Masterand Stoica Madalina-Camelia

An I, Management Curricular, IFR

Management curricular

Analiza critică a unui aspect din cadrul

de referință a curriculumului național

Domeniile de activitatea în cadrul de referință al Curriculumului

pentru educația timpurie

Cadrul de referință al Curriculumului pentru educație timpurie este structurat pe cinci

domenii de activitate și un ansamblu de competențe specifice, tot atâtea câte regăsim și în
Curriculumul pentru educația timpurie.
Fiecare domeniu de activitate include dimensiuniile sale din perspectiva dezvoltării
copilului.
În cadrul de referință al curriculumului pentru învățământ timpuriu identificăm modificări
importante în contrast cu cele din Curriculumul pentru educația timpurie.

1. Domeniul ”Sănătate și motricitate”

Primul domeniu de activitate îl regăsim în cadrul de referință sub denumirea de ”Sănătate și
motricitate”, pe când în Curiculumul pentru învățământ timpuriu era găsit sub denumirea de
domeniul ”Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală”
Conținuturile domeniului Sănătate și motricitate sunt orientate spre: dezvoltarea capacităţii
şi deprinderii copilului de a duce un mod sănătos de viaţă; stimularea interesului pentru
practicarea exerciţiilor fizice; dezvoltarea obiceiurilor de igienă personală; cunoaşterea şi
respectarea regulilor de protecţie a vieţii proprii şi a altora.
Conținuturile domeniului ”Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală” erau orientate
spre o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea,
până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea,
dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă
personală, nutriţie, practici de menţinerea sănătăţii si securităţii personale.
Constatăm o modificare și asupra dimensiunilor de activitate și anume: în cadrul de
referință al curriculumului pentru educație timpurie dimensiunile sunt: ”Educație pentru
sănătate”, iar în cadrul Curriculumului pentru învățământ timpuriu acestea erau: ”Dezvoltarea
fizică” și ” Sănătate și igienă personală”.
 2. Domeniul ”Eu, familia și societatea”
Cel de al doilea domeniu din cadrul de referință este ”Eu, familia și societatea”, pe când în
Curiculumul pentru educația timpurie era gasit sub denumirea de domeniul ”Dezvoltare
socio-emoțională”
Conținuturile domeniului ”Eu, familia și societatea” sunt orientate spre:
- conștientizarea identității personale și de gen;
- asimilarea normelor de conduită;
- formarea unei atitudini pozitive faţă de propria persoană şi de ceilalţi;
- manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în baza contextelor fireşti
de viaţă şi ale grupurilor de apartenenţă din care fac parte copiii la această vârstă;
- educarea dragostei faţă de plaiul natal, limba şi literatura maternă, popor;
- formarea capacităţii de a conştientiza apartenenţa la familie, neam, comunitate, ţară.
Conținuturile domeniului ”Dezvoltare socio-emoțională” – vizau debutul vieţii sociale a
copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi si copii. Interacţiunile
sociale mediau modul în care copiii se priveau pe ei înşişi si lumea din jur. Dezvoltarea
emoţională vizea îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a
înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial
pentru acest domeniu.
Dimensiunile acestui domeniu le găsim în cadrul de referniță al curriculuimului pentru
educația impurie ca fiind ”Dezvoltarea personală” și ”Educație pentru societate”, iar în
Curriculumul pentru educația timpurie erau regăsite următoarele dimeniuni: ” Dezvoltare
social” și ”Dezvoltare emoțională”.

3. Domeniul ”Limbaj și comunicare”

Al treilea domeniu de activitate îl găsim în cadrul curriculumului de referință ca fiind
domeniul ”Limbaj și comunicare”. În Curriculumul pentru educația timpurie acest domeniu
era regăsit sub denumirea ”Dezvoltarea limbajului și comunicării”.
Dezvoltarea limbajului sub aspectul îmbogățirii vocabularului (cantitativ, calitativ),
respectând structura gramaticală, legile foneticii, perceperea semnificaţiei mesajelor, a
comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultate, comunicare orală: verbală, nonverbală şi
paraverbală), aceasta din urmă nefiind regăsită și în Curriculum pentru educația timpurie
( comunicarea orală paraverbală) şi acumulând preachiziţii pentru citit – scris. Limbajul,
comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea holistică a
individului şi convieţuirea acestuia în societate.

Dimensiunile acestui domeniu le găsim în cadrul de referință al curriculumului pentru

educația timpurie ca fiind: ”Educație pentru limbaj și comunicare (educație literar-artistică) și
”Formarea premiselor citit-scrisului”. Spre deosebire de acestea, în curriculumul vechi
acestea erau regasite sub denumirile: ”Dezvoltarea limbajului și a comunicării” și
”Dezvoltarea premiselor citirii și scrierii”.
4. Domeniul ”Științe și tehnologii”
Cel de al patrulea domeniu, din cadrul de referință al Curriculumului pentru educație
timpurie este domeniul ”Științe și tehnologi”, regăsit în Curriculumul pentru educație
timpurie sub denumirea de domeniul ” Devoltare cognitivă”.
Domeniul de activitate Ştiinţe și tehnologii include trei dimensiuni ale activităţii: ”Educaţia
pentru mediu”; ”Formarea reprezentărilor elementare matematice”; ”Educația digital”.
Conținutul activităţilor de Educaţie pentru mediu vizează cultivarea unei atitudini active de
ocrotire a naturii şi de protejare a mediului înconjurător, a unei conduite ecologice în relaţiile
copiilor cu natura, exersarea deprinderilor de îngrijire şi ocrotire a mediului, stimularea
curiozităţii pentru investigarea acesteia. În cadrul activităţilor cu conţinut matematic, se vor
dezvolta reprezentările cu privire la unele concepte, cum ar fi: mulțimi, număr și numerație,
operații aritmetice simple (adunare și scădere), forme și figuri geometrice, unități de măsură,
masă, volum, precum și dezvoltarea capacității de a se orienta în timp și spațiu; de asemenea,
copiii vor putea fi implicaţi în activităţi de discriminare, clasificare sau descriere cantitativă.
Realizarea activității de educație digitală se va derula prin elemente multimedia, precum și
jocuri/jucării interactive. Prin intermediul activității respective, se va transpune recunoașterea
și achiziționarea elementară la nivel tehnologic, digital în contextele educaționale și cotidiene
ale copilului. Totodată, aceasta poate fi racordată la nivel integrat, prin prisma celorlalte
domenii de activitate
Domeniul ”Dezvoltarea cognitivă” includea două dimensiuni : ”Dezvoltarea gândirii logice
și rezolvarea de probleme” și ”Cunoștințe și deprinderi elementare matemetice, cunoașterea și
înțelegerea lumii” și a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre
obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul
include abilităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare
matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.

5. Domeniul ”Arte”
Ultimul domeniu de activitate, anume domeniul ”Arte” , era regăsit în Curriculumul pentru
educația timpurie sub denumirea de ”Capacități și atitudini în învățare”.
Domeniul ”Arte ” include activitățile de educație plastică și muzicală, fiind orientat spre
dezvoltarea sensibilității estetice a copiilor și a tendinţei de exprimare a gândurilor, a
emoţiilor şi sentimentelor prin mijloace verbal-artistice și artistico-plastice (desen, pictură,
modelaj, cântec. În cadrul activităţilor de educaţie muzicală, se va axa pe formarea
capacităţilor de receptare şi exprimare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală şi
instrumentală) și prin audiții muzicale. Domeniul Arte este o componentă a educaţiei estetice,
element important în dezvoltarea copilului, a vieţii sale spirituale, morale şi intelectuale, în
asimilarea creatoare a artei şi frumosului, cât şi în dezvoltarea armonioasă a personalităţii.
 Domeniul ”Capacităţi şi atitudini în învăţare” – se referea la modul în care copilul se
implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de
învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara
deprinderilor si abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
Dimensiunile acestui ultim domeniu, din cadrul de referință sunt: ”Educația plastică” și ”
Educația muzicală”, iar din Curriculumul pentrub educația timpurie acestea puteau fi regăsite
sub denumirile următoare: ”Curiozitate și interes”, ”Inițiativa”, ”Persistență în activitate” și
”Creativitate”.

În concluzie, putem spune că regăsim foarte multe elemente noi , mult mai elaborate și
detaliate în cadrul de referință al curriculumului pentru educația timpurie (2019), față de
Curriculumul pentru educația timpuire, varianta mai veche (2008). Toate aceste noi elemente
contribuie substantial la dezvoltarea copiilor din învățământul timpuriu.