Bogdan Petriceicu Hasdeu

Personalitate a culturii si a literaturii

romane

Printre scriitorii romani din a doua jumatate a veacului trecut,

B.P.Hasdeu ocupa un loc distinct, impresionand prinmultiplicitatea
operei sale. A abordat cu succes multe domeniide activitate, fiind
poet, prozator, dramaturg, filolog, folclorist,istoric,in unele din ele
fiind un adevarat deschizator de drumuri

Hasdeu-poetul

Hasdeu debuteaza aproape in acelasi timp ca poet si

dramaturg. Primele sale incercari literare sunt in limba rusa.
Prefata la volumul "Poesii" (1873) arata care este crezul
poetic al autorului.Poezia, pentru Hasdeu, nu este lipsita de legaturi
cu realitateainconjuratoare.El intelege relatia intimadintre viata si
arta. Poezia este izvorata din trairea, din participarea creatorului ei
la viata. Hasdeu are o intelegereromantica a poetului si a misiunii
acestuia.Desi poetul se luptaintre un ideal social inalt si viata
stearsa,lipsita de orizont, el este totusi obligat sa participe la soarta
multimilor, sa se confunde cu nazuintele acestora. Prin notele
sociale grave alepoeziei,Hasdeu se dovedeste a fi un continuator,in
alte conditii desigur, al pasoptistilor, si un adversar al junimistilor.

Hasdeu-prozatorul

Ca prozator , Hasdeu ne-a lasat un roman istoric

"Ursita" si o nuvela -"Duduca Mamuca".Romanul "Ursita"
este o lucrare neterminata.Actiunea se petrce in preajma mortii lui
Stefan cel Mare si vrea sa realizeze literar ideea fatalitatii, a
implinirii destinului. Romanul este interesant pentru unele
amanunte cu privire la obiceiuri, vestimentatie ,dar mai putin
relevant sub aspectul mentalitatii epocii. Naratiunea este inviorata
cu anecdote.
Interesanta pentru arta de povestitor si de portretist a lui
Hasdeu este nuvela "Duduca Mamuca". Lucrarea releva un bun
portretist, dublat de un fin si patrunzator analist.Complacerea in
descrieri naturaliste micsoreaza insa din valoarea nuvelei.

Hasdeu-Dramaturgul

Cea dintai incercare dramatica a lui Hasdeu este piesa

"Domnita Ruxandra", scrisa in limba rusa, pe care o va relua
sub diferite forme. Piesa evoca un moment dramatic din istoria
Moldovei. Pentru a consolida independenta tarii Vasile Lupu isi
casatoreste fiica cu Bogdan Hmielnitchi. Aceasta casatorie cere
Domnitei Ruxandra supremul sacrificiu: renuntarea la cel pe care il
iubeste .
In 1862 Hasdeu publica "Raposatul postelnic-tragedie
istorica intr-un act". Protagonistii piesei sunt Motoc ,Spancioc,
Serpe. Piesa este scrisa cu cativa ani inainte de marea drama
istorica "Razvan si Vidra".
In afara de "Razvan si Vidra", ceea ce l-a impus pe Hasdeu
atentiei publice ca dramaturg a fost comedia " Trei crai de la
Rasarit" sau " Ortonerozia". Actiunea
graviteaza in jurul casatoriei fetei lui Hagi Pana, Marita, la care
aspira Numa-Consule, profesor latinoman, Jorj, copist la minister,
si Petrica, baiat de pravalie.
Ea iubeste pe Jorj, care la randul sau iubeste banii
batranului. Numa Consule, adus la petitoare in casa lui
Hagi Pana, este uluit de ploaia de "slavonisme" cu care-si
presara Marita scrisoarea, si se retrage, purismul sau
lingvistic fiind ultragiat.Pana la urma are castig de cauza
Petrica, omul simplu, omul care, in intelegerea lui Hasdeu,
intruchipeaza bunul simt, asociat cu un sanatos simt practic,
dar si cu o doza oarecare de siretenie. Piesa a fost simtita
ca o satira la adresa celor doua tendinte lingvistice la moda
atunci - latinomia si francomania - ilustrate prin cele doua
figuri: Numa Consula si Jorj.

Hasdeu si "Junimea"

Conceptia lui Hasdeu despre semnificatia sociala a

artei, despre misiunea scriitorului in societate se afla in
totala contradictie cu conceptiile estetizante ale "Junimii".
Hasdeu avea o atitudine total dezaprobatoare fata de
cenaclul junimist. El acuza deschis " Junimea " de
cosmopolitism si de politica culturala antinationala.
Ideologia junimista -alianta intre burghezie si mosierime -
ii repugna profund lui Hasdeu, care se situa pe pozitii
democratice.Uneori Hasdeu a comis greseli si a trecut chiar
la atacuri. El a incercat sa minimalizeze poezia lui
Eminescu, l-a atacat pe Alecsandri, dar toate acestea se
pot explica prin atitudinea de raspicata opozitie fata de
"Junimea".
Junimistii nu l-au crutat. Ei au intentat proces lui
Hasdeu, acuzandu-l de imoralitate. De asemenea junimistii
au incercat sa-l discretiteze ca istoric.

Hasdeu-Istoricul

In 1864 apar "Filozofia portretului lui Vlad Tepes",

"Luca Storici,parintele filologiei latino-romane".
In anul urmator apare "Ioan Voda cel Cumplit", lucrare
ce imbina rigurozitatea informatiei cu tehnica romanului
istoric.
Ca metodolog al istoriei, Hasdeu isi da seama,dintr-un
bun inceput, de necesitatea fixarii in timp si spatiu a oricarui
fapt istoric. Trebuie totusi relevat ca la baza conceptiei sale
istorice lipseste un fundament stiintific mai riguros.

Hasdeu-Lingvistul si Folcloristul

Hasdeu combate teoria lui Roesler, dar face o greseala,

sustinand ca albanezii,in limba carora existau cuvinte
asemanatoare cu cele romanesti, ar fi urmasii triburilor
dacice rebele pe care stapanirea romana le-a asezat in
sudul Dunarii.
Hasdeu vroia sa combata doua tendinte: cea
reprezentata de latinisti, care vroiau sa anuleze elementul
slav din limba, si cealalta care sustinea ca elementul
slav este preponderent.
Contributiile lingvistului si folcloristului se
intrepatrund si uneori pot fi delimitate."Cuvinte din
batrani" sunt, prin volumul III, o opera de eruditie
lingvistica. Primale doua volume sunt insa o vasta editie
critica a celor mai vechi acte romanesti. Ele cuprind
texte de literatura populara, insotite de observatii ample
si judicioase asupra acesteia, de note asupra limbii
folosite in documentele respective.
"Cuvinte din batrani" constituie temelia folcloristicii
romane.

"Magnum etymologicum Romaniae" este un adevarat

dictionar etimologic al limbii romane.

"Razvan si Vidra" este prima drama romantica de inspiratie

istorica si ramane una dintre cele mai valoroase creatii in
domeniul dramaturgiei romanesti.Ideea dramei este in directa
legatura cu preocuparile vremii,si anume cu problema dezrobirii
tiganilor. In acest sens dam ca exemplu faptul ca revista
"Romania Literara" a fost suprimata deoarece Balcescu
publicase un studiu asupra lui Razvan Voda, in care dezvaluia
originea domnitorului.
"Razvan si Vidra" este drama individului apasat de
prejudecata publica,desi are reale calitati. Razvan este un tigan
de isprava, stie carte cum putini stiau in vremea sa,compune
versuri, este tigan numai prin tata. Dupa dezrobirea tiganilor ,
persista inca prejudecata ca tiganii sunt inferiori romanilor.
In cantul intai ,intitulat "Un rob pentru un galben",ni se
dezvaluie aspecte sociale interesante.Trecand printr-o piata din
Iasi,boierul Sbierea pierde o punga cu galbeni,dupa ce refuzase
sa-l ajute pe Tanase,un cersetor roman.Punga este gasita de
Razvan ,rob eliberat de curand, care,impresionat de mizeria
cersetorului,ofera acestuia toti banii din punga.Tanase,avand
prejudecati,se sfieste sa primeasca pomana de la un tigan ,fie
el si eliberat, si in cele din urma isi opreste numai un galben,
dupa ce se convinge ca Razvan e un om deosebit.
Ramas singur,Razvan lipeste de un stalp din piata orasului
un pamflet scris in versuri, in care satirizeaza domnia si
boierii.Un dascal citeste pamfletul,lumea se
aduna,targovetii
sunt satisfacuti de ironia pamfletului si in felul acesta sunt
surprinsi de vataful Basota.Acesta porunceste ca dascalul
presupus autor al pamfletului sa fie arestat si inchis ; dar
intervine Razvan, care dovedind demnitate, marturiseste
ca
el a scris pamfletul.In timp ce se petrec toate acestea,
Sbierea,trecand inca o data prin piata in cautarea pungii, o
zareste la braul lui Razvan, il acuza de hotie, si pentru ca
lipsea un singur galben din punga, pretinde sa-i fie rob.
Astfel, Razvan va fi luat din nou rob.
Din cantul al doilea,intitulat "Razbunarea" aflam
ca
dupa trei ani de robie,Razvan fuge de la curtea boierului
Sbierea si ajunge capitan de haiduci in codrul Orheiului.
Razesii deposedati de pamanturi il urmeaza.La un moment
dat , apare boierul Ganea, venit in codru pentru a-l ruga
pe Razvan , in schimbul banilor, sa-i faca un serviciu.
Vidra, nepoata lui Motoc, era destinata calugariei pentru
ca
vornicul sa-i stapaneasca averea.Ganea vrea sa se insoare
cu Vidra , dar nu din dragoste, ci pentru avere. Vidra
trebuia
insa rapita in drum spre manastire. Razvan e de acord cu
ceea ce-i propune boierul Ganea. Intre timp, alti haiduci il
prind pe boierul Sbierea,ratacit prin padure. Haiducii vor
sa se razbune, insa, spre surprinderea lor, Razvan il iarta
pe Sbierea, dovedind generozitate.
Vidra, eliberata de haiduci, asista la aceasta scena, este
cucerita de marinimia haiducului, se indragosteste de el si
nu
mai vrea sa-l urmeze pe Ganea.
Cantul al treilea este intitulat "Nepoata lui Motoc".
Indemnat de Vidra, Razvan paraseste haiducia, intra in
armata polona si ajunge ofiter superior.Alaturi ii sunt
haiducii
de odinioara : Razesul ,Vulpoiul.
In cantul urmator - "Inca un pas"- aflam ca Razvan
ajunge polcovnic in oastea leseasca.(Nepoata lui Motoc il
indeamna insa sa mearga si mai sus pe calea maririi).
Dar Razvan e stapanit de dorul tarii sale.Vidra il indeamna
sa invinga dorul de patrie si sa-si urmeze mai departe
calea maririi pe care si-a ales-o.El afla ca Polonia se
pregateste de razboi impotriva Moldovei.Polcovnicul
Razvan
declara ca nu poate lupta ca mercenar impotriva tarii
sale. Intre timp soseste din Moldova Basota, care-i
propune
lui Razvan din partea lui Aron-Voda un loc in divanul
Tarii Moldovei, impreuna cu functia de mare hatman.
Razvan refuza toate aceste favoruri, dar Vidra il indeamna
sa mearga in tara si pana la urma primeste.
In cantul al cincilea -"Marirea"- Razvan soseste la
Iasi, dar cu alte ganduri decat cele initiale. El il va
detrona pe Aron-Voda si se va instala ca domnitor.Va fi
tradat insa de Basota, care-i lasa pe lesi sa intre in
cetate. In lupta care se va da, Razvan va fi ranit si isi
va pierde viata.

Subiectul piesei reflecta istoria ascensiunii si caderii

unui personaj de origine modesta, fost rob tigan eliberat,
care prin calitatile deosebite si datorita ambitiei Vidrei
este propulsat la rangul de domn al Moldovei.
Razvan se afirma ca un personaj romantic; el nu
e un om slab impins de la spate de o femeie ambitioasa,
pe calea maririi, ci, dimpotriva, el este un om de mare
vointa si putere, iar daca ezita sa actioneze o face din
pricina masurarii juste a conditiilor sociale in care
traieste. In primul rand este apasat de originea sa,stie
ca un tigan nu poate sa patrunda, insa iubirea Vidrei ii
reda demnitatea, respectul polonilor contribuie si el la
o reala evaluare a fortelor proprii.
Prin urmare, atat Vidra cat si rangurile militare
obtinute in armata polona redesteapta in Razvan
umorul de sine, amortit de o vreme de prejudecata
vulgului. Razvan se considera un "paria" imbracat in
hainele efemere ale puterii.Conditia sa este cu atat mai
tragica cu cat admiratia tuturor se amesteca cu
compasiune jignitoare. Razvan detine insusiri deosebite
evidentiate la modul romantic. Darzenia sa este
nemasurata, dar razbunarea este cumpatata si chiar
inteleapta. De exemplu, el, care fusese robit din nou,
deoarece luase un galben din punga pe care boierul o
pierduse, are ocazia sa se razbune in codru. Fratii sai de
haiducie ii cer sa scurteze capul, dar el, spre surprinderea
tuturor , il iarta.

Prin Vidra, Hasdeu a realizat o tipologie de femeie

barbatoasa care il ajuta pe eroul principal sa urce drumul
ambitiilor.Ea isi alege pe Razvan de sot, deoarece intuieste
in el un om drag si cu insusiri umane deosebite; astfel,
Vidra va fi inima si mintea, iar Razvan forta, puterea.
Remarcam spaima Vidrei in fata hotararii lui Razvan de
a-l detrona pe Aron-Voda.E vorba atat de o prudenta
politica, pe care o dovedeste Vidra, cat si de spaima femeii
cu intuitie deosebita, care gandeste ca si-ar putea pierde
barbatul, de care se simtea tot mai atasata.

Sbierea este avarul care se comporta cand tantos,

cand inconstient de primejdia care-l paste.
Dezumanizarea lui este un proces care decurge din
avaritia sa, explicabila atat pe plan moral, cat si social.

"Razvan si Vidra" ramane una dintre cele mai

semnificative drame ale romantismului romanesc,
pastrandu-si si in zilele noastre naturaletea si valoarea.