Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru a analiza condițiile și situațiile în care se poate angaja răspunderea magistraților, trebuie să plecăm
de la legea 303/2004, în care se reglementează statutul judecătorilor si procurorilor în România. Prin
această lege, în titlul IV, este reglementată și răspunderea magistraților. În temeiul respectivei legi sunt
reglementate domeniile de răspundere precum și cauzele care atrag sancționarea judecatorilor. Așadar, în
articolul 94 al legii 303/2004 se prevede că Judecătorii și procurorii răspund civil, disciplinar și penal, în
condițiile legii.
În privința răspunderii disciplinare, legea nr. 303/2004, în articolul 98, prevede că magistrații răspund
disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul
justiţiei, enumerarea faptelor care constituie abateri disciplinare realizându-se în art. 99 de la lit. a) până la
lit. t).
Pentru existenţa acestei abateri disciplinare se cere ca magistratul, în exercitarea funcţiei sau în afara
exercitării acesteia, să încalce standardele de conduită universal acceptate de comunitatea în care trăieşte
sau să se implice în activităţi ce prejudiciază reputaţia instanţelor ori a parchetelor sau a sistemului de
drept în ansamblu său. În concret, sunt puse în discuţie acele situaţii în care, prin acţiunile sale,
magistratul aduce atingere valorilor morale şi sociale unanim acceptate de comunitatea în care îşi
desfăşoară activitatea. Spre exemplu, pot intra în sfera acestei abaterii disciplinare: conduita agresivă
(limbaj, violenţe fizice) a judecătorului/procurorului de natură a contraria sau indigna opinia publică,
frecventarea unor locuri cunoscute ca având o reputaţie îndoielnică, legături cu persoane care au o proastă
reputaţie (infractori notorii, interlopi etc), implicarea în controverse publice, denigrarea unor persoane etc.
Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte
funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum acestea
sunt definite de legislația în vigoare. Așadar, putem trage concluzia că funcția de judecător este
incompatibilă cu orice altă activitate remunerată, cu excepția unei funcții didactice din învățământul
superior. Implicarea unui judecător, în mod direct sau indirect, în orice altă activitate menită sa îi aducă
un venit reprezintă o abatere disciplinară a acestuia.
c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al
instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili
ori reprezentanţii altor instituţii;
atitudine concretizată în afirmaţii şi expresii persiflante şi neprincipiale, folosirea unui ton neadecvat,
iritant şi nervos – incompatibilă cu onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat, fiind depăşite limitele
comportamentului specific unei unităţi de parchet.
e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din
proces;
f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; conform art. 12 din Codul deontologic al
judecătorilor şi procurorilor, „sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle
profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine
de serviciu”
h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu
celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;
s-a reținut atitudinea pasivă şi lipsită de fermitate a judecătorului în aplicarea dispoziţiilor procedurale în
pofida vechimii dosarelor şi a conduitei părţilor şi celorlalţi participanţi la judecată, magistratul
prevăzând consecinţele şi acceptând producerea lor, dovadă în acest sens fiind lipsa de diligenţă şi de
preocupare pentru soluţionarea cauzelor cu celeritate ori în cadrul unui termen rezonabil
i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din
cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de
abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;
j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a
altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de
interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune; activitatea instanţei ori a
parchetului;
în cadrul unui comunicat de presă, a inserat pasaje 16 din înregistrarea unor discuții purtate la sediul
unității de parchet de către un alt procuror şi un ofiţer de poliţie judiciară cu persoane din anturajul unor
părţi trimise în judecată în cadrul unui dosar aflat pe rol, despre care procurorul cercetat a luat
cunoştinţă în exercitarea funcţiei
s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale
procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul
justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;
q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme
de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;
r) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din
motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;
s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale
procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul
justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;
ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;
t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele
constitutive ale unei infracţiuni. Sancţiunea disciplinară nu înlătură răspunderea penală.
În ceea ce privește sancțiuniile, proporțional cu gravitatea abaterilor, acestea pot fi: avertismentul,
diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la un an,
mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanță sau la un alt parchet,
chiar de grad imediat inferior; suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni; retrogradarea în
grad profesional; excluderea din magistratură.