Sunteți pe pagina 1din 2

Nume: Stoica Madalina-Camelia

Răspunderea juridică în domeniul protecției mediului

Una dintre marile probleme ale omenirii este degradarea mediului înconjurător. Acesta este
afectat atât de consecinţele subdezvoltării, cât şi de cele ale dezvoltării excesive. Astfel,
nevoia de exploatare, dar şi de protecţie a componentelor mediului natural au determinat
adoptarea unui complex de norme juridice specifice fiecărui stat. Comportamentul oamenilor
poate fi dirijat în direcția respectării regulilor de conduită impuse de dreptul mediului, prin
instituirea unor forme de răspundere juridică severă.

Poate fi trasă la răspundere juridică orice persoană fizică sau juridică care nu respectă
legislația mediului. Persoanele ce răspund juridic se pot afla în situații de agenți poluanți
(când prin faptele lor poluează efectiv mediul) sau de agenți nepoluanți (când prin faptele lor
ilicite nu poluează mediul propriu-zis, dar acestea sunt sancționabile după normele de dreptul
mediului).

Răspunderea juridică pentru faptele poluante

Prin aceste fapte se poluează mediul, se cauzează un prejudiciu ecologic. Răspunderea


juridică pentru faptele poluante este o răspundere specială, de dreptul mediului, ce presupune
existența unui element special – poluarea factorilor de mediu. Poluarea acestuia din urmă
poate fi rezultatul unor fenomene naturale, prin care agenții poluanți intoxică, poluează.
Poluarea factorilor de mediu (sol, subsol, păduri, ape, atmosferă) prin fapte poluante atrage
răspunderea juridică.

Răspunderea juridică pentru fapte nepoluante

Normele de dreptul mediului reglementează și acele fapte care, deși nu poluează în mod


eficient mediul, sunt sancționabile în condițiile stipulate prin acestea și atrag răspunderea
juridică. Reglementarea-cadru în materie, dar și alte reglementări speciale prevăd astfel de
fapte cum ar fi: schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole sau forestiere fără
aprobare, refuzul de prezentare autorităților pentru mediu a datelor privitoare la emisiile de
poluanți, prezentarea de date sau informații false în studiile de impact asupra mediului etc.

O problemă juridică care se reflectă în cadrul raportului educațional este protejarea


mediului înconjurător.
Scopurile acestei activități sunt: formarea şi dezvoltarea capacităţilor de observare,
explorare şi înţelegere a realităţilor din mediul înconjurător, diferenţierea acţiunilor de
poluare/protejare a mediului în care trăim, formarea unei atitudini pozitive despre mediul care
ne înconjoară.
Competențele specifice ale unei astfel de activități pot fi:
 Identificarea unor realații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese
 Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri, fenomene și
procese
 Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului
înconjurător
 Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului
înconjurător
 Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul investigației
proprii, utilizând tabele, diagrame, formule simple
 Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii
 Prezentarea concluziilor investigației proprii
 Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător

În cadrul acestei activități putem întâlni doua tipuri de obiective : obiective operaționale și
obiective educative. Se enumără următoarele:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE

– să dovedească cunoaşterea noţiunilor teoretice despre mediul natural şi a elementelor


componente ale acestuia ;
– să aplice cunoştinţele dobândite în exerciţii cu sarcini de învăţare diferenţiate ;
– să evidenţieze efectele negative ale intervenţiei omului în natură;
– să descrie situaţii de poluare a mediului ;
– să expună soluţii eficiente pentru combaterea poluării ;
– să stabilească reguli de conduită ecologică ;

OBIECTIVE EDUCATIVE:

- dezvoltarea gândirii, imaginaţiei, spiritului de observaţie;


- cultivarea interesului pentru protejarea mediului înconjurător.

S-ar putea să vă placă și