de 77 lei, in baza Deciziei de imputatie:
461 A+D
Concomitent, se diminueaza TVA deductibila 19% aferenta minusului, pe seama cheltuielilor cu impozite
si taxe: 77 * 19/119 = 12 lei
635 A+D
461 A-C
6588 A+D
401 P-D
Fiecare tip de concediu presupune particularitati de calcul si inregistrare, avand in vedere atat cerintele
impuse de legislatia in vigoare, cat si de faptul ca indemnizatiile de concediu acordate in cursul lunii se
cumuleaza de cele mai multe ori cu veniturile salariale aferente perioadei din luna in care angajatul a
lucrat.
I. CONCEDIILE MEDICALE
Indemnizatiile brute de concediu medical se calculeaza in baza certificatului medical pe care angajatul il
prezinta la firma, in 3 situatii:
Procentul legal este de 75% din venitul mediu brut al angajatului pe ultimele 6 luni lucrate.
-primele 5 zile calendaristice se suporta de catre firma, suma fiind inregistrata pe cheltuieli cu asigurarile
sociale, prin contul 6458 A;
-urmatoarele zile calendaristice se suporta de catre FNUASS, suma fiind inregistrata ca o creanta fata de
bugetul A.S., prin contul 4382 A.
Calculul indemnizatiei se face in functie de numarul de zile lucratoare cuprinse in primele 5 zile,
respectiv in urmatoarele zile din perioada de concediu medical.
Observatie: Numarul de zile lucratoare se calculeaza scazand din numarul de zile calendaristice:
sambetele, duminicile si sarbatorile legale.
Contributiile care se calculeaza asupra indemnizatiei brute de concediu pentru incapacitate temporara
de munca, sunt urmatoarele:
Contributia firmei:
Contributiile angajatului:
Veniturile salariale ale acestuia pe ultimele 6 luni lucrate (aprilie-septembrie 2021), au fost de
25.000 lei, aferente a 126 de zile lucratoare.
Calculam indemnizatia medie de concediu medical = 75% * 198 lei/zi = 149 lei/zi
646 A+D
Se incaseaza prin cont creanta de la FNUASS, pentru partea din indemnizatie suportata de la buget:
4382 A-C
Se calculeaza restul de plata datorat angajatului: Indemnizatie bruta – Total retineri angajat = 1.788 lei –
581 lei = 1.207 lei
423 P-D
Procentul legal este de 85% din venitul mediu brut al angajatei pe ultimele 6 luni lucrate.
Conform legislatiei in vigoare, indemnizatia se suporta integral de catre FNUASS, suma fiind inregistrata
ca o creanta fata de bugetul A.S., prin contul 4382 A.
Calculul indemnizatiei se face in functie de numarul de zile lucratoare cuprinse in perioada de concediu
medical.
Contributia care se calculeaza asupra indemnizatiei brute pentru concediul de maternitate este doar:
Veniturile salariale ale acesteia pe ultimele 6 luni lucrate (aprilie-septembrie 2021), au fost de
25.000 lei, aferente a 126 de zile lucratoare.
Calculam indemnizatia medie de concediu medical = 85% * 198 lei/zi = 168 lei/zi
Total indemnizatie bruta de concediu medical = 21 zile lucratoare * 168 lei/zi = 3.528 lei (se suporta
integral de la FNUASS).
4382 A+D
423 P-D
Se incaseaza prin cont creanta de la FNUASS, pentru intreaga indemnizatie suportata de la buget:
4382 A-C
5121 A-C
Se calculeaza restul de plata datorat angajatei: Indemnizatie bruta – Total retineri angajata = 3.528 lei –
882 lei = 2.646 lei
423 P-D
Procentul legal este de 80% din venitul mediu brut al angajatului pe ultimele 6 luni lucrate.
-primele 3 zile calendaristice se suporta de catre firma, suma fiind inregistrata pe cheltuieli cu asigurarile
sociale, prin contul 6458 A;
-urmatoarele zile calendaristice se suporta de catre FNUASS, suma fiind inregistrata ca o creanta fata de
bugetul A.S., prin contul 4382 A.
Calculul indemnizatiei se face in functie de numarul de zile lucratoare cuprinse in primele 3 zile,
respectiv in urmatoarele zile din perioada de concediu medical.
Contributiile care se calculeaza asupra indemnizatiei brute de concediu pentru incapacitate temporara
de munca, sunt urmatoarele:
Contributia firmei:
Contributiile angajatului:
Veniturile salariale ale acestuia pe ultimele 6 luni lucrate (aprilie-septembrie 2021), au fost de
25.000 lei, aferente a 126 de zile lucratoare.
Calculam indemnizatia medie de concediu medical = 80% * 198 lei/zi = 158 lei/zi
646A+D
423 P-D
444 P+C 423 = 444 190
Se incaseaza prin cont creanta de la FNUASS, pentru partea din indemnizatie suportata de la buget:
4382 A-C
Se calculeaza restul de plata datorat angajatului: Indemnizatie bruta – Total retineri angajat = 1.896 lei –
190 lei = 1.706 lei
423 P-D
Pentru a calcula indemnizatia bruta zilnica, se compara media drepturilor salariale pe ultimele 3 luni
lucrate cu media drepturilor salariale din luna de concediu, si se alege suma cea mai mare.
Indemnizatia de concediu se cumuleaza cu veniturile salariale brute aferente perioadei din luna lucrate
de angajat.
Exemplu: Un angajat beneficiaza de concediu de odihna in perioada 01-13 august 2021 (10 zile
lucratoare).
Drepturile salariale ale angajatului pe ultimele 3 luni si numarul zilelor lucratoare din lunile
respective, au fost urmatoarele:
Drepturile salariale ale angajatului pentru luna august (luna de concediu), au fost de 2.200 lei,
pentru 22 de zile lucratoare.
Comparam cele 2 medii si o alegem pe cea mai mare. Rezulta ca vom folosi media de 110 lei/zi.
Calculam indemnizatia bruta de concediu de odihna: 10 zile lucratoare * 110 lei/zi = 1.100 lei.
Se inregistreaza plata indemnizatiei brute de concediu, angajatului, prin casierie, sub forma de avans
salarii (cu minim 5 zile inainte de plecarea in concediu):
425 A+D
Pentru restul zilelor lucrate in luna august (12 zile lucratoare), angajatul realizeaza un venit brut calculat
astfel: 12 zile lucratoare * 100 lei/zi = 1.200 lei si va primi 12 tichete de masa, cu o valoare de 20 lei/buc.
(impozabile).
Calculam venitul brut al angajatului pe luna august 2021, retinerile si restul de plata:
Inregistram venitul brut realizat lunar, ca datorie fata de angajat (parte a fondului de salarii):
641 A+D
Se platesc din cont la buget contributiile aferente salariilor (cu exceptia avansului):
421 P-D
5328 A-C
Observatie: Tichetele de masa sunt considerate “Alte valori de trezorerie”, iar darea lor in consum se
inregistreaza pe seama cheltuielilor cu tichete de masa (vezi anul I).
Prin urmare, din regularizare rezultă întotdeauna TVA de recuperat de la bugetul statului
pe care firma de export îl încasează în baza unei Cereri de rambursare.
În concluzie, în cazul FOB, valoarea facturată la export cuprinde valoarea bunurilor (şi
eventualele cheltuieli până la depozitarea bunului pe vapor). Dacă preţul de export nu include
dobânzi externe (în cazul încasării la vedere) avem FOB net, iar dacă include dobânzi externe
(în cazul creditului comercial) avem FOB brut.
În ambele cazuri, încasarea creanţei de la clientul extern se poate face: la vedere sau
pe credit comercial.
Creanţa externă se poate încasa în momentul exportului (la vedere) sau în tranşe, pe o
durată stabilită prin contract, numită credit comercial. În cazul din urmă, firma de export va
încasa de la client şi o dobândă pe care o include în preţul de facturare al bunurilor exportate.
C×d '
D= ×n
12 , unde: C = creanţa externă
d
d’ = 100+d (dobânda recalculată)
5121 A-C
a). Export în condiţia FOB la valoare externă FOB net = 3.000 $, curs la facturare 4 lei/$, cotă
TVA = 0, cu încasarea creanţei externe prin cont la cursul de 4,1 lei/$.
-Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA = 0:
Factura externă pentru uz intern cuprinde elementele:
707 P+C
Încasăm creanţa externă de 3.000 $, prin contul în devize, cu OP, la 4,1 lei/$, faţă de 4 lei/$.
Rezultă venituri din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 12.300 (3.000 $ 4,1 lei/$)
b). Export în condiţia CAF la valoare externă CAF = 15.000 $, curs la facturare 4 lei/$, cotă
TVA=0. Valoarea externă include transportul extern de 1.000 $.
-Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA=0:
Valoarea externă CAF = 15.000 $ 4 lei/$ = 60.000 lei
Valoare FOB net (valoare marfă) = 15.000 $ - 1.000 $ = 14.000 $(14.000 $ 4 lei/$ = 56.000
lei).
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzări de mărfuri şi valoarea transportului extern
ca venit din alte activităţi:
-Încasăm creanţa externă de 15.000 $, prin contul în devize cu OP, la 3,9 lei/$ faţă de 4 lei/$.
Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
4111A-C % = 4111 60.000 (15.000 $ 4 lei/$ )
-Plătim factura de transport extern prestatorului, prin contul în devize cu OP, de 1.000 $ la 3,9
lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401 P-D 401 = % 4.000 (1.000 $ 4 lei/$ )
c). Export în condiţia CIF, la valoare externă CIF = 24.000 $, curs la facturare 4 lei/$, cotă
TVA=0. Valoarea externă include: transportul extern de 1.000 $ şi asigurarea externă de 500 $.
-Înregistrăm vânzarea la export cu cotă TVA=0:
Valoare FOB net(valoare marfă)=24.000 $-1.000 $-500 $=22.500 $(22.500 $4 lei/$) = 90.000
lei.
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor, iar transportul extern şi
asigurarea externă ca venit din alte activităţi:
(transport extern +
708 P+C 708 6.000
asigurare externă)
-Încasăm creanţa externă de 24.000 $ prin contul în devize cu OP, la 4,2 lei/$ faţă de 4 lei/$.
Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 100.800 (24.000 $ 4,2 lei/$ )
-Plătim facturile de transport şi asigurare către prestatori, de 1.000 $, respectiv 500 $, prin
contul în devize cu OP, la 4,2 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
5124A-C % = 5124 4.200 (1.000 $ 4,2 lei/$)
TVA deductibil = 1.140 lei ; TVA colectat = 0 ; Rezultă TVA de recuperat = 1.140 lei:
4424 A+D
4424A-C
O firmă de export cumpără marfă de la furnizorul intern la cost achiziţie 10.000 lei, TVA
deductibil 19%, achitând datoria prin cont.
-Marfa se exportă pe credit comercial în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoare
externă de 5.500 $, curs la facturare 4 lei/$, ştiind rata dobânzii de 10% pe an şi termenul de
încasare de 6 luni.
Valoare FOB brut (valoare marfă + dobândă externă) = 5.500 $ 4 lei/$ = 22.000 lei.
10
5 . 500 $×
110
×6 luni=250 $
Dobânda externă inclusă în preţ = 12 luni (250 $ 4 lei/$ = 1.000
lei)
Valoare FOB net (valoare marfă) = 5.500 $ - 250 $ = 5.250 $(5.250 $ 4 lei/$ = 21.000 lei)
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor, iar dobânda externă, ca venit
din dobânzi:
-Încasăm creanţa externă (inclusiv dobânda) de 5.500 $ prin contul în devize cu OP, la 4,1 lei/$
faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 22.550 (5.500 $ 4,1 lei/$ )
Firma încasează de la clientul extern prin cont un avans de 5.000 $ la 4,1 lei/$, pe care îl
plăteşte tot ca avans furnizorului intern.
-Se cumpara marfa de la furnizorul intern la c.a.=50.000 lei, TVA deductibil 19%:
401 P+C % = 401 59.500
-Marfa se exportă în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoarea de 50.000 $, curs
la facturare 4,1 lei/$, cotă TVA=0. Dobânda externă inclusă în preţ se va calcula ţinând cont de
următoarele elemente:
Dobândă externă inclusă în preţ: D = C(1+d)n – C, unde C=25.000 $; d=12%/an; n=2 ani =>
Valoare FOB net (valoare marfă)=50.000 $-6.360 $=43.640 $(43.640 $4,1 lei/$ = 178.924
lei)
Vom înregistra valoarea FOB net ca venit din vânzarea mărfurilor şi dobânda totală de încasat
ca venit în avans:
4111A-C
-Descărcăm gestiunea de marfa vanduta, la cost de achiziţie:
607 A+D
-Se diminuează creanţa externă cu avansul încasat şi cu o garanţie materială reţinută de client
de 5% din valoarea FOB net, la cursul de 4,1 lei/$:
Garanţie materială (creanţă imobilizată, cont 2678) = 5%Valoarea FOB net = 5% 43.640
$ = 2.182 $ (2.182 $ 4,1 lei/$ = 8.946 lei
-La 31 decembrie anul N, avem următoarele creanţe externe neîncasate, pentru care trebuie sa
inregistram diferente de curs valutar:
-Garanţie materială (cont 2678) = 2.182 $
-Contravaloare marfă (cont 4111) = 50.000 $ (valoare totală export) – 5.000 $ (avans
incasat) – 20.000 $ (sumă încasată in momentul exportului) – 2.182 $ (garanţie materială
retinuta de client) = 22.818 $. Suma se va încasa în două tranşe egale, pe cei doi ani de credit
comercial (cate 11.409 $/an).
Pentru aceste creanţe avem: curs iniţial = 4,1 lei/$ ; curs oficial la 31.12.N=4 lei/$.
-Încasăm de la clientul extern prima tranşa de 11.409 $ (inclusiv ½ din dobanda, in valoare de
3.180 $), la cursul de 4 lei/$ faţă de cursul precedent de 4 lei/$. Rezultă diferenţe de curs
valutar = 0.
5124 A+D
-Trecem dobânda încasată, de la venituri în avans, la venituri din dobânzi, la cursul iniţial de 4,1
lei/$, curs la care a fost inregistrata in contul 472:
472 P-D 472 = 766 13.038 (3.180 $ 4,1 lei/$)
766 P+C
-La 31 decembrie N+1 mai avem de încasat următoarele creanţe externe, pentru care trebuie
sa inregistram diferentele de curs:
- Garanţia materială (cont 2678) = 2.182 $
Pentru aceste creanţe avem: curs precedent = 4 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+1=4,2 lei/$.
Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
-Încasăm de la clientul extern a doua tranşă de 11.409 $, (inclusiv ½ din dobanda, in valoare de
3.180 $), la cursul de 4,2 lei/$ faţă de cursul precedent de 4,2 lei/$. Rezultă diferenţe de curs
valutar = 0:
5124A+D
-Trecem dobânda încasată, de la venituri în avans, la venituri din dobânzi, la cursul iniţial de 4,1
lei/$, curs la care a fost inregistrata in contul 472:
472 P-D 472 = 766 13.038 (3.180 $ 4,1 lei/$)
766 P+C
Observatie: În acest moment, contul 472 se soldează, iar contravaloarea mărfii s-a încasat
integral, împreună cu dobânda aferentă.
-La 31.12.N+2 mai avem de încasat următoarele creanţe externe, pentru care trebuie sa
inregistram diferentele de curs:
-Garanţia materială (cont 2678) = 2.182 $
Pentru această creanţă avem: curs precedent = 4,2 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+2 = 4,05 lei/$.
Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
665 A+D
-In anul N+3, la expirarea termenului de garanţie, încasăm de la clientul extern garanţia
materială anterior reţinută de acesta, de 2.182 $, la cursul de 4,3 lei/$, faţă de cursul precedent
de 4,05 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
Ca şi în primul caz, creanţa externă se poate încasa la vedere sau pe credit comercial.
O firmă de export vinde marfă în comision la valoare FOB net de 8.000 $, curs la
facturare 4 lei/$, cotă TVA=0.
-Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern, respectiv o datorie faţă de
furnizorul intern, fără a înregistra venituri din vânzări de mărfuri:
-Valoare FOB net = 8.000 $ 4 lei/$ = 32.000 lei
4111A+D
- Firma facturează furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net, cu cotă
TVA=0, la acelaşi curs, înregistrându-l ca venit din prestări servicii:
4111A+D
-Încasăm creanţa externă de la client, prin cont cu OP, de 8.000 $ la 4,1 lei/$ faţă de 4 lei/$.
Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 32.800 (8.000$ 4,1 lei/$)
-Achităm furnizorului intern, prin cont cu OP, datoria rămasă de: 8.000$ - 400$ = 7.600$, la 4,1
lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 31.160 (7.600$ 4,1 lei/$)
O firmă de export vinde marfă în comision la valoare CAF de 5.000$, curs la facturare 4
lei/$, cotă TVA=0. Valoarea externă cuprinde transport extern de 300 $.
-Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern, respectiv o datorie faţă de
furnizorul intern de marfă şi o datorie faţă de prestatorul de transport:
-Valoarea externă CAF = 5.000 $ 4 lei/$ = 20.000 lei.
Valoare FOB net (valoare marfă) = 5.000 $ - 300 $ = 4.700 $(4.700 $ 4 lei/$ = 18.800 lei)
-Facturăm furnizorului intern comisionul de export de 10% din valoarea FOB net, cu cotă
TVA=0, înregistrându-l ca venit din prestări servicii:
Comision export = 10% 4.700 $ = 470 $ (470 $ 4 lei/$ = 1.880 lei)
4111A+D
-Încasăm creanţa externă de la client, prin cont cu OP, de 5.000 $ la 3,95 lei/$, faţă de 4 lei/$.
Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
4111A-C % = 4111 20.000 (5.000 $4 lei/$)
-Achităm prestatorului de servicii factura de transport extern, prin cont cu OP, de 300 $ la 3,95
lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401.2P-D401.2 = % 1.200 (300 $4 lei/$)
5124 A-C 5124 1.185 (300 $3,95 lei/$)
-Achităm furnizorului intern, prin cont cu OP, datoria rămasă de: 4.700 $ - 470 $ = 4.230 $, la
cursul de 3,95 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401.1P-D401.1 = % 16.920 (4.230 $4 lei/$)
O firmă de export vinde marfă în comision la valoare CIF de 10.000 $, curs la facturare 4 lei/$,
cotă TVA=0. Valoarea externă cuprinde transport extern de 1.000$ şi asigurare externă de
500$.
-Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern, respectiv ca datorii faţă de
furnizorul intern de marfă şi faţă de prestatorii de transport şi asigurare, cu cotă TVA=0:
-Valoarea externă CIF = 10.000 $ 4 lei/$ = 40.000 lei.
Valoare FOB net (valoare marfă) = 10.000 $ - 1.000 $ - 500 $ = 8.500 $(8.500$ 4 lei/$ =
34.000 lei).
-Facturăm furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net, cu cotă TVA=0,
înregistrându-l ca venit din prestări servicii:
Comision export = 5% 8.500 $ = 425 $ (425 $ 4 lei/$ = 1.700 lei)
4111A+D
-Achităm prestatorilor de servicii, prin cont cu OP, facturile de transport şi asigurare externă de
1.000 $, respectiv 500 $ la 4,1 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs
valutar:
5124A-C % = 5124 4.100 (1.000$ 4,1 lei/$)
-Achităm furnizorului intern, prin cont cu OP, datoria rămasă: 8.500$ - 425$ = 8.075$, la 4,1
lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 33.108 (8.075$ 4,1 lei/$)
O firmă exportă mărfuri în comision în condiţia FOB brut (inclusiv dobânda externă) la valoare
externă de 6.000$, curs la facturare 4 lei/$, cotă TVA=0, ştiind rata dobânzii de 5%/an şi
termenul de încasare de 10 luni.
-Înregistrăm exportul în comision ca o creanţă faţă de clientul extern, respectiv ca o datorie faţă
de furnizorul intern, la valoarea totală, inclusiv dobânda, cu cotă TVA=0.
Observatie: Dobanda va fi înregistrată ca venit în contabilitatea furnizorului intern, nu la firma
noastra.
-Valoare externă FOB brut = 6.000 $ 4 lei/$ = 24.000 lei.
- Dobândă externă inclusă în preţ =[(6.000$*5/105)/12]*10= 238 $(238$ 4 lei/$ = 952 lei).
-Valoare FOB net (valoare marfă) = 6.000 $ - 238 $ = 5.762 $(5.762 $ 4 lei/$ = 23.048 lei)
4111A+D
-Facturăm furnizorului intern comisionul de export de 10% din valoarea FOB net, cu cotă
TVA=0, înregistrat ca venit din prestări servicii:
Comision export = 10% 5.762 $ = 576 $ (576 $ 4 lei/$ = 2.304 lei)
4111A+D
-La scadenta, dupa 10 luni, incasăm creanţa de la clientul extern, prin cont cu OP, în valoare de
6.000 $ la 4,1 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
5124A+D 5124 = % 24.600 (6.000 $ 4,1 lei/$)
-Achităm furnizorului intern, prin cont cu OP, datoria rămasă de: 6.000$ - 576$ = 5.424$ la 4,1
lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 22.238 (5.424$ 4,1 lei/$)
-Firma încasează de la clientul extern, prin cont, un avans de 10.000$ la 4 lei/$, pe care îl achită
ca avans furnizorului intern, la acelaşi curs.
-Se facturează exportul în comision la valoare externă FOB brut de 30.000$, curs la facturare 4
lei/$, cotă TVA=0. Valoarea externă include dobânda, calculată în funcţie de următoarele
elemente:
Valoare FOB net (valoare marfă) = 30.000$ - 3.570$ = 26.430$(26.430$ 4 lei/$ = 105.720
lei
4111A+D
-Facturăm furnizorului intern comisionul de export de 5% din valoarea FOB net, cu cotă TVA=0:
Comision export = 5% 26.430$ = 1.322$ (1.322$ 4 lei/$ = 5.288 lei)
4111A+D
-Garanţie materială reţinută de client = 10% 26.430$ = 2.643$(2.643$ 4 lei/$ = 10.572 lei
(cont 2678)
-La 31.12.N mai avem de încasat, respectiv de plătit, următoarele creanţe şi datorii:
Faţă de clientul extern:
Atât pentru creanţe, cât şi pentru datorii avem: curs iniţial = 4 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N=4,1
lei/$.
-Încasăm de la clientul extern prima tranşă de 7.178,5$,la 4,1 lei/$, faţă de cursul precedent de
4,1 lei/$. Rezultă diferenţe de curs valutar=0.
5124A+D
Cursurile valutare sunt: curs precedent = 4,1 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+1=4,05 lei/$.
Rezultă că: pentru creanţe avem cheltuieli din diferenţe de curs valutar
-Încasăm de la clientul extern ultima tranşă de 7.178,5 $ la 4,05 lei/$, faţă de cursul precedent
de 4,05 lei/$. Rezultă diferenţe de curs valutar =0
5124A+D
Cursurile valutare sunt: curs precedent = 4,05 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+2 = 4 lei/$.
Rezultă că: pentru creanţe avem cheltuieli din diferenţe de curs valutar
665 A+D
167 P-D
-In anul N+3, la expirarea perioadei de garanţie, recuperăm de la clientul extern garanţia
materială la cursul de 4 lei/$ faţă de cursul precedent de 4 lei/$. Rezultă diferenţe de curs
valutar=0.
5124A+D
Firmele importatoare calculează în vamă taxele vamale, care se aplică în procente diferenţiate
în funcţie de natura bunurilor importate, conform Tarifului vamal de import.
Baza de impozitare pentru taxele vamale o constituie valoarea în vamă a bunurilor importate,
ce diferă în funcţie de condiţia de livrare aplicată. Exigibilitatea taxelor vamale are loc la data
întocmirii Declaraţiei vamale de import (DVI).
Dacă importul se referă la produse accizabile (alcool şi băuturi alcoolice, tutun şi ţigări,
autoturisme, combustibil, cafea, bijuterii, blănuri, cristaluri, electronice, arme de vânătoare etc.),
în momentul importului se calculează şi accizele în procente diferenţiate în funcţie de bunurile
importate.
Baza de impozitare pentru accize o constituie valoarea în vamă, la care se adaugă taxele
vamale.
Accizele se pot calcula şi ca sumă fixă pe unitatea de măsură (tonă, hl etc.), dacă legea o
prevede.
TVA deductibila aferenta importurilor se aplică în cotă de 19% asupra costului de achiziţie al
bunurilor în vamă, ce cuprinde: Valoarea în vamă (inclusiv transport şi asigurare)+Taxa
vamală+Eventualele accize.Exigibilitatea TVA se produce în momentul întocmirii DVI.
Importatorul, pentru a-şi putea ridica mărfurile din vamă, trebuie să plătească la bugetul statului:
taxele vamale, eventualele accize şi TVA deductibila aferenta importului.
Acesta nu poate deduce TVA aferenta cumpărării din import, aşa cum ar proceda în cazul unei
cumpărări de la un furnizor intern. El va plăti la buget TVA deductibila în momentul importului,
iar la sfârşitul lunii, TVA de plată, rezultata în urma regularizării, ca diferenţă între TVA colectata
aferent vânzărilor la intern şi TVA deductibila aferenta importului.
Firmele de import cumpără mărfuri de la furnizorii externi din afara U.E., respectând
condiţiile de livrare prevăzute în contract şi le vând către clienţii interni.
Condiţiile de livrare pot fi: EXW, FCA, FAS, FOB, CAF, CIF, CPT, CIP, DAF, DES, DEQ,
DDU, DDP. Ele influenţează valoarea în vamă, în funcţie de care se calculează costul de
achiziţie şi, implicit, înregistrările în contabilitatea importatorului.
Vom prezenta în continuare condiţiile FOB, CAF şi CIF şi modul în care ele influenţează
calculul valorii în vamă:
1. Condiţia FOB – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea mărfii FOB, la care
se adaugă transportul extern şi asigurarea externă suportate separat de către firma
importatoare.
2. Condiţia CAF – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea CAF (valoare marfă
+ transport extern), la care se adaugă asigurarea externă suportată separat de către firma
importatoare.
3. Condiţia CIF – în acest caz valoarea în vamă cuprinde valoarea CIF (valoare marfă +
transport extern + asigurare externă), deci cele două valori coincid.
În acest caz firma de import derulează activitatea în nume propriu, în contul şi pe riscul
propriu.
Datoria externă se poate plăti în momentul importului (la vedere) sau în tranşe, pe credit
comercial, caz în care se plăteşte furnizorului extern şi o dobândă facturată separat, la
scadenţă, simplă sau compusă, în funcţie de durata creditului comercial.
C×d
×n
Dobânda simplă se calculează: D = 12 , unde:C = creditul comercial; d = rata
anuală a dobânzii; n = numărul lunilor de credit comercial
Dobânda externă nu se include în costul de achiziţie calculat în vamă şi, prin urmare, nici
în preţul de vânzare la intern.
-Se achită din cont la bugetul statului: taxa vamală şi TVA-ul deductibil aferent importului:
-Achităm din contul în devize, cu OP, factura de transport extern către prestatorul de servicii, de
1.000$ la 4,05 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 4.050 (1.000$ 4,05 lei/$)
-Achităm din contul în devize, cu OP, factura de asigurare externă către prestatorul de servicii,
de 400$ la 3,95 lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401.3P-D401.3 = % 1.600 (400$ 4 lei/$)
5124 A-C 5124 1.580 (400$ 3,95 lei/$)
-Achităm din contul în devize, cu OP, datoria faţă de furnizorul extern al mărfii, de 50.000$ la 4
lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar:
401.1P-D
-Vindem marfa importată, cu factură către clienţii interni, la preţ vânzare = 300.000 lei, TVA
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 357.000
Firma importă mărfuri cu factură externă, la valoare externă CAF de 12.000$, curs în
vamă 4 lei/$, la care se adaugă: asigurare externă = 1.000$ si taxe vamale 20%.
-Achităm din contul în devize, cu OP, factura de asigurare externă către prestatorul de servicii,
de 1.000$ la 4,1 lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 4.100 (1.000$ 4,1 lei/$)
-Achităm din contul în devize, cu OP, datoria faţă de furnizorul extern al mărfii, de 12.000$ la
3,9 lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401.1P-D401.1 = % 48.000 (12.000$ 4 lei/$)
-Vindem marfa importată, cu factură către clienţii interni, la preţ vânzare = 80.000 lei, TVA
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 95.200
Firma importă marfă cu factură externă la valoare externă CIF de 16.000 $, curs în vamă 4 lei/$,
la care se adaugă taxe vamale 15%.
-Înregistrăm importul în condiţia CIF (valoare marfă + transport extern + asigurare externă):
-Valoare externă CIF = 16.000$ 4 lei/$ = 64.000 lei
-Achităm din contul în devize, cu OP, datoria faţă de furnizorul extern al mărfii, de 16.000$ la
3,8 lei/$, faţă de 4 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
401 P-D 401 = % 64.000 (16.000$ 4 lei/$)
-Vindem marfa importată, cu factură către clienţii interni, la preţ vânzare = 90.000 lei, TVA
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 107.100
5121A-C
Constatăm că importatorul plăteşte integral TVA-ul colectat de la clienţi de 17.100 lei în două
momente: 13.984 lei în vamă şi 3.116 lei la sfârşitul lunii, prin regularizare.
Dacă ar fi cumpărat marfa de pe piaţa internă, ar fi plătit la buget numai diferenţa de 3.116 lei.
Firma importă mărfuri la valoare externă CIF de 10.000 $, curs în vamă 4 lei/$, taxe vamale
10%, pe credit comercial cu termen 10 luni. Dobânda externă se va factura separat de către
furnizor la scadenţă, pentru o rată de 2%/an.
-Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni, la preţ vânzare = 50.000 lei, TVA
colectata 19%:
4111A+D 4111 = % 59.500
666 A+D
-Achităm prin contul în devize, cu OP, cele două datorii faţă de furnizorul extern: 10.000$ +
167$ = 10.167 $, la 4,2 lei/$ faţă de 4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124 A-C % = 5124 42.701 (10.167$ 4,2 lei/$)
5124 A-C
-Se importă marfa la valoare externă CIF de 50.000$, curs în vamă 4 lei/$, taxe vamale 10%.
Dobânda externă se va factura separat pe cei doi ani de credit, pentru o rată de 8%/an.
-Diminuăm datoria externă cu avansul plătit şi cu garanţia materială reţinută furnizorului extern,
de 2% din valoarea CIF, la curs initial:
-Avans plătit (cont 409) = 10.000$ 4 lei/$ = 40.000 lei
-În momentul importului, achităm furnizorului extern, prin cont cu OP, 20.000$ la 4 lei/$ faţă de 4
lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.
401 P-D
5124A-C 401 = 5124 80.000 (20.000$ 4 lei/$)
-Vindem marfa importată cu factură către clienţii interni, la preţ vânzare = 300.000 lei, TVA
colectata 19%:
-La 31.12.N mai avem de plătit furnizorului extern următoarele datorii, pentru care trebuie sa
inregistram diferente de curs:
-Garanţia materială (cont 167) = 1.000 $
-Contravaloare marfă (cont 401) = 50.000$ (valoare import) – 10.000$ (avans platit) –
1.000$ (garanţia materială retinuta furnizorului) – 20.000$ (achitaţi în momentul importului) =
19.000$, de achitat în două tranşe egale pe cei doi ani de credit comercial (cate 9.500 $/an).
Pentru cele două datorii externe, avem: curs iniţial = 4 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N=4,02 lei/$.
Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
Calculăm dobânda pentru cei 2 ani de credit comercial: D = C(1+d) n – C = 19.000$ (1+0,08)2 –
19.000$ = 3.162$ (cate 1.581 $/an).
-Primim de la furnizorul extern factura pentru dobânda anului I, de 1.581 $ la 4,02 lei/$:
666 A+D
401 P+C 666 = 401 6.356 (1.581 $ * 4,02 lei/$)
-Achităm furnizorului extern prima tranşă + prima dobândă: 9.500 $ + 1.581 $ = 11.081 $, la
4,02 lei/$, faţă de curs precedent = 4,02 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar:
401 P-D
5124A-C 401 = 5124 44.546 (11.081$4,02 lei/$)
-La 31.12.N+1 mai avem de achitat furnizorului extern următoarele datorii, pentru care trebuie
sa inregistram diferente de curs:
-Garanţie materială (cont 167) = 1.000 $
Pentru ambele datorii avem: curs precedent = 4,02 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+1=4,01 lei/$.
Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
-Primim de la furnizorul extern factura pentru dobânda anului II, de 1.581$ la 4,01 lei/$.
666 A+D
-Achităm furnizorului extern ultima tranşă + ultima dobândă :9.500$ + 1.581$ = 11.081 $, la
4,01 lei/$, faţă de 4,01 lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar.
401 P-D
-La 31.12.N+2 mai avem de achitat furnizorului extern următoarele datorii, pentru care trebuie
sa inregistram diferente de curs:
-Garanţie materială (cont 167) = 1.000 $
Pentru această datorie avem: curs precedent = 4,01 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N+2=3,9 lei/$.
Rezultă venit din diferenţe de curs valutar:
167 P-D
-In anul N+3, la expirarea termenului de garanţie, restituim furnizorului extern garanţia
materială de 1.000 $ la 4,2 lei/$, faţă de cursul precedent de 3,9 lei/$. Rezultă cheltuieli din
diferenţe de curs valutar:
În acest caz, firma de import derulează activitatea în nume propriu, dar în contul şi pe
riscul clientului intern.
Firma importă bunurile de la furnizorul extern, întocmind factură direct către clientul intern,
cu TVA colectata 19%.
Întrucât marfa circulă direct de la furnizorul extern către clientul intern, firma de import, jucând
rol de intermediar, nu încarcă şi nu descarcă gestiunea de mărfuri.
În cazul creditului comercial, dobânzile externe se vor înregistra pe cheltuieli în avans şi se vor
recupera prin facturare de la clientul intern. Acestea nu intra in costul de achizitie al marfurilor.
Decontarile se fac numai prin contul 5124 A, atat in relatia cu furnizorul, cat si in relatia cu
clientul.
-Firma de import factureaza clientului intern un avans de 27.000 lei, inclusiv TVA colectata, in
vederea derularii unui import in comision:
-Se încasează prin cont de la clientul intern avansul, acoperitor pentru plata la buget a taxelor
aferente importului şi pentru plata furnizorului extern.
5124 A+D
4111 A-C 5124 = 4111 27.000
-Se facturează clientului intern importul în comision, la valoare externă CIF de 5.000 $, curs în
vamă 4 lei/$, taxe vamale 10%, impreuna cuTVA colectata 19%.
Întrucât nu încărcăm gestiunea, vom înregistra importul ca datorie faţă de furnizorul extern,
concomitent cu creanţa faţă de clientul intern:
Valoare import = 20.000 lei + 2.000 lei = 22.000 lei (cost de achizitie al marfurilor
importate)
TVA colectata aferenta importului în comision = 19% 22.000 lei = 4.180 lei
-Facturăm clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF, cu TVA colectata 19%:
-Comision import = 5 % 20.000 lei = 1.000 lei
Total factură emisă către clientul intern = 1.190 lei, înregistrând comisionul ca venit
din prestări servicii:
-TVA deductibila aferenta importului = 19% 22.000 = 4.180 lei ( la nivelul TVA
colectata, facturata clientului intern)
-Plătim prin cont cu OP datoria faţă de furnizorul extern de 5.000 $ la 4,1 lei/$, faţă de 4 lei/$.
Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124 A-C % = 5124 20.500 (5.000$ 4,1 lei/$)
5124A+D
1. TVA colectata aferenta importului în comision facturat clientului intern = 4.180 lei
2. TVA colectata aferenta comisionului de import facturat clientului intern = 190 lei
3. TVA deductibila aferenta importului, achitata la bugetul statului = 4.180 lei.
Rezulta TVA de plata la buget ( TVA aferenta comisionului de import):
4423P-D
5121A-C 4423 = 5121 190
5124A+D
-Se facturează clientului intern importul în comision la valoare externă CIF de 5.000 $, curs în
vamă 4 lei/$, taxe vamale 10%, impreuna cu TVA colectata 19%. Importul se derulează pe
credit comercial cu termen 6 luni. Dobânda externă se va factura la scadenţă pentru o rată de
8%/an.
Facturăm clientului intern importul în comision, ca datorie externă, respectiv creanţă internă:
-Valoare externă CIF = 5.000$ 4 lei/$ = 20.000 lei
Valoare import = 20.000 lei+2.000 lei = 22.000 lei (cost de achizitie in vama)
TVA colectat aferent importului în comision = 19% 22.000 lei = 4.180 lei
-Facturăm clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF, cu TVA colectata 19%:
Comision import = 5 % 20.000 lei = 1.000 lei
Total factură emisă către clientul intern = 1.190 lei, înregistrând comisionul ca venit
din prestări servicii:
TVA deductibila aferenta importului = 19% 22.000 = 4.180 lei (la nivelul TVA
colectata facturata clientului intern):
-După 6 luni, la scadenţa creditului comercial, primim de la furnizorul extern factura de dobândă,
la 4 lei/$.: D = [(5.000 $*8%)/12 luni]*6 luni = 200 $ (200$ 4 lei/$ = 800 lei), dobânda
înregistrându-se ca o cheltuială în avans:
471 A+D
-Achităm furnizorului extern datoria de 5.000 $ şi dobânda externă de 200$, la 4,1 lei/$ faţă de
4 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
5124A-C % = 5124 21.320 (5.200$ 4,1 lei/$)
In acest scop, se factureaza clientului intern un avans de 170.000 lei, inclusiv TVA colectata:
-Încasăm avansul de la clientul intern, acoperitor pentru plata unui avans către furnizorul extern,
a taxelor la buget şi a unei cote părţi din datoria externa în momentul importului:
5124A+D
4111A-C 5124 = 4111 170.000
-Se facturează clientului intern importul în comision la valoare CIF de 50.000$, curs în vamă 4
lei/$, taxe vamale 10%, impreuna cu TVA colectata 19%. Dobânda externă se va factura
separat pe cei 2 ani de credit, pentru o rată de 5%/an.
Facturăm clientului intern importul în comision, ca datorie externă, respectiv creanţă internă:
Valoare externă CIF = 50.000$ 4 lei/$ = 200.000 lei
Valoare import = 200.000 lei + 20.000 lei = 220.000 lei (cost de achizitie in
vama)
TVA colectata aferenta importului în comision = 19% 220.000 lei = 41.800 lei
Facturăm clientului intern comisionul de import de 5% din valoarea CIF,cu TVA colectat
19%:
Comision import = 5 % 200.000 lei = 10.000 lei
Total factură emisă către clientul intern = 11.900 lei, înregistrând comisionul ca venit
din prestări servicii:
-TVA deductibila aferenta importului = 19% 220.000 = 41.800 lei (la nivelul TVA
colectata facturata clientului intern):
-În momentul importului, achităm furnizorului extern 20.000$ la cursul iniţial de 4 lei/$:
401 P-D
2678A+D
5124A+D
-Contravaloare marfă (cont 401) = 50.000 $ (valoare import) – 5.000 $ (avans platit) –
20.000$ (achitaţi în momentul importului) – 1.000$ (garanţie materială retinuta furnizorului) =
24.000$, de achitat în două tranşe egale pe cei doi ani de credit comercial (cate 12.000 $/an).
Atât pentru datorii, cât şi pentru creanţe, avem: curs iniţial = 4 lei/$ şi curs oficial la 31.12.N=4
lei/$. Rezultă că nu avem diferenţe de curs valutar, prin urmare nu facem nicio inregistrare.
-Achităm furnizorului extern prima tranşă din creditul comercial, de 12.000 $, împreună cu
dobânda aferentă, de 1.230$, la 4 lei/$, faţă de curs precedent 4 lei/$. Rezultă că nu avem
diferenţe de curs valutar:
401 P-D
-La 31.12.N+1 avem următoarele datorii neplătite, respectiv creante neîncasate, pentru care
trebuie sa inregistram diferente de curs:
Datorii neachitate faţă de furnizorul extern:
Atât pentru datorii cât şi pentru creanţe avem: curs precedent = 4 lei/$ şi curs oficial la
31.12.N+1=4,05 lei/$. Rezultă:- pentru datorii, cheltuieli din diferenţe de curs valutar
2678A+D
-Primim de la furnizorul extern factura de dobândă pentru anul 2, de 1.230$ la 4,05 lei/$.
471 A+D
401 P+C 471 = 401 4.982 (1.230 $*4,05 lei/$)
-Facturăm clientului intern cheltuielile în avans pentru a recupera dobânda, care este pe riscul
clientului intern:
4111A+D
-Achităm furnizorului extern ultima tranşă de 12.000$ din creditul comercial, împreună cu
dobânda aferentă de 1.230$, la 4,05 lei/$, faţă de curs precedent 4,05 lei/$. Rezultă că nu avem
diferenţe de curs valutar:
401 P-D
-La 31.12.N+2 avem următoarele datorii neplătite, respectiv creante neîncasate, pentru care
trebuie sa inregistram diferente de curs:
Datorii neachitate faţă de furnizorul extern:
Atât pentru datorii cât şi pentru creanţe avem: curs precedent = 4,05 lei/$ şi curs oficial la
31.12.N+2=4,02 lei/$. Rezultă: -pentru datorii, venit din diferenţe de curs valutar
167 P-D
665 A+D
-In anul N+3, la expirarea termenului de garanţie, incasam garanţia materială de 1.000$ de
la clientul intern, la 4,1 lei/$, faţă de curs precedent 4,02 lei/$. Rezultă venit din diferenţe de
curs valutar:
5124A+D 5124 = % 4.100 (1.000$ 4,1 lei/$)
-Restituim furnizorului extern garanţia materială de 1.000$ la 4,1 lei/$ faţă de curs precedent de
4,02 lei/$. Rezultă cheltuieli din diferenţe de curs valutar:
5124A-C % = 5124 4.100 (1.000$ 4,1 lei/$)
Conform Codului fiscal, pentru aceste activităţi, baza de impozitare va fi marja profitului, adică
diferenţa dintre preţul de vânzare către beneficiarul final şi costul de achiziţie al bunurilor şi
serviciilor cumparate.
1.AGENTIILE DE TURISM
Prin urmare, cu ocazia regularizarii TVA, firmele de turism vor inregistra intotdeauna numai TVA
de plata catre buget, reprezentand TVA aferent comisionului de turism.
Exemplu:
-Contravaloare servicii de cazare, masă şi transport = 10.000 lei (inclusiv TVA deductibila)
-Comision practicat de agenţie = 5% 10.000 lei = 500 lei
-TVA colectata, aplicata asupra comisionului = 19% 500 lei=95 lei
Comisionul agentiei de turism se va inregistra ca un venit din prestari de servicii, prin contul
704 P
-Facturarea către turişti a serviciilor contractate:
4111A+D 4111 = % 10.595
-Se regularizeaza TVA la sfârşitul lunii, având TVA colectata = 95 lei si TVA deductibila 0.
Rezultă TVA de plată = 95 lei:
4427P-D
Abia dupa vanzare, se incarca si se descarca simultan gestiunea de marfuri prin contul 371. De
asemenea, se plateste deponentului contravaloarea marfurilor, la pretul cerut de acesta, numit
pretul deponentului.
In acest caz, marfa se inregistreaza in partida simpla, la pretul deponentului (fara TVA).
Calculul pretului de vanzare cu amanuntul se face aplicand TVA colectata 19% numai asupra
comisionului practicat de magazin.
Exemplu:
-Recepţia mărfii se face la preţul deponentului, în partidă simplă, debitând contul 8033
„Valori materiale primite în păstrare sau custodie”:
8033 (D) = 2.000
-Stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul, aplicând TVA colectat 19% numai la comision:
-Preţ deponent = 2.000 lei
4428A/P+C 4428 57
4428A/P- 4428
57
D
-Se regularizeaza TVA la sfârşitul lunii, având TVA colectata = 57 lei si TVA deductibila 0.
Rezulta TVA de plata = 57 lei.
4427P-D
Calculul pretului de vanzare cu amanuntul se face aplicand TVA colectata 19% asupra intregii
sume: cost de achizitie + comision practicat de magazin.
La regularizarea TVA, se compara TVA colectata cu TVA deductibila, rezultand TVA de plata,
care este TVA aferenta comisionului de consignatie.
Exemplu:
Valoare intrare la pret de vanzare cu amanuntul = 2.000 + 300 + 437 = 2.737 lei
4428A/P- 4428
437
D
4423P+C 4423 57
3. CASELE DE AMANET
In acest acop, casele de amanet inregistreaza in partida simpla bunurile primite, prin contul
8033 si acorda imprumutul solicitat (contravaloarea bunurilor amanetate), inregistrand o creanta
imobilizata.
La scadenta, persoana va restitui suma, impreuna cu un comision de amanet si cu TVA
colectata, aplicata la comision.
Prin regularizare, TVA colectata, aplicata la comisionul de amanet, devine TVA de plata catre
bugetul statului.
Se calculeaza valoarea de restituit, iar la incasarea creantei imobilizate (la restituirea de catre
persoana fizica), comisionul se inregistreaza ca un venit din prestari de servicii, prin contul 704
P.
Exemplu:
2678 A+D
-Se calculeaza valoarea pe care presoana o are de restituit, stiind ca firma practica un comision
de amanet de 30%, iar TVA colectata se aplica doar la comision:
-La sfarsitul lunii se regularizeaza TVA, stiind ca avem TVA colectata = 114 lei si TVA
deductibila 0. Rezulta TVA de plata la buget = 114 lei (TVA aferenta comisionului de amanet).
4427 P-D
4423 P-D
In acest caz, casa de amanet retine bunurile persoanei, le incarca in gestiunea proprie ca
marfuri la pret de vanzare cu amanuntul si le vinde tertilor, dupa care descarca gestiunea de
marfuri la acelasi pret.
Exemplu:
-Se incarca gestiunea proprie la pret de vanzare cu amanuntul, casa de amanet practicand un
adaos comercial de 60%:
-La sfarsitul lunii se regularizeaza TVA, stiind ca avem TVA colectata = 608 lei si TVA
deductibila 0. Rezulta TVA de plata = 608 lei.
4427 P-D
4423 P-D
Regimul mixt de taxare presupune că firma desfăşoară atât activităţi taxabile, cât şi activităţi
scutite de TVA, conform Codului fiscal. În acest caz, firma trebuie să calculeze un coeficient
numit prorata, care să ţină seamă atât de veniturile scutite, cât şi de cele taxabile, conform
următoarei relaţii:
Prorata = (Total Venituri – Venituri din operatiuni scutite de TVA) / Total Venituri
Din formula de calcul rezulta că prorata este întotdeauna subunitară (dacă nu avem venituri
scutite, va fi egala cu 1 si nu ar avea sens sa fie calculata). Ea ne arata care este ponderea
veniturilor taxabile in totalul veniturilor obtinute de firma.
Prorata se aplică asupra TVA deductibila, rezultând o sumă mai mică decat aceasta, numită
TVA de dedus.
Regularizarea TVA se va face comparand TVA colectata din vânzările taxabile, cu TVA de
dedus, calculata cu ajutorul proratei.
Înregistrarea diferenţei dintre TVA deductibila şi TVA de dedus se va face pe cheltuiala firmei
(cheltuieli cu impozite si taxe, cont 635 A), întrucât trebuie să se evidenţieze diminuarea TVA
deductibila. Operaţiunea se numeşte ajustarea taxei deductibile si, cu ajutorul acestei
inregistrari, contul 4426 se soldeaza.
Prorata se determină anual, datele de calcul fiind cumulate pentru întregul an fiscal. Prin
excepţie, cu aprobarea organului fiscal, se poate determina şi lunar sau trimestrial, caz în care
are un caracter provizoriu. Prorata anuală este definitivă. Prorata definitivă se determină în luna
decembrie, în funcţie de veniturile realizate în cursul anului şi se înscrie în Decontul de TVA
întocmit pentru luna decembrie. Dacă în timpul anului s-au aplicat prorate provizorii,
regularizarea deducerilor se face prin aplicarea proratei definitive asupra TVA deductibila,
înregistrata în timpul anului. Diferenţele constate în plus sau în minus se înscriu în Decontul de
TVA pentru luna decembrie.
Exemplu: Firma cumpara marfuri cu factura de la furnizor, la cost de achizitie de 70.000 lei,
TVA deductibila 19%.
-Se vinde marfa cu factura clientilor, in valoare totala de 100.000 lei, din care vânzări scutite
de TVA 20.000 lei şi vânzări taxabile cu TVA colectata 19%, 80.000 lei.
4111 A+D
- La sfârşitul perioadei, intrucat avem atat vanzari taxabile, cat si vanzari scutite de TVA,se
calculează prorata:
-Se regularizeaza TVA, comparand TVA colectata din vanzarile taxabile, cu TVA de dedus,
calculata cu ajutorul proratei:
TVA colectata = 15.200 lei ; TVA de dedus = 10.640 lei. Rezulta TVA de plata la buget =
15.200 – 10.640 = 4.560 lei
4423 P–D
635 A+D
Codul fiscal prevede anumite categorii de operatiuni pentru care firmele au obligaţia să aplice
măsurile de simplificare referitoare la taxarea inversă. Condiţia de aplicare a acestor măsuri
este ca atat furnizorul cat si clientul să fie plătitori de TVA.
In contabilitate, clientii înregistrează achiziţia bunurilor fără TVA şi, separat, înregistrează TVA
din factura furnizorilor, prin formula taxarii inverse:
Clienţii nu plătesc TVA furnizorilor. Ei colectează TVA-ul integral la nivelul taxei deductibile din
facturile fiscale, primite cu ocazia cumpararilor de bunuri. Dacă clienţii sunt plătitori de TVA cu
regim mixt, ei deduc TVA-ul în funcţie de destinaţia pe care o dau bunurilor respective (pentru
operaţiuni scutite, sau pentru operaţiuni taxabile). Calculul se va face pe bază de prorată.
Înregistrarea contabilă: 4426 = 4427 se numeşte autolichidarea TVA, întrucât colectarea TVA
la nivelul celui deductibil este similară cu plata TVA către furnizor.
Taxarea inversă încetează în momentul în care una dintre părţile implicate în tranzacţie este
neplătitoare de TVA. Din acest moment, se aplică regimul normal de TVA, respectiv furnizorul
colectează TVA în urma vânzării şi are dreptul să încaseze TVA de la client.
Exemplul 1: O firmă plătitoare de TVA vinde cu factură unui client plătitor de TVA, cherestea la
preţ de vânzare 10.000 lei, TVA colectata 19%, înscriind pe factură menţiunea „taxare inversă”.
La furnizor:
La client:
-Evidenţierea simultană a TVA deductibila şi TVA colectata, prin formula taxarii inverse:
4426A+D
5121A-C
2131 A+D
4426 A+D
Obs.: Livrarile intracomunitare de bunuri (vanzari catre state membre UE) sunt scutite de TVA.
Este un regim de taxare care se aplica pentru firmele cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 2.250.000
lei (la nivelul anului precedent) si doar in cazul decontarilor prin contul bancar.
Aplicarea sistemului TLI presupune ca, atat in cazul cumpararilor, cat si in cazul vanzarilor de bunuri si
servicii, sa se inregistreze TVA neexigibila, prin contul 4428 A/P.
TVA neexigibila va deveni deductibila dupa plata datoriei, respectiv colectata, dupa incasarea creantei.
Termenul maxim de decontare (incasare/plata) este de 90 de zile, data dupa care, chiar daca decontarea
nu a avut loc, TVA neexigibila devine exigibila (colectata/deductibila).
In acest caz, ambele firme inregistreaza TVA neexigibila, cont 4428 A/P. Diferentierile apar ca urmare a
modalitatilor de decontare: integral prin cont; esalonat prin cont; prin efecte comerciale de plata,
respectiv de incasat; partial prin casierie, partial prin cont.
Exemplu: Se vinde marfa cu factura la pret de vanzare de 1.000 lei, TVA neexigibila 19%.
Ulterior se incaseaza creanta integral prin cont. TVA neexigibila devine exigibila in urma
incasarii.
Furnizor Client
5121 A+D 5121 = 4111 1.190 5121 A-C 401 = 5121 1.190
4427 P+C 4428 = 4427 190 4426 A+D 4426 = 4428 190
Exemplu: Se vinde marfa cu factura la pret de vanzare de 1.000 lei, TVA neexigibila 19%.
Se incaseaza prin cont 400 lei+TVA, iar ulterior se incaseaza diferenta de 600 lei+TVA. TVA
neexigibila devine exigibila in mod esalonat, pe masura incasarii.
Furnizor Client
5121 A+D 5121 = 4111 476 5121 A-C 401 = 5121 476
5121 A+D 5121 = 4111 714 5121 A-C 401 = 5121 714
4427 P+C 4428 = 4427 114 4426 A+D 4426 = 4428 114
Exemplu: Se vinde marfa cu factura la pret de vanzare de 1.000 lei, TVA neexigibila 19%.
Ulterior se incaseaza creanta cu bilet la ordin emis de client, depus de firma la banca si
decontat la scadenta. TVA neexigibila devine exigibila in urma decontarii biletului la ordin (nu in urma
primirii lui de la client).
Furnizor Client
413 A+D 413 = 4111 1.190 403 P+C 401 = 403 1.190
413 A-C -
5121 A+D 5121 = 5113 1.190 5121 A-C 403 = 5121 1.190
4427 P+C 4428 = 4427 190 4426 A+D 4426 = 4428 190
Exemplu: Se vinde marfa cu factura la pret de vanzare de 1.000 lei, TVA neexigibila 19%.
Furnizor Client
-incaseaza 50% din creanta cu numerar: -plateste 50% din datorie cu numerar:
5311 A+D 5311 = 4111 595 5311 A-C 401 = 5311 595
-incaseaza 50% din creanta prin cont: -plateste 50% din datorie prin cont:
5121 A+D 5121 = 4111 595 5121 A-C 401 = 5121 595
In acest caz, furnizorul inregistreaza TVA colectata, cont 4427 P, iar clientul inregistreaza TVA neexigibila,
cont 4428 A/P. In urma platii datoriei, TVA neexigibila va deveni TVA deductibila.
Exemplu: Se vinde marfa cu factura la pret de vanzare de 1.000 lei, TVA colectata 19%.
Ulterior se incaseaza creanta integral prin cont. La client, TVA neexigibila devine deductibila in
urma platii.
Furnizor Client
5121 A+D 5121 = 4111 1.190 5121 A-C 401 = 5121 1.190
4428 A/P-C
In acest caz, furnizorul inregistreaza TVA neexigibila, cont 4428 A/P, in schimb clientul nu are voie sa
deduca TVA inainte de a plati datoria catre furnizor. Prin urmare, desi clientul nu aplica TLI, va inregistra
tot TVA neexigibila prin contul 4428 A/P, neputand sa utilizeze contul de TVA deductibila 4426 A.
Ambele firme vor inregistra TVA neexigibila, care va deveni exigibila in urma platii, respectiv incasarii.
Exemplu: Se vinde marfa cu factura la pret de vanzare de 1.000 lei, TVA neexigibila 19%.
Ulterior se incaseaza creanta integral prin cont. TVA neexigibila devine exigibila in urma
incasarii.
Inregistrarile in paralel in contabilitatea celor 2 firme, sunt urmatoarele:
Furnizor Client
5121 A+D 5121 = 4111 1.190 5121 A-C 401 = 5121 1.190
4427 P+C 4428 = 4427 190 4426 A+D 4426 = 4428 190
Dividendele se repartizeaza din profitul net, la sfarsitul anului, prin hotararea Adunarii Generale a
Actionarilor/Asociatilor (AGA), sub forma de sume brute si reprezinta datorii ale firmei fata de
actionari/asociati (se numesc si dividende distribuite).
Impozitarea dividendelor brute se face, conform Codului fiscal, cu impozit pe dividende de 5%, care se
retine din suma bruta si se vireaza la Bugetul Statului pana pe 25 ale lunii urmatoare platii dividendelor.
Impozitul pe dividende constituie pentru firma o datorie fiscala.
In cazul dividendelor distribuite dar neplatite actionarilor, firma trebuie sa plateasca obligatoriu
impozitul pe dividende la buget, pana pe 25 ianuarie al anului urmator.
Daca actionarul obtine un venit brut din dividende (daca nu are alte venituri) sau cumulat cu alte
venituri, care depaseste 12 salarii minime pe economie (12*2.550 lei = 30.600 lei), acesta va datora la
buget si contributia la asigurarile de sanatate (CASS), in cuantum de: 10%*30.600 = 3.060 lei, indiferent
daca are sau nu calitatea de salariat (inclusiv actionarii pensionari platesc CASS in acest caz).
In cazul depasirii plafonului de 12 salarii minime pe economie, actionarul are obligatia de a depune la
ANAF, in termen de 30 de zile, Declaratia unica privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate
de persoanele fizice.
Dividendele neplatite actionarilor din anii anteriori se impoziteaza cu impozitul pe dividende prevazut in
anul distribuirii (repartizarii) acestora, iar in privinta CASS, se aplica cota valabila la momentul platii
acestora.
Dividendele nete, reprezentand diferenta dintre dividendele brute si impozitul pe dividende, se platesc
actionarilor/asociatilor prin cont sau casierie.
Acordarea dividendelor se poate face in mod anticipat, si in timpul anului, dar nu mai devreme de
sfarsitul trimestrului III, cand se cunoaste deja daca firma a obtinut profit sau a lucrat in pierdere. Aceste
dividende acordate pe parcurs, inainte de a cunoaste rezultatul final de la 31 decembrie, se numesc
dividende interimare (cont 463 A). Acordarea lor necesita intocmirea situatiilor financiare intermediare
si depunerea acestora la ANAF in termen de 30 de zile de la hotararea AGA.
In primul caz, se impoziteaza dividendele interimare si se achita actionarilor suma neta. La sfarsitul
anului se impoziteaza diferenta si se achita actionarilor diferenta neta.
In al doilea caz, se impoziteaza dividendele interimare si se achita actionarilor suma neta. La sfarsitul
anului se stabileste diferenta de impozit platita in plus si diferenta neta pe care actionarii trebuie sa o
restituie firmei.
La sfarsitul trimestrului III, se inregistreaza dividende interimare brute de plata catre actionari, in valoare
de 10.000 lei:
463 A+D
456 A/P-D
446 P-D
Se platesc dividendele interimare nete catre actionari, prin cont: 10.000 – 500 = 9.500 lei
456 A/P-D
La sfarsitul anului, se repartizeaza din profitul net obtinut, suma de 15.000 lei pentru dividende brute
datorate actionarilor:
129 A+D
Se diminueaza datoria fata de actionari cu dividendele interimare acordate in timpul anului (se retin
dividendele interimare):
457 P-D
457 P-D
446 P-D
5121 A-C 446 = 5121 250
Se plateste actionarilor prin cont diferenta reprezentand dividendele nete: Diferenta bruta – Diferenta
impozit = 5.000 – 250 = 4.750 lei
457 P-D
Sistematic avem:
D 463 C D 456 C
9.500
0 0
D 457 C D 446 C
4.750
0 0
Exemplu:
La sfarsitul trimestrului III, se inregistreaza dividende interimare brute de plata catre actionari, in valoare
de 18.000 lei:
463 A+D
456 A/P-D
446 P-D
Se platesc dividendele interimare nete catre actionari, prin cont: 18.000 – 900 = 17.100 lei
456 A/P-D
La sfarsitul anului, se repartizeaza din profitul net obtinut, suma de 15.000 lei pentru dividende brute
datorate actionarilor:
129 A+D
Inregistram compensarea dividendelor brute interimare cu cele brute totale, la nivelul sumei totale (mai
mici) de 15.000 lei:
457 P-D
Aplicam corectiile atat pentru suma bruta, cat si pentru impozit si pentru suma neta, folosind fie formule
de stornare in rosu, fie formule de stornare in negru.
a).Stornare in rosu – copiem formulele initiale, dar cu diferentele in rosu. In aceasta varianta utilizam
contul 456 A/P cu semnificatia de datorie a firmei fata de actionari.
463 A+D
2).Corectam impozitul pe dividende retinut din suma bruta : 5% * 3.000 = 150 lei
456 A/P-D
456 A/P-D
b).Stornare in negru - inversam formulele initiale, cu diferentele in negru. In aceasta varianta utilizam
contul 456 A/P cu semnificatia de creanta a firmei fata de actionari.
In acest caz, inregistrarile vor fi:
456 A/P+D
2). Corectam impozitul pe dividende retinut din suma bruta: 5% * 3.000 = 150 lei
456 A/P-C
3). Corectam suma neta care se incaseaza de la actionari: 3.000 – 150 = 2.850 lei
456 A/P-C
In ambele variante de stornare, obtinem acelasi rezultat si anume diminuarea dividendelor brute cu
3.000 lei, evidentierea impozitului pe dividende platit in plus la buget de 150 lei si incasarea de la
actionari a dividendelor nete pe care acestia le-au primit in plus de 2.850 lei.
Impozitul pe dividende platit in plus la buget se va retine din datoriile ulterioare fata de bugetul statului.
D 463 C D 456 C
150
2.850
0 0
D 457 C D 446 C
150
0 SFC= 150
3.000 2.850
0 0
D 457 C D 446 C
150
0 SFD=150
Conturile se soldeaza, cu exceptia contului 446, care ne indica impozitul platit in plus la bugetul statului,
ca urmare a faptului ca in timpul anului s-au platit actionarilor dividende interimare mai mari decat
dividendele totale repartizate din profit la sfarsitul anului.
Asemenea situatii se intalnesc atunci cand firma isi supraestimeaza profitul pe care il va obtine.
Pentru a nu se ajunge la inregistrari de stornare, este indicat ca firma sa acorde actionarilor dividende
interimare avand in vedere profitul obtinut pe primele 3 trimestre si luand in calcul si eventualele
pierderi care ar putea sa apara pe trimestrul IV.
Observatie: Dividendele repartizate si platite in plus in cursul exercitiului financiar, se restituie de catre
actionari in termen de 60 de zile de la data aprobarii situatiilor financiare anuale, iar conducerea firmei
are obligatia de a urmari recuperarea acestor sume.
Facilitatea se aplica numai daca activele amintite sunt noi. Acestea pot fi produse sau achizitionate,
inclusiv in baza contractelor de leasing financiar si trebuie sa fie puse in functiune numai in scopul
desfasurarii de activitati economice.
In situatia acordarii acestei scutiri, calculul impozitului pe profit presupune ca din valoarea impozitului
datorat la buget sa se scada impozitul aferent valorii bunurilor mentionate. Conditia este ca profitul brut
contabil cumulat sa acopere integral contravaloarea activelor. Daca valoarea bunurilor depaseste
profitul brut contabil cumulat, atunci, din impozitul pe profit datorat la buget se va scadea impozitul
aferent profitului brut cumulat.
Tinand cont de faptul ca impozitul pe profit se poate datora la buget trimestrial sau anual, se ia in calcul
profitul brut contabil cumulat de la inceputul anului si pana la trimestrul in care activele au fost puse in
functiune, respectiv profitul brut contabil obtinut in anul in care aceste active au fost puse in functiune.
Scutirea de impozit se aplica in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.
Daca plata impozitului pe profit se face trimestrial, iar firma a investit in echipament in trimestrele
anterioare, din profitul brut contabil cumulat de la inceputul anului se scade suma profitului investit
anterior, pentru care s-a acordat facilitatea.
Daca in trimestrul in care se pun in functiune activele se inregistreaza pierdere contabila, iar in
trimestrul urmator sau la sfarsitul anului se inregistreaza profit brut contabil, impozitul pe profit aferent
profitului reinvestit nu se recalculeaza.
Daca firma devine platitoare de impozit pe profit in cursul anului, pentru calculul facilitatii se ia in
considerare profitul brut contabil incepand cu trimestrul in care aceasta a devenit platitoare.
Pentru activele care se realizeaza pe mai multi ani consecutivi, facilitatea se acorda pentru investitiile
puse in functiune partial in anul respectiv.
Firmele care beneficiaza de scutire de impozit pentru profitul reinvestit au obligatia sa pastreze activele
respective in patrimoniu, cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor de utilizare, dar nu mai
mult de 5 ani.
Contravaloarea bunurilor se va repartiza la rezerve la sfarsitul anului respectiv sau in anul urmator,
astfel: 5% pentru constituirea rezervei legale, iar diferenta pentru constituirea altor rezerve.
Activele pentru care firma a beneficiat de scutire la impozitul pe profit, nu se pot amortiza prin metoda
accelerata.
Exemplu: Firma a obtinut la sfarsitul perioadei un profit brut contabil de 50.000 lei si a calculat un profit
impozabil in valoare de 60.000 lei, stiind ca in cursul perioadei a achizitionat echipament industrial in
valoare de 7.000 lei.
-Se constata ca profitul brut contabil cumulat de 50.000 lei acopera integral investitia in valoare de 7.000
lei, prin urmare, calculul va fi:
-Impozitul pe profit calculat in functie de profitul impozabil: 16% x 60.000 = 9.600 lei
-Impozitul pe profit aferent profitului reinvestit in achizitia de echipament este de: 16% x 7.000=1.120 lei
-Impozitul pe profit datorat la bugetul statului va fi de: 9.600 lei-1.120 lei= 8.480 lei
691 A+D
4411 P+C 691 = 4411 8.480
4411 P-D
Observatie: Daca investitia in echipament ar fi fost de 52.000 lei, depasind valoarea profitului brut
contabil cumulat de 50.000 lei, calculul ar fi fost urmatorul:
-Impozitul pe profit calculat in functie de profitul impozabil: 16% x 60.000 = 9.600 lei
-Impozitul pe profit aferent profitului brut contabil este de: 16% x 50.000=8.000 lei
-Impozitul pe profit datorat la bugetul statului va fi de: 9.600 lei-8.000 lei= 1.600 lei