Concepte de baza

in
Psihologia Personalitatii

Psihanaliza

- Freud - modelul structural: ID>EGO>SUPRAEGO

ID( prezent la nastere)
- adaposteste instinctele, este in intregime inconstient, transforma trebuintele biologice
in tensiune psihica(dorinte), se bazeaza pe principiul placerii, este irational si amoral > strain de
comportamente autoconservative
EGO( 6-8 luni)
- propriul corp o sursa de placere, acopera modelul topografic, este intelept si rational,
poate suspenda principiul placerii in favoarea principiului realitatii;
- mecanisme defensive ( represia, regresia, rationalizarea, negarea, refularea, proiectia,
intelectualizarea )
SUPRAEGO( 3-5 ani)
- observa si judeca comportamentele, interiorizeaza caracteristici morale

- Epstein –
> gandire experienteala( emotiile si experienta personala) – analoga proceselor primare, are
caracter holistic, puternic influentata de factorii emotionali, functionarea ei apare in relatiile
interpersonale( empatie sau intuitie)
> gandirea rationala( intelectul) – similara proceselor secundare, un caracter abstract, analitic,
se supune regulilor logicii si ale evidentei, opereaza in rezolvarea de probleme matematice,
dezlegarea anagramelor, etc
Dezvoltarea intelectuala si emotionala a individului parcurge 5 stadii:
> stadiul oral( 12-18 luni)
- dorinte sexuale centrate in jurul regiunii orale( gura, limba, buze)
- fixatia- in acest stadiu apare din cauza stresului excesiv, mecanismul defensiv fiind regresia
care dezvolta:
- receptivitatea orala > indivizii cu o asemena trasatura dezvolta dependenta fata de
persoanele care le ingrijesc; persoanele sunt mult mai sugestibile, credule si naive
- agresivitatea orala > persoanele oral-agresive sfarma aproape orice intre dinti, sunt
foarte agresive verbal, sarcastici, argumentativi, uzeaza de orice modalitate de
dominare/control al conversatiei
- independenta sau suspiciune exagerata
> stadiul anal( 2-3 ani)
- gratificare libidinala obtinuta prin stimularea regiunii anale( exercitiul toaletei)
- parintii mai permisivi pot dezvolta copilului tendinte artistico-creative
- fixatia- determina dezvoltarea personalitatii „anal-retentive”, referire la persoanele care
cauta sa amane satisfactia pana in ultimul moment, acest gen includ o meticulozitate excesiva,
zgarcenie si perseverenta in a acumula cat mai mult
> stadiul uretral( 2-3 ani)
- uretra dobandeste valente erogene, controlul nevoii de a urina
- fixatia- legata de ambitie, reactie impotriva rusinii de a urina in pat,

> stadiul falic( 3-6 ani)

- producerea senzatiilor de placere prin atingerea organelor sexuale, stadiu dominat de
constientizarea existentei penisului la baieti(complexul oedipian), si lipsei acestuia la
fete(complexul electra)
- fixatia- depinde de modul in care cele doua complexe sunt rezolvate
> stadiul de latenta( 6-12 ani)
- perioada de tranzitie linistita de la stadiile pregenitale la cele genitale, slabeste
intensitatea instinctelor libidinale, absenta unei zone erogene distincte
- fixatia- interes deosebit pentru sculptura in lut, fotografie
> stadiul genital( 11-12 ani)
- maturitate psihosexuala, cathesisul stadiului este orientat spre exterior, orice altceva
decat sinele
- persoanele ce nu au fost capabile sa se dezvolte in celelalte stadii dezvolta imaturitate,
devianta sexuala sau nevroze

Behaviorismul

- Skinner- a introdus termenul de

> conditionare clasica (C.C) – aparitia intaririi pozitive sau a pedepsei nu depinde de ceea ce
face subiectul; stimulul conditionat precede si determina reactia conditionata;
> conditionare operanta (C.O) – majoritatea situatiilor de invatare sunt
determinate/influentate decisiv de ceea ce se intampla dupa ce se realizeaza un anumit
comportament; comportamentul este modelat si mentinut de consecintele sale;
Exista mai multe timpuri de intariri care cresc probabilitatea de aparitie a unui
comportament:
> intarirea pozitiva – orice stimul a carui prezenta sporeste frecventa comportamentului
asupra caruia actioneaza
- recompensele invatate( banii sau lauda) se numesc intariri secundare
> intarirea negativa – orice stimul a carui retragere accentueaza( sporeste) frecventa unui
comportament
- pedeapsa > stimul care daca e prezent imediat dupa raspuns scade rata acestuia
Programul de intarire propus de Skinner detine alte cateva tipuri de intarire ca:
- intarirea continua, intarirea in proportie fixa, intarirea in proportie variabila, intarirea la
interval fix, intarirea la interval variabil.
 In literatura de specialitate avem de-a face cu evaluarea si analiza functionala.
Printre aplicatiile cele mai importante sunt cele realizate in cadrul scolii: penalizarea,
permisivitatea, indrumarea- legata orecum de permisivitate-

Umanismul

- Rogers- conceptul de sine ce reprezinta reactiile afective cu privire la propria experienta

> sinele ideal – acea imagine despre sine pe care individul doreste cel mai mult sa o posede
> sinele real – acea imagine de sine de care dispune individul in prezent
> subceptia – reactia emotionala la un eveniment inainte ca acesta sa intre in campul
constiintei
> autorealizare – tendinta organismului de a evolua de la entitate simpla la una complexa,
trecerea de la dependenta la independenta, de la fixitate si rigiditate catre un proces de
schimbare si libertate de expresie
> organismul – functioneaza astfel incat sa-si pastreze unitatea, consistenta
Dezvoltarea sinelui rogersian dispune de:
- nevoia de feedback pozitiv > nevoia de a fi acceptat de cei din jur
- nevoia de acceptare neconditionata > posibilitatea de exprimare libera fara a fi judecati
- nevoia de auto-acceptare > nevoia de a ne accepta pe noi insine
- conditia de valoare > acceptarea sinelui doar atunci cand indeplineste expectantele celorlalti
Natura personalitatii din prisma teoriei lui Rogers:
Adaptare > poate incorpora diverse informatii despre sine
(ex: stie ca retine repede informatia, dar totodata e constient ca nu a ajuns la toate cursurile)
- este deschis la experiente noi, are incredere in propria judecata, este independent si
creativ, este considerat o persoana de incredere, este dispus sa isi imbogateasca experienta de
viata
Inadaptare > distorsioneaza realitatea, neaga realitatea, prezinta un pattern comportamental
rigid( ex: desi nu e multumit de locul de munca, prefera sa ramana aici decat sa faca fata
provocarilor)

- Maslow- piramida trebuintelor umane, care incepe de la baza cu : nevoi fiziologice, nevoi de
securitate, nevoi de afiliere, nevoi de stima, nevoi de autorealizare
- nevoia de autorealizare( motive de optimizare), iar restul ( motive de deficit)
> autorealizarea – actualizare continua a potentialelor, capacitatilor si talentelor unui individ,
ca o expresie a indeplinirii unei misiuni
O cauza mai importanta a esecului metamotivational ar fi:
- complexul lui Jonah > constientizarea oricarui potential propriu declanseaza teama si dorinta
de dezvoltare a acelui potential, insa de regula reactiile de teama primeaza
Masurarea in cadrul psihologiei umaniste se realizeaza prin tehnica Q-sort adaptata de
Rogers.

Social-cognitivismul
> competentele-deprinderile – in special cele cognitive, se refera la abilitatea persoanei de a
rezolva probleme si de a face fata problemelor de viata cu care se confrunta;
> scopurile – capacitatea indivizilor de a anticipa viitorul si de a fi automotivati; ne ghideaza in
stabilirea prioritatilor si selectarea situatilor permitandu-ne sa trecem dincolo de influentele de
moment;

- Bandura > autoeficacitatea – capacitatea autoperceputa de-a face fata unor situatii specifice;
Bandura evoca patru mari surse gratie carora ne formam acest sentiment de
autoeficacitate:
- experienta directa > cea mai influenta, tine de evaluarea propriilor performante a
experientelor trecute;
- invatarea vicarianta > observarea consecintelor actiunii alor persoane, numite modele;
- persuasiunea verbala > ceilalti ne pot convinge prin judecatile pe care le emit asupra
abilitatilor noastre;
- persuasiunea poate creste autoeficacitatea perceputa daca evaluarile pozitive ale
celorlalti se incadreaza in limite realiste, plauzibile;
- starile emotionale > sunt in relatie de influenta reciproca cu autoeficacitatea perceputa;
interventile care reduc arousalul emotional in situatii amenintatoare, cresc nivelul
autoeficacitatii percepute;
O alta diferentiere a teoriei social-cognitive fata de celelalte este faptul ca ea pune
accentul pe:
> invatarea observationala( modelare) – oamenii pot invata prin simpla observatie a
comportamentului altora; executia efectiva a comportamentului invatat depinde de pedepse si
de recompensele pe care le observam la model
- in cadrul acestui proces apare si conditionarea vicarianta
> autoreglarea – contribuie la deprinderea de amanare a recompensei:
- dezvoltarea unor competente cognitive si comportamentale dupa consecintele
expectate sau dupa observarea consecintelor la diferite modele
> amanarea recompensei – implica dezvoltarea unor reguli interioare, implica chiar si
dezvoltarea unor strategii: distragerea atentiei, concentrarea pe calitatile abstracte ale
obiectului
Teoria trasaturilor

- Allport – trasaturile au existenta reala si chiar fundamentare neurobiologica

Tot Allport relateaza o distinctie importanta intre trei tipuri de trasaturi:
> trasaturi cardinale – exprima o dispozitie adanc patrunzatoare si importanta in viata unei
persoane, incat amprenta sa se vede in fiecare act al acesteia( ex: machiavelica, sadica,
autoritara, etc)
> trasaturi centrale – exprima dispozitii care acopera o gama mai restransa de situatii( ex:
onestitatea, blandetea, asertivitatea, etc)
> dispozitiile secundare – dispozitiile cel mai putin proeminente, generalizate si consistente;
oamenii dispun de trasaturi cu grade diferite de semnificatie si generalitate;
A pus accept si pe conceptul de:
> autonomie functionala – independenta motivelor adultului fata de originea lor din copilarie
sau adolescenta in ceea ce priveste scopurile; un mijloc ce continua sa influenteze
comportamentul si dupa ce motivele originale au disparut;

- Eysenck – in spatele preocuparilor sale privind masurarea si elaborarea unor ierarhii a

trasaturilor sta o metoda statistica numita:
> analiza factoriala – tehnica matematica folosita pentru clarificarea corelatiilor dintre un set
de variabile, persoane sau ocazii, si definirea acestora in termenii unui numar mai mic de
factori;
In virtutea investigatiilor Eysenck identifica trei dimensiuni fundamentale ale
personalitatii:
< introversiune-extraversiune > < neuroticism( stabil-instabil)> < psihoticism >
- sugereaza ca introvertii sunt mai usor activati de catre evenimente decat extrovertii, in
consecinta sunt mai retinuti si mai inhibati; de asemenea introvertii sunt mai lesne influentati
de pedepse decat extravertii care sunt mai usor influentati de recompense;

- Cattell – dintre numeroasele distinctii intre trasaturi, Cattell se axeaza asupra doua dintre ele:
> trasaturi de suprafata – comportamente aparent relationate, care in realitate nu evolueaza
impreuna si nu au cauze comune;
> trasaturi-sursa – acele comportamente care variaza impreuna si formeaza o dimensiune
unitara si independenta a personalitatii;
Pe langa cele trei metode de studiu( bivariate, multivariate si clinice), Cattell sustine
existenta a trei tipuri de date care ne pot conduce la trasaturile sursa: date culese din
experientele cotidiene, date de chestionar si datele oferite de rezultatele la testele obiective;
Prin analiza factorial, Cattell, a ajuns la concluzia ca motivatia umana consta din
tendintele inascute(ergi) si din motivele determinate de mediu(sentimente). O deplina
intelegere impune inca doua concepte ca cel de:
> stare – modificarile emotionale si dispozitionale care sunt in mare masura determinate de
puterea provocatoare a situatiilor pe care individul le traieste( ex: anxietate, depresia,
oboseala, curiozitatea, etc)
> rol – aceiasi stimuli sunt perceputi intr-un mod diferit de catre individ( ex: un polistist percepe
dierit un conflict stradal cand e in timpul serviciului sau inafara serviciului)
În concluzie teoria lui Cattell ne sugereaza faptul ca orice comportament exprima
trasaturile individuale care opereaza in acea situatie, dar in acelas timp, implica operarea
starilor si rolurilor ce pot varia sensibil de la un moment la altul.