LICEUL TEHNOLOGIC AUTO

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE

NIVELUL 4
Calificarea profesională: TEHNICIAN ELECTRICIAN
ELECTRONIST AUTO

Îndrumător de proiect, Candidat,

2022
Tema:

Instalația de alimentare cu
combustibil la MAS: injecție
monopunct
 Argument
Automobilul este un vehicul rutier carosat şi suspendat elastic pe cel
puţin trei roţi care se deplasează prin mijloace de propulsie proprii în diferite
condiţii de teren- destinat transportului direct sau prin tractare al unor
încărcări ce pot fi bunuri, persoane.
Apariţia primelor automobile este strâns legată de descoperirea şi
perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motorului cu ardere internă. Primele
automobile au apărut pe la mijlocul secolului trecut şi erau echipate cu
motor cu abur, iar spre sfârşitul secolului, motorul cu abur începe să fie
înlocuit cu motorul cu ardere internă.
Aceste automobile erau prevăzute cu roţi fără pneuri, aveau o
transmisie simplă, masă mare, iar viteza de deplasare foarte redusă.
În secolul nostru , începe folosirea roţilor cu pneuri, s-au perfecţionat
motorul cu ardere internă şi transmisia, au crescut vitezele de deplasare şi s-a
diversificat continuu construcţia automobilelor.
Procesul de deschidere a pieţelor transporturilor presupune realizarea
condiţiilor de concurenţă echitabilă, atât la nivel individual, pentru fiecare
mod de transport în parte, cât şi între acestea. Din acest motiv, armonizarea
actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre,
inclusiv a condiţiilor-cadru tehnice, sociale şi fiscale, a dobândit în timp o
importanţă tot mai mare.
Finalizarea cu succes a pieţei europene interne, eliminarea frontierelor
interne, scăderea preţurilor de transport ca urmare a deschiderii şi
liberalizării pieţelor de transport, precum şi modificările survenite în
sistemele de producţie şi în modalităţile de depozitare au dus la o creştere
constantă a volumului transporturilor. Volumul transportului de persoane şi
de mărfuri a crescut de peste două ori în ultimii 30 de ani. Deşi extrem de
eficient şi dinamic din punct de vedere economic, sectorul transporturilor se
confrunta cu costuri sociale şi ecologice din ce în ce mai mari. Drept urmare,
principiul „mobilităţii durabile” a dobândit o semnificaţie crescândă.
Acest principiu încearcă să îmbine două categorii de obiective
contradictorii. Pe de o parte, asigurarea unei mobilităţi eficiente şi
avantajoase sub aspectul costurilor pentru persoane şi mărfuri constituie un
element central al unei pieţe interne competitive şi baza pentru libera
circulaţie a persoanelor. Pe de altă parte, se conturează necesitatea de a
controla traficul în creştere şi de a minimiza costurile externe cauzate de
accidentele rutiere, afecţiunile căilor respiratorii, schimbările climatice,
zgomot, efectele nocive asupra mediului sau ambuteiaje.
 Aplicarea acestui principiu presupune o abordare integrată pentru
optimizarea eficienţei sistemului de transport, organizării şi siguranţei
transportului, cât şi pentru reducerea consumului de energie şi efectelor
asupra mediului. Ca obiective principale se definesc, printre altele,
consolidarea competitivităţii modalităţilor de transport nepoluante,
constituirea unor reţele integrate de transport care să utilizeze două sau mai
multe modalităţi de transport (transport combinat sau intermodal), precum şi
instituirea condiţiilor de concurenţă echitabilă între modalităţile de transport,
prin imputarea justă a costurilor generate de acestea.
În ciuda numeroaselor eforturi, politica europeană în domeniul
transporturilor mai trebuie să răspundă unor mari provocări în ceea ce
priveşte durabilitatea, în special în contextul luptei împotriva încălzirii
globale.
Transporturile generează aproape un sfert din totalul emisiilor de gaze
cu efect de seră (GES) în UE-27. Cu toate acestea, sectorul transporturilor
este încă foarte departe de a contribui într-un mod perceptibil la obiectivele
climatice ale UE care vizează reducerea emisiilor de CO2 cu cel puţin 20%
până în 2020 raportat la nivelul din 1990. Din contră, creşterea emisiilor de
gaze cu efect de seră cauzate de transporturi anulează eforturile depuse în
toate celelalte sectoare. Între 1990 şi 2007, emisiile de GES cauzate de
transporturi, care intrau sub incidenţa Protocolului de la Kyoto, au crescut cu
26%. Dacă se ţine seama de creşterea evidentă a emisiilor cauzate de
transporturile maritime (creştere cu 60%) şi de transportul aerian
internaţional (creştere cu 110%), creşterea totală a emisiilor cauzate de
transporturile europene în perioada 1990-2007 a fost de 36%. Creşterea
constantă a cererii în domeniul transporturilor, în ciuda unui regres cauzat de
criza economică actuală, reprezintă principala cauză.
Principalul obiectiv al politicii europene de transport este stabilirea
unui echilibru între dezvoltarea economică pe de o parte şi cerinţele de
calitate şi siguranţă ale societăţii pe de cealaltă parte, pentru a fi posibila
dezvoltarea unui sistem de transport modern, durabilpentru viitor in toate
statele membre.
Comisia Europeană a propus aproximativ 60 de măsuri pentru
dezvoltarea unui sistem de transport care sa poata modifica ponderea
modurilor de transport, să revitalizeze transportul feroviar, să promoveze
transportul maritim şi fluvial şi să controleze creşterea transportului aerian.
O altă importanţă a transportului pentru Uniunea Europeană este dată
de relaţia acestuia cu industria de construcţii. Studiile efectuate au arătat că
evoluţia tehnologiei transporturilor are efect asupra dezvoltării industriale, a
creşterii populaţiei şi a concentrării acesteia în anumite regiuni. În ceea ce
priveste construcţiile de clădiri, vom lua facilităţile transportului ca factor
crucial, în sensul că foarte multe regiuni pot fi valorificate dacă există
mijloace de transport eficente care să asigure atât deplasarea persoanelor cât
si a tuturor celorlalte servicii necesare vieţuirii. Astfel ia naştere o relatie
cauzala, plecand de la asumpţia că dezvoltarea transportului şi elementele
sale inovatoare în continuă apariţie sunt independente de piata de construcţii,
având, doar în această direcţie, o relaţie indirectă.
Proiectul a fost realizat ca urmare a dezvoltării unor abilităţi practice
şi creative privind cunoașterea documentelor necesare pentru începerea unei
afaceri în domeniul transporturilor.
Asimilarea unor tehnici de munca individuală, colaborarea în echipă şi
ierarhic pentru îndeplinirea responsabilităţilor individuale şi colective au fost
elemente care au condus la realizarea la timp a proiectului şi la aprecierea
sper pozitivă a acestuia de către profesorul îndrumător.
În acest proiect am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite
în timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate
parcursă în perioada de elaborare a lucrării. Consider că tema aleasă in
vederea obţinerii certificatului de atestare a competentelor profesionale în
specialitatea mea dovedeşte capacitatea de a sistematiza şi sintetiza
cunoştinţele, de a rezolva problemele teoretice dar şi practice folosind
procese tehnologice din specializarea în care lucrez.
CUPRINS

1. Argument
2. Cap.1. Noțiuni generale despre instalația de alimentare
3. Cap.2. Instalația de alimentare cu combustibil la MAS: injecție
monopunct
4. Cap.3. Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi
rutiere
5. Bibliografie
6. Anexe
 Cap.1. Noțiuni generale despre
instalația de instalația de
alimentare
Instalația de alimentare sau sistemul de alimentare al unui motor cu
ardere internă are rolul de a alimenta cilindrii motorului cu combustibilul și
aerul necesar arderii și de a evacua gazele arse.
Instalația de alimentare cuprinde ansamblul organelor necesare
alimentării motorului cu amestecul carburant în proporțiile și cantitățile
cerute de regimul de funcționare. Combustibilul poate fi benzină, motorină,
gaz lichefiat sau combustibil sintetic. Se consideră parte componentă a
sistemului de alimentare și piesele ce servesc la evacuarea gazelor de ardere.
În principiu, alimentarea cilindrilor motoarelor cuprinde două fluxuri:
 combustibil ;
 aer .
În funcţie de unde şi cum se face amestecul carburant există diverse
de sisteme de alimentare. Cea mai simplă clasificare se poate face în funcţie
de aprindere:
 alimentarea motoarelor cu aprindere prin scânteie
 alimentarea motoarelor cu aprindere prin compresie
Construcţia şi funcţionarea instalaţiei de alimentare m.a.s.
Soluţia clasică de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scânteie
este realizarea amestecului carburant în carburator.
Pompa de alimentare aspiră combustibilul din rezervorul de
combustibil, care parcurge ulterior filtrul de combustibil şi ajunge în camera
de nivel constant a carburatorului, un rezervor de unde combustibilul este
aspirat de depresiunea creată prin deplasarea pistonului către P:M:E: şi
amestecat cu aerul aspirat prin filtrul de aer.
Dacă nivelul în camera de nivel constant este cel prevăzut,
combustibilul suplimentar este refulat înapoi în rezervorul de combustibil.
La motoarele cu aprindere prin scânteie cu carburator amestecul de
benzină și aer se formează în exteriorul cilindrului, într-un dispozitiv numit
carburator. La motoarele cu aprindere prin scânteie cu injecție de benzină
formarea amestecului carburant se poate face atât în interiorul cilindrului cât
și în exteriorul acestuia.
Sistemul de alimentare al MAS este format din rezervorul de
combustibil, conducte de combustibil, filtru, decantor, pompa de
combustibil, filtrul de aer, carburatorul, indicatorul de nivel. Aerul necesar
formării amestecului carburant este purificat cu ajutorul filtrului de aer iar
amestecul este dirijat spre supapele de admisiune prin galeria de admisiune.

Fig. 1. Schema instalatiei de alimentare la MAS:

1- rezervor de combustibil; 2- filtru decantor; 3 - conducta combustibil; 4

- pompa de alimentare; 5- carburator ; 6 - filtru de aer ; 7 - colector (galerie)
de admisie;8 - colector (galerie) de evacuare; 9- teava de evacuare;10 - toba
de esapament (destindere);  11- toba de esapament
(amortizare); 12- indicator nivel  combustibil

Dispozitivele specifice sistemelor de alimentare ale motoarelor cu

aprindere prin scânteie sunt următoarele:
 Carburator
Sistemul de alimentare are rolul de a asigura furnizarea de aer si de
combustibil in proportia optima pentru functionarea motorului in toate
regimurile de exploatare in functie de: turatie, temperatura, sarcina,
altitudine, categorie de drum.
Motoarele cu aprindere prin scanteie sunt echipate cu doua tipuri de
sisteme de alimentare si anume alimentarea cu carburator si alimentarea cu
injectie.
1. Alimentarea cu carburator
 Sistemului de alimentare cu carburator este compus din: rezervor de
combustibil, filtru de benzina, pompa de combustibil, carburator, filtru de
aer, conducte si racorduri flexibile.
Rezervorul de combustibil este realizat din mase plastice sau tabla de
otel protejata impotriva coroziunii. In interior se gasesc amplasate
dispozitive „sparge-val” care au rolul de a nu permite formarea de valuri in
timpul mersului.
Benzina este absorbita prin sorbul aflat aproape de fundul rezervorului
si care constituie un filtru pentru a impiedica eventualele impuritati sa
ajunga in instalatia de alimentare. La unele constructii exista si o conducta
de retur care, atunci cand supapa plutitorului esre inchisa permite intoarcerea
in rezervor a combustibilului refulat de pompa. In rezervor se gaseste si un
traductor de nivel (de obicei cu plutitor).
Filtrul de benzina este de regula un filtru decantor si o sita care poate
retine impuritati si apa patrunsa in benzina.
Pompa de benzina este o pompa cu membrana actionata mecanic de o
cama sau pneumatic de gazele din carter (la unele motoare in doi timpi).
Constructia unei pompe de benzina se poate vedea in figura 1 si 2..

Fig. 1

Fig. 2

In figura 2 avem: 1- corpul inferior al pompei; 2- antrenor; 3- axul

membranei; 4- parghie de amorsare manuala; 5- arc; 6- boltul parghiei; 7-
boltul antrenorului; 8- distantier periferic; 9- discuri de prindere a
membranei; 10- corpul supapei de refulare; 11- pastila supapa de refulare;
12- arcul supapei; 13- filtru; 14- teava de refulare; 15- capacul pompei; 16-
surub; 17- intrarea in supapa de absorbtie; 18- pastila supapa de absorbtie;
19- teava de absorbtie; 20- corpul superior al pompei; 21- distantier central;
22- membrana superioara; 23- membrana inferioara; 24- arc.
Carburatorul este un subansambu care are rolul de a furniza motorului
amestec carburant combustibil si aer cu dozajul cat mai apropiat de cel
optim pentru regimul de functionare respectiv. Un motor poate avea un
singur carburator sau mai multe carburatoare. Frecvent se intalnesc
carburatoare dublu corp in trepte . Acestea au un corp principal care poate
furniza amestec carburant la aproape toate regimurile si un corp secundar
care intra in functiune numai la turatii mari sau atunci cand conducatorul
auto doreste sa accelereze in timp scurt.

Fig. 3

In figura 3 este prezentata o sectiune printr-un carburator monocorp in

care: 1- jiclorul principal de combustibil; 2- garnitura capacului; 3- frana de
aer jiclorul de aer ; 4- camera de nivel constant; 5- tub pulverizator; 6-
plutitor; 7- supapa plutitorului; 8- filtru de benzina; 9- difuzor; 10- clapeta
de soc; 11- supapa clapetei de soc; p- tub emulsor. In partea de jos este
clapeta de acceleratie care este actionata de la pedala de acceleratie de catre
sofer. Benzina este mentinuta la un anumit nivel de catre plutitor si supapa
acestuia. Sub actiunea depresiunii din difuzor benzina trece prin jiclorul
principal spre tubul emulsor unde se amesteca cu aerul dozat de jiclorul de
aer. De aici, amestecul intra in tubul pulverizator si apoi prin difuzor trece
prin colectorul de admisie si galeria de admisie. Din galerie amestecul
carburant trece pe langa supapa de admisie si ajunge in cilindrul motorului.
Pentru a asigura un amestec bogat la pornire carburatorul are un dispozitiv
special numit soc.
In figura 4 este prezentat un carburator dublu corp care functioneaza
la regimul de pornire la rece.

Fig. 4

1- tubul emulsor; 2- orificiu de trecere a amestecului carburant; 3-

orificiu de pulverizare a amestecului carburant pentru mersul in gol; 4-
orificii de progresiune; 5- clapeta de acceleratie a corpului principal; 6-
corpul principal al carburatorului; 7- corpul inferior; 8- corpul central; 9-
clapeta de acceleratie a corpului secundar; 10- corpul secundar; 11- centrator
de amestec pulverizator ; 12- surub pulverizator de acceleratie; 13-
pulverizator de acceleratie; 14- difuzor; 15- clapeta de soc; 16- garnitura; 17-
tub pulverizator; 18- jiclor de aer; 19- tub de aer pentru camera de nivel
constant; 20- jiclor de aer pentru mersul in gol; 21- capacul carburatorului;
22- plutitor; 23- canal aerisire; 24- dispozitiv aerisire; 25- corpul
dispozitivului de aerisire; 26- tija; 27- camera de nivel constant; 28- jiclor de
mers in gol; 30- surub de reglaj al mersului in gol.
La pornire, cand clapeta de acceleratie si cea de soc sunt inchise,
amestecul carburant este adus la motor prin dispozitivul de mers in gol.
Amestecul nu trece prin difuzor ci este pulverizat sub clapeta de acceleratie.
Dupa ce motorul porneste, se deschide clapeta de soc si aerul poate trece
prin difuzor. Viteza aerului este insa prea mica ca sa poata absorbi amestec
prin dispozitivul principal de dozaj si motorul este alimentat in continuare de
dispozitivul de mers in gol. Atunci cand clapeta de acceleratie incepe sa se
deschida (fig. 5), aerul care patrunde in difuzor este prea putin si amestecul
absorbit prin dispozitivul principal de dozaj este insuficient.
 Fig. 5
Motorul este alimentat prin dispozitivul de mers in gol si prin
orificiile de progresiune (daca aceste orificii sunt infundate motorul tinde sa
se opreasca). Numai cand clapeta se deschide suficient intra in functiune
dispozitivul principal de dozaj si celelalte ies din functiune (fig.6.).

Fig. 6
In figura 6. avem: 31- tubulatura pentru orificiile de progresiune; 32-
jiclor de mers in gol; 33- jiclor de iesire a vaporilor de benzina din camera
de nivel constant; 34- jiclor de aer pentru dispozitivul de mers in gol; 35-
jiclor de benzina pentru pulverizatorul suplimentar; 36- jiclor de amestec
pentru pulverizatorul suplimentar; 37- pulverizator suplimentar; 38- orificii
de progresiune.
Pentru a se putea ridica turatia motorului este nevoie de energie
suplimentara care este obtinuta prin introducerea unei cantitati suplimentare
de benzina. Acest surplus de combustibil este furnizat de dispozitivul de
accelerare anexa1.
In figura 7 avem: 39, 40, 41, 43- parghii de antrenare a pompei si
clapetei de acceleratie; 42- putul pulverizatorului; 44- supapa de absorbtie a
pompei de acceleratie; 45- jiclor de dozare; 46- stift elastic de actionare a
membranei pompei de acceleratie; 47- membrana pompei de acceleratie; 48-
pompa de acceleratie; 49- stift filetat; 50- dop cu limitator de cursa a supapei
de absorbtie.
Carburatoarele au si alte dispozitive destinate optimizarii amestecului
la diferite regimuri cum ar fi regimurile tranzitorii.
Alimentarea cu carburator se mai foloseste putin si mai ales la
vehicule de agrement dotate cu motoare in doi timpi, la motoare stationare
(generatoare, pompe de apa). La motoarele moderne de automobil
carburatorul a fost inlocuit cu sistemul de injectie.
Filtrul de aer are rolul de a opri impuritatile si praful care se gasesc in
aerul introdus in motor. In lipsa filtrului de aer uzurile cresc rapid si motorul
poate fi scos din functiune. Filtrul este realizat din hartie speciala cu
porozitate controlata si este introdus intr-o carcasa din mase plastice sau
tabla de otel. Cand filtrul se imbacseste devine o rezistenta gazodinamica
importanta care duce la inbogatirea amestecului si motorul functioneaza fara
putere, cu consum ridicat si este mai poluant. Filtrul trebuie inlocuit mai des
daca autovehiculul functioneaza in conditii cu mult praf (santiere,
agricultura).
Conductele si racordurile flexibile fac legatura intre elementele
sistemului de alimentare. Conductele sunt realizate din mase plastice sau
metal iar racordurile flexibile din cauciuc cu insertii textile. In exploatare
conductele se pot infunda cu impuritati sau gheata (formata din apa care a
patruns in benzina). Racordurile flexibile se infunda mai rar dar sunt supuse
fenomenului de imbatranire, fenomen care duce la pierderea flexibilitatii si
la aparitia porilor cu risc mare de incendiu. Din acest motiv racordurile
trebuie inlocuite atunci cand se constata aparitia imbatranirii.

Fig. 13. Principiul carburatorului

În prezent sistemul de alimentare al motoarelor m.a.s. se bazează pe

injecţia de benzină, apropiindu-se astfel de sistemul aplicat la motoarele
m.a.c.
Funcţionarea instalaţiei de alimentare m.a.c.
La motoarele cu aprindere prin compresie alimentarea cu combustibil
se face pe două circuite:
Circuitul de joasă presiune:
Motorina este aspirată din rezervor printr-o pompă de joasă presiune
(motorina din conducta de alimentare se găseşte sub depresiune; datorită
rezistenţelor interne create prin conducte şi filtre, pompa de joasă presiune
aspiră cu dificultate) apoi filtrată, apoi utilizată de pompa de înaltă presiune.
Returul la rezervor se face odată ce ajustarea înaltei presiuni a fost efectuată
şi injectoarele au fost alimentate.

Fig. 14. Circuitul de joasă presiune

Circuitul de înaltă presiune:

Are rolul de a doza carburantul cu exactitate, la o presiune bine determinată
(înaltă presiune) şi pulverizat în condiţii precise: fineţe, viteză de penetrare
şi forma jetului adaptat tipului de motor (cu sau fără antecameră de ardere).
Începutul de injecţie trebuie să fie declanşat la un anumit moment
pentru fiecare cilindru. De asemenea, durata de injecţie trebuie să fie foarte
precisă pentru a optimiza energia furnizată prin fiecare

Fig. 15. Circuitul de înaltă presiune

Instalaţia de alimentare se compune astfel din:

 rezervoare de motorină
 pompe de alimentare (joasă presiune)
 filtru pentru filtrarea brută
  filtru pentru filtrarea fină
 pompa de injecţie
 injectoarele
 conducte de joasă presiune
 conducte de înaltă presiune
 conducte de colectare a surplusului de motorină cu elemente de
filtrare
Pentru alimentarea cu aer, motorul este prevăzut cu:
 filtru de aer
 colectoare de admisie a aerului
 conductă de legătură
În figura de mai jos, reprezentând un motor de autocamion, se pot
distinge conductele de combustibil, pompa de alimentare de joasă presiune,
pompa de injecţie, filtrele, injectoarele.

Fig. 16. Alimentarea motorului MAN-D 2156 HMN 8

Detaliem în continuare câteva din elementele alimentării motoarelor

m.a.c.
a. Pompa de injecţie
Reprezintă elementul cel mai important al instalaţiei de alimentare m.a.c.
deoarece asigură o presiune corespunzătoare necesară pulverizării cât mai
fine a combustibilului de către injectoare.
La instalaţiile de alimentare m.a.c. sunt utilizate două tipuri de pompe de
injecţie:
 pompa de injecţie cu elemenţi în linie (cu pistonaşe sertar)
 pompa de injecţie cu distribuitor rotativ (cu pistonaşe radiale)
a.1. Pompa de injecţie cu elemenţi în linie
Pompa este acţionată de arborele cotit al motorului, de unde mişcarea de
rotaţie se transmite arborelui cu came al pompei de injecţie. Fiecare camă
situată pe acest arbore comandă câte un element de pompare (pistonaş). Tot
pe arborele cu came, la una dintre extremităţi, se montează regulatorul de
turaţie.
Numărul elementelor de pompare (pistonaşelor) aflate în pompa de
injecţie este egal cu numărul cilindrilor motorului. Fiecare pistonaş se
deplasează într-o bucşă, executând astfel, în interiorul bucşei, câte două
tipuri de mişcare: o mişcare de translaţie, verticală, de-a lungul bucşei şi o
mişcare de rotaţie faţă de bucşă, realizată cu ajutorul unui manşon prins pe
pistonaş. Mişcarea de rotaţie a manşonului este transmisă de către un sector
dinţat aflat pe manşon, care angrenează cu o cremalieră, ce este comandată
de regulatorul de turaţie.
Pistonaşul are o construcţie specială, fiind prevăzut cu o fantă (tăietură)
înclinată, care va permite sau nu va permite pătrunderea combustibilului în
bucşa elementului de pompare. Atunci când pistonaşul se va deplasa în jos,
se va descoperi orificiul de admisiune, combustibilul intrând în bucşa
pistonaşului. Odată cu ridicarea pistonaşului, prin acoperirea orificiului de
alimentare, combustibilul va fi comprimat în cilindrul elementului de
pompare şi ulterior trimis spre injector.

Fig. 17. Pompa de injecţie Bosch cu elemenţi în linie

a.2. Pompa de injecţie cu distribuitor rotativ

Pistoanele sistemului de pompare sunt montate pe direcţie radială.
Odată ce orificiile de alimentare ale rotorului comunică cu intrările de
motorină, pistoanele plonjoare se depărtează proporţional cu debitul reglat în
amonte. În momentul rotirii ansamblului pistoane rotor, alimentarea este
întreruptă şi orificiul de refulare al rotorului este pus în comunicare cu o
ieşire către injectorul statorului. Galeţii întâlnesc camele inelului cu came.
Pistoanele plonjoare se apropie între ele generând un debit către injector.
Particularitatea acestui sistem este că debutul injecţiei este variabil în
funcţie de debit. Cu cât debitul la injector este mai mare, cu atât galeţii atacă
camele.
 Fig. 18. Pompă de injecţie Lucas cu distribuitor rotativ

b. Rezervorul
Ca şi rezervorul de benzină, rezervorul de motorină utilizează mai
multe supape.
Principalele supape sunt:
supapa de securitate a depresiunii, instalată în rezervor, prin care se evită
crearea depresiunii în rezervor datorită obturării supapei de punere la aerul
liber punerea la aerul liber a rezervorului supapa anti-scurgere la răsturnare,
instalată la buşonul de umplere
Zona de admisie a motorinei în rezervor este de regulă închisă pentru
a evita emisiile (buşon etanş).

Fig. 19. Rezervor

c. Filtrul de motorină

Pentru a realiza precizia de funcţionare a elementelor componente ale

sistemelor diesel se impune alimentarea cu motorină a motorului printr-un
filtru care să poată opri particule foarte fine (2 - 3 µm).

Fig. 20. Filtru de motorină

Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin scânteie.

 Cap.2. Instalația de alimentare cu
combustibil la MAS: injecție
monopunct
              

Sistemul înlocuiește carburatorul și capătă o răspândire mare la cele

mai multe motoare de autoturisme moderne. Acesta îmbunătățește dozarea
amestecului carburant, iar functionarea motorului se va face cu amestec mai
bogat sau mai sarac. Insoțit și de o sonda Lambda, reduce poluarea
atmosferica cu gazele de eșapament.
Injectia de benzina presupune administrare prin presiune a
combustibilului necesar arderii. Injecția de benzină realizează dozarea
optimă a amestecului carburant în funcție de o serie de factori (sarcina,
turație, temperatura lichidului de răcire, avansul la aprindere, conținutul
gazelor de eșapare etc.)(Fig.1).
Ea poate fi de tip monopunct (injectarea benzinei în colectorul de
admisie) sau multipunct (la fiecare cilindru al motorului, în poarta supapei
de admisie), cu acțiune continuă sau cu acționare discontinuă,comandata
electronica(fig.1).
In cazul instalației monopunct, dozarea amestecului de ardere se face
in colectorul de admisie, benzină fiind injectată de injector,plasat deasupra
clapetei de acceleratie in curentul de aer admis în cilindrii motorului prin
depresiune ( cand supapa de admisie este deschisă).
 Instalatia de injectie monopunct (fig. 1 a) functionează pe principiul
determinarii timpului de injectie de către calculatorul 7 prin informatiile
primite de la senzorul de turatie 21 și unghiul clapetei de acceleratie, prin
potentiometrul 9. Valoarea timpului de unjectie este corectata in functie de
variatia parametrilor cu evoluție lentăa; temperatura lichidului de răcire (prin
senzorul 13),temperatura aerului (prin senzorul 6),indicațiile sondei lambda
(senzorul de O2) 12 si tensiunea bateriei de acumulatoare 15.
Benzina este absorbita din rezervorul 1,de către pompa electrică 2și
debitată prin conducta și filtrul 3, la regulatorul de presiune 4,apoi prin
injectorul 5 este pulverizata in curentul de aer din corpul clapetei-injector
19, montat pe colectorul de admisie 22. Se formeaza amestecul
carburant,care este admis in cilindrii motorului, prin supapele de admisie,în
ordinea 1-3-4-2 ( datorită depresiunii).

Diferitele dozări, în funcție de sarcina motorului, se asigură de

calculator, prin poziționarea clapetei de acceleratie, de către sofer, prin
potentiometrul 9.
Pozitia clapetei pentru relanti este asigurată automat de câtre
micromotorul 8 la turatia de 850 rot/min.
Aprinderea amestecului carburant se realizează de catre bujiile 23 prin
modulul de aprindere 14 și calculator.
Presiunea de injecție este de 0,9-1,1 bar, iar deschiderea injectorulului
se face electromagnetic prin comanda data de calculator.
Vaporii de benzină din rezervor sunt captați și conduși prin conducta
la canistra cu carbon, condensați și recirculați prin corpul clapetă-injector în
anumite condiții de funcționare a motorului. Recircularea se face la comanda
calculatorului prin electrovalva 1.
Cap. 3. Norme specifice de securitate
a muncii pentru transporturi rutiere

1. Prevederi generale
1.1. Continut
Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere
cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca in activitatile de exploatare a autovehiculelor.
1.2. Scop
Art. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor
de accidentare existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru
componente ale sistemului de munca (executant- sarcina de munca- mijloace
de productie- mediu de munca).
1.3. Domeniu de aplicare
Art. 3. - Se aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fizice care
utilizeaza in activitatea de exploatare mijloace auto.
Art. 4. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile
Normelor Generale de Protectie a Muncii si, selectiv, cu prevederile
Regulamentului pentru aplicarea Decretului 328/1966 privind circulatia pe
drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in acest
sector, cu modificarile ulterioare si ale Conditiilor tehnice pentru vehicule
rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, nr.
158 / 17.04.1994 ale Ministerului Transporturilor si nr. 380 / 18.04.1994 ale
Ministerului de Interne.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de exploatare a
autovehiculelor se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in
Anexa 1.
1.4. Revizuirea normelor
Art. 5. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de
cate ori este necesar ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica
etc. survenite la nivel national, ale unitatilor sau proceselor de munca.
2. Prevederi comune tuturor categoriilor de autovehicule
2.1. Incadrarea personalului
Art. 6. - Conducerea autovehiculelor este permisa conducatorilor auto numai
in conditiile prevazute de Regulamentul privind circulatia pe drumurile
publice si instructiunile si dispozitiile in vigoare emise de Ministerul
Transporturilor.
Conducatorilor auto carora li s- au suspendat permisele de conducere
pentru abateri de la regulamentul privind circulatia pe drumurile publice nu li
se va permite sa conduca autobuze sau autocamioane care transporta persoane
sau marfuri in trafic interurban decat dupa efectuarea unui stagiu de conducere
(stabilit prin reglementarile in vigoare) pe alte tipuri de autovehicule, in
transportul intern de marfuri, stagiu care se va incheia cu o testare asupra
cunostintelor profesionale.
Testarea va fi efectuata de seful formatiei de lucru.
2.2. Instruirea personalului
Art. 7. - Instructajul de protectia muncii se va face pe faze, in conformitate cu
prevederile Normelor generale de protectie a muncii in vigoare.
Art. 8. - Instructajul periodic se va face lunar si la fiecare schimbare a tipului
de autovehicul si/sau a incarcaturii transportate.
Art. 9. - Persoanele desemnate (sefii formatiei de lucru) vor lua masuri pentru
informarea conducatorilor auto asupra particularitatilor de conducere a
autovehiculelor in caz de polei, mazga, ceata etc.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie
Art. 10. - Conducatorii auto care transporta marfuri periculoase vor fi dotati de
catre sefii formatiilor de lucru si vor fi obligati sa utilizeze echipament de
protectie in conformitate cu Acordul european privitor la transportul rutier
international de marfuri periculoase si cu normele specifice de securitate a
muncii prevazute in anexa 1.
2.4. Organizarea locului de munca
Art. 11. - Persoanele fizice sau juridice care utilizeaza in activitatea lor
mijloace auto trebuie:
a) sa stabileasca traseele de acces la/de la drumurile publice precum si traseele
interioare;
b) sa asigure conditiile de parcare a autovehiculelor;
c) sa asigure conditiile de efectuare a lucrarilor de intretinere si exploatare
auto;
d) sa asigure amenajarea si intretinerea in stare de circulatie a drumurilor de
acces, a rampelor, a cheiurilor fixe si a locurilor de incarcare- descarcare a
autovehiculelor;
e) sa asigure descongestionarea drumurilor de acces si a spatiului de manevra
pentru intrarea si iesirea la rampele sau la locurile de incarcare- descarcare a
autovehiculelor;
f) sa asigure marcarea si semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase in
care se limiteaza viteza de circulatie a mijloacelor de transport ;
g) sa asigure iluminatul pe timp de noapte a cailor de acces, a spatiilor pentru
incarcarea- descarcarea si manevrarea autovehiculelor si a altor puncte de
lucru periculoase;
h) sa asigure instruirea persoanelor care piloteaza autovehicule.
2.5. Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca autovehiculele
Art. 12. - Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si
pentru a evita defectiunile si accidentele, autovehiculele trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii tehnice:
a) dispozitivul de pornire automata sa fie in stare de functionare;
b) volanul sa nu aiba joc mai mare de 15°;
c) piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni si uzuri (jocuri la
articulatie, lipsa splinturi etc.);
d) puntea fata precum si puntea (puntile) spate sa nu prezinte deformari sau
alte defectiuni la elementele de fixare de cadrul autovehiculului;
e) elementele suspensiei (arcuri lamelare si spirale, perne de aer, amortizoare
etc.) sa nu prezinte defectiuni;
f) rulmentii rotilor sa nu aiba jocuri care depasesc limitele stabilite in
prescriptiile tehnice de functionare ale acestora;
g) sistemul de alimentare al autovehiculelor sa nu aiba scurgeri de carburant
sau fisuri, fiind interzise orice fel de improvizatii;
h) carburatorul (pompa de injectie) sa fie bine fixat si reglat pentru a se evita
orice scurgere de combustibil;
i) rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru
a nu se deschide in timpul mersului, iar suporturile de sustinere si colierele de
fixare ale rezervorului sa nu prezinte fisuri;
j) instalatia electrica a autovehiculului sa fie in perfecta stare; sunt interzise
legaturile improvizate, cablurile neizolate, sigurantele necalibrate, lipsa
capacelor de protectie etc. care pot provoca scurt- circuite;
k) bateria acumulatoare sa fie in buna stare, bine fixata, acoperita si amplasata
in asa fel incat bacurile sa nu se sparga in timpul mersului;
l) releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa fie bine reglate si izolate
fata de exterior (capac etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;
m) sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de
functionare;
n) compresorul de aer sa fie in buna stare de functionare, astfel incat sa
asigure presiunea si debitul corespunzator de aer, potrivit tipului anvelopei si
autovehiculului;
o) anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa nu prezinte
deformatii ce indica dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar
presiunea sa fie cea prescrisa de fabricant. Nu se vor folosi anvelope a caror
banda de rulare prezinta o uzura peste limita prevazuta de normele tehnice.
Este interzisa folosirea anvelopelor resapate pe axa din fata;
p) jantele si cercurile elastice nu trebuie sa prezinte deformatii ca urmare a
uzurii si a loviturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piulitele respective;
r) teava de evacuare a gazelor arse va fi in buna stare, fara fisuri sau garnituri
defecte si va fi prevazuta cu amortizor de zgomot (toba de esapament);
s) parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si
curate. Se interzice inlocuirea geamurilor cu geamuri de alta calitate decat cele
prescrise de constructor, cu alte materiale sau cu geamuri care nu sunt corect
fixate. Parbrizul va fi prevazut cu stergatoare in perfecta stare de functionare;
t) la autobuze, caroseria sa nu permita patrunderea apei, iar pentru spargerea
geamurilor in caz de nevoie, autobuzele vor fi dotate cu ciocane speciale,
amplasate la locuri accesibile.
Art. 13. - Pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a parcului de
autovehicule, persoanele fizice si juridice care detin autovehicule trebuie:
a) sa asigure si sa controleze efectuarea lucrarilor de intretinere a
autovehiculelor in conformitate cu prescriptiile din Cartea tehnica a
autovehiculului respectiv;
b) sa organizeze baza tehnico- materiala necesara efectuarii in bune conditii a
lucrarilor de intretinere zilnica a parcului de autovehicule pe care le detin;
c) sa asigure conditii corespunzatoare de lucru;
d) sa supravegheze operatiile de intretinere zilnica a autovehiculelor si a
remorcilor urmarind executarea lor in conditii bune de catre conducatorii auto;
e) sa asigure luarea masurilor de prevenire si de combatere a incendiilor la
autovehicule si statiile de alimentare din incinta;
f) sa verifice prin sondaj starea tehnica la plecarea si inapoierea din cursa cat
si pe traseu a autovehiculelor, precum si a remorcilor si semiremorcilor;
g) sa organizeze actiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee si sa
asigure asistenta tehnica a autovehiculelor care circula in tranzit.
Art. 14. - Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare
tehnica si estetica necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale
nivelului de zgomot sau concentratiile maxime admise ale noxelor in gazele
de evacuare.
Art. 15. - Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor destinate
transporturilor de persoane care nu sunt amenajate in conformitate cu
prevederile Regulamentului privind circulatia pe drumurile publice si ale
prezentelor norme.
Art. 16. - Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor
tehnice ale autovehiculelor, sa verifice inainte de plecarea in cursa
urmatoarele:
a) instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de
evacuare a gazelor arse (esapate), instalatia de incalzire, sistemul de directie,
semnalizare, rulare si franare care trebuie sa fie in stare corespunzatoare si
fara improvizatii;
b) sa nu aiba atasate rezervoare suplimentare de combustibil, in afara celor
montate de catre uzina constructoare;
c) existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare;
d) usile sa fie in buna stare de functionare;
e) sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul
corespunde din punct de vedere tehnic.
Art. 17. - Este interzisa circulatia autovehiculelor cu remorci, daca una din
componentele sistemului de imperechere este defecta sau deteriorata.
Art. 18. - Este interzisa manevra de manevra de mers inapoi a autovehiculelor
cu remorca, daca nu se blocheaza in prealabil, peridocul.
Art. 19. - Persoanele fizice sau persoanele juridice trebuie sa asigure ca in
inventarul autovehiculului sa se gaseasca:
a) lampa electrica portabila;
b) dispozitivul de protectie impotriva saririi inelului de siguranta al jantei (pe
timpul umflarii anvelopelor nedemontate);
c) dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei dupa rabatarea ei;
d) doua capre pentru suspendarea autovehiculului;
e) patru pene pentru asigurarea impotriva deplasarii necomandate a
mijloacelor de transport in timpul remedierii defectiunilor tehnice, in diferite
situatii ivite;
f) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
g) trusa medicala de prim ajutor;
h) trusa de scule si unelte, in buna stare, corespunzatoare tipului de
autovehicul;
i) cric corespunzator tonajului autovehiculului incarcat si suport de lemn
pentru stabilitatea acestuia;
j) doua triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;
k) manivela de pornire la motoarele cu aprindere prin scanteie;
l) stingator, iar in cazul autovehiculelor care transporta incarcaturi usor
inflamabile sau periculoase, cate doua stingatoare precum si lada sau sac cu
nisip, o patura groasa si o lopata pentru imprastierea nisipului;
m) in functie de natura transportului, autovehiculul va fi dotat si cu alte
mijloace in scopul preintampinarii accidentelor (frAnghii, prelate etc.);
n) pe timp de iarna, autovehiculele vor fi dotate, in plus, cu: huse pentru
acoperirea mastii radiatorului, lanturi antiderapante, lopeti, nisip, sare etc.
Art. 20. - Mijloacele auto care transporta persoane vor fi intretinute in stare
buna de functionare si de curatenie, iar inainte de plecare in cursa,
conducatorul auto va efectua, in afara de cele aratate in art.16, un minutios
control tehnic privind:
a) starea geamurilor, a usilor, buna lor inchidere si functionare;
b) starea parasolarului de protectie montat deasupra parbrizului;
c) existenta si starea perdelelor de la geamuri si din spatele scaunului
conducatorului auto;
d) etanseitatea sistemului de evacuare a gazelor esapate;
e) functionarea pe timp friguros a sistemului de incalzire din dotarea
mijlocului de transport, astfel incat sa asigure incalzirea corespunzatoare a
salonului autobuzului, fiind interzise orice improvizatii;
f) existenta oglinzilor retrovizoare, starea si amplasarea lor, astfel incat sa
permita soferului sa supravegheze de la locul sau usile de la urcare, coborare,
precum si carosabilul din spate.
Art. 21. - In afara de verificarile prezentate la art.16, conducatorul auto de pe
autobasculante va controla buna functionare a dispozitivelor de inchidere a
obloanelor precum si dispozitivului de siguranta impotriva bascularii
necomandate a benei.
Se interzice plecarea in cursa daca se constata ca dispozitivele nu sunt
corespunzatoare.
Art. 22. - In afara de verificarile prezentate la art.16, conducatorul auto al
mijlocului auto cu remorca sau semiremorca cu greutate maxima mai mare de
750 kgf, va controla existenta si buna functionare a:
a) instalatiei de franare a remorcii sau semiremorcii actionata din cabina
autovehiculului tragator;
b) lanturilor sau cablurilor pentru legarea suplimentara a remorcii de
autovehiculul tragator;
c) dispozitivului care permite franarea (imobilizarea) rotilor cand remorcile
sau semiremorcile sunt decuplate de autovehiculul tragator.
Se interzice plecarea in cursa daca se constata ca dispozitivele de mai sus nu
sunt corespunzatoare.
Art. 23. - Conducatorilor auto le este interzis sa transporte in cabina mijlocului
de transport un numar de persoane mai mare decat cel stabilit prin constructia
autovehiculului si inscris in certificatul de Inmatriculare.
Art. 24. - Conducatorului auto ii este interzis sa foloseasca, pentru pornirea
motorului cu manivela, persoane neinstruite in acest scop.
 4.  Bibliografie

1. Bazele alimentării prin injecţie de benzină a motoarelor de automobil,

E. Rakosi, R. Roşca, Gh.Manolache, Ed. Politehnium, Iaşi, 2005.
2. Instalaţii anexe ale motoarelor pentru autovehicule rutiere, E. Rakosi,
Gh. Manolache, în format electronic,2006.
3. Dinamica AR, Agape I. - Note de curs.
4. Combustibili si lubrifianti, Agape I. - Note de curs.
5. Incercarea A.R., Gaiginschi Lidia - Note de curs.
6. Echipamentul electric și electronic al autovehiculelor, Drosescu R. -
Note de curs.
7. Echipamentul Electric și Electronic al Autovehiculelor Rutiere,
Drosescu R., Iași, Ed. PIM, 2006.
8. Construcția și proiectarea echipamentelor de propulsie pentru
automobile, Gh. Manolache, E. Rakosi, R.Roșca, Iași, Ed. Pim, 2014.
9. Autovehicule rutiere și tractoare, R. Roșca, R. Rakosi, V. Vâlcu, Gh.
Manolache.
ANEXE
Anexa 1

Schema de principiu a injecției

electronice de benzină

 Injecția de benzina monopunct ( electronică )

Schema de principiu injecția multipunct

Injectoare benzină comandate electronic