Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DUMNEZEU
Ioan 10:30-42
* Cu acest studiu incheiem capitolul 10, capitolul "pastorului cel bun", al "usii", cat si al
trasaturilor principale ale urmasilor adevarati ai lui Isus ilustrate prin metafora oii. Mai
avem promisiunea sigurantei vesnice date tuturor celor ce si-au pus vietile in mana Lui.
In acest ultim pasaj al cap.10 asistam la o noua tentativa de linsare a lui Isus.
Afirmatia lui Isus ca ar fi una cu Tatal era pentru Iudei o mare blasfemie, cea mai mare.
Era considerata invazia de catre un om a locului care-i apartinea doar lui Dumnezeu in
mintile lor. Legea lor prevedea pedeapsa prin uciderea cu pietre pentru blasfemie:
Lev.24:16. S-au pregatit sa faca aceasta literar (greaca) punand mana pe pietre.
Cazurile din Legea lui Moise in care era prevazuta uciderea cu pietre:
"MISNA" - o carte de comentarii rabinice asupra Legii lui Moise - a mai adaugat la
cazurile prevazute a se pedepsi cu moartea si…
IUDEII ERAU FOARTE "OPARITI" DIN CAUZA AFIRMATIEI LUI ISUS. Totul
ar fi fost satisfacator pentru ei daca in a-i asigura pe ucenicii Lui ca nu vor pieri ar fi spus
ca nimeni nu-i poate smulge din mana Lui, sau din mana lui Dumnezeu, de unde El
pretinde ca a venit. Dar a afirma ca El si Dumnezeu sunt una si ca aceasta este baza
sigurantei vesnice pe care o oferea ucenicilor Sai, era prea mult pentru ei. Astfel, ei au
fost gata sa-l omoare fara sa-i dea sansa sa se apere singur. Ei lasau deoparte procedura si
luau Legea in mainile lor. Se faceau singuri "judecatori ai Legii"
- Ioan spune "iarasi" in vers.31, aratand ca au mai incercat inainte sa-l omoare cu pietre:
vezi, 8:59.
- "au luat pietre" : inseamna ca au adus din alt loc. Ca au carat acolo pietrele, din alta
parte. In "pridvorul lui Solomon", un loc adapostit, nu se gaseau pietre. Au trebuit sa iasa
din Templu si sa aduca pietrele de afara! Ce zel! Au dorit sa-l omoare la locul faptei.
Omor cu premeditare.
Aceasta este ultima vizita a lui Isus la Ierusalim, inainte de rastignirea Lui (vezi,
G.Campbell Morgan, comentariu asupra lui Ioan). Este INCEPUTUL PERIOADEI DE
OSTILITATE a lucrarii Sale pamantesti. Se inmulteau atentatele iudeilor la viata Lui,
care in cele din urma vor culmina cu crucificarea Lui. Cu toate acestea acum nu-i venise
"ceasul" si nu a fost o victima neajutorata, lasata in voia soartei:
Fapte 2:22-24 "Barbati Israeliti, ascultati cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om
adeverit de Dumnezeu inaintea voastra prin minunile, semnele si lucrarile pline de putere,
pe cari le-a facut Dumnezeu prin El in mijlocul vostru, dupa cum bine stiti; pe Omul
acesta, dat in mainile voastre, dupa sfatul hotarat si dupa stiinta mai dinainte a lui
Dumnezeu, voi L-ati rastignit si L-ati omorat prin mana celor faradelege. Dar Dumnezeu
L-a inviat, deslegandu-I legaturile mortii, pentru ca nu era cu putinta sa fie tinut de ea…"
Totul era planuit de Dumnezeu Tatal pentru MANTUIREA noastra! Isus nu a fost un
accident si nici nu a murit ca o victima ci Tatal l-a dat pentru mantuirea noastra. Sper sa
apreciem aceasta, primindu-l pe Fiul si increzandu-ne in El!
Dupa exprimarea celei mai mari promisiuni de asigurare enuntata vreodata ("in veac nu
vor pieri, nimeni nu le va smulge din mana Mea,…si nici din mana Tatalui Meu, El este
mai mare decat toti" - v.28, 29) si in continuarea idei Sale, Isus spune: "Eu si Tatal una
suntem" (v.30). Acesta este un argument in plus pentru ca acea asigurare sa aiba sens: nu
doar ca nimeni nu-i va smulge din mana Lui, sau a Tatalui, pe cei ce-i apartin, pentru ca
El este cel mai puternic, ci si pentru ca El si Tatal erau UNA.
Le raspunde amintindu-le ca a facut multe fapte bune, "pentru care dintre ele doreau
acum sa-l omoare?"
1. Argumentul faptelor sale - toate zilele vietii Lui, Isus si le-a petrecut facand ce este
bine. Fapte ce evident veneau de la Dumnezeu. Pentru aceste fapte doreau ei sa-l omoare?
Desi stia de ce vroiau ei sa-l omoare, totusi El doreste sa le aminteasca de faptele Sale si
sa le atraga atentia asupra lor, pentru ca erau iesite din comun. De aceea, daca nu
credeau ca El vine de la Dumnezeu, macar sa-i cerceteze faptele si sa vada ca acestea
dovedeau ca El nu era un om obisnuit. Ca era un om fara egal!
Acestea El le numeste "lucrari". De ce? Poate vrea sa atraga atentia asupra faptului ca
El a savarsit fapte neobisnuite, iesite din comun, ce nu stateau in puterea oamenilor sa le
faca. Sa dea vedere orbilor, sa-i faca pe schiopi si ologi sa umble, etc. Sa omoare ei acum
pe cineva care a facut asemenea fapte miraculoase? Nu indicau aceste fapte ca El era mai
mult decat un om? Ca acestea erau o demonstratie a uniunii (a relatiei Sale speciale)
Sale cu Tatal?
Traim in asa fel incat ei sa-si aminteasca de Tatal nostru din cer si sa-l laude
datorita noua?
Viata lui Isus, lucrarile sale, toate sunt cuprinse in enuntul fratelui de sange al lui Isus,
devenit apostol al cauzei Sale: "credinta fara fapte - este moarta - este inutila (zadarnica)"
(Iacov 2:17, 20). Sa fi dedus aceasta Iacov din cea vazut la fratele lui? Foarte probabil!
Autorul acestei evanghelii are grija sa ne arate ca faptele neobisnuite ale lui Isus
dezvaluie originea lui divina:
Ioan 5:20 Isus a luat din nou cuvantul, si le-a zis: ,,Adevarat, adevarat va spun, ca, Fiul
nu poate face nimic de la Sine; El nu face decat ce vede pe Tatal facand; si tot ce face
Tatal, face si Fiul intocmai.
Ioan 5:36 Dar Eu am o marturie mai mare decat a lui Ioan; caci lucrarile, pe cari Mi le-a
dat Tatal sa le savarsesc, tocmai lucrarile acestea, pe cari le fac Eu, marturisesc despre
Mine ca Tatal M-a trimes.
Ioan 10:32 Isus le-a zis: ,,V-am aratat multe lucrari bune, cari vin de la Tatal Meu:
pentru care din aceste lucrari aruncati cu pietre in Mine?
Ioan 10:36-37 Daca nu fac lucrarile Tatalui Meu, sa nu Ma credeti. Dar daca le fac, chiar
daca nu Ma credeti pe Mine, credeti macar lucrarile acestea, ca sa ajungeti sa cunoasteti
si sa stiti ca Tatal este in Mine si Eu sunt in Tatal.
AI O PURTARE IREPROSABILA?
Ioan 14:10 Nu crezi ca Eu sunt in Tatal, si Tatal este in Mine? Cuvintele, pe cari vi le
spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tatal, care locuieste in Mine, El face aceste lucrari ale
Lui.
Isus ii obliga pe acestia sa se confrunte cu lucrarile Sale pentru ca acestea aratau ca intre
El si Tatal exista o relatie naturala. Acestea demonstrau (marturiseau) ca erau ale Tatalui
Sau, si fiindca El le savarsise, ei trebuiau sa inteleaga ca El nu era doar un om. Era totuna
cu Dumnezeu. Nu puteau sa-l omoare cu pietre. Nu era vinovat de blasfemie. El era un
om fara egal!
Observati atentia cu care Isus afirma ca faptele Sale (vezi, Ioan 14:10) le-a facut Tatal.
Cum El atribuie tot ceea ce a facut Tatal, si nu isi insuseste nimic din gloria Lui
Dumnezeu. Ce putea sa insemne acest lucru, pe langa demonstratia de umilinta? Nu
adeverirea Lui ca Fiul lui Dumnezeu, necreeat ci singurul nascut de la Tatal, singurul
aflat in sanul Lui, care este Dumnezeu binecuvantat in veci?
Fapte 2:22 "Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu inaintea voastra prin
minunile, semnele si lucrarile pline de putere, pe cari le-a facut Dumnezeu prin El in
mijlocul vostru, dupa cum bine stiti…"
PRIN cine a putut Dumnezeu Tatal sa savarseasca atat de nestingherit lucrarile sale pline
de putere, daca nu doar printr-unul ca El, de fel, (natura) dar altul? PRIN care dintre toti
oamenii care au trait vreodata a putut Dumnezeu sa faca tot ce vrea? ("Marele" Sai Baba
facea cenusa! El nu a vindecat vreodata un orb, sau un paralizat!) Nici unul! Doar prin
Isus. El este mai mult decat un om!
"Lucrari" are si un sens larg: 8:46 - poate privi toata viata Lui - "Cine dintre voi ma
poate osandi de pacat?"
Din nou suntem pusi fata-n fata cu faptul ca Iudeii l-au inteles. Nu l-au crezut dar cu
siguranta l-au inteles in ce-a vrut sa spuna. El le raspunde la cererea lor de a-si dezvalui
identitatea, daca este Mesia, sau nu, iar lor nu le place deloc ceea ce spune. Prin ce-a spus
El a depasit niste simple pretentii mesianice. El sustine identitatea de natura cu
Dumnezeu. Ceea ce Mesiei ii era caracteristic. Iar asta i-a infuriat nespus. Astfel ei ii
raspund ca motivul ostilitatii lor nu era pretentia lui mesianica, ci pretentia Lui
inconfundabila la divinitate. Au inteles foarte clar ce spunea. (Ioan 10:33)
Cu toate acestea au refuzat sa accepte marturia faptelor Lui care demonstrau fara tagada
divinitatea Lui. Le-au ignorat. L-au ignorat pe omul ce nu umbla de 38 de ani dar acum o
face. Pe cel ce nu vedea dar acum vede, doar din cauza orbirii lor cauzate de interpretarea
ingusta a Sabatului. Orbiti de traditii nefondate, incatusati de conceptii false, si de ideii
deformate despre Dumnezeu, Iudeii il acuza de hula si ca se da drept Dumnezeu.
Afirmatia "Eu si Tatal, una suntem", dezvaluie o relatie de cea mai profunda esenta, ce nu
poate fi inteleasa deplin de om.
"UNA CU TATAL"
Expresia "una", folosita de Isus pentru a indica relatia lui cu Tatal are genul neutru, in
limba greaca. Ce inseamna aceasta? Inseamna ca relatia lui cu Tatal nu consta in uniunea
persoanelor (unul si acelasi - o binecunoscuta monstruozitate teologica: sabelianism,
modalism, etc.), nici doar din unitatea vointei, sau a lucrarii (Martorii lui Iehova -
arianism - etc.), ci din unirea naturilor. El era de aceeasi esenta ca si Tatal, adica
Dumnezeu. Expresia a fost folosita pentru a se identifica in natura cu Tatal. Era un fel de
a spune ca este Dumnezeu, nu Tatal, ci Fiul.
v.36 cum ziceti voi ca hulesc Eu, pe care Tatal M-a sfintit si M-a trimis in lume? Si
aceasta, pentru ca am zis: ,Sunt Fiul lui Dumnezeu!
Faptul ca Iudeii au luat pietre arata ca au inteles limpede ce vrea sa spuna Isus. Ca au
inteles afirmatia Lui. Ce-a spus le-a fost destul de clar incat sa inteleaga ca El a pretins
uniunea cu Dumnezeu Tatal si ca este de aceeasi natura cu El.
Lucrul acesta a fost bine perceput "gresit" de iudei caci iata ratiunea pe care ei o ofera
pentru incercarea lor de a-l ucide:
,,Nu pentru o lucrare buna aruncam noi cu pietre in Tine, ci pentru o hula, si pentru ca
Tu, care esti un om, TE FACI DUMNEZEU’’ (V.33)
Evrei 10:5-9
De aceea, cand intra in lume, El zice: ,,Tu n-ai voit nici jertfa, nici prinos; ci Mi-ai
pregatit un trup; n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pacat. Atunci am
zis: ,,Iata-Ma (in sulul cartii este scris despre Mine), vin sa fac voia Ta, Dumnezeule!``
Dupa ce a zis intai: ,,Tu n-ai voit si n-ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot,
nici jertfe pentru pacat``, (lucruri aduse toate dupa Lege), apoi zice: ,,Iata-Ma, vin sa fac
voia Ta, Dumnezeule.``
- o distinctie atemporala de personalitate dintre Fiul si Tatal. El este Fiul etern asa cum
Tatal este etern, dar nu totuna, ca persoana, cu Tatal.
Desi multi nu cred ca mai este nevoie sa se demonstreze biblic acest lucru, noi trebuie
totusi sa cunoastem ceea ce se spune in Biblie despre aceasta relatie deoarece modul in
care lumea sustine aceasta relatie dintre Isus si Dumnezeu imbraca forme care nu au
nimic in comun cu Biblia sau cu traditia crestina. Iata cateva dintre acestea:
- yoga
- bahaismul
- budismul
etc. …
Relatia Fiu Tata dintre Isus si Dumnezeu indica faptul ca "Isus isi are baza existentei
Sale in Tatal" (Care, din nou ne arata eternitatea, puterea, atotcunoasterea, sfintenia, etc.
- deci El impartaseste toate atributele Tatalui!)
Ioan 1:18 Nimeni n-a vazut vreodata pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este in sanul
Tatalui, Acela L-a facut cunoscut.
Ioan 3:16-18 Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu,
pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Dumnezeu, in adevar,
n-a trimes pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mantuita prin El.
Oricine crede in El, nu este judecat; dar cine nu crede, a si fost judecat, pentru ca n-a
crezut in Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
Rom.1:3,4 Ea priveste pe Fiul Sau, nascut din samanta lui David, in ce priveste trupul,
iar in ce priveste duhul sfinteniei dovedit cu putere ca este Fiul lui Dumnezeu, prin
invierea mortilor; adica pe Isus Hristos, Domnul nostru
Rom.8:3 Caci-lucru cu neputinta Legii, intrucat firea pamanteasca (Greceste: carnea, aici
si peste tot unde e ,,firea pamanteasca``.) o facea fara putere-Dumnezeu a osandit pacatul
in firea pamanteasca, trimetand, din pricina pacatului, pe insusi Fiul Sau intr-o fire
asemanatoare cu a pacatului
Rom.8:32 El, care n-a crutat nici chiar pe Fiul Sau, ci L-a dat pentru noi toti, cum nu ne
va da fara plata, impreuna cu El, toate lucrurile?
Evrei 1:1,2 Dupa ce a vorbit in vechime parintilor nostri prin prooroci, in multe randuri
si in multe chipuri, Dumnezeu, la sfarsitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a
pus mostenitor al tuturor lucrurilor, si prin care a facut si veacurile.
Matei 11:27
Toate lucrurile Mi-au fost date in mani de Tatal Meu; si nimeni nu cunoaste deplin
pe Fiul, afara de Tatal; tot astfel nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal, afara de Fiul,
si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere.
Ioan 10:17, 18
Matei 28:18"Mi-a fost data toata puterea in cer si pe pamant"
Ioan 5:21,22, 26 In adevar, dupa cum Tatal inviaza mortii, si le da viata, tot asa si Fiul da
viata cui vrea…Tatal nici nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului…Caci,
dupa cum Tatal are viata in Sine, tot asa a dat si Fiului sa aiba viata in Sine. Si I-a dat
putere sa judece, intrucat este Fiu al omului.
Ioan 5:19 "Isus a luat din nou cuvantul, si le-a zis: ,,Adevarat, adevarat va spun, ca, Fiul
nu poate face nimic de la Sine; El nu face decat ce vede pe Tatal facand; si tot ce face
Tatal, face si Fiul intocmai"
Ioan 5:23 "pentru ca toti sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu cinsteste pe
Fiul, nu cinsteste pe Tatal, care L-a trimes"
SUBORDONAREA EXISTENTA
Desi ca Fiu Isus isi are baza existentei Sale in Tatal, totusi El ii este intr-un sens si
subordonat Tatalui. In starea Lui intrupata, El s-a subordonat si mai mult Tatalui -
kenosis - Filipeni 2:6-7 si Ioan 14:28 "Tatal este mai mare decat Mine". Cu toate acestea
El nu a pierdut nimic din natura lui dumnezeiasca.
"macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie
deopotriva cu Dumnezeu" (Filip.2:6)
MODUL DE ADRESARE
Luca 10:21 In ceasul acela, Isus S-a bucurat in Duhul Sfant, si a zis: ,,Tata, Doamne al
cerului si al pamantului; Te laud pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei intelepti si
priceputi, si le-ai descoperit pruncilor. Da, Tata, fiindca asa ai gasit cu cale Tu.``
Mat.26:39 Apoi a mers putin mai inainte, a cazut cu fata la pamant, si S-a rugat,
zicand: ,,Tata, daca este cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta! Totusi nu cum
voiesc Eu, ci cum voiesti Tu.``
Lu 23:34 Isus zicea: ,,Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!`` Ei si-au impartit hainele Lui
intre ei, tragand la sorti.
Lu 23:46 Isus a strigat cu glas tare: ,,Tata, in mainile Tale Imi incredintez duhul!`` Si
cand a zis aceste vorbe Si-a dat duhul.
Ioan 11:41 Au luat dar piatra din locul unde zacea mortul. Si Isus a ridicat ochii in sus, si
a zis: ,,Tata, Iti multamesc ca M-ai ascultat.
Ioan 12:28 Tata, proslaveste Numele Tau!`` Si din cer, s-a auzit un glas, care zicea: ,,L-
am proslavit, si-L voi mai proslavi!``
Ioan 17:1,5,11,21,24,25
Dupa ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, si a zis: ,,Tata, a sosit ceasul!
Proslaveste pe Fiul Tau, ca si Fiul Tau sa Te proslaveasca pe Tine, …Si acum, Tata,
proslaveste-Ma la Tine insuti cu slava, pe care o aveam la Tine, inainte de a fi lumea. …
Eu nu mai sunt in lume, dar ei sunt in lume, si Eu vin la Tine. Sfinte Tata, pazeste, in
Numele Tau, pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentru ca ei sa fie una, cum suntem si noi… Ma
rog ca toti sa fie una, cum Tu, Tata, esti in Mine, si Eu in Tine; ca, si ei sa fie UNA in
noi, pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimes. Tata, vreau ca acolo unde sunt Eu, sa
fie impreuna cu Mine si aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu, ca sa vada slava Mea, slava, pe care
Mi-ai dat-o Tu; fiindca Tu M-ai iubit inainte de intemeierea lumii. Neprihanitule Tata,
lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, si acestia au cunoscut ca Tu M-ai
trimes.
Nici un impostor nu poate vorbi cu Dumnezeu asa cum a facut-o Isus. Felul in care
El i s-a adresat arata intimitatea deosebita de care El se bucura la Tatal. El era in El
si Tatal era in El. Ei erau una.
Acest adevar este extrem de important pentru credinta. Doar in lumina acestei
unitati de natura a lui Isus cu Tatal, noi putem sa-l recunoastem pe Hristos ca fiind
revelatia perfecta a lui Dumnezeu ("exegesis" din Ioan 1:18) si sa realizam
eficacitatea lucrarii Sale de mantuire.
Celalalt argument la care a apelat Domnul nostru este cel provenit din Scripturile
evreiesti, si anume a citat Psalmul 82, vers.6 : "Eu am zis: ,,Sunteti dumnezei, toti
sunteti fii ai Celui Prea Inalt". Acest psalm vorbeste despre judecatorii nedrepti din
Israel care "judecau stramb si cautau la fata celor rai (erau de partea lor)". Vedem ca nu
se sustinea in acest pasaj divinitatea omului, caci in versetul imediat urmator se spune:
"Eu am zis: ,,Sunteti dumnezei, toti sunteti fii ai Celui Prea Inalt.`` Insa veti muri ca
niste oameni, veti cadea ca un domnitor oarecare.`` (v.6,7)
Deci Legea i-a numit "dumnezei" pe cei carora le-a vorbit (sau a venit) Cuvantul lui
Dumnezeu. Ce poate sa insemne acest lucru si de ce l-a folosit Isus? Ce a vrut sa
demonstreze?
Iacov 4:11-12 Nu va vorbiti de rau unii pe altii, fratilor! Cine vorbeste de rau pe un frate,
sau judeca pe fratele sau, vorbeste de rau Legea sau judeca Legea. Si daca judeci Legea,
nu esti implinitor al Legii, ci judecator. Unul singur este datatorul si judecatorul Legii:
Acela care are putere sa mantuiasca si sa piarda. Dar tu cine esti de judeci pe aproapele
tau?
In Marcu 12:24 Isus i-a criticat pe ceilalti lideri religiosi Iudei, saducheii, din pricina ca
nu cunosteau invataturile Scripturii bine si se abateau. Iata ce le raspunde Isus dupa ce i-
au pus o intrebare cu intentia de a-l face sa greseasca:
,,Oare nu va rataciti voi, din pricina ca nu pricepeti nici Scripturile, nici puterea lui
Dumnezeu?"
v.39 La auzul acestor vorbe, cautau iarasi sa-L prinda; dar El a scapat din mainile lor.
Ce-a urmat la argumentele lui Isus? Necredinta lor s-a transformat din nou in intentii
ucigase. Atunci Isus ne ofera din nou o revelatie a maiestatii Sale auguste. El a plecat
dintre ei. Nu au putut sa puna mainile pe El. Desi au fost atat de furiosi, atat de
determinati sa obtina un raspuns de la El, nu au putut sa-l atinga.
v.40 Isus S-a dus iarasi dincolo de Iordan, in locul unde botezase Ioan la inceput. Si a
ramas acolo.
Este interesant de observat ca Isus a revenit dincolo de Iordan, probabil unde El insusi
fusese botezat si de unde si-a inceput lucrarea pamanteasca. Cap.3, vers.28 numeste locul
acela Enon, langa Salim. Isus a revenit la locul unde Ioan Botezatorul l-a identificat
pentru prima oara norodului ca Mesia. Tot de aici a inceput si Ioan ucenicul, sa-l urmeze.
Acestea sunt declaratiile pe care El le-a facut public: El a fost sfintit si trimis special de
Tatal; se sugereaza preexistenta Sa; consacrarea Lui pentru lucrare s-a facut mai dinainte
de intruparea Sa. In plus, a mai declarat indirect, dar lamurit ca El este intr-adevar Fiul lui
Dumnezeu. Si ca era asa fiindca intre El si Tatal exista o identitate de natura:
dumnezeirea. Din nou a fost foarte clar. Apoi, printr-o expresie greu de inteles sugereaza
ipostaza dubla in care se gasea El in mijlocul lor: El era in Tatal, si Tatal era in El. Asta
este ceea ce El a declarat atunci cand I s-a cerut sa spuna cine era.
Nimeni nu putea sa pretinda ca nu l-a inteles. S-a identificat pe deplin tuturor celor ce i-
au cerut-o. Nu s-a ascuns de nimeni.
Nu doar atat dar dincolo de Iordan s-a adeverit tot ceea ce Ioan Botezatorul a spus despre
El: Ioan a spus despre El ca vine de sus, din ceruri. S-a dovedit adevarat. Ioan a mai spus
ca El urma sa fie Mirele tuturor credinciosilor. Din nou, s-a adeverit. Ioan a spus ca Tatal
nu i-a dat acestuia Duhul cu masura. Era adevarat. Ioan a spus ca El va avea "lopata in
mana; Isi va curati aria cu desavarsire, si Isi va strange graul in granar" (Luca 3:17). Si
acest lucru s-a demonstrat. Ioan a spus ca El va purta pacatele lumii. Lucrul acesta urma
in curand sa se adevereasca. Din aceasta cauza multi dintre cei ce l-au auzit pe Ioan
Botezatorul au crezut in Isus, cu aceasta ocazie.
APLICATIE:
Fiindca este Dumnezeu, el are dreptul si poate ierta pacatele (Marcu 2:7).
Fiindca este om, poate intelege slabiciunile omenesti si poate ajuta (Evrei 2:17; 4:15)
Fiindca este si Dumnezeu si Om, este singurul mijlocitor adecvat intre Dumnezeu si om
(Gal.3:20; 1 Tim.2:5)
Fiindca El ca unic Fiu al lui Dumnezeu a murit, noi putem astazi sa fim mantuiti (Ioan
3:16)
De aceea, Lui sa-i cerem iertare.
El e Dumnezeu. Lui sa-i cerem ajutor; a trait ca om, intelege si ne poate ajuta.
APLICATIE: Daca este Fiul lui Dumnezeu Isus are autoritate in ce ne-a poruncit si
trebuie ascultat? Il asculti? Il urmezi? Faci ce cere El?
APLICATIE:
Se va adeveri intr-o buna zi tot ceea ce am marturisit noi despre Hristos? In primul
rand, s-a adeverit in viata noastra? Daca spunem ca El mantuieste, iarta, mangaie,
etc. s-au adeverit acestea mai intai in vietile noastre apoi, ale altora? Asta-i tot ce va
conta. Nu ce am facut si cat de mult, ci daca a fost adevarat.