Wa0022.

Machine Translated by Google
Domnul
SPENCER TL SWAN
Drepturi de autor 2019 de T. L. Swan
Toate drepturile rezervate.
Această carte este o operă de ficțiune. Orice referire la evenimente reale, oameni reali și locuri reale este folosită într-o manieră fictivă. Alte nume, personaje, locuri și incidente sunt produse ale
imaginației Autorului și orice asemănare cu persoane reale, vii sau morți, evenimente, organizații sau locații este în întregime coincidență.
Toate drepturile rezervate. Această carte este destinată NUMAI cumpărătorului acestei cărți electronice. Nicio parte a acestei cărți nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă sau prin orice mijloc,
grafic, electronic sau fizic, inclusiv fotocopiere, înregistrare, casetă sau orice sistem de recuperare a informațiilor, fără permisiunea scrisă expresă a Autorului. Toate melodiile, titlurile și versurile
conținute în această carte sunt proprietatea compozitorilor și a deținătorilor de drepturi de autor.
Cuprins
Cuprins
Mulțumiri
Recunoștință
Dedicație 1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15
16 17 18 19 20
21 22 23 24 25
26
Epilog
Mulțumiri
Nu există cuvinte suficient de semnificative pentru a mulțumi
minunata mea echipa.
Nu îmi scriu cărțile singur. Am o armata.
Cea mai bună armată din lume.
Kellie, cel mai minunat asistent personal de pe Pământ.
Esti fabulos. Îți mulțumesc pentru tot ce faci pentru mine.
Keeley, nu ești doar o fiică uimitoare, dar acum ești un angajat minunat. Vă
mulțumesc că doriți să lucrați cu mine. Inseamna mult pentru mine.
Minunaților mei cititori beta: mama, Vicki, Am, Rachel, Nicole, Lisa K, Lisa D,
Nadia și Charlotte. Mulțumiri. Aceștia suportă multe și nu se plâng niciodată, chiar și
atunci când îi fac să aștepte următorul capitol. Nu voi ști niciodată cum am fost
atât de norocos să-i am venit în viața mea și să-i pot numi prietenii mei.
Rena, ai intrat în viața mea ca o gură de aer curat și cumva

felul în care m-ai adoptat
Mulțumesc că ai crezut în mine. Tu ești Ying-ul Yang-ului meu sau Ting-ul meu
Tang.
Vic, mă faci o persoană mai bună și prietenia ta este foarte apreciată.
Virginia, mulțumesc pentru tot ce faci pentru mine. Este foarte apreciat.
Mofosului meu motivat. Te iubesc atat de mult. stii tu cine
sunteți.
Pentru Linda și echipa mea de PR de la Forward. Ei au fost cu mine de la început

și vor fi cu mine până la sfârșit. Multumesc pentru tot.
Pentru fetele mele de acasă din Swan Squad. Simt că pot face orice cu voi,
fetelor, în colțul meu. Mulțumesc că mă faci să râd în fiecare zi.
Anul acesta voi adăuga pe cineva nou pe lista mea.

Amazon.
Îți mulțumesc că mi-ai oferit o platformă uimitoare pentru a-mi aduce
cărți. Sunt propriul meu șef. Fără tine, nu aș avea jobul visat.
Credința și sprijinul dumneavoastră în munca mea din acest an trecut a fost uimitoare.
Și la cele patru motive pentru a trăi, soțul meu frumos și trei
fii.
Dragostea lui este drogul meu, motivația și chemarea mea.
Fara tine nu am nimic. Tot ce fac este pentru tine.
Recunoștință
Calitatea de a fi recunoscător; Disponibilitate

de a arăta apreciere și de a returna bunătatea.
Ai încredere în univers. Întotdeauna se conformează.
Dedicare
Aș dori să dedic această carte alfabetului.
Pentru că acele douăzeci și șase de scrisori mi-au schimbat viața.
În acele douăzeci și șase de scrisori,

m-am regăsit și îmi trăiesc visul.
Data viitoare când spui că alfabetul amintește-ți puterea lui.
O fac în fiecare zi.

1
Charlotte
Aceiași oameni falși. Aceeași mulțime pe care o găsesc insipidă. The

aceiași bărbați neinteresanți pe care i-am cunoscut toată viața.
-Nu este asa? spune o voce. Ce?
Ridic privirea pentru a mă concentra asupra bărbatului din fața mea.
Oricât aș încerca, nu-mi amintesc numele lui, deși sunt destul de sigur că ar trebui să știu.
Întotdeauna face tot posibilul să mă impresioneze de fiecare dată când dau peste el la unul
dintre aceste evenimente.
Ceea ce este adesea.
„Îmi pare rău, nu te-am auzit. Ce ați spus?
„Am spus că este grozav să te cunosc mai bine. Zâmbește și încearcă să-și activeze
farmecul.
Zâmbesc stânjenit.
-Da, ar fi bine. Mă uit la el în sus și în jos. E destul de ușor pentru ochi, cred. Înalt,
întunecat, chipeș și are toți factorii care ar trebui să mă entuziasmeze... dar nu are.
Sunt atât de plictisit, ca și cum aș fi un ciudat care stă în gradație uitându-se la toți
oamenii frumoși din jurul meu. Și știu că nu ar trebui să mă simt așa, pentru că, conform
societății, sunt unul dintre acei oameni frumoși.
„Și apoi m-am dus la Harvard să studiez dreptul și am absolvit cu onoruri,

bineînțeles”, continuă el cu o voce înăbușită.
Nimic din toate astea nu mă interesează.
Zâmbesc la semnal și mă uit în jur, făcând orice pentru a scăpa de această

conversație plictisitoare. Expiră greu în timp ce mintea mea rătăcește. Primirea de nuntă
este frumoasă, ca ceva dintr-un basm. Locul este frumos, sunt lumini colorate peste tot,
fetele poartă rochii frumoase și oricine demn de a fi cunoscut este aici.
De ce nu sunt interesat de acest tip? Nimeni nu mai știe și nu am idee ce e cu mine.

Deschid ochii la prietenul meu care stă peste culoar, cerând ajutor în
tăcere. Din fericire, ea ia indiciu și se apropie imediat.
— Charlotte. Zâmbește în timp ce mă sărută pe obraji. Te-am căutat peste

tot.
Își întoarce zâmbetul către bietul om din fața mea.
— Pot să-l fur o clipă, te rog?
Fața îi cade și își strânge buzele, dând din cap fără tragere de inimă.
-Desigur.
Îi fac un mic semn de rămas-bun și îmi unesc brațul de al lui.
Prietenul meu. Mergem pe hol.
— Mulțumesc pentru asta, murmur eu încet.
„Într-una din aceste zile nu te voi salva. Era foarte drăguț”, spune ea în timp
ce ia două pahare de șampanie de la un chelner care trece. Zâmbesc și îmi iau
paharul de la el, iar apoi nu ne mai vedem bărbatul de care am fugit.
Lara este una dintre cele mai bune prietene ale mele. Părinții noștri se
cunosc încă din copilărie, așa că ne moștenim unul pe altul implicit. Ea este ca o
soră pentru mine. Familiile noastre se amestecă în aceleași cercuri sociale și ne
suprapunem în multe activități. Nu pot să o văd atât de mult pe cât mi-aș dori,
deoarece locuiește în Cambridge acum.
Apoi o avem pe Elizabeth, cealaltă prietenă a noastră. Elizabeth este
complet opusul nostru. Ne-am întâlnit la școală, pentru că a câștigat o bursă.
Părinții ei nu au bani, dar băiete, Elizabeth știe să se distreze fără ei. Este sălbatică,
fără rușine și a crescut fără restricțiile sociale pe care Lara și cu mine le avem. Se
poate întâlni cu cine vrea, nimeni nu urmărește banii ei și nimeni nu o judecă. Sincer
să fiu, nu sunt sigur că cineva ne va judeca nici pe Lara, nici pe mine, dar părinții
noștri sunt bărbați foarte bogați și, cu acest privilegiu, vine și responsabilitatea de a
susține numele de familie și reputația. Atât Lara, cât și cu mine ne-am da brațele
drepte pentru a trăi viața pe care o are Elizabeth.
Elizabeth, sau Beth, cum o numim noi, locuiește la Londra și este

îndrăgostită de ideea de a fi îndrăgostită. Deși pare că nu poate găsi bărbatul
potrivit, se distrează foarte mult căutând.
Eu... Ei bine, nu m-a interesat niciodată dragostea. După ce mama mea a

murit în mod neașteptat într-un accident de mașină, când eu
Aveam optsprezece ani, durerea m-a cuprins. Tatăl meu și cei doi frați mă sufocă în
numele protecției. Am fost la școală cu prietenii mei, m-am distrat și apoi mi-am
organizat viața. Cumva, timpul a scăpat atât de repede, iar acum iată-mă la vârsta de
douăzeci și patru de ani și aproape că nu am avut nicio experiență cu sexul opus.
„Oh, e drăguț”, șoptește Lara, ridicând paharul la buze.
Mă uit peste și văd un bărbat înalt cu părul negru stând în colț.

— Nu te întâlnești cu cineva? o intreb pe Laura.
„Este minunat pentru tine, vreau să spun. Cineva de aici trebuie să
urmărească oamenii în numele tău.
Mi-am pus ochiul alb.
— Sigur te interesează cineva aici?
Mă uit în jurul camerei care este plină de discuții, apoi la ringul de dans care
este plin.
— Nu chiar, oft.
Lara inițiază o conversație cu o femeie de lângă noi, în mod efectiv,
respingându-mă, iar eu mă uit în jur în sala de bal degradată. Îmi ridic privirea spre
tavan și spre frumoasele candelabre de cristal.
Iubesc candelabrele. De fapt, îmi plac tavanele în general. Dacă un loc are
un tavan frumos, am terminat. În timp ce Lara continuă să vorbească cu doamna de
lângă ea, arunc o privire prin mulțime, apoi îngheț instantaneu. Sus este un bărbat.
Vorbește cu alți doi bărbați și cu o femeie foarte însărcinată. Poartă un costum
bleumarin care i se potrivește perfect și o cămașă albă.
Mă uit la el pentru o clipă în timp ce râde și zâmbește. Pare distractiv.

Diabolic de frumos și clar mai în vârstă decât mine, are părul blond puțin mai lung
în vârf. Maxilarul are pătrat și are gropițe în obraji.
Mă întreb cine este.

Mă tot uit în jur, dar ochii mei continuă să se întoarcă la el. Spune o poveste
și e plin de spirit, își folosește mâinile pentru a-și îmbunătăți povestea, iar cei trei
oameni cu care se află râd în hohote. Un bărbat trece pe lângă el, îl mângâie pe
spate și spune ceva, apoi toți râd din nou. Iau o înghițitură de șampanie, pierdut în
gânduri.
Mă uit la ușă și apoi mă uit la ceas. E aproape ora unsprezece noaptea, tot
nu pot merge acasă, e prea devreme.
Sincer, aș prefera să mi se tragă dinții decât să merg la acestea

evenimente.
Ochii mei se întorc spre bărbatul interesant, doar că de data asta văd că se uită
în jos în direcția mea. Îmi feresc privirea vinovat. Nu vreau să știe că l-am observat. Iau o
înghițitură de șampanie și mă uit din nou în jurul mulțimii, prefăcându-mă că sunt foarte
amuzată.
Lara își încheie conversația și în cele din urmă se întoarce spre mine.
-Cine este omul de acolo? -Întreb.
Se încruntă în timp ce privește în jur.
-OMS?
„Tipul de la etaj. Mă uit peste și văd că încă se uită în jos. Nu te uita acum pentru
că se uită direct la noi.
-Unde?
— E sus și vorbește cu femeia însărcinată.
-Oh. El zâmbește zâmbetul lui mascat. Acesta este Julian Masters.
El este judecător. Un exemplar bun, nu? A rămas văduvă o dată.
Ridic privirea la timp pentru a vedea un bărbat punându-și mâna pe burta gravidei
înainte de a o săruta pe obraz în timp ce ea îi zâmbește cu dragoste.
„Aceasta trebuie să fie noua lui soție”, murmură Lara, încruntându-se.

buze în dezgust. cățea norocoasă
„Nu vorbesc despre acel tip. Mă refer la cea blondă”, mă lamuresc.
Ea ridică privirea și surprinderea este desenată pe față.
-Oh. Asta e...” Ea își îngustă ochii și se gândește o clipă.
—. Da, acesta este domnul Spencer, nici măcar să nu te obosi să te uiți la el.
-De ce nu? Ridic sprâncenele.
„Este cel mai eligibil burlac din Londra. O casanova. Ea ridică o sprânceană. Din
cate am auzit e incarcat si nu ma refer la portofelul lui.
Deschid larg ochii.

-Oh. Îmi mușc buza de jos când ochii mei îl întâlnesc.
nou în mulțime. De unde stii ca?
„Este în toate revistele de bârfă și toată lumea din Londra vorbește despre el. Își
leagă brațul cu al meu. Este unul dintre acei bărbați care se uită la sine, dar nu se atinge.
Nici nu te gândi la asta.
— Desigur, răspund eu, distrasă. nu aș face-o.

„Probabil că se întâlnește cu zece femei chiar acum.
Îi plac femeile cu putere. Directori generali, creatori de modă, modele, femei așa.
„Oh, eu...” ridic din umeri. E foarte frumos, asta e

singurul motiv pentru care am intrebat. Nu sunt interesat de el sau altceva.
„Bine, pentru că este un lup în haine de oaie. Inspiră puternic în timp ce îl
bea vizual. Dar cu siguranță este delicios, nu-i așa?
Mă uit din nou în direcția lui și zâmbesc. De ce toți bărbații sexy sunt
întotdeauna femeie?
-Da. Oft în timp ce îmi scurg paharul. Cu siguranță e.
— Să ne întoarcem să vorbim cu nebunul ăla. Bietul te urmărește de luni de
zile.
Mă uit înapoi la băiat și tresar.
„Să nu o facem. Mai iau un pahar de șampanie. Cum ai spus că se numește?
spencer
— Vrei ceva de băut, dragă? o întreabă Masters pe soția lui în timp ce

își lasă mâna pe burta de gravidă. Esti bine?
El îi vorbește în liniște, crezând că nu-l putem auzi.
Bree deschide ochii celui mai bun prieten al meu.
„Sunt bine, Julián. Puteți înceta să vă faceți griji.
Eu și Sebastian facem schimb de priviri, dând ochii peste cap. Doamne, ce a
făcut cu cel mai bun prieten al meu și cine este acest impostor care este în locul lui?
— O să iau o limonadă, te rog. Bree zâmbește.

„Nu o lăsa în pace nici un minut. Julian ne arată spre Seb și
eu înainte de a pleca.
-Da Da. Doamne, Bree, trebuie să te sătura de el. E ca o erupție cutanată.
Bree râde.
„Este foarte îngrijorat.
Zâmbesc femeii minunate din fața mea. Ea a transformat lumea lui Julian
Masters și o ador pentru asta. Julian reapare în mulțime cu băuturi, iar eu mă uit în
jos și văd o femeie într-o rochie roz. Nu am mai văzut-o până acum.
-Cine este ea? întreb în timp ce studiez specimenul perfect.
„Aceasta este Lady Charlotte”, spune Julian.

"Doamnă?" Ridic sprâncenele. Ai un titlu?
— Tatăl lui este contele de Nottingham.
-Într-adevăr? răspund, fascinat.
— Nu te obosi să o duci după ea, fata aia nu-ți este cu adevărat în subordine,
băiete. Julian bea o gură de bere. Sângele lui este prea albastru, chiar și pentru tine.
Mă uit la frumoasa creatură care vorbește și râde cu prietena ei.

„Plecăm după ce terminăm aceste băuturi, doamnă Masters”, îi spune Julian
soției sale.
-E in regula. Ea zambeste.
Mă uit la prietenii mei, enervat.
— De ce vrei să pleci? Rămâi aici cu noi.
„Pentru că perspectiva de a-mi duce frumoasa soție acasă și de a-i face
lucruri de nespus este mult mai atrăgătoare decât să stau aici cu tine.
îi zâmbesc lui Masters.

— Al naibii de om norocos. Ochii mei se întorc la Lady Charlotte. Trebuie să
verific dacă ceea ce se spune despre femeile însărcinate este adevărat, Maeștri.
„Vei avea nevoie de o femeie dispusă pentru asta, Spence”, răspunde el.
Ochii mei se întorc la femeia în rochie roz.
„Îmi plac provocările. Poate că Lady Charlotte dorește să rămână însărcinată
în seara asta, îi răspund.
Julian își dă ochii peste cap.
— Sau pur și simplu mor de gând să scape de tine, murmură Sebastian.
Mă uit la celălalt prieten al meu.
— Pun pariu cu două sute de lire că am o întâlnire cu ea la ora asta săptămâna

viitoare.
-Dubla. Patru sute, se repetă Masters. Nu ai nicio sansa.
-În acord. -Zambesc. Mâinile îmi cad pe burta lui Bree și

O sărut ușor pe obraz. Pa draga. Bucura-te de noapte.
Mă întorc și mă apropii de femeia în roz.
— Spencers! Aud o femeie strigând din spatele meu. Mă întorc și văd o brunetă
într-o rochie neagră strâmtă. Sigur, e foarte atrăgătoare, dar nu mă interesează.
-Buna ziua. -Zambesc.

Ea își întinde mâna spre a mea.
-Sunt frumos. Ea ezită. Ne-am întâlnit la o petrecere
Crăciunul de anul trecut
Fac un zâmbet în timp ce încerc să-mi amintesc de această femeie. Nimic.
„Da, îmi amintesc”, mint. Cum ai fost?
Zâmbește instantaneu.
„Bine, deși am o problemă.

"Cu ce vă pot ajuta?" Ridic sprâncenele.
„Se pare că instalațiile sanitare din camera mea au o problemă.
-Într-adevăr? -Zambesc. Există camere de hotel în asta
complexă și evident ea rămâne aici.
-Într-adevăr. Mă întrebam dacă ai putea să vii să arunci o privire după ce nunta se
termină.
Râd. Oh. Acesta este cel mai vechi truc dintre toate.
„Sunt foarte bun la desfundarea țevilor”, glumesc.
„Îmi imaginez că ești. Ea râde la semnal și îmi dă o cheie. Camera doi opt doi.
Îi zâmbesc și îmi pun cheia în buzunar.

— Dacă mă scuzați, trebuie să văd pe cineva.
— Ei bine, ne vedem mai târziu. -Zâmbet.
Travers ringul de dans cu ochii lipiți de femeia în rochie roz. Ea este minionă și
curbate, cu cea mai perfectă față pe care am văzut-o vreodată. Acum vorbește cu doi
bărbați, unul de fiecare parte a ei.
Unul este mai în vârstă, în timp ce celălalt este aproape de vârsta mea. Îmi beau berea în
timp ce o privesc mișcându-se.
Este frumoasă și feminină înnăscută.
De asemenea, este foarte diferită de ceea ce consider tipul meu de fată. O

înconjoară o aură care o face diferită. Îmi strâng buzele în timp ce o privesc în timp
ce Brendan, un vechi prieten de-al meu de la școală, se apropie de mine.
„Hei, Spencer. Mă mângâie pe spate.
-Cine este acea femeie? întreb eu, complet distrasă. Se încruntă.
-Care?
-Rochie roz. Charlotte.
Ochii i se fac mari și râde.
„Stai departe de acela, omule. Este în afara liga ta.
— Și de ce ai spune asta?
„Toți bărbații din județ sunt după ea și ea nu-i pasă”.
niciunul sau timpul.
Simt că mi se înțeapă pielea la provocare.
-Într-adevăr?
„Da, și atunci trebuie să fii aprobat de tatăl și frații ei, chiar dacă ea este
interesată.
Ridic sprâncenele.
-Ce vrei să spui?
— Acesta este tatăl tău din dreapta. Dacă am dreptate, este al treilea cel mai
bogat om din țară. Are cazinouri în toată lumea și conexiuni peste tot. În stânga ei
este fratele ei mai mare, Edward. Acesta este un nenorocit complet și absolut.
Mijesc ochii în timp ce mă uit la el.

— Ce face Edward pentru o monedă?
„Ai grijă de Charlotte, din câte am auzit. Nu o lasă din vedere, este slujba lui
cu normă întreagă.
Îmi ridic paharul către el într-un toast tăcut.
neagă cu capul.
„Nu te încurca cu ea, Spencer, chiar e interzisă, e prea pură pentru tine”.
Emoția mă stăpânește.
„Fiorul urmăririi este viu și bine, amice. El râde.
„Sau fiorul de a fi atârnat de mingi”. Te draci cu ea și tatăl ei te va ucide fără

să stai pe gânduri.
Zâmbesc când mă întorc și o văd pe Charlotte vorbind cu cei doi bărbați.
— Provocare acceptată, băiete.

Râde în bere și clătină din cap.
— Data viitoare când te văd, poate fi înmormântarea ta.
Ochii mei strălucesc de bucurie.
— Dă-mi un final bun al discursului, nu? Sunt sigur că va merita. Râde și, cu
o clătinare din cap, dispare în
echipajul.
Mă uit doar la ea. Este cel mai frumos lucru pe care l-am văzut de mult timp.
Imediat, își ridică privirea și ochii lui aterizează asupra mea, ținându-mi privirea.
Zâmbesc și îi ridic berea într-un toast tăcut. Ea își îndepărtează imediat privirea și se
agită cu mâinile în fața ei.
Zâmbesc în timp ce mă uit la ea. Fugiți, băieți.

O vreau la mila mea.
Charlotte
Domnul Spencer zâmbește și își ridică paharul în direcția mea. Îmi mușc buza de
jos nervoasă. Chiar îmi face asta? Este singur în mulțime, o bere într-o mână și
cealaltă ascunsă în buzunarul costumului său scump. Îmi feresc privirea în timp ce
stomacul mi se învârte de emoție.
Pentru! Probabil că nici măcar nu mă țintește.

„Charlotte, vreau să întâlnești pe cineva”, spune tatăl meu.
— Tată, nu acum. Nu vreau să întâlnesc niciunul dintre plictisitorii tăi
prieteni, suspin.
Își dă ochii peste cap și mă uit înapoi la domnul Spencer care
încă se uită la mine Mă uit înapoi la tatăl meu.
-OMS? întreb cu un pufnit.
„Numele lui este Evan. Îi cunosc familia și se întâmplă să fie avocat.
mă înfior.
„Părinte, te rog”, mă plâng. E suficient, nu mă interesează să mă întâlnesc cu
unul dintre fiii plictisitori ai prietenilor tăi.
Fratele meu Edward se uită la tatăl meu și se încruntă.
— Da, te rog, gândul îmi face rău la stomac.
Îmi dau ochii peste cap la fratele meu prevăzător.
-Nu incepe.
Tatăl meu și Edward inițiază o conversație, lăsându-mă să mă uit la domnul
Spencer. De îndată ce privirile ni se întâlnesc, el dă din degetul și îmi face semn să
vin la el.
Pe mine?
Mă încruntă, mă uit în jur și arăt spre pieptul meu. El dă din

cap în timp ce zâmbește. Mă uit din nou în jur, vinovăția mă lovește
instantaneu, așa că scutur subtil din cap.
Oh, Doamne. Stomacul mi se răstoarnă.

Își strâmbă din nou degetul și îmi mușc buza de jos și îmi aplec capul pentru
a-mi ascunde zâmbetul.
— Vrei ceva de băut, Charlotte? întreabă fratele meu.
-Vă rog. Zâmbesc în timp ce mă concentrez să nu mai privesc.
domnului Spencer.
Tatăl meu inițiază o conversație cu un bărbat care trece pe lângă el și mă uit
nervos în jur. Nu sunt sigur dacă să merg să vorbesc cu domnul Spencer sau nu. Nu
este o idee rea. Poate mă duc să iau aer curat în schimb.
„Mă duc la toaletă”, îi șoptesc tatălui meu.

- E în regulă dragă. Zâmbește când îmi pun mâna pe umărul lui. Traversez
sala de bal, ies pe terasa din spate și cobor treptele. Mici lămpi sunt împrăștiate prin
grădină, oferindu-i o notă romantică. Chelnerii merg cu tăvi cu cocktailuri și șampanie.
Aceasta nunta a fost incredibila iar atentia la detalii a fost impecabila.

Oriunde te uiți, totul este perfect. Merg pe poteca spre băi. Odată ajuns acolo, intru
înăuntru și închid ușa în urma mea.
În sfârșit puțină pace.
Pot auzi muzica în depărtare în timp ce mă uit la reflexia mea în oglindă și

îmi aplic din nou rujul. Părul meu blond des este slăbit și legat după ureche pe o
parte. Rochia mea roz mi se potrivește perfect și aderă la curbele mele. Îmi
rostogolesc buzele în timp ce îmi privesc reflexia. În cele din urmă, expir adânc și îmi
pun rujul în geanta argintie.
Cel mai eligibil burlac din Londra, o casanova.

Excelent. Primul om de care am fost atras și el este
un afemeiat Tipic.
Pentru o dată, aș vrea să cunosc un om onorabil care este
cu adevărat atractiv.
De ce trebuie să fie una sau alta? Cine a făcut această regulă că orice bărbat
care este chiar puțin interesant trebuie să fie un afemeiat? Și de ce sunt toți oamenii
buni plictisitori? Dumnezeu trebuie să fie cu siguranță un om.
Cu o ultimă privire, ies în grădină și urc pe poteca spre

parte.
„Charlotte”, strigă o voce adâncă din spatele meu. dau
Mă întorc și ezit, nedumerit. Este el.
Este domnul Spencer.
Zâmbește și privirea lui o ține pe a mea.
-Buna ziua.
Pulsul meu crește vertiginos.

„H-bună ziua. Zâmbesc nervos.
Face un pas spre mine și îmi ia mâna în a lui, iar eu inspir brusc. Îmi ridică
mâna în aer și dă din cap, parcă s-ar înclina.
„Iartă-mă că te urmăresc, dar a trebuit să vin cu cea mai frumoasă femeie pe

care am văzut-o vreodată”. Îmi sărută dosul mâinii cu tandrețe și îmi ridic sprâncenele.
Numele meu este Spencer.
Zâmbește pe pielea mea.
Oh, chiar e destul de...
Îmi smucim mâna.
— Știu cine ești, domnule Spencer.
Zâmbește, cu privirea lui răutăcioasă încă ațintită asupra mea.
-Da? întreabă el încet, ridicând o sprânceană.
Îmi strâng mâinile nervos în fața mea.
„Reputația ta te precede.
Zâmbetul lui se transformă într-un zâmbet larg.
— Ah, nu-฀ i vine să crezi tot ce auzi, nu-i a฀ a?
Vocea lui este profundă și răgușită. Cumva îmi ajunge
oase când vorbește.
-Pot sa te ajut? -Întreb. Ce naiba vrei?
-A฀ a sper. Zâmbește și mă ia din nou de mână. Îmi faci onoarea de a dansa
cu mine?
Înghit în sec nervos, el zâmbește și își lasă buzele pe spate
a mâinii mele să mă sărute blând.
Bine, la naiba... e bun. Foarte bun.
„Eu...” Mă opresc din vorbit pentru că chiar nu mă pot concentra.
când mă atinge
El este atât de îndrăzneț.
— Charlotte? repetă el, smulgându-mă din gânduri.

Eu dau din cap nervos.
— Nu cred că este o idee bună.
Îmi întoarce mâna pentru a-mi săruta ușor interiorul încheieturii.
Îi simt atingerea adânc în stomacul meu.
-De ce nu? Îmi linge ușor încheietura mâinii, iar genunchii aproape că mi se
prinde sub mine.
Oh, pentru numele lui Dumnezeu!
„Tatăl meu și fratele meu...” Mă încruntă în timp ce vocea mi se stinge. Cum
naiba ar trebui să pun două cuvinte împreună când el îmi face asta?
Face un pas înainte și mă ia în brațe.

— Atunci vom dansa aici.
Ce?
Mă trage mai aproape de el, îmi ia una dintre mâini în a lui și îmi zâmbește
în timp ce începe să se balanseze pe muzică.
„Ești o dansatoare minunată, Lady Charlotte. Zâmbește răutăcios.
Râd de îndrăzneala ei.

— Funcționează această rutină cu toate femeile pe care le cunoști?
El zâmbește primul său zâmbet autentic și simt efectele asupra mea.
au lovit adânc în stomac.
„Te rog, nu vorbi despre alte femei”. Te curtez, concentrându-mă pe tine și

numai pe tine. Mă învârte și râdem amândoi de ridicolul lui.
Mă dă drumul și ridică o mână, apoi mă învârte și mă smulge.

înapoi la trupul lui cu forță până ne-am aflat față în față.
Mă uit la el, cu inima bătându-mi o bătaie.
„Trebuie să plec”, șoptesc eu.
-De ce? Respirația lui amețitoare îmi scaldă fața.
„Tatăl meu mă va căuta.
— Câți ani ai, Lady Charlotte?
— Prea tânăr pentru dumneavoastră, domnule Spencer.
Zâmbește blând.
-Nu am niciun dubiu. Se aplecă și îmi sărută ușor buzele.
Pieptul meu se contractă.
Mă sărută din nou, moale și tandru, incapabil să se abțină, zâmbesc, și atunci
mă sărută din nou, dar de data asta cu mai multă urgență, cu brațele în jurul taliei
mele și trăgându-mă mai aproape de corpul lui.
Nu am fost niciodată sărutat așa.
Limba lui trece peste gura mea deschisă și limbile noastre se nisipesc una pe
cealaltă.
Timp de trei minute întregi, îl beau în timp ce ne sărutăm ca niște adolescenți.
„Doamne, la naiba, Charlotte”, icnește el în timp ce mă sărută din nou.

Îmi pierd controlul și îmi trec mâinile pe părul lui, apoi simt ceva tare pe
stomacul meu.
Ce-i asta…?
Mă despart instantaneu de sărut și mă dau înapoi, trăgând cu respirație.
Se întinde din nou spre mine, dar eu fac un pas înapoi.

-Nu ma atinge! șoptesc tăios, ridicând mâna în apărare.
-Ce? De ce?
Eu dau din cap.
— Nu sunt genul de fată cu care te-ai obișnuit, domnule Spencer.
Se încruntă tare.
— Și ce fel de fată este aia?
„Nu sunt una dintre acele curve cu care se întâlnește. d-ar trebui să te întorci
înăuntru și găsește pe altcineva pe care să... să se distreze, mă bâlbâi.
-Nu vreau pe nimeni altcineva! se repezi el. Dacă am exagerat, îmi cer scuze.
Eu niciodată... Adică...
El se împiedică de cuvintele lui, derutându-mă.
Mă întorc din nou, creând mai multă distanță.
— Au fost ca trei orașe. Ridic privirea și văd că tatăl meu e pe terasă și mă
caută. Trebuie sa plec.
Trec pe lângă domnul Spencer, cobor cărare și urc scările. Tatăl meu
zâmbește când mă vede.
— Ești gata să pleci, Charlotte?
— Te rog, spun eu încet. Ochii îmi cad înapoi în grădina în care se află
domnul Spencer.
Tatăl meu mă înconjoară cu brațul și mergem în fața casei pentru a intra în
spatele lui Bentley. Șoferul lui închide ușa și mă uit afară exact la timp să-l văd pe
domnul Spencer care apare din umbră lângă casă, privindu-mă în timp ce plecăm.
Zâmbește încet și îmi aruncă un sărut, iar eu îmi las capul în jos.
imediat, strângând geanta mea mică în poală.
— Ne-am distrat grozav în seara asta, nu-i așa? tatăl meu zâmbește
în timp ce mașina pornește încet.
"Minunat. Mă forțesc să zâmbesc. Îmi ridic mâna pentru a-mi peria buzele,
care încă mai furnică de la acel sărut. Zâmbesc în sinea mea
blând.
Nu e de mirare că este cel mai eligibil burlac din Londra. El este perfect.
Și asta este o mare problemă.

Două
Charlotte
Mașina intră pe terenul moșiei tatălui meu, trecând pe lângă conacul acoperit cu
gresie, continuăm pe poteca care duce la casa mea. Grădinile sunt îngrijite la
perfecțiune. Ca de obicei, personalul de securitate patrulează perimetrele dimineața,
la prânz și noaptea. Eu și cei doi frați ai mei avem case în cadrul complexului, dar
întotdeauna folosim roaba din casa principală dacă suntem cu el. Zâmbesc la acest
gând. Tatăl meu nu a putut folosi o altă intrare în casa lui, trebuie să treacă prin ușile
uriașe elegante pentru a o face.
Îmi place să locuiesc aici. Îmi place personalul tatălui meu și mă simt mereu
în siguranță. Deși sunt îngrijorat că tatăl meu locuiește singur aici. Nu și-a revenit
niciodată de când a murit mama. Ea a fost iubirea vieții lui.
De asemenea, a trebuit să lupte din greu pentru dreptul de a o iubi. Era fiica
menajerei lui, venim dintr-o familie cu bani mulți, și i-am moștenit din generație în
generație. Reputația noastră socială este adânc înrădăcinată în noi toți. Când s-a
îndrăgostit de fiica servitoarei, nu i-a mers bine. Se pare că multe lucruri s-au
schimbat de atunci... Și, în același timp, de parcă nimic nu s-a mai schimbat.
Nici nu mi-ar fi permis să mă îndrăgostesc de un angajat, iar apocalipsa s-ar dezlănțui

dacă aș încerca.
Lumina lunii se reflectă pe pietrele albe ale drumului și un val de tristețe mă
cuprinde în timp ce mă uit în jur. Banii nu cumpără fericirea. Cu toții am renunța la
fiecare bănuț pe care îl avem dacă ar însemna că ne-am putea vedea din nou mama.
Mă uit pe fereastră încruntat și parcă mi-ar fi simțit gândurile, tatăl meu se

întinde și mă ia de mână.
-Totul este în regulă? întreabă el încet.
Îi zâmbesc, alungându-mi gândurile triste.
-Desigur. M-am distrat de minune în seara asta.
— Ce vei face mâine, dragă?
-Orice. Ajută-l pe Elouise cu grădina.
— Nu trebuie să-l ajuți, știi asta?

-Știu. Îi sărut dosul mâinii cu tandrețe. imi place
grădinărit și dacă pot petrece ziua cu Elouise, cu atât mai bine pentru mine.
Zâmbește și se uită pe fereastră, oarecum nedumerit. Este amuzant pentru că
petrec mai mult timp cu personalul de aici decât cu oricine altcineva. Cei mai mulți dintre ei
sunt cu tatăl meu de când eram copil. Elouise este o doamnă în vârstă și horticultorul nostru
rezident. E blândă, dulce și o ador. Ea locuiește în sat și lucrează pentru noi de vreo doi ani,
mereu o prietenă dragă.
Mașina se oprește în fața casei mele, mă aplec și mă sărut pe tatăl meu

în timp ce Wyatt deschide ușa mașinii.
-Buna ziua. Wyatt zâmbește și mă ia de mână ca să mă ajute.
E clar că a așteptat cu nerăbdare sosirea mea, din moment ce nu a venit la nuntă.
„Bună, Wyatt. Îi zâmbesc înapoi, punându-i o mână pe pieptul lui înainte de a trece
pe lângă el și în casă.
-Cum ți-ai petrecut noaptea?
"Minunat, mulțumesc." Cum a fost a ta?
-Destul de plictisit.
Zâmbesc în timp ce merg. Wyatt are treizeci de ani și este garda mea de corp. De
obicei vine cu mine peste tot. În urmă cu șase ani, când compania tatălui meu a început să
cumpere cazinouri, lumea noastră s-a schimbat peste noapte. Dintr-o dată, oamenii cu care
a făcut afaceri nu au fost întotdeauna la fel de respectabili ca noi.
Aveam nevoie de protecție împotriva necunoscutului și atunci ni s-au desemnat bodyguarzi

să ne urmărească fiecare mișcare.
Mama mea nu a avut unul cu ea în ziua accidentului și știu că tatăl meu a pus
mereu la îndoială că dacă ar avea una, lucrurile ar fi altfel. Ar mai fi aici cu noi?
Urăsem securitatea, dar acum m-am obișnuit cu ea, și cel puțin

Wyatt nu mai este atât de hotărât să îmi controleze fiecare mișcare.
Privind în urmă, văd trei dintre ei în mașină în spatele nostru. Ei merg oriunde
merge el și niciunul dintre ei nu mă va privi vreodată în ochi. Știu că este pentru că fratele
meu i-a avertizat asupra consecințelor dacă unul dintre ei se apropie de mine.
Wyatt este diferit, are încredere în mine. Am devenit și noi prieteni. Nu cei mai buni
prieteni sau altceva, deoarece rămâne foarte profesionist în orice moment, dar cu siguranță
am încredere în el mai mult decât mă așteptam.
Îmi iau rămas bun de la tatăl meu și apoi merg pe poteca către mine
casa în timp ce mașina pleacă încet, înapoi la casa principală.
„Noapte bună, Charlotte”, strigă Wyatt.
„Bună seara, Wyatt. Mulțumiri.
Închizând ușa în urma mea, mă întorc să-mi așez geanta pe masa din hol și
iau telecomanda pentru a porni televizorul. Mă îndrept direct spre bucătărie și aprind
ceainic. Ori de câte ori intru în casa mea am o rutină stabilită: televizor, ceainic și ceai.
E ca și cum lumea nu este în regulă dacă unul dintre acele lucruri nu se întâmplă
imediat. Nu-mi plac casele liniștite. Lucrul amuzant este că nici măcar nu mă uit la
televizor după ce îl aprind. Îmi place doar zgomotul de fond îndepărtat pe care îl
oferă.
Îmi iau laptopul și mă așez pe blatul din bucătărie.
Cine sunteți, domnule Spencer?

Îi scriu numele pe Google, încruntat imediat.
Aștepta. Prenumele tău este Spencer sau numele tău de familie Spencer?
S-a prezentat ca Spencer, dar am crezut că acesta era numele lui de familie, așa
că l-am numit domnul Spencer.
Mă gândesc la ce a spus Lara despre el și îmi scot telefonul pentru a-i forma
numărul. Ea răspunde la primul apel.
-Hei unde ești? întreabă el repede.
„Oh, am venit acasă.
-De ce?
Îmi mușc buza de jos ca să nu mai zâmbesc.
„Am fost abordat de infamul domnul Spencer.
-La dracu. Ce s-a întâmplat? gâfâie el.
Mă uit la reflectarea mea pe fereastra bucătăriei și mă trezesc zâmbind.
M-a urmat în baie și apoi m-a sărutat.

-Într-adevăr?
-Într-adevăr. Amintește-mi numele lui, te rog.
„Ai uitat să întrebi asta în timp ce limba lui era pe tine
gât? El râde și eu fac la fel.
-Da, mai mult sau mai puțin.
„Numele ei este Spencer.

Tastesc Spencer pe Google și apar un milion de Spencer.
„Prenumele tău este Spencer sau numele tău de familie Spencer?” A.m
confuz.
— Dă-mi o secundă, încerc să-mi amintesc. Oh, ea bolborosește
—. Este Spencer Jones. Prenumele lui este Spencer, numele de familie Jones.
Tastesc Spencer Jones în motorul de căutare și ecranul se umple imediat cu
imagini cu el, zâmbetul meu revenind.
"Ok. Am inteles."
— Îl cauti pe Google?
-Desigur.
„Doamne, închide dispozitivul chiar acum. Nu cred că îți va plăcea ceea ce
urmează să citești.
Mă îndrept spre tejghea să-mi fac ceaiul.
-Il poti vedea? Il intreb.
-Aștepta. Pot auzi muzica în timp ce trece prin recepția de nuntă. Da, stă din
nou cu prietenul lui, la mezanin.
Îmi strâng buzele, acum îmi pare rău că nu am rămas și să-l cunosc puțin
mai bine. Mi-aș fi dorit să nu fiu așa un pui, dar am fost atât de șocată.
— Bine, Lars, te las în pace.
"Charl?"
-Da?
— Cum a fost sărutul?
Simt că obrajii mi se înroșesc.
„Mai bine decât se aștepta. — Asta nu acoperă jumătate, dar nu vreau să par
jalnic.
— Mâine voi fi la tine acasă pentru un raport complet.
"Bine, ne vedem mai târziu." Închid, sorbesc ceaiul și mă apropii să mă așez
la blatul din bucătărie. Mă uit la imagini, încruntarea mea se adâncește. În fiecare
fotografie el este cu o altă femeie.
Toate sunt frumoase, majoritatea fotografiilor au fost făcute noaptea de
paparazzi.
Modele, actrițe, curve înfometate de faimă. ooh…
Dau clic pe o poveste care se potrivește cu una dintre imagini.
Spencer Jones și supermodelul Amy Hallam ies la dans.

Spencer Jones și-a respectat reputația de femeie când a fost văzut miercuri
seara cu Amy Hallam.
Spencer a fost fotografiat în aceeași zi pe un iaht cu Miranda

Eastman, modelul Victoria's Secret.
Dau clic pe linkul către fotografii și găsesc o poză cu el părăsind clubul cu Amy
Hallam, ei doi ținându-se de mână și urcând într-un taxi. Este actriță într-o comedie și este,
de asemenea, o femeie foarte frumoasă.
În fotografie, ea poartă o rochie scurtă aurie. Într-una dintre fotografii, Spencer se uită la ea
în timp ce așteaptă taxiul. În fotografia următoare el o sărută cu mâna pe fundul ei. Are acel
zâmbet obraznic pe față, iar apoi imaginea următoare îi arată urcând împreună într-un taxi.
Cu siguranță a luat-o acasă în noaptea aceea.

Dau clic pe următorul set de imagini în care se află pe un iaht, doar că de data
aceasta cu Miranda Eastman, un model couture.
Poartă un bikini negru și auriu, iar părul ei lung și negru îi cade pe spate. Are un cadavru
criminal.
Sunt câteva fotografii, prima arată cum o ajută să urce pe iaht ținându-o de mână.
În imaginea următoare, o sărută pe balustradă, iar apoi următoarea o arată întinsă pe spate
pe un prosop. El stă întins lângă ea cu mâna pe burtă, privind-o cu același zâmbet obraznic
pe față. Mă încruntă în timp ce mă uit la datele de pe poze.
Acestea au fost luate în aceeași zi. A fost pe iaht cu Miranda în timpul zilei și apoi în
acea noapte a plecat cu Amy.
Mă uit la expresia feței lui; pură farsă. Este aceeași privire pe care am văzut-o pe
fața lui în seara asta.
Brut.
Expiră puternic și îmi închid computerul dezgustat.
Îmi beau ceaiul și îmi imaginez imediat când mi-a sărutat mâna, arăta atât de
frumos, atât de galant.
Slavă Domnului că am fugit când am făcut-o.
S-ar putea să fi ajuns să fie o altă crestătură în postarea slăbită a lui
pat.
Primesc un flashback al zâmbetului lui obraznic și zâmbesc. Lara avea dreptate, e

un casanova... și văd de ce scapă. Este complet frumos. Desigur, toți se aliniază pentru a ieși
cu el.
Ei bine, cred că acesta este sfârșitul.
Urc cu greu scarile spre baie. Deschid dușul, asigurându-mă că apa este
fierbinte și îmi dau jos hainele în timp ce îmi jur solemn să nu mă mai gândesc la
domnul Spencer în viața mea.
Niciodata.
Stau la masa din sufragerie privind în spațiu. Este duminică seara și tocmai
am terminat cina. Cei doi frați ai mei stau de o parte și de alta a mea, în timp ce
tatăl meu este în capul mesei. Toți vorbesc, dar eu sunt la kilometri distanță.
Visez la o viață în care nu trebuie să-mi fac griji pentru ceea ce cred
oamenii despre mine, în care reputația familiei mele nu contează și la una în care
fratele meu nu are inima zdrobită.
Mă omoară să-l văd atât de rănit.
Fratele meu mai mare, Edward, va prelua proprietatea familiei și imperiul

când tatăl meu va muri, pentru că este fiul cel mare. Universul l-a pregătit și
pentru destinul său înainte de naștere. El este puternic, un alfa și un lider. Fiind
rece, nemilos și dominator, cu siguranță își va îndeplini bine îndatoririle.
Celălalt frate al meu, William, este exact opusul. El este perfecțiunea pură,
cel mai bun prieten al meu și ca mine mai mult decât oricine pe lumea asta.
William este medic și moartea mamei noastre l-a emoționat foarte mult.
Nu cred că și-a revenit încă. Mă îndoiesc că oricare dintre noi poate depăși.
William s-a îndrăgostit disperat de o femeie la scurt timp după moartea

mamei noastre. El a sărutat podeaua pe care a mers ea. Ea era viața de petrecere,
o fată din înalta societate și tatăl meu își cunoștea bine părinții. Nunta a fost un
eveniment extravagant, pe toate paginile societatii, un basm.
Cei doi au avut un copil; un fiu pe nume Harrison. Ea are acum patru ani
și este lumea ei, care le face viața perfectă. Asta până când fratele meu a venit
acasă devreme dintr-o excursie de muncă într-o zi, pentru a-și găsi soția în pat cu
un alt bărbat. Aventura se desfășura de luni de zile.
I-a frânt inima. Și ale noastre.

Tatăl meu a alungat-o din casă și din viețile noastre. Acum îl vedem pe
Harrison doar când William îl aduce și asta e ciudat.
Edward, fratele meu mai mare, îl urăște atât de pasional pe fostul lui William,
încât mi-e teamă că o va alerga pe stradă dacă o vede. Acest lucru ne-a zdruncinat
familia până la capăt. Cum te descurci cu infidelitatea, mai ales când este încă căsătorit
cu acea persoană? El încă locuiește cu ea până în ziua de azi.
A rămas cu ea pentru că nu a vrut să-și părăsească fiul. El nu voia să fie cel

care punea capăt căsătoriei, iar ea îi promisese lumea dacă rămâne, dându-l vina
pentru indiscrețiile lui muncind tot timpul.
Dar partea cea mai rea, cea mai rea dintre toate, este că el încă o iubește.
O iubește atât de mult încât ar da orice pentru a o face fericită.
O văd în ochii lui de fiecare dată când mă uit la el. Văd cât de adânc îți este
durerea. El moare încet, știind că femeia pe care o iubește nu îl iubește cu aceeași
puritate ca și el.
Ea nu l-a iubit niciodată și toată lumea știe asta. Este un nivel cu totul nou de
tortură pentru toată lumea.
Erau banii pe care îi dorea: stilul de viață. Și ea a scăpat cu asta. Acum locuiesc
în Elveția într-un conac imens pe care cu siguranță ea nu îl merită.
O urăsc.
Îl urăsc atât de mult încât mă mănâncă zi și noapte.
Mama s-ar rostogoli în mormânt dacă ar vedea prin ce trece William.
Este un iad pe care nu l-a meritat niciodată.

Numele ei este Penelope, diavolul care umblă și vorbește.
Țipetele fratelui meu mă scot din gânduri.
"Nu am idee despre ce este vorba!" se repezi Edward.
Tatăl meu expiră adânc și își ciupește nasul.
„Știi că trebuie să plecăm.
— De ce nu te poți întoarce aici? — îl întreabă Edward pe William
—. Sunt șase săptămâni.
—Pentru că nu pot să cer vacanță, nu toți lucrează pentru tata, știi?
-Hei? Mi-am încrețit fruntea. Stai, despre ce vorbesti?

—Eu și tatăl meu trebuie să mergem în Statele Unite la muncă.

Vom fi plecați șase până la șapte săptămâni în timp ce facem turul cazinourilor. Vrem
ca William să se întoarcă și să rămână aici cât timp suntem plecați”, îmi spune Edward.
-De ce? Mă uit între ei, confuz.

„Nu stai aici singură, Charlotte”, spune tatăl meu.
-Asteapta sa? Mi-am încrețit fruntea. Este pentru mine?
Mă las pe spate în scaun, simțindu-mă ofensată.
—Am douăzeci și patru de ani, nu sunt fată, mă descurc
singur perfect.
-Nu! afirmă Edward. Va trebui să vii cu noi.
„Nu pot avea o vacanță și nu renunț la slujbă, Edward. ”
— Pentru numele lui Dumnezeu, oricum nu e timpul să renunți la acel job și
să vii și să lucrezi pentru afacerea familiei? Avem un imperiu pentru care ar trebui să
lucrezi. Nu trebuie să-ți pierzi timpul cu chestia asta de caritate.
„Acesta este visul mamei noastre la care lucrez”, îi răspund.

Nu poți să-mi spui ce să fac, Edward, sau unde să lucrez. Și în plus, Wyatt și personalul
vor fi aici. Sunt pe deplin capabil să am grijă de mine.
„Nu-i spune să renunțe la slujbă. De ce crezi că ai dreptul
sa-i spun ce sa faca? izbucnește William în apărarea mea.
Edward se întoarce și îi văd furia urcând la suprafață.
— Vrei să vorbim despre renunțarea la slujbă? El arata spre William. Dacă
facem asta. Când naiba vei fi la înălțimea responsabilității tale față de această familie
și vei veni să lucrezi în afacere?
— Edward. Tatăl meu oftă. E destul.
— Nu o voi face, mârâie William. Nu. cazinouri și câștigă
banii nu sunt scopurile mele în viață.
Închid ochii, sprijinindu-mi degetele pe tâmple. Iar începem.
-De ce este asta? Edward mârâie ca răspuns. Pentru că te ascunzi în Elveția

cu acea curvă.
Am ochii mari. De ce a trebuit să aduci în discuție acest subiect?
— Pentru că ți-e prea frică că, când se întoarce, va lua dracu pe altcineva. El
dă din cap dezgustat. Deschide-ți ochii Will. S-ar fi tras cu zece bărbați deja. Când îl
vei vedea așa cum este cu adevărat?
Oricine.
William zboară din scaun și ne împinge

frate în piept
-Taca-ti gura.
-Recunoaste! Edward țipă în timp ce tatăl meu zboară din scaun pentru a-mi
despărți frații. Ea nu a adus decât rușine acestei familii. Nici nu te mai vedem. E timpul să o
draci și să vii acasă!
Ei împing și înapoi. Un pahar se izbește de masă când se răsturnează.
Personalul zboară înăuntru, auzind zarva. Nu este prima dată când frații mei fac o
problemă cu Penelope. Personalul este mereu în alertă când William este acasă.
William îl împinge cu putere pe Edward în piept și se uită la el. Mi se rupe inima

pentru el și durerea lui.
„Will”, șoptesc eu.
— E de ajuns, Edward! tatăl meu răcnește. Nu vei vorbi așa fratelui tău. Mă pute฀ i
auzi?
„Mă dezgustezi, stând aici pe tronul tău. Ține-ți nasul însângerat departe de
căsnicia mea, ceea ce fac cu soția mea nu este treaba ta. William se întoarce și iese cu pași
mari.
„William, vino înapoi aici”, strigă tatăl meu, dar William nu se oprește și nu se uită
înapoi, urmând scările câte două.
Se va întoarce în Elveția dimineața... ca de obicei.
Mă întorc către Edward și îmi pierd controlul.
-De ce faci asta? De fiecare dată când vine acasă, îl enervezi. De aceea nu o vedem
niciodată! -฀ ipăt-. De aceea stă cu ea, că aici voi doi nu îl susțineți.
Tatăl meu se lasă pe scaun și își pune capul în mâini.

Mi se umplu ochii de lacrimi.
— Du-te în Vegas, Edward, și mai bine, nu te întoarce. Tu și buna ta
judecată mă îmbolnăvesc, îi șoptesc. Nu este vorba despre tine. Era timpul să fii
alături de fratele tău când are cea mai mare nevoie de tine.
„Nu îl voi sprijini niciodată atâta timp cât va fi căsătorit cu ea. Ea își ridică bărbia
sfidător. Voi doi vă puteți înghesui în fața Penelopei tot ce doriți. Nu voi face asta.
El arată spre mine și pe tatăl meu.

„Nu va primi un ban al naibii de la proprietatea asta și mă voi asigura de

asta dacă este ultimul lucru pe care îl fac. Am avocați care se ocupă de testamentele
noastre în timp ce vorbim.
— De asta ești tot ce ești îngrijorat? țip eu. Banii nu înseamnă nimic, Edward!
Doamne, aceasta este o situație fără câștig. Sunt bolnav. Mă întorc și ies din
casă, închizând ușa în urma mea.
— Charlotte? strigă o voce din spatele meu.
„Nu acum, Wyatt”, strig peste umăr, ștergându-mi furios ochii.
De câte ori ne-au auzit personalul tatălui meu certându-ne pe Penelope?

Doamne, e jenant.
— Vrei mașina? întreabă el încet.
— Nu, voi merge pe jos. Mulțumiri. Expiră puternic și încep să merg pe aleea
spre casa mea. Este la un kilometru distanță, dar luna strălucitoare este afară și este
puțină lumină.
Îl simt pe Wyatt mergând încet în spatele meu
oricum, asigurându-mă să-i păstrez distanța și să-mi las spațiul meu.
Cu fiecare pas pe care îl fac din casă, mă invadează puțin mai multă tristețe.
Sunt nopți ca acestea, când crăpăturile în familia mea sunt atât de mari, atunci îmi
este cel mai dor de mama mea.
Dacă ar fi aici, asta nu s-ar întâmpla.
Ar ști ce să-i spună lui William. Ea ar ști să se calmeze
Edward. Tatăl meu ar avea în continuare dragostea lui.
Dacă William ar iubi pe cineva bun și demn de el, atunci totul ar fi diferit.
Îmi înconjoară talia cu brațele și îmi imaginez chipul zâmbitor al mamei. Ea

ne-a dat tuturor atât de multă dragoste și lumină.
Aș vrea să fii aici, mamă.
Lucrurile ar fi altfel. Lucrurile ar fi mai bine.
E joi și se întunecă când plec de la serviciu cu cei trei colegi. Lucrez pentru
Societatea Filantropică din Nottingham. Al nostru
sarcina este de a strânge fonduri pentru organizațiile caritabile locale.

Mama mea era în consiliul de administrație, iar când a murit, am vrut să continui cu
proiectul la care lucram atunci.
Nu am plănuit niciodată să fiu aici pe termen lung, dar cumva a funcționat.
Sincer să fiu, cred că sunt aici pentru că această meserie încă mă face să mă simt
aproape de mama. Toți cei care lucrează aici au cunoscut-o și despre ea se vorbește
des.
Noi patru închidem clădirea și vorbim despre zi în timp ce ieșim pe stradă.
Azi a fost una dintre acele zile nebunești, trebuia să terminăm acum o oră. Este ora
șase și suntem gata de plecare.
— Charlotte? o voce profundă sună.

Mă întorc surprinsă.
Spencer dl. mă încruntă.
Stă rezemat de un copac de lângă trotuar și stomacul meu cedează
o răsturnare instantanee.
Poartă o pereche de blugi, skinny în toate locurile potrivite, precum și o
haină sport bleumarin peste un tricou alb. Părul ei blond este mai lung și dezordonat
deasupra.
Ochii lui mari și albaștri se uită în sus la mine și, cu falca aceea pătrată, arată de parcă
ar trebui să fie pe coperta unei reviste.
Doamne, el este superb.
Ea se uită la prietenii mei de la serviciu, făcându-mă conștient că ei ascultă
ceea ce am să spun.
„Ne vedem mai târziu”, murmur eu, distrasă de bărbat.
pe care o am in fata
„La revedere”, spun toți. De asemenea, nu ratez felul în care o inspectează
pe Spencer și frumusețea ei. Zâmbesc când îmi imaginez întrebările pe care mi le vor
pune mâine. Eu însumi am câteva întrebări precum ce naiba caută el aici? Prietenii
mei de la serviciu în cele din urmă se îndreaptă spre mașinile lor și dispar din vedere.
-Ce faci aici? -Întreb.

Se uită la mine.
-Te a฀ tept.
Îmi mușc buza inferioară când inima începe să-mi bată în piept. Nu m-am
gândit la nimic în afară de el de sâmbătă. Al lor
sărutul este gravat în sufletul meu și simțirea trupului lui tare împotriva mea a lăsat o
urmă de netăgăduit.
Uită-te la ceasul lui.
„Te aștept de două ore. Se face foarte frig.
Raspunsul tau ma face sa zambesc.
— De ce nu ai bătut la u฀ ă?
Nu voia să pară prea nelini฀ tit. - El ridică din umeri -. M-am gândit că să te
urmăresc în stilul detectivului, să-ți iei o zi liberă de la serviciu și apoi să conduc două
ore pentru a încerca să te văd mi s-a părut suficient de anxios.
Zâmbesc, nervii îmi flutură. Există ceva în el.

Mă întrebam dacă mi-am imaginat-o noaptea trecută.
În nici un caz. Pot să confirm că este într-adevăr un exemplar foarte bun.
-Ai vrea sa iei cina cu mine? întreabă el încet.

Mă uit în josul străzii și apoi la mașina de peste drum, unde mă așteaptă Wyatt.
-Acest…
Spencer așteaptă răspunsul meu, eliberând un zâmbet lent și sexy.
„Sunt chiar atât de neplăcut, Charlotte, încât trebuie să te gândești
atat de mult?
Felul în care spune că Charlotte este atât de...

Telefonul meu sună și numele Wyatt se aprinde pe ecran.
La naiba.
— Îmi pare rău, dă-mi un minut. ridic un deget. Buna ziua.
-Cu cine vorbesti? întreabă Wyatt.
Mă uit la bărbatul frumos din fața mea.
„Un prieten”, răspund, enervat că chiar și o simplă conversație justifică Wyatt
să mă sune.
M-am săturat de prostiile astea.
Spencer se încruntă în timp ce mă privește.
-Cine este el? Am nevoie de un nume. îmi spune Wyatt.
„Nici un cuvânt despre asta, te rog.
„Un nume și buzele mele sunt pecetluite.
De ce este viața mea atât de complicată? Îl va căuta să-și verifice cazierul, știu.
„Numele lui este Spencer Jones și ies la cină cu el. Nu voi mai avea nevoie de tine
în seara asta. Poți să te duci acasă, îi instruiesc cu enervare.
Dacă nu am ieșit cu Spencer înainte, sunt sigur că o fac acum doar ca să-l enervez.
Pe chipul lui Spencer trece fulgerător de satisfacție.

„Știi că nu pot face asta”, răspunde Wyatt. Voi fi afară în mașină dacă ai nevoie
de mine.
Îmi strâng maxilarul de frustrare. Urăsc să fiu urmărit tot timpul. Nu am intimitate.
-Totul este în regulă? întreabă Spencer.

„Da.” Fac un zâmbet în timp ce mă uit înapoi la mașină. asta a fost al meu
bodyguard, scuze. Este o mare distragere a atenției, chiar și pentru mine.
— Deci chiar ai securitate? Spencer se uită peste drum la Wyatt: „Când mi-au
spus, am crezut că glumesc”.
-Ce vrei să spui? -Întreb.

„La nuntă mi-au spus că nu mă pot apropia de tine pentru că
ai fost urmărit De fapt, am crezut că se referă la fratele tău.
Îmi atârnă capul de rușine. Doamne, știe toată lumea despre asta acum? N-am
avut nici o idee.
„Îmi pare rău, nu este normal, știu.
Spencer își bagă mâinile în buzunare și începem amândoi să mergem.
"De ce ai nevoie de securitate?"

Ne-am îndreptat spre banda de restaurante.
„Tatăl meu este…” Fac o pauză pentru că urăsc să spun asta. Rico și este în mod
constant îngrijorat de siguranța mea.
— Și dacă te sărut la cină?
Râd și ridic din sprâncene.
— E foarte presupus, domnule Spencer.
„Spence”, mă corectează el. Prietenii mei îmi spun Spence.
— Spence. -Zambesc.
-Cum pot să-ți spun?
„Charlotte”, răspund eu fără ezitare.
— Deci, nimic altceva? Își leagă brațul de al meu. Cum îți spun prietenii?
-Vrei sa fii prietenul meu?

-Poate.
Felul în care mă tratează mă face să zâmbesc. Este foarte familiar și pare să
nu aibă deloc nesiguranțe.
„Chiar am crezut că toată chestia cu securitatea a fost o glumă”, spune el
degajat.
"As fi dorit să fie." Mă uit înapoi la Wyatt care stă în mașină uitându-se la noi
doi. Te deranjează că mă uit la noi?
-Depinde.
-Despre ce?
„Ce se întâmplă cu adevărat dacă te sărut, ce ar face el?”
„Probabil că te voi doborî”, glumesc.
Să-ți spun adevărul, habar n-am, pentru că Wyatt nu m-a văzut sărutând pe
nimeni până acum.
Spencer se oprește și mă întoarce să mă uit la el.
— Dacă o fac în privat?
Ochii ni se întâlnesc.
Dar acest om? Merge mereu direct la subiect.
Nu am întâlnit niciodată pe cineva ca el. E atât de obraznic.
„Timpul meu privat este complet privat. — Îi zâmbesc
blând.
Aerul dintre noi trosnește.
„Tu ești tot ce m-am gândit săptămâna aceasta”, spune el.
Nervii îmi clocotesc în stomac și, neștiind ce să spun, mă întorc, întorcându-
mi brațul prin al lui. Facem colțul pe bulevard.
-Unde mergem? întreabă el, privind în jur.

Fac un gest spre stradă.
— Există un restaurant puțin mai încolo.
Îmi ia mâna în a lui și o ridică pentru a o săruta pe dos.
Ochii îmi pâlpâie spre Wyatt în mașina care ne urmărește încet de la distanță.
Știu că încă ne poți vedea. Mi se pare ciudat să fii cu un bărbat în timp ce Wyatt
urmărește.
„Nu-ți face griji pentru el, îngrijorează-te pentru mine”, spune Spencer. El mă
privește cu o strălucire tandră și îmi zâmbește încet, văzând clar că mă simt
inconfortabil când Wyatt mă privește.
Doamne, el este frumos.
— Deci aici locuiești, Nottingham?
-Eu locuiesc aici. -Dau din cap.

-E foarte dragut.
Zâmbesc când inima începe să-mi bată mai repede. La fel ca tine, cred pentru
mine.
Am ajuns la restaurant, am intrat si am asteptat la standul gazdei.
-Masă pentru doi? Îl întreabă pe un chelner ce se întâmplă.

-Desigur, dl. În acest fel, vă rog să mă urmați. Chelnerul
zâmbet. Spencer îmi trage scaunul și mă așez.
Robert, un bărbat pe care îl cunosc și care lucrează aici, este de serviciu.
Mă vede și imediat zâmbește.
Bună, Lottie.
„Hei Rob”, spun eu în timp ce deschid meniul.
Spencer își deschide și meniul.
-Cine este el? întreabă el, prefăcându-se că nu este interesat.
-Fostul, fosta. Ochii lui Spencer se ridică. O mică glumă.
„Nu mi-am dat seama că ești un comedian”, răspunde el sec. El îți spune Lottie și
eu nu?
Comedia este unul dintre talentele mele ascunse. Zâmbesc în timp ce citesc
meniul. Și eu sunt Charlotte pentru tine chiar acum.
Se uită la mine și o urmă de zâmbet îi străbate chipul. Parcă aș accepta o provocare
tăcută despre care nu știu.
— Atunci o voi adăuga pe listă, murmură el.
— Ai o listă?
Ochii lui rămân lipiți de meniu.
Am o listă foarte lungă.
-Despre ce?
„Fii frumoasă și toate astea.
Îmi mușc buza în timp ce mă uit la el. Lara avea dreptate, el are
pur și simplu delicios.
Robert se apropie de masa noastră.
-Pot lua comanda dumneavoastră? Spencer se uită la meniu, apoi îmi spune.
uite.
— Cât de departe este casa ta de aici?
-Nu prea departe.
— Bine, îți place vinul?
Dau din cap. Se simte îngrozitor de adult pentru o zi de joi.
-E in regula.
„Ce este bun în meniu?” Se încruntă, uitându-se peste opțiuni.
„Cabernet-ul este foarte bun”, șoptesc eu nervoasă. Mă face să mă simt ca o

fată timidă.
— Bine, adu-ne o sticlă, te rog. Își închide meniul de băuturi și i-l întinde. O
să ne comandăm mâncarea peste puțin, vă rog.
Robert se îndepărtează și ochii lui Spencer aterizează pe fața mea.

— De ce sunte฀ i aici, domnule Spencer? Il intreb.
Zâmbește încet și se aplecă peste masă, punându-și mâinile
sub bărbie.
-Vreau să te văd.
-De ce?
„Pentru că trăiești în capul meu.
Îmi înghit nodul din gât. Îmi place că a vrut să mă vadă.
Băuturile noastre ajung și amândoi stăm într-o liniște relativă, niciunul dintre
noi nu știind ce să spunem.
— Câți ani ai, Charlotte? întreabă el încet.
Cred că am răspuns la această întrebare înainte. Prea tânăr pentru tine, dle
Spencer. îi zâmbesc.
„Ei bine, am douăzeci și cinci de ani”, spune el serios. Cu treisprezece
ani de experiență.
Fac matematica. Are treizeci și opt de ani.
„Și am douăzeci și patru de ani... fără experiență.
Ochii lui sclipesc de bucurie. Poate că a crezut că sunt mai tânăr decât
este.
Sorbim din nou băuturile într-o tăcere stânjenitoare.
-Ai iubit?
-Nu.
Se încruntă în timp ce încearcă să articuleze.
— Și nu ești în secret îndrăgostit de garda ta de corp?
-Cu siguranta nu. Te-ai uitat la prea multe filme, domnule
Spencer. -Râd.
Își pune mâna pe piept, prefăcând ușurare.
"Mă bucur să aud asta. Nu pot concura cu bodyguarzi și alte chestii. Îmi face
cu ochiul. Deși practic karate.
Râdem amândoi și ochii ni se îndreaptă unul pe celălalt, ceva
trosnind între noi. Pentru mine, este că vorbește într-un mod atât de
nonșalant, de parcă mă cunoaște deja, dar poate doar toată experiența
lui cu femeile îl face așa. Nu este nervos în preajma mea, ca majoritatea
bărbaților și găsesc încrederea lui foarte atractivă.
Aș da orice să știu ce are în minte.

-La ce te gandesti? -Întreb.
-Depinde-. Se aplecă înainte.
-Despre ce?
„Eu fac o evaluare a riscului în mintea mea dacă
O să fiu bătut dacă te sărut.”
Zâmbesc timid.
Ar merita.
Se întrerupe momentul când chelnerul se întoarce cu sticla noastră.
de vin. Deschideți dopul și turnați puțin în paharele noastre de vin.
-Mulțumesc. Trag o înghițitură în timp ce mă uit la paharul cu
lichid visiniu. Este bun.
Spencer își ține paharul în aer.
—Un toast —
De ce să prăjim? -Întreb.
Se uită la mine.
„Pentru prima noastră întâlnire.
Aceste cuvinte mă fac să zâmbesc, prima noastră întâlnire.
„Și pentru cei care vin”, șoptește el, clincându-și paharul cu al meu
înainte de a lua o înghițitură. Știi că ți-am scris numele în jurnal luni
dimineața.
-Ce?
„Pentru că atunci când vreau ceva, îl notez. -Zâmbet.
Râd.
„Nu, nu e ciudat. El râde de sarcasmul meu.
Iau o înghițitură de vin și mă gândesc o clipă.
-Pot să vă întreb ceva?
-Orice.
„De ce ai condus până aici să mă vezi fără să suni mai întâi?”
— Pentru că știam că dacă te-aș suna nu ai vrea să mă vezi.

Ochii lui se mișcă spre buzele mele, apoi revin cu o foame pe care nu am
simțit-o până acum. Aerul dintre noi devine electric. Doamne, felul în care mă privește
îmi dă foc.
— Te-a rănit cineva în trecut? -Întrebare.
Mă uit la el, confuză.
-Ce vrei să spui?
— Din punct de vedere fizic, te-a rănit cineva?
-Ce? Nu.” Mă încrunesc. De ce ai spune asta?
„Păreai să-ți fie frică de mine sâmbătă seara.
Îmi atârnă capul de rușine. Știu că te referi când te-am simțit
erecție. Sincer să fiu, m-a îngrozit și urăsc că a simțit asta.
„Nu știam unde sunt gărzile tatălui meu”, șoptesc. Nu fac așa ceva în public.
Se uită la mine și se aplecă peste masă pentru a-mi lua mâna în a lui.
— Și în privat, Charlotte? Ce lucruri faci in privat?

Ne uităm unii la alții pentru o clipă. ce pot sa spun aici
fără a părea promiscuu?
„Lucruri private”, șoptesc eu.
„Aș vrea să petrec cândva timp cu tine în privat.
Mă las pe spate, șocat de obrazul lui.
— Sunteți aici pur și simplu pentru sex, domnule Spencer?
Se încruntă.
„Nu-mi mai spune așa.
— Este numele tău, nu-i așa?
— Da, dar îmi spui așa când mă îndepărtezi.
„Îți pun doar o întrebare. Nimeni nu te-a împins.
— Sunt atras de tine, da.
— Nu asta am întrebat.
"Sunt aici doar pentru sex?" Nu. M-am întrebat vreodată cum ar fi să fiu intim
cu tine? Da.
Relații intime.
Îmi ține respirația când îl privesc. Este primul bărbat din toată viața mea
care a avut curajul să fie direct cu mine și mă trezesc luptând cu un zâmbet.
-De ce?
„Ești frumoasă și diferită de majoritatea femeilor.

— Deci te duci după femei frumoase? -Întreb-. Sunt curios să știu ce face ca
un bărbat ca tine să bifeze, asta-i tot.
Ridic din umeri, sperând că nu am depășit nicio linie. Zâmbește și îmi
duce mâna înapoi peste masă.
„Întreabă-mă ce vrei, nu am nimic de ascuns”. sunt foarte
sincer. Poate prea sincer.
— Deci te întâlnești doar cu femei frumoase? întreb din nou. Doamne, cum
am ajuns la acest subiect?
„Întâlnesc doar femei care sunt frumoase pentru mine. Se încruntă în timp
ce se gândește o clipă. Deși în ultima vreme gusturile mele au devenit foarte eclectice.
-Ce zici de asta?

„A fi frumos și nimic altceva nu mă mai servește”. - Ia-mă de mână și sărută-te
degetele mele. Simt efectul până la vârful picioarelor.
Mă uit la el, fără cuvinte, dar cu atâtea de spus.
„Tu, de exemplu”, continuă el. Lucrurile care m-au atras la tine
M-au ținut treaz toată săptămâna.
-Precum ce?
„Ești în mod natural feminin. Ai un aer de încredere în tine,
dar apoi…” Fă o pauză. Când te-am atins, ți-a fost frică de mine.
Mă uit la el, cu inima bătând cu putere și cuvintele îmi scapă.
„Bănuiesc că ești foarte inteligent și elocvent, dar fratele tău te ține într-un
palat de fildeș, astfel încât bărbații să nu poată ajunge la tine, ceea ce înseamnă că
cu siguranță nu te întâlnești cu bărbați la întâmplare.
De unde știe el asta?
„Cred că probabil că vei ajunge să te căsătorești cu cineva pe care familia ta
o alege pentru tine, care este extrem de bogat și vei trăi o viață de lux, una care se
așteaptă de la tine.
Mă las pe spate în scaun, îngrozită de presupunerile ei... în principal pentru
că sunt adevărate.
— La asta te-ai gândit toată săptămâna? „Îmi beau vinul”. Și aici mă gândeam
că îți dai seama cum să-mi faci pe plac în timpul acelor relații intime despre care ai
vorbit.
Îmi dau ochii peste cap cu dezgust.
— Ești o dezamăgire, Spencer Jones.
El râde, adânc și zgomotos, iar eu îl simt până în măduva oaselor.
„Nu trebuie să-mi dau seama cum să te mulțumesc în pat”. știu cum
fă asta, fără îndoială.
Oh, îmi place tipul ăsta, este atât de diferit de oricine am întâlnit
vreodată.
„Ei bine, te înșeli în privința unui lucru”, îi spun. Dacă aleg vreodată să mă
căsătoresc, mă voi căsători din dragoste și familia mea nu va avea nimic de-a face cu asta.
Și tu, Spencer, de ce ești încă singur la vârsta de treizeci și opt de ani?
Zâmbește și se lasă pe spate în scaun.
„Acum, asta e întrebarea de un milion de dolari. ti-as putea spune
niște prostii întâmplătoare despre a nu găsi fata potrivită.
-Rahat?
El ridică din umeri.
„Am găsit fata potrivită. Din nou și din nou, am găsit
fata potrivita.
-Dar? Nu era deloc răspunsul la care mă așteptam.
„Nu am găsit pe nimeni care să merite să lupt pentru mine.
— Luptă cu tine? -Întreb-. Nu înțeleg.

-Este greu de explicat.
Mă așez înainte pe scaunul meu, fascinat de bărbatul din fața mea.
-Incearca-l.
Zâmbește un zâmbet lent, sexy și ia o înghițitură de vin, a lui
ochii se întunecă când se uită la mine.
„Nu este conversația pe care mi-am imaginat-o că vom avea în seara
asta.
-Nici eu nu. -Zambesc. Această conversație este înviorător de sinceră.
Oftă încet.
—Iubesc femeile, îmi place foarte mult sexul și independența mea.
Aleg să nu răspund.
„Și nu mă ocup de a răni oamenii, așa că nu îmi asum niciun risc.
-Risc?
„Nu aș putea fi cu cineva, să fiu îndrăgostit și apoi să fiu infidel.
Doar că nu sunt cine sunt. De aceea am ales să nu fiu cu nici unul
femeie până acum.

"Dar ai prieteni cu beneficii?"
-Da.
— Asta vrei de la mine?
O urmă de încruntare îi traversează fața.
„În mod surprinzător... nu.
— Atunci ce vrei de la mine?
Se uită la mine.
— Asta încerc să aflu.
Ne sosește mâncarea și începem să mâncăm în tăcere. Pare confortabil, dar
mintea mea se zbate. Despre ce dracu este acest citat? Ce vrei de la mine? Multă
vreme, mănânc în tăcere în timp ce îmi caut în creier un răspuns logic...
Și atunci înțeleg.
Așa face el.
Așa face ca femeile să se culce cu el fără nicio sforță. Este atât de sincer și
sincer încât vrei să devii direct unul dintre prietenii lui cu beneficii... pentru că te
asigură că nu există nicio posibilitate de a te răni.
Toate aceste femei știu la ce se înscrie și nu le pasă.
Și chiar în acest moment, i-aș da brațul drept să mă ducă acasă pentru unele
dintre așa-zisele lui relații intime. Am o viziune asupra tuturor imaginilor cu el cu
femei de la Google și mă înfior.
A fi una dintre acele fete proaste este ultimul lucru de care am nevoie.
Stop.
Nu te lăsa în rahatul ăsta.
El este un afemeiat... Și jocul lui este puternic.
Trebuie să schimb subiectul.
— La ce lucrezi, Spencer?
„Spence”, mă corectează el.
— Spence. Zâmbesc în jurul gurii mele de mâncare.
—Sunt arhitect și am o firmă de producție de oțel.
Mă încruntă în timp ce mestec.
Cum se unesc cele două lucruri?
„Obișnuia să proiecteze zgârie-nori. În procesul de proiectare am găsit o nișă
pe piață care nu se ocupa, așa că am proiectat una nouă
formă de oțel. Acum livrez în majoritatea țărilor din prima lume și am aproximativ
patru sute de angajați care lucrează pentru mine.
Zâmbesc în timp ce îl privesc cum se însănătoșește. El este mândru de el însuși.
Îmi ridic paharul spre el și el clintește cu al lui.
-Bine făcut. -Zambesc-. Asta este incredibil.
-Mulțumesc. A fost o muncă grea să ajung unde sunt. In ce
tu lucrezi? -Întrebare.
„Am studiat dreptul și comerțul, apoi am plecat să lucrez la a
pentru că mama a iubit mult. De atunci sunt acolo.
— Nu-ți folosești titlul?
"Nu, din pacate nu. -Zambesc-. Într-o zi, sperăm, va fi folosit. Am această
idee nebună care se poate realiza când este momentul potrivit.
Zâmbește și își mângâie colțurile gurii cu șervețelul.

-Si familia ta? Povestește-mi despre ele”, îl întreb.
-Am o soră și un frate. Sora mea este casnică acum, fratele meu chirurg.
Mama mea locuiește lângă Londra. Îi văd tot timpul.
-Și tatăl tău?

„E o bucată de rahat pe care nu aș scuipa”, răspunde el rece. Mi-am schimbat
legal numele de familie în Jones la cea de-a treisprezecea aniversare... numele de
familie al mamei mele.
Mă întind pe spate, surprins de otrava lui.
— Nu te înțelegi cu el?
„Urăsc cu drag”. Ia o înghițitură din băutură. Hai sa schimbam
pe subiect, te rog.
-Oh. Iau o gură de vin, tulburată de ura pe care o simte pentru propriul ei
tată. Mă întreb ce este. Nu am întâlnit niciodată pe cineva care să-și disprețuiască
tatăl.
„Spune-mi despre familia ta”, spune el, evident disperat să schimbe subiectul.
„Ei bine, locuiesc pe moșia tatălui meu, în propria mea casă.

Zâmbește încet în timp ce ascultă și continuă să-și bea vinul.
-Eu am doi frați. Edward are o inimă de aur, dar este atât de îngrijorat de
siguranța mea încât este aproape de nesuportat. Apoi am un frate, William, care
locuiește în Elveția cu soția și copilul lui.
— William nu lucrează cu tatăl tău?
— Nu, el și Edward nu se înțeleg. Edward urăște soția lui William.
-Oh. Se încruntă. Și mama ta?

Inima îmi bate o bătaie și înainte să pot pune fața
curajos, mi se umplu ochii de lacrimi.
„Mama mea a murit într-un accident de mașină în urmă cu cinci ani.
Fața lui cade.
-Îmi este foarte dor de ea.
Se aplecă peste masă și mă ia de mână.
-Îmi pare rău.
-Și eu. Îi strâng mâna, mulțumesc tăcut că ai fost amabil.
„Doamne,” mormăie el aproape pentru sine în timp ce se lăsă pe spate în scaun.

Am venit aici să încerc să te atrag și tot ce am făcut a fost să te fac să vorbești despre lucruri
morbide și să-ți spun că sunt un ticălos afemeiat în care nu se poate avea încredere. Acest
lucru nu iese așa cum a fost planificat.
Râd și îmi beau vinul.
— Un ticălos foarte dulce, totuși.
Ochii ni se întâlnesc din nou și aerul se învârte între noi. El zâmbește blând.
„Ești mai frumoasă decât îmi aminteam, Charlotte. Mă bucur că am venit.
„Și eu”, respir.

Am luat masa și ne-am bucurat de desert. Chiar mă uimește cât de ușor ne
înțelegem. Este amuzant, plin de duh și nu este așa cum mi-am imaginat.
— Domnule, doar pentru a vă anunța că barul se va închide în curând. Vrei altceva?

întreabă chelnerul.
Spencer și cu mine ne-am privit surprinși. Unde s-a dus noaptea? Se pare că tocmai
am ajuns aici.
„Nu, vom pleca în curând”, răspunde Spencer.
Ne terminăm băuturile și el plătește nota. Apoi mă ia de mână când ieșim în stradă.
Îl văd pe Wyatt în mașină și vinovăția mă cuprinde brusc. Nu l-am făcut niciodată să mă
aștepte cât eram la o întâlnire înainte.
Cel puțin tatăl meu și Edward sunt la Londra pentru o funcție de lucru în seara asta
și nu sunt acasă.
-Unde este casa ta? întreabă Spencer în timp ce mergem pe stradă. Apăsă un
buton de pe taste și se aprind farurile unui Maserati negru cu aspect sportiv.
-Chiar în afara orașului. Zâmbesc când ajungem la vehiculul extrem de jos.

Aceasta este mașina ta?
-Da. Zâmbește obraznic.
— Ar fi trebuit să știu că ai deține o mașină strălucitoare.
Îmi aruncă unul dintre acele zâmbete frumoase și deschide portiera mașinii.
Mă simt topit.
— Da, pentru că Bentley-ul în care conduci este atât de simplu —
răspunde el scurt.
Râd în timp ce alunec pe scaunul meu.
— Asta nu este mașina mea, este a tatălui meu.
Spencer pornește mașina și iese afară.
— Deci, ce conduci? întreabă el cu interes.
Îmi mușc buza inferioară și ezit.
Aruncă o privire rapidă în direcția mea.
— Bodyguardul tău te conduce tot timpul în acel Mercedes negru, nu-i așa?
Ridic din umeri, stânjenită.

-Ceva de genul.
Se încruntă și își mușcă degetul mare în timp ce gândește, cu ochii ațintiți pe
drum.
"Cum suporti?"
-Ce lucru?
—Lipsa libertății și controlul ei.
mă încruntă la el.
-Ce vrei să spui?
„Ei știu unde ești în fiecare minut al fiecărei zile. Cum suporti, nu te simti sufocat
si vrei sa te eliberezi?
Inima mea se scufundă. El este prima persoană care o are.
„Mai mult decât îți poți imagina”, oft cu tristețe.
Se uită la mine și zâmbește răutăcios.
-Ce? -Zambesc.
„Poate că ar trebui să fugi cu mine și să te alături clubului fetelor rele”. Își mișcă
sprâncenele. Pot să te învăț să te distrezi în cel mai murdar mod posibil.
Râd în timp ce mă uit pe fereastră. Dacă ar ști cât de tentantă este acea
ofertă.
— Sunt sigur că ai putea, domnule răutăcios.
Râde și își pune mâna pe coapsa mea, de parcă ar fi făcut-o de o mie de ori.
ori înainte.
Acesta este cel mai ciudat lucru. Nu mă romantizează, nu încearcă să fie
perfect sau să pretindă că este ceva ce nu este și funcționează. Al doilea după
secundă, mă simt mai confortabil cu el. Toată această onestitate mi-a alunecat chiar
sub piele.
Doamne, face un joc bun.
„Asta este, aici sus, în stânga”, îi spun.
Ajungem la ușile mari de piatră de afară și se uită la mine.
- Care este codul?
Ochii îmi pâlpâie nervoși spre Wyatt în mașina din spatele meu.
ne. Nu ar trebui să dai nimănui codul pentru a intra.
„Unsprezece, zero, cinci”, am izbit. Mă uit la Wyatt prin oglinda pasagerului
și văd că se enervează.
Spencer introduce codul și merge pe alee.
„Aceasta este casa mea”, spun eu.
Parcați mașina și priviți-mă când farurile Wyatt se apropie
in spatele nostru.
Spencer se uită la el în oglinda retrovizoare.
„Tipul ăsta mă enervează”, mormăie el aproape pentru sine.
el însuși și apoi deschide ușa. Vino.
Mă uit la el, confuză. Crezi că o să intri?
— O să te conduc până la u฀ ă, Charlotte. Își dă ochii peste cap. La naiba
relaxează-te.
-Oh. Zâmbesc prost și cobor din mașină să-l urmez pe cele șase trepte până
la veranda și ușa din față.
— Pot să intru... la o cafea? -Întrebare.
Mă uit la el în timp ce stăm în întuneric.
— Nu avem nimic în comun, Spencer.
„Spence”, mă corectează el.
— Nu avem nimic în comun, Spence.
îmi zâmbește
-Eu nu mă supăr-. Se aplecă în față de parcă ar fi vrut să mă sărute, iar eu

mă dau înapoi.
-Vezi? -Clic.
-Ce lucru? Se încruntă.
„De aceea nu poți intra.
-De ce?
— Această abilitate o ai de a vorbi și de a avea gura de femeie
sus.
Se încruntă și îmi ridică mâna să-mi sărute vârful degetelor.
— Hai să bem o cafea, Charlotte. de ce crezi ca am unul

abilitate ascunsă?
Îl văd sărutându-mi vârful degetelor.
„Ei bine, nu este chiar ascuns. Este acolo pentru ca toată lumea să-l vadă,
șoptesc eu.
Își dă ochii peste cap și își trece mâinile prin păr.
„Nu mă căuta pe Google, Charlotte”, oftă el. Nu va ieși nimic bun din asta.
„Nu suntem potriviți unul pentru celălalt, Spencer. - Oftez.
„Bine sau greșit, ești atras de mine, pot spune.

„Este adevărat, nu am de gând să neg asta”,
recunosc. Zâmbește încet și îmi prinde fața în mâinile lui.
O noapte... doar o noapte cu el.
Inima mea începe să-mi bată repede când îmi imaginez cum ar fi
fi în patul lui.
Își trece degetul mare pe buza mea inferioară și urmărește reacția mea.
— Vreau să mai vorbim. Încă nu am avut destul timp cu tine.
"Sa discutăm despre ce?" Oftez, incapabil să mă concentrez când mă atinge

așa.
— Invită-mă la o cafea, ca să fim departe de ochii lui. Îi face semn lui Wyatt
în mașina parcata care îl privește cu ochi strălucitori.
Spencer îmi scapă mâinile și le ridică pe ale ei în aer. Voi fi bine, promit.
Îmi strâng buzele pentru a încerca să nu zâmbesc.

— Și după cafea, dacă nu vrei să mă mai vezi, e bine. —
El ridică din sprâncene. Nu-ți voi mai scrie niciodată numele în jurnalul meu.
Își pune mâna pe piept într-un gest solemn și exagerat.
-Jur.
Râd în hohote, dar la fel de repede îmi amintesc cine este el cu
adevărat și redevin serios.
— Nu am ceea ce cauți, domnule Spencer.
Se uită la mine și își atinge dosul degetelor pe obrazul meu.
— Poate că m-am săturat de afters, Charlotte. Poate vreau doar
un înainte.
Simt că stomacul îmi zvâcnește de nervi, energia dintre noi
palpabilă.
„E târziu”, spune Wyatt din spatele nostru, întrerupându-ne
momentul și forțându-ne pe amândoi să sărim.
Spencer se uită la Wyatt încruntat, care a ridicat
trepte de verandă.
— Bună, spune Spencer, întinzându-i mâna lui Wyatt. pot spune
că este supărat că Wyatt ne-a întrerupt. Spencer Jones.
Wyatt se uită la el și îi strânge mâna.
— Wyatt. Sunt bodyguardul lui Charlotte.
— E acasă în siguranță, Wyatt, spune Spencer categoric.
privindu-l pe Wyatt. De ce nu pleci și ne dai puțină intimitate?
Am ochii mari.
— Nu cred, spune Wyatt calm. Cred că e timpul să pleci.
Spencer zâmbește ca și cum ar fi amuzată și își vâră ambele mâini în

buzunare.
— De fapt, ies la cafea cu întâlnirea mea minunată. Ochii lui se
întorc la ai mei și îmi ia mâna în a lui, ridicând-o pentru un sărut. Nu-i așa,
Charlotte?
— Da, șoptesc eu, cu ochii mari. Doamne, ce naiba face?
Maxilarul lui Wyatt se strânge, iar Spencer zâmbește și face cu

ochiul obraznic, iubind în mod clar fiecare clipă.
"Wyatt, tu... ai terminat pentru seara asta", mă bâlbâi.
Spencer și cu mine vom bea o cafea, asta-i tot.
Deschid ușa nervos.
— Ar trebui să mergi acasă acum.
„Ne vedem dimineața când plec”, spune Spencer vesel. Vei fi de
serviciu dimineața?
Wyatt radiază de furie termonucleară în timp ce se uită la întâlnirea mea

obraznică. Habar n-am la ce naiba joacă Spencer.
— Spencers! -clic-. Stop.
Ce naiba fac acești doi idioți? Spencer îl tachinează deschis. Ochii lui îi țin pe
cei ai lui Wyatt.
— Știi că are douăzeci și patru de ani și este perfect capabilă să ia propriile
decizii, nu?
Îmi mușc buza pentru a-mi ascunde zâmbetul. El este prima persoană care
a provocat pe cineva în viața mea în acest fel. Mă simt bine să am pe cineva lângă
mine pentru o schimbare.
„Wyatt, dragă, du-te acasă. Ne vedem mâine, spun eu încet în timp ce ies pe
u฀ ă. Sunt bine, promit.
Spencer intră în spatele meu și își face semn de rămas-bun cu vârfurile
degetelor ei, aruncându-i un zâmbet mare.
„Bună seara, Wyatt.
Închid ușa și deschid larg ochii.
— Ce naiba faci, Spencer?
„Jucându-mă cu el. -El zambeste.
— Văd asta, dar de ce?
— Pentru că nu-l voi lăsa să-mi dicteze când te vede. El își înfășoară brațele
în jurul taliei mele și îmi zâmbește. Apoi se aplecă și mă sărută.
Putem deschide draperiile ca să văd cum te sărut?
Râd de buzele lui.
„Oprește-te, te comporți ca un copil petulant.
-Te place.
— Nu, nu mă place.
— De ce l-ai numit dragă tocmai acum?
Îmi încreț fruntea.
-Ce? Eu nu am făcut-o.
-Da, ai făcut-o. Nu o mai faceți.
Mă sărută blând.
-De ce nu?
-Pentru ca te plac. Mâinile lui alunecă spre fundul meu și mă împinge
împotriva erecției lui. Nu vreau să-ți numești garda de corp dragă.
Inima începe să-mi bată în piept, aerul părăsindu-mi plămânii într-o expirație
lungă.
-Ma placi? intreb nervos in timp ce ma uit la el. Cum ar trebui să gândească o
femeie cu pistolul apăsat pe stomac?
Nu tresări, nu te ghemui, nu te ghemui.
-AHA. Zâmbește un zâmbet lent, sexy și îmi dă părul înapoi de pe față. Chiar imi
place de tine, de fapt.
Aceasta este cea mai confuză întâlnire la care am fost vreodată. Fiecare bărbat cu
care m-am întâlnit în trecut și-a rupt gâtul pentru a mă impresiona și, totuși, lui Spencer nu-
i pasă deloc ce cred eu, iar ea încearcă în mod deliberat să-mi enerveze garda de corp.
Trăiește pe deplin momentul.

Destul de ciudat, cred că poate fi cel mai atrăgător bărbat pe care l-am întâlnit de
mult timp. Dacă nu cel mai atrăgător din toată viața mea.
Îmi imaginez pe Edward întâlnindu-l pe Spencer și îmi înclin capul pentru a-mi
ascunde zâmbetul.
-Ce? Își apăsă degetul sub bărbia mea pentru a-mi aduce fața mai aproape de a lui.
„Fratele meu te-ar urî.

— Arăt de parcă îmi pasă dracului ce crede fratele tău despre mine?
Râdem amândoi.
-Nu.
Se aplecă și buzele lui le iau pe ale mele, limba îi curge
blând gura mea deschisă. Genunchii îmi slăbesc.
„Pune-ți brațele în jurul gâtului meu, îngerasule”, murmură el împotriva
buzele mele, știind că trebuie să mă îndrume. Înger.
Îmi pun brațele în jurul umerilor lui puternici, bucurându-mă de felul în care mă
privește cu ochii lui mari și albaștri.
Ai putea reduce tensiunea sexuală dintre noi cu un cuțit.
Îi simt erecția dură pe stomacul meu și, în mod ciudat, vreau... vreau să o simt.
Se simte ciudat de intim și special, chiar dacă eu

tocmai a spus la cină că nu este.
— Vă por฀ i bine, domnule Spencer? -฀ oaptă.
— Doamne, nu vreau. Se aplecă și mă sărută din nou. Tu ma faci
vreau sa te comporti urat
„Ce se întâmplă când te porți prost?”

„Ne-am dracu,” îmi șoptește el în gură. A durat.
Interiorul meu încep să se topească când îmi imaginez corpul lui gol deasupra mea.
Trezirea mea palpită între picioarele mele când buzele lui le iau din nou pe ale mele. Multă
vreme, am stat în același loc, sărutăm ca niște adolescenți.
Sărutul nostru devine frenetic. Mă însoțește până la canapea și se lasă pe spate,

trăgându-mă în jos și făcându-mă să mă încarc în poala lui.
Mâinile lui sunt în părul meu și fețele noastre sunt împreună ca

săruturile noastre devin mai erotice.
Buzele lui cad la gâtul meu și mă mușcă cu putere.
„Poate că ar trebui să-ți dau un sughiot uriaș ca să-l enervez cu adevărat pe Wyatt?”
El respiră pe pielea mea. Asta îl va învăța să nu se încurce cu mine.
-Spencer. Gâfâi și îmi smulg gâtul de pe dinții lui. Sunteți

nebun?
Ochii lui îi întâlnesc pe ai mei.

-Poate. Îi simt erecția uriașă împotriva sexului meu
în timp ce mă strânge de trupul lui.

„Roturnează-te peste mine, îngerasule”, șoptește el. Îmi apucă oasele șoldurilor și
începe să mă legăne încet înainte și înapoi pe erecția lui dură. Corpul meu răspunde,
tremurând de plăcere.
Doamne, se simte bine.
Degetele mele alunecă prin părul lui și ne uităm unul la altul.
pe măsură ce un moment perfect de claritate se scurge între noi.
Ne continuăm sărutăm, trupul meu legănându-se încet peste al ei și fără avertisment
trupul meu începe să tremure. Spencer șuieră în semn de aprobare.
„Hai să mergem la culcare și să dracului”, șoptește el răgușit.

Gâfâi, o multitudine de emoții trec prin mine.
-Ce? șoptesc în timp ce ceața mea de excitare dispare.
imediat.
„Hai să dracului”, murmură el pe gâtul meu.
— Vrei să mă tragi? șoptesc, surprinsă de franchețea lui.
„Doamne, da. Mârâie în timp ce mă sărută din nou. spune-mi că tu
vrei sa tragi si tu
Dintr-o dată, am această experiență extracorporală de a-l vedea în a lui

stare de excitat.
"Spencer?" murmur eu.
„Spence”, mă corectează el, iar dinții lui îmi mușcă sfarcul prin cămașă.
-Eu niciodata…
Sărutul lui devine frenetic și mă trage pe penisul lui tare.
„Sunt virgină”, gemu.
Se lasă pe spate să mă privească, cu părul dezordonat și buzele umflate.
" Tu ce ești? " întreabă el încruntat.

spencer
NU AM FACUT SEX INAINTE.

-Nu?
Scutura capul.
Mă uit la ea, cu respirația zguduită. glumește?
„Aseară cu tine ar fi prima mea noapte.
Am ochii mari de groază.
"Ce naiba?" O împing din poala mea și mă ridic imediat. Glumești cu mine?
— Nu, îți spun adevărul! strigă ea, enervată de reacția mea. Îți ofer
virginitatea mea. O vrei sau nu?
virginitatea ei.
Mă uit la ea cu gura căscată.
— Bineîn฀ eles că o iubesc.
Îmi trec mâinile prin păr și încep să merg.
-Vreau să spun. Mă opresc și mă uit la ea. Nu?
Ea scutură din cap și eu tresar.
O virgină. O virgină. O virgină dracului. O să-l rup în jumătate.
Habar n-am cum să trag încet.

„Nu este tocmai reacția la care speram”, șoptește el.
Mă uit la ea și chipul mi se înmoaie.
„Doamne, Charlotte. Mă aplec și îi sărut tandru buzele mari și frumoase,
cuprinzându-i fața în mâinile mele. Esti femeia perfecta.
-Dar? Ea se încruntă.
Mă uit la ea, fără cuvinte. Inima îmi bate cu putere în piept.
Dacă îi iau virginitatea, el se va simți îndreptățit față de mine și o să
o iau la dracu. Fetele se îndrăgostesc de primul lor partener sexual și eu nu
mă îndrăgostesc de nimeni.
Cu toate acestea, vreau să o fac. Am o viziune despre mine arătându-i cât de
mult îmi place și penisul meu începe să plângă. Așa ar fi
al naibii de bine.
— Spencer, ce sa întâmplat?
Îmi înghit nodul din gât și o sărut ușor când încerc
controlează-mi foamea
Merită prima dată să fie blândă și romantică... niciuna
dintre care sunt punctele mele forte. De asemenea, sunt mare. O să o rănesc.
Nu dacă o pornești mai întâi.
Am o viziune să-i sărut interiorul coapsei și penisul meu se întărește la un
nivel dureros.
„Ar trebui să pleci”, șoptește el aspru.
Mă uit la ea confuză.
„Știam că ești diferit în momentul în care te-am văzut”, recunosc încet.
in soapta. Este al dracului de perfectă pe dinăuntru și pe dinafară.
Doamne, o vreau. Totul în mine o vrea pe ea.
Se ridică brusc și deschide în grabă ușa din față.
„La revedere, Spencer.
Ce? Ce naiba?
„Stai, eu... nu vreau să plec”, mă bâlbâi.
La naiba, de ce am ezitat? Acum ea crede că nu o vreau.
„Vreau să pleci. Imediat.
„Nu plec nicăieri”, spun eu, ținându-mă de loc.
— Ai auzit-o pe doamnă, mârâie Wyatt de pe veranda din față.
Ne întoarcem amândoi surprinși.
— Nu acum, fiule de cățea, răsturn eu.
— Ieși afară înainte să te bat până la o pulpă.
-Ce naiba? Mă încruntă și ochii îmi pâlpâie spre fata frumoasă din fața mea.
Charlotte?
„Te rog să pleci, Spencer”, spune el în timp ce i se umplu ochii
lacrimi. Fața mea cade știind că i-am rănit sentimentele.
Se întoarce și aleargă pe scări, fără să-mi lase de ales.
Wyatt mă împinge spre ușa din față, iar eu îmi smulg brațul din strânsoarea lui.
-Nu ma atinge! țip când ies pe verandă.
-Nu veni inapoi.
Mă întorc către el.
— Mă voi întoarce când îmi convine, idiotule. stai departe de mine
drum. — Mă urc în mașina mea, o pornesc și am turația motorului.
Mă uit la casa lui o clipă, uitându-mă la naiba

câine de pază stând pe veranda din față.
Nici măcar nu am numărul lui de telefon.
Ies din alee și ies pe ușile mari de piatră.
„Bravo, Spencer, idiot prost. Îmi strâng strâns volanul până când degetele
îmi albesc.
A fost un rahat gigantic.
Mă așez la masa din bucătărie și introduc cuvintele Charlotte Prescott pe Google.
Acum e duminică seara, sunt într-o lume de durere de joi când am văzut-o
ultima oară.
Nu am regretat niciodată că nu am făcut ceva atât de mult în toată viața mea.
via฀ ă.
Iau o înghițitură de whisky în timp ce aștept să apară rezultatele. Zâmbesc

în timp ce o galerie de imagini cu frumoasa femeie fulgerează pe ecranul meu. Dau
clic pe imagini una câte una, observând chipul ei perfect angelic.
Sunt fotografii care datează de la ea în copilărie într-o uniformă de școală

privată, iar apoi la evenimentele Polo, câteva evenimente caritabile, dar surprinzător
sunt foarte puține imagini cu ea recent.
Asta pentru că nu iese niciodată.
Charlotte Prescott este singura fiică a lui Harold Prescott și sora mai mică a
miliardarilor Edward și William Prescott.
Ea a devenit miliardar după ce tatăl ei și-a împărțit proprietatea familiei în
urmă cu cinci ani pentru a investi în jocuri de noroc legalizate. Prescott Holdings are
acum cel mai mare portofoliu de cazinouri din lume, cu o valoare estimată la 20 de
miliarde de lire sterline.
Renumită pentru profilul ei scăzut, Charlotte a fost forța motrice din spatele
extinderii și înființării noii Fundații Filantropice.
Național o sută șaizeci de milioane în două mii șaisprezece.

Fundația, pe care o prezidează, a fost înființată de regretata ei mamă în urmă cu
mai bine de cincisprezece ani.
Ea este, de asemenea, o reprezentantă și nașă a artelor și face parte din consiliile
de conducere ale London Art Gallery și ale UK Theatre Company.
Averea estimată a lui Charlotte Prescott se ridică în prezent la patru miliarde de lire
sterline.
Ridic sprâncenele, fără suflare din ceea ce tocmai am citit.

dă-mă dracului
Nu e de mirare că e atât de precaută.

Îmi beau whisky-ul cu o mână tremurândă, citește următorul articol.
De aproape douăzeci și patru de ani, singura fiică a lui Harold Prescott, Charlotte,
a fost una dintre marile femei de mister din Marea Britanie.
De la naștere, fiica lui Harold și a soției sale Angelique a fost o enigmă. Ascunsă în școli
private încă de la o vârstă fragedă, Charlotte a crescut timidă și incomodă din punct de
vedere social până când, ca adult, a devenit la fel de secretă ca tatăl ei, inabordabilă.
Charlotte este rar văzută în public și este strict

protejat, întrucât este considerat cea mai valoroasă comoară a familiei sale.
Unii spun că, în ultimii cinci ani, de la moarte
de la mama ei, Charlotte a ales în mod activ să ducă o viață solitară.
Rareori văzută în public, de obicei participând doar la evenimente caritabile,
Charlotte locuiește pe proprietatea privată a familiei ei.
La dracu. Închid computerul, dezgustat de mine. Îi tot văd chipul dezamăgit când
am ezitat să accept ceea ce mi-a oferit cu atâta curaj. Ea crede că nu am iubit-o pentru că
era virgină. Dacă ar ști cât de departe este de adevăr.
Intru în restaurant la șapte dimineața, Masters și Sebastian sunt la masa noastră

obișnuită și au comandat deja pentru mine. Facem asta în fiecare luni. Este greu să
găsim timp să ne vedem, așa că profităm la maximum de asta cât putem.
„Bună”, spun în timp ce mă alunec pe scaun.

Amândoi se încruntă în timp ce mă privesc.
-Ce s-a întâmplat? întreabă Seb.
-Orice. Iau un șervețel de pe masă și îl deschid. Cum a fost weekendul tău?
„Mai bine decât al tău, evident”, spune Masters. Ce s-a întâmplat în Nottingham
săptămâna trecută?
— Nimic, oft.
Amândoi zâmbesc.
— Nu a vrut să te vadă?
Îmi suf în obraji.
— Da, ne-am întâlnit. Răsfoiesc cu furie paginile ziarului.
— Ei bine, ce sa întâmplat? Vrem detalii.
-Fără detalii. Mă uit la cei doi prieteni ai mei. Dar, ai avut dreptate. Ea este cu
adevărat în afara liga mea.
-Ce zici de asta?
„Este virgină.
Amândoi se uită la mine și jur, este atât de liniștit încât se aude un ace căzând.
Îmi arunc mâinile în aer.

"Nu-i așa?" Despre ce naiba e vorba?
„Oh, la naiba”, șoptește Masters, trecându-și degetele prin barbă.
-Deci ce s-a întâmplat? Ți-a spus că se salvează pentru el?
căsătorie și apoi te-a dat afară? întreabă Seb.
„Nu, mi-a spus că sunt virgină și am înspăimântat ca un copil nenorocit și apoi
m-a dat afară”.
Masters se uită la mine.
"Ce-ai făcut?"
Eu dau din cap.
„Nu pot face față acestui tip de presiune, omule. Nici măcar nu pot fi monogam
cu o femeie mai mult de o săptămână. Îmi ciupesc puntea nasului.
-Este adevărat. Seb dă din cap.

Masters se încruntă la mine, fără să scoată un cuvânt.

„Am luat cina și apoi ne-am întors la el acasă”. Înainte de a intra, am avut câteva
cuvinte cu nenorocitul lui de bodyguard.
— Ai un bodyguard? întreabă Masters.
— Da, ฀ i cred că e îndrăgostit de ea. Tipul vrea să controleze ceea ce face și cu
cine vorbește. Fac o pauză, amintindu-mi expresia de pe chipul lui Wyatt. Odată ce am
scăpat de el, eram ocupați și i-am spus să ne ducem. Atunci mi-a spus că este virgină.
Micul dejun ajunge la o masă plină de liniște. apuca-mi

cuțit și furculiță.
„La dracu-mă,” șoptește în cele din urmă Seb. De ce nu mi se întâmplă niciodată
acest rahat?
Se lovește în frunte.
„Mi-aș da oul stâng să am o fecioară”.
Masters râde.
-Anumit? Își taie pâinea prăjită. Imaginează-ți cât de fierbinte ar fi sexul.
Amândoi zâmbesc întunecați.

„Oprește-te”, gemu eu. Nu îndrăzni să te uiți la ea.
Îmi îndrept cuțitul spre Sebastian.
„Te duci la ea și ești un om mort.
Cei doi râd la unison.
„La naiba, calmează-te, omule”, râde Seb.
„Femeia asta m-a înnebunit al naibii. Îmi trec ambele mâini prin păr.
— Atunci fă ceva în privința asta.

— Nu pot să o iau dracu! -Clic-. Nu te draci cu o fată ca Charlotte.
"Nu, nu este așa." Seb scutură din cap. O dracului, te căsătorești cu ea. Cu
siguranță acesta este un fapt.
Încep să transpir.
-Vezi? Îmi îndrept cuțitul spre ei. Nu pot să mă căsătoresc.
-De ce nu? Masters se încruntă.
„Pentru că, am văzut dracu prin care ați trecut voi doi și nu sunt programată să
fiu cu o singură femeie.
„Nici eu nu credeam că este”, spune Masters.
— Ce te-a făcut să te schimbi? -Întreb.

„Nu voiam să mă atingă nimeni în afară de ea.
Mă uit la el în tăcere, a฀ teptând să continue.
— Și nu am vrut să ating pe nimeni altcineva. A încetat să mai fie despre sex și mai mult
despre momentul în care ar putea petrece timp singur cu ea.
Dau din cap cu dezgust și mă uit la Seb.
„Uite, despre asta vorbesc. Nimic bun nu poate ieși din asta. Îmi mușc
mâncarea din furculiță cu putere. Apropo, sunteți patetici, Maeștri.
El dă din cap.
„Am înțeles, Spencer. Fugi, fugi cât poți.
"Am facut.
— Atunci de ce te enervează? întreabă Masters.
„Pentru că este atât de perfectă, nici măcar nu pot face față. M-am masturbat
de atâtea ori încât îmi mâncărime pula și nu pot obține nicio satisfacție. Nu am ieșit
tot weekendul pentru că nu voiam să mă culc cu nimeni altcineva.
Masters scutură din cap.

-Dacă asta sună bine. Urăsc să ți-o spun, dar ești deja destul de nenorocit.
bărbați. Închid ochii și îmi ciupesc puntea nasului.
„Sheridan este în oraș săptămâna aceasta. Ea mă va scoate din asta.
„Doamne, ești cu ea de multă vreme.
— Vreo zece ani, cred.
— De ce nu încerci cu ea? Masters se încruntă.
Îmi încurcă fața de dezgust.
„Nu este așa între noi.
„Așa că lasă-mă să înțeleg, te-ai bătut cu fata asta din New York de zece ani
și nici măcar nu te gândești la ea o dată când nu ești cu ea?”
„Doamne, nu, niciodată”, răspund eu cu certitudine. Nu sunt tatăl vitreg al

celor trei copii ai ei răsfățați și cu siguranță nu vreau să mă mut în Statele Unite. Nici
eu nu vreau să se mute aici. Doar ne distram.
Mă încruntă și mă uit în sus la tavan.

„Cred că are chiar și un iubit acum”.
— Dar te va suna în momentul în care va ajunge în oraș și tu te vei duce la
hotelul ei.
"Oh, da, o să o trag până nu poate merge." Mușc mâncarea de pe furculiță.

Când e la Londra, este a mea.
"Cat de des vii aici?"
-De patru ori pe an.
— Cât timp stai la fiecare vizită?
dau din umeri.
— Zece zile sau cam asa ceva.
— După cum am spus, murmură Seb. De ce naiba asta nu mi se întâmplă
niciodată?
Continuăm să mâncăm micul dejun, iar băieții vorbesc și vorbesc fericiți, dar
mintea mea este la Nottingham... cu Charlotte.
Urăsc că ea crede că este vorba despre ea. Nu este vorba despre ea, este
despre mine și despre ceea ce nu pot fi.
Dacă merg acolo, în cele din urmă o voi strica. Știu că o voi face și nu pot
suportă gândul la asta.
Este mai bine să o lași așa cum este. Nu o pot vedea din nou.
Expiră puternic la gândul deprimant și mă uit afară din
fereastra, simțindu-mă ca un rahat.
„Doamne, reacționează”, geme Masters.
„Orice,” oft în timp ce continui să mănânc micul dejun.
Va fi o zi lungă.
Charlotte
Lara se lasă pe scaunul de vizavi de mine.

„Doamne Dumnezeule, am nevoie de o băutură tari”. Îl poți cumpăra la sticlă
de aici? - ofta.
Zâmbesc și îmi beau vinul.
-Ce s-a întâmplat?
Ea ridică mâinile în aer.
„Ugh, de unde să încep?” Ea ridică degetul. Oh, știu, să începem cu faptul că
era un păr pubian pe birou azi dimineață când am ajuns la serviciu.
-Ce? -gâfâind.
„Târfa aia proastă de contabilitate se încurcă cu cineva și o face pe biroul
meu.
Îmi acopăr gura cu mâna și înăbuși râsul.
-Esti sigur?
-Da. Ea se încruntă, îngrozită. Le-am sunat pe celelalte fete din biroul meu și
am fost cu toții de acord că părul era cu siguranță pubian. Am avut o discuție de
două ore despre asta.
Am ochii mari.
-Ce-ai făcut?
„Am dezinfectat totul și apoi am depus plângere la resurse umane.
"Nu am cuvinte.
Ea scutură din cap dezgustată.
-Eu am. Ia o cameră dracului. Ea își toarnă un pahar de vin, dar este atât de
distrasă încât se revarsă peste o parte. Este dezgustator.
Acum, oriunde mă uit în birou, îmi imaginez că vaginul ei uriaș păros a fost acolo,
fiind pătruns.
Își bagă degetele în gât, ca să se prefacă că slăbește.
„Și nici măcar să nu mă încep să gătesc. Nu voi mai mânca niciodată prânzul
la masa aceea.
Îmi arunc capul pe spate și râd. Doamne, Lara este foarte supărată din cauza
asta.
-Oricum. Ea scutură din cap. Cum a fost weekendul tău?
-Bun. Ridic din umeri, simțind că o mică tristețe mi se strecoară înapoi în

piept.
Am fost dezamăgit tot weekendul pentru că Spencer nu mă vrea. Mi-e rușine
și mi-aș dori să nu se fi întâmplat întregul coșmar.
Își bea vinul și se uită la mine.

— Ce este acea privire?
„L-am văzut pe Spencer săptămâna trecută.
—. ce unde? întreabă încruntându-se: „A venit la munca
mea”.
— Spencer-Jones? Spencerul din noaptea trecută? Cel pe care l-ai sărutat
la nuntă?
Dau din cap cu un zâmbet trist. Gura i se deschide și se sprijină de ea.

masa.
-Ce voia?
— Am ieșit la cină.
— Ce, la o întâlnire?
Dau din cap și încerc să-mi ascund
zâmbetul. „A avut o zi liberă și a așteptat munca afară să termin.
Ea se lasă pe spate în scaun.
-La dracu.
„Deci, da, asta s-a întâmplat. Ridic din umeri: — Ce sa
întâmplat mai exact?
-Orice.
Ochii i se fac mari.
"Charlotte... Sunt pentru tine, în sfârșit, să mergi la o întâlnire și tot,
dar cu el?" L-am căutat amândoi săptămâna trecută când l-ai sărutat, îți
amintești?
Îmi mișc buzele.
„Este un afemeiat total”, spune el.

-Știu că. Nu-l voi mai vedea, nu-ți face griji. A fost frumos să faci ceva
ieșit din comun, știi? „Nu o să-i spun Larei restul poveștii. Pur și simplu nu ar
înțelege.
-Ești plictisit. - Oftă-. Și vreau să fii liber, chiar vreau.
Zambesc.
„Ca să fiu sinceră, este timpul să rupi de domnia lui Edward”, continuă
ea.
Lara urăște felul în care Edward încearcă să mă controleze, până la
punctul în care au avut o mulțime de certuri. Cred că se plac în secret, dar nu
ar recunoaște niciodată.
„Edward este...” Clatin din cap în timp ce încerc să articulez
gandurile mele-. Este la apogeul fazei de control.
"Ha, ce e nou?"
„William a venit acasă săptămâna aceasta și Edward a sunat
Penelope. Au avut o luptă mare și William s-a întors în Elveția.
„Penelope este o curvă. Ea își încrețește fața. Mi-aș fi dorit să mă
întorc în Danemarca cu neamțul ăla care era dracului. dacă ar fi avut
l-a lăsat pe William atunci, ar fi trecut peste ea până acum. Poate că ar fi în sfârșit cu cineva
care a meritat-o.
„Știu, ea îmi face rău”, oft.
O liniște confortabilă se lasă peste noi, până când Lara îmi zâmbește, ceva clar în
minte.
-Ce?
— De ce nu te muți la Londra?
— Lars, oft din greu. Când ai de gând să renunți la asta?
Ea a încercat să mă convingă să mă mut
vreo optsprezece luni.
-Nu. Îmi ia mâinile pe masă. Nu este că nu ți-o poți permite. Fondul tău fiduciar este
mai mare decât banca de rezervă engleză. Uite, mută-te acolo timp de șase luni, întâlnește
oameni frumoși, distrează-te, cunoaște oameni noi. Elizabeth este la Londra și poți să ieși și
să cunoști oameni noi.
Mă uit la ea câteva secunde, gândindu-mă la ce a spus.

— O să înnebunești în castelul ăla de rahat, Charlotte. Sunteți
Pierzând cei mai buni ani din viața ta în acea cușcă aurie.
„Nu este o cușcă”, răspund eu. Locuiesc acolo din cauza tatălui meu și este al meu
Casa.
— Minciuni pure, Edward te va controla atâta timp cât vei continua să trăiești acolo
și știi asta. — Știe cu cine ieși, când ajungi acasă, ce vei mânca la cină.
Îmi beau vinul.

-E adevarat.
„Tot ce spun este că este grozav că ești gata să te întâlnești, dar fă-o la Londra,
departe de fratele tău.
„Îmi iubesc fratele, Lars. Știu că doar încearcă să ne protejeze pe toți după moartea
mamei.
„Știu că o face și că este un om bun. Pur și simplu greșit înțeles. Ea zâmbește în
timp ce mă privește. Pleacă mâine pentru șase săptămâni, nu?
-Da. Mi-am încrețit fruntea. De unde stii ca?

El ezită înainte de a răspunde.
„Ai menționat-o săptămâna trecută.
Mă uit la ea pentru o clipă. Nici măcar nu am aflat despre asta până acum două zile
și n-am mai vorbit cu Lara în acel timp.
— Ce cauți în oraș, Lars? întreb dezinvolt.

Se dă dracului cu fratele meu?
Nu. Nu fi prost.
„Oh, mâine e ziua mamei mele. Am avut o zi liberă, așa că am venit acasă să
o văd. Am nevoie de o scuză pentru a-mi vedea și cel mai bun prieten?
-Nu. -Zambesc.
— Te vei gândi la Londra? -recurs.
Am meseria mea și o iubesc. Nu-mi pot imagina să fac altceva. -Ridic din
umeri-. Dacă sunt destinat să mă mut la Londra, universul îmi va da un semn.
„Știu că vei face asta. Ea zâmbește cu bună știință. Acum, trebuie să vorbim
despre Spencer.
Ea deschide ochii.
"Spune-mi totul. " Să-l urmărim de departe.
Râd.
— Ce face pentru muncă? Ea se încruntă. oțel sau
ceva.
Își scoate telefonul și începe să-l caute.
— Nu-mi spune nimic despre femeile pe care le găsești în chestia aia, răsturn
eu. Doamne, e destul de rău că nu m-a vrut, nu am nevoie de femeile pe care le-a
vrut să -mi fie puse în față.
-Oh. Se încruntă în timp ce citește. Deci el este un arhitect care proiectează
zgârie-nori și deține o companie de oțel care furnizează majoritatea țărilor pentru
zgârie-nori, compania sa are patru sute de angajați. Uau, nu e leneș.
— Nu am spus niciodată că este. Tu ai făcut-o.

— Nu-i spune lui Edward că a venit la slujba ta. Ar înnebuni el sau tu
tată, de altfel.
„Nu sunt atât de prost.
Ochii Larei îi țin pe ai mei.
-Promite-mi.
— Ce promiți?
„Promite-mi că nu te vei îndrăgosti de frazele ieftine din asta
Tip. El este un afemeiat, cel mai mare afemeiat din toate timpurile.
„Știu, nu sunt prost. Da-mi putin credit te rog. - Oftez.
-E in regula. Ea zâmbește de la ureche la ureche.

Îmi beau vinul și mă uit peste restaurant. dacă numai ea
știa că m-am oferit lui pe un platou de argint și m-a respins.
Închid ochii de dezgust. La ce naiba mă gândeam?
E ora zece noaptea și totul este liniștit. Trag draperiile și privesc în întuneric. Mintea
mea continuă să se întoarcă la faptul că Lara știa că Edward va pleca mâine.
De unde ai știut asta? I-am spus și am uitat?

Nu. Nici măcar eu nu știam.
Îi văd pe cei doi paznici mergând pe alee făcând ultima lor măturare a terenului
pentru noapte și ies pe veranda mea din față.
„Bună”, le strig în timp ce se apropie de proprietatea mea.

Bună, Charlotte. Amândoi zâmbesc.
„Noapte frumoasă”, spun eu, urmărind să fiu obișnuit.
— Da, și cald pentru această perioadă a anului.
— Fratele meu are companie? -Întreb.
Se uită unul la altul.
— Cred că da, spune Ryan precaut.
— ฀ tii al cui?
Schimbă din nou priviri.
„Un... prieten”, răspunde Ryan.
Îmi încrucișez brațele peste piept.
-Si numele tau este?
Se mai privesc o data.
— Nu suntem siguri, Charlotte.
Îmi înclin bărbia și mă gândesc o clipă.
— Este prima dată când vizitezi proprietatea?
„Nu, nu cred că este”, spune Ryan.
Cei doi continuă să meargă în speranța că interogatoriul lor se va încheia în curând.
„Noapte bună, Charlotte”, strigă Ryan, încheind efectiv conversația.
„Noapte bună”, bufuiesc și mă întorc în casa mea.

Mă îndrept direct spre bucătărie și aprind ceainic. Edward și
Lara? Probabil ca nu.
Ea vede alți oameni. Abia săptămâna trecută a fost la o întâlnire cu cineva.
Mă gândesc la toate momentele de-a lungul anilor în care au avut certuri

agresive unul cu celălalt... mai ales din cauza mea. Deși, trebuie să recunosc, păreau
să știe mereu multe unul despre celălalt.
De ce l-ar ascunde dacă se întâmplă ceva?
sunt dracului?
Nu ei nu sunt. Știu că nu sunt. Deja îmi imaginez lucruri care nu există.
Doamne, chiar trebuie să ies mai mult. Lara are dreptate; Înnebunesc închis
în acest castel.
Îmi pregătesc ceaiul și mă așez pe canapea, cu mintea în viteză.
Îmi ating dintele cu unghia în timp ce mă gândesc. Mă întreb dacă mașina
Larei va fi la ea acasă.
Intru in biroul meu si deschid draperiile. Îți văd luminile
casă în depărtare.
Are propria alee, la fel ca mine, dar din moment ce casa lui este la capătul
moșiei, n-aș avea idee pe cine are acolo.
Până în seara asta nu am vrut să știu.
Ei bine, la naiba.
Ies pe veranda din față, mă așez pe trepte și mă îmbrac
adidașii mei O să văd exact cu cine se culcă Edward.
Și dacă este Lara, va fi sânge. Dacă este al lui sau al ei, nu știu
totuși, dar nu voi fi impresionat dacă îmi pândesc la spate.
A lui , decid eu. Va fi sângele fratelui meu.
Gândul că se culcă cu cel mai bun prieten îmi face sângele să fiarbă.
E prea dulce pentru el.
Sunt sigur că dacă ar avea pe cineva aici în seara asta, Edward ar fi aici într-
o clipă, poruncindu-i să vină acasă. Mă uit la puloverul meu alb. Asta nu merge. Alerg
pe scări și îmi pun un pulover și o căciulă neagră. Dacă o să mă duc la spionaj, mă
pot pune și eu în rol.
Aprind lanterna de pe telefon și mă uit în stânga și în dreapta pentru a mă

asigura că țărmul este liber. Apoi, încet, încep să merg pe aleea spre casa lui Edward.
Este la o distanță destul de mare de casa mea, dar știu că personalul de securitate a
făcut ultimul control al nopții și se ascunde în biroul tatălui meu. Wyatt a terminat
munca la șase pentru că credea că nu merge nicăieri.
Drum și drum și drum.

Doamne, se pare că e mult mai departe în întuneric.
Ajung în sfârșit la casa lui Edward și mă rațesc în spatele unui copac înainte
de a privi în jur. Ca și casa mea, casa lui este din gresie și acoperită cu iederă. Casele
noastre sunt aproape identice, ambele cu două etaje cu patru dormitoare. Singurele
diferențe sunt că și-a actualizat casa după bunul său plac și a adăugat încă o cameră
mare în spate. Spre deosebire de mine, el nu își va părăsi casa, așa că și-a făcut din
ea casa lui pentru totdeauna.
Trec în vârful picioarelor pe marea potecă circulară. Nu sunt mașini aici

la naiba. Trebuie să fie parcată în garaj, oricine ar fi.
Luminile de jos sunt stinse. Mă îndrept spre o parte a casei ei și mă uit sus.
Lumina din dormitorul lui Edward este aprinsă și draperiile sunt deschise.
La naiba, aș vrea să văd pe cine a ajuns acolo sus.

Expiră și stau o clipă pe pământ.
Mă uit în jur și mă întreb ce să fac.
La vreo trei metri de fereastra ei este un copac mare. Dacă l-am încărcat? Mă
uit doar la cine e acolo și apoi cobor.
Nicio pagubă făcută.
Pulsul îmi crește în timp ce mă apropii și mă uit la copac, zâmbind în sinea
mea.
Ce naiba faci, Charlotte?
Îmi pun brațele în jurul trunchiului și fac primul pas, apoi altul și apoi altul.
În cel mai scurt timp, sunt în top. Trebuie doar să ajung la acea ramură cea mai
înaltă și voi putea vedea înăuntru. Mă apropii și îmbrățișez portbagajul.
Afară este întuneric beznă, dar pot vedea clar interiorul dormitorului luminat.
Mă uit în tăcere. Nimic nu se intampla.

Mă uit la pământ. La naiba, asta e mult prea mare. Mă agățăm de copac de

parcă viața mea depinde de el, pentru că în acest moment chiar o face.
Nu m-am gândit deloc la asta.

Apoi aud mișcare. Mă ghemuiesc în panică.
Edward apare în vizor, forțându-mă să-mi țin respirația. El este cu spatele la
mine, dar... oh, nu.
Nu are haine pe tine. Fratele meu este gol. Sângele îmi merge în picioare.
Se întoarce spre fereastră, cu erecția lui enormă stând mândră. El ține

cătușele și le învârte în jurul degetului în timp ce vorbește cu cineva care, evident,
este încă în patul lui.
Ochii mei sunt la fel de mari ca farfuriile. Oh, Doamne.
Nu aia. Orice în afară de asta.
Fac un pas înapoi pentru a încerca să evadez. Alunec și încerc cu disperare
să prind bușteanul. Din păcate pentru mine, calculez greșit și mă prăbușesc la
pământ, reușind cumva să prind o creangă pe drum. Cumva îmi sparge căderea
pentru o clipă înainte de a lovi puternic pământul cu o bufnitură.
— Doamne, scâncesc în timp ce mă întind pe iarbă.

Ce dracu tocmai am văzut?
Mă uit în sus la stelele care dor peste tot. Primesc un memento vizual al
fratelui meu gol și mă face să-mi frec ochii cu vârfurile degetelor pentru a încerca să-
l scot din creier.
Stau întins pe spate, privind în sus la cerul întunecat timp de zece minute, în
întuneric, mototolită pe pământ.
Asta chiar a durut.
În cele din urmă, mă târăsc până la mâini și genunchi și mă ridic de pe
Eu de obicei.
E ultima dată când voi spiona pe cineva din nou.

Ce face acolo sus acum?
Îmi strâng ochii pentru a încerca să blochez imaginea lui în cătușele alea.
Îmi e greață.
Stau în soarele după-amiezii pe veranda din față a casei tatălui meu. Tatăl meu și
Edward poartă costumele lor obișnuite croite.
Personalul dumneavoastră de securitate dă târcoale în zonă și ultimul bagaj a fost
împachetat în mașină. Cinci bărbați merg cu ei, în timp ce ceilalți cinci rămân aici să aibă
grijă de casă și de mine.
Mi-aș dori să nu fie. Mi-aș dori să nu avem nici măcar securitate.
Tatăl meu a fost și încă este îngrozit că mi se va întâmpla ceva la fel ca și mamei. Acum
știe că cazinourile și jocurile de noroc sunt amestecate cu imperiul familiei, toate pariurile
sunt oprite.
Securitatea este la cel mai înalt punct.
Ochii tatălui meu se ridică pentru a-i întâlni pe ai mei.
— Ai putea să te gândești să vii cu noi, Charlotte? Șase săptămâni distanță ar fi
minunat pentru tine.
— Tată, oft. Voi doi veți lucra tot timpul.
— O să pun avionul să te ia. Poate ai putea ieși pentru o perioadă mai scurtă de
timp”, spune el plin de speranță.
-Nu. Zâmbesc în timp ce o sărut pe obraz și îmi înconjoară brațele în jurul ei.
în jurul-. Distreaza-te si ne vedem in curand, te sun in fiecare zi.
Mă întorc și îi zâmbesc lui Edward care este neobișnuit de tăcut.
astăzi.
Nu vă gândiți, nu vă gândiți, nu vă imaginați.

Activitățile de spionaj de aseară m-au traumatizat.
„Distreaza-te Edward.” -Zambesc.
Se încruntă și știu că-i face griji să mă părăsească.
— Pot să mă întorc aici în douăsprezece ore dacă ai nevoie de mine.
-Sunt bine. „Mă îndepărtez de el. În ciuda tuturor greșelilor lui Edward și a
modurilor îndrăznețe, știu că are o intenție foarte bună și se comportă din dragoste
pentru William și pentru mine. Sunt șase săptămâni, pentru numele lui Dumnezeu.
— Te rog, fii atentă, Charlotte. Nu aș suporta dacă ți s-ar întâmpla ceva. Nu pleca
nicăieri fără Wyatt și Anthony.
Anthony este garda de corp obișnuită a lui Edward și îl lasă aici pentru a mă
proteja.
— Nu voi face, promit. Nu sunt prost. Ochii mei se uită la Wyatt care își lasă
ochii în pământ. Bine, bine, poate că sunt puțin prost, dar nu voi mai fi niciodată. Mi-
am învățat lecția și, din fericire, Wyatt și-a ținut promisiunea de a-l păstra pe Spencer
secret.
Edward și tatăl meu urcă în Bentley. În cele din urmă, se iese încet din drum
cu mașina de siguranță în spatele lor.
Le fac cu mâna și zâmbesc în timp ce nervii îmi flutură în stomac.
Nu fusese niciodată singură atât de mult timp.

Îmi înclin fața spre soare și zâmbesc larg, simțind căldura și vitamina D
primitoare.
„Elizabeth vine să petreacă noaptea. Le zâmbesc băieților.
Fața lui Anthony se luminează.
— La ce oră vei fi aici?
„În jur de șase.
-Foarte bine.
Anthony este îndrăgostit de dragul meu prieten de ani de zile și sincer să fiu
cred că are sentimente și pentru el.
O să fac o întâlnire cu ei într-o zi. Mă întorc și
merg spre casa mea.
Șase săptămâni singur. Nu știu dacă să fiu entuziasmat sau împietrit.
spencer
Aud mânerul ușii biroului meu întorcându-se și ridic privirea spre

îl văd pe Sheridan stând în fața mea.
-Buna ziua. Îmi zâmbește.
Zâmbesc strălucitor și mă ridic să-l sărut pe obraz.

-Buna draga. Ochii mei se îndreaptă spre silueta ei frumoasă, care este
îmbrăcată în ținuta ei obișnuită de putere: o fustă bleumarin și o jachetă asortată cu
o bluză albă de mătase desfăcută pentru confort.
provoaca-ma Părul ei lung și întunecat este tras pe spate și poartă ochelari cu ramă
de coajă de țestoasă.
Sheridan este CEO al unei companii globale multiconglomerate. La vârsta de
treizeci și cinci de ani, aceasta este o realizare. Compania mea furnizează oțel pentru
a dumneavoastră, așa că lucrăm cot la cot, dar pentru diferite companii. Listată în
New York Times drept una dintre cele mai puternice femei din America, Sheridan
muncește din greu și se joacă mai greu.
Ea mă înțelege ca nimeni altcineva. Avem o relație sexuală bazată pe

încredere și prietenie, dar amândoi o știm așa cum este. Fără minciuni, fără să ne
prefacem că ne vom îndrăgosti și, cel mai bine, fără prostii.
-Ce mai faci? Il intreb.

— De ce este Electra încă aici?
Îmi dau ochii peste cap și mă las înapoi în scaun. Electra este unul dintre
asistenții mei personali care nu ne dă decât necazuri. A intrat sub nasul lui Sheridan,
iar ultima dată când a fost aici, Sheridan a cerut să o concedieze.
„Este aici pentru că nu o pot concedia. I-am dat un avertisment scris și ea a

adus blestemul de sindicat pentru a amenința cu acțiuni în justiție.
Sheridan trage cu degetul mare spre u฀ ă.

„Stă acolo jucând pe Facebook.
Îmi legăn scaunul dintr-o parte în alta, ținând pixul între degete.
— N-a฀ fi surprins. Unde sunt celelalte fete?

-Dumnezeu stie. Vorbesc serios, Spencer, trebuie să o concediezi. Nu este
corect ca ceilalți doi asistenți personali ai tăi să-și facă partea lor de muncă.
"Nu este atât de ușor.

— Oh, la naiba. Prea ușor. O voi face acum pentru tine, dacă vrei.
Zâmbesc în timp ce mă uit la ea.
„Nu toată lumea este o regină a gheții ca tine, Shez.

Sheridan îi face pe bărbați adulți să plângă în compania ei. Este cea mai dură
femeie pe care o cunosc.
Ea se apropie de fereastră și se uită la oraș, verificându-și degajat telefonul
înainte de a suna.
Bună, sunt Sheridan Myer de la Universal Steel. Ea ascultă o clipă. Am nevoie

de niște camere de securitate instalate în toate birourile, vă rog.
-Imediat. Sheridan se uită la mine și îmi dau ochii peste cap. Am nevoie de
tine astăzi, te rog. Există trei birouri care trebuie echipate cu camere invizibile după
ore. OK, super. Stii unde suntem? Da, la etajul cincisprezece și întreabă-l pe Spencer
Jones.
Mă las pe spate în scaun în timp ce ea închide telefonul fără să-și ia rămas
bun.
Nu am nevoie de camere de securitate.
-La dracu. Micul trol va încerca să te saboteze. Fii atent la cuvintele mele, e o
muncitoare dracului.
Zambesc.
— Pentru că ești Maica Tereza, nu?
— Nu îi voi lăsa să profite de tine, Spence, iar dacă încearcă să-ți ștergă
computerele sau orice altceva suspect, măcar vom avea dovezi.
Ea își lasă părul jos, își dă jos pantofii și merge spre fereastră, lăsându-mă
să o privesc. Se uită la oraș pentru o clipă, apoi ochii ei se îndreaptă spre mine.
-Arati diferit.
-Ce zici de asta? mă încruntă.
„De obicei, mă prindeți de perete în cinci secunde.
Mă așez înainte pe scaun și îmi sprijin bărbia pe
mână.
— Ai întâlnit pe cineva? -Întrebare.

Ezit înainte de a răspunde, neștiind dacă vreau să discut despre asta cu ea.
-Da și nu.
Se întoarce și se apropie de mine și se așează la biroul meu. Își încrucișează
picioarele și ochii mei cad pe coapsele ei musculoase relevate de despicătura de la
fustă.
„Ce vrei să spui da și nu?”
„Da, am întâlnit pe cineva și nu, nu o pot avea”.
-Ea este căsătorită?
"Dimpotriva. Mă opresc o clipă. Tânăr și nevinovat.
Ea nu-și ascunde amuzamentul. Cât de tineri și nevinovați suntem

vorbesc?-
Ochii mei îi țin pe ai lui.
„Foarte tânăr și cât se poate de inocent.
Ea râde.
„O, Doamne, Spence, ea nu va putea să te suporte sexual. Nu pot și știu să
trag.
Îmi trec mâna pe coapsa lui Sheridan și inspir brusc.
— Tu faci asta bine.
Scoate din buzunar o carte de cheie a hotelului și o trece peste birou.
„Am o cină de afaceri diseară, dar mă voi întoarce

camera la zece. Camera mea obișnuită, podul Corinthianului.
Iau cardul și mă uit la el pentru o clipă.
Se aplecă și îmi prinde fața în mâini, apoi mă sărută încet.
Penisul meu se întărește instantaneu.

-Pana atunci? întreabă el în timp ce mă împinge tandru.
părul frunții.
Zâmbesc și îmi trec mâna pe coapsa ei.
-Desigur.
Ea își leagă părul la loc în coc și își pune la loc tocuri înalte.
-Trebuie sa plec. Cei doi asistenți personali ai mei sunt în cafenea la

jos. Se îndreaptă spre u฀ ă. Pot să-l trag pe troll la ieșire?
-Nu, nu poti. La revedere, Sheridan.
— Până diseară, dragă. Ușa se închide în urma ei și o aud spunând: „Nu ești
plătită să fii pe Facebook, domnișoară. Treci la treabă.
Râd o clipă. Femeia aceea are niște mingi bune.

Mă îndrept spre fereastra biroului meu și mă uit la priveliște. Orașul este plin
de viață dedesubt.
Mă întreb ce face Charlotte acum.
Am o viziune a privirii din ochii ei când a crezut că nu o vreau, iar inima mă
doare în piept, forțându-mă să expir adânc.
Nu este corect să încep ceva când îi știu deja destinația.

Fac ceea ce trebuie.

E mai bine dacă nu mă mai apropii de ea.
Când ceasul bate ora unsprezece noaptea, merg pe hol până la

penthouse-ul lui Corinthian.
Cunosc acest coridor, l-am parcurs de multe ori și mereu cu
nerăbdare.
Totuși, ceva nu este în regulă în seara asta. Văd ușa în față și mă
opresc și mă uit la ea pentru o clipă, gâfâind.
Mi-aș dori să mă duc să o văd pe Charlotte. Ea este cea pe care chiar vreau să o văd.
Expiră puternic, trec cardul în ușă și ascult cum declanșează. Lumina
din cameră se stinge când intru și doar lămpile luminează spațiul, dar știu
unde să-l găsesc.
Intru în cameră să o văd pe Sheridan goală pe mâini și în genunchi
pe pat. Părul ei lung și întunecat îi cade în cascadă pe spate și o panglică
albă de satin este legată de gât, ca un cadou.
Cadoul meu.
Pe masa laterală sunt o varietate de vibratoare și lubrifiant.
Penisul meu se întărește instantaneu.
„Bună, dragă”, toarcă ea înainte de a-i strecura un plug anal
gura si suge-o. Eram pe cale să încep fără tine.
Zâmbesc când îmi scot jacheta și o închid.
„Știi, chiar ar trebui să lucrezi la asta, Sheridan.
Ea geme, iar eu mă întorc în dormitor să o văd în genunchi, aplecându-se
în timp ce-și înfige plugul adânc în fund. Ochii lui se închid de plăcere și îmi
desfac pantalonii cu o nouă urgență.
„Fața în sus, picioarele desfăcute”, mârâi eu.
E ora șase într-o vineri dimineață și stau întins în pat și mă uit la știri. Totuși, nu
îi acord prea multă atenție. Îl aud, dar este doar zgomot de fundal.
Parcă totul în jurul meu este tăcut. Toată săptămâna asta a fost tăcută.
Mă simt ca un rahat.
L-am tras cu Sheridan și singura cale prin care puteam veni era să-mi
imaginez că ea este Charlotte.
Am făcut-o trei nopți la rând.
Sexul cu ea este cel mai bun, al naibii de fierbinte, dar
doar pentru că, în mintea mea, îmi trag îngerul. Charlotte a mea.
Nu Sheridan.
Și acum gustul bolnav al trădării stăruie constant în gura mea.
Simt că am înșelat-o pe Charlotte, deși nu suntem nimic unul pentru celălalt.

alte.
Urăsc că nu suntem nimic.
Urăsc că am folosit corpul lui Sheridan pentru a ejacula când mă gândeam
la o altă femeie.
Nu făcuse niciodată asta nici unei femei. Sunt întotdeauna complet concentrat
pe cine sunt. Din fericire, Sheridan este plecat acum din oraș.
Regretul îmi curge în sânge.

Ce fel de om sunt? Imaginează-ți dacă ar ști. apuca-mi
telefon si verifica-l.
Fără apeluri pierdute.
Charlotte
Beth își încrețește nasul înainte de a întreba: „Ce vrei să spui?

Expiră și mă afund mai adânc în scaunul meu. Stăm pe podeaua sufrageriei
după ce ne-am mâncat greutatea din mâncare indiană.
„Tocmai ce am spus. A apărut la serviciul meu și arăta ridicol de frumos, așa

că am ieșit la cină. -Ridic din umeri-. Lucrurile au mers bine și apoi ne-am întors aici.
Un lucru a dus la altul, am început să ne simțim, lucrurile s-au încins și... oh, a fost
atât de bine. Apoi, în minutul următor, am dat-o în bară spunându-i că sunt virgină.
Beth este profund fascinată.

-D?
- Și a plecat.
-Ce? Beth gâfâie, neîncrederea ei evidentă.
-Știu.
— Dar băieții iubesc fecioarele, nu? Ea se încruntă.
—. Nu înțeleg?
" Dar ei?" pufnesc. Am douăzeci ฀ i patru de ani ฀ i
Pot convinge un bărbat să mă apropie, Beth.
Ea își dă ochii peste cap.
„Te rog, nu-mi insulta inteligența. Ai mulți bărbați care te urmăresc.
„Fii serios pentru o clipă și înfruntă faptele. eu sunt o printesa

gheață care îi sperie pe cei mai mulți bărbați, suspin cu tristețe.
„Nu lua asta în serios. Nu ești tu, ci Edward și tot ceea ce înseamnă să fii
Prescott.
Îmi înghit paharul de vin pentru că, Doamne, asta e deprimant.
— Și chiar ți-a plăcut băiatul ăsta? întreabă el încet.

Ridic trist din umeri.
— Nu anume el, mai mult ceea ce reprezintă el, știi? Este amuzant, răutăcios
și superb. De asemenea, este mai în vârstă și niciodată
i-ar permite să iasă cu el pentru că este un afemeiat cunoscut. Mă încrunți în timp ce

încerc să-mi articulez gândurile. Dar... am vrut să mă distrez o dată. Nu caut un soț
sau altceva, evident. Singurul lucru pe care îl vede familia mea când se gândesc la un
bărbat cu mine este că el este cu mine doar pentru banii mei. Vreau ca bărbații să fie
cu mine din cauza femeii care sunt. Vreau sex distractiv și fără griji, așa cum poți
avea tu. Așa cum ar trebui să i se permită fiecărei femei în tinerețe.
Ea dă din cap cu înțelegere pe față.

„Cine știa că a fi bogat este atât de plictisitor?” Ea se agită și privește în spațiu.
Îi umplu din nou paharul de vin.

-Intru totul. Îi dau paharul. Și Wyatt era supraprotector și enervant.
„Asta e treaba lui, nu-l învinovăți pentru asta”.

„Da, înțeleg, dar Spencer era diferit. Nu încerca să mă cortejeze. A fost sincer
și mi-a spus că are doar prieteni cu drepturi. Era doar el însuși și știi ce? A fost foarte
atractiv.
— Deci vrei să ai un prieten cu drepturi?
-Nu. Nu știu ce vreau, dar știu că nu vreau.
— Hmm.
Expiră adânc și mă întind pe spate pe podea.
„Vreau doar o vacanță departe de mine pentru o vreme.
„Vortând profanări acum. Trebuie să fii serios. -Serie.

-Da, sunt.
„Ce vrei să spui că vrei o vacanță departe de tine?”
„Vreau să spun, mi-aș dori să fiu altcineva pentru o vreme, cu o slujbă

normală de rahat, fără bani și fiecare bărbat din lume care încearcă să se culce cu
mine. Zâmbesc în timp ce îmi imaginez o viață diferită în care nu trebuia să țin
constant linia. Vreau să mă simt dorită și lipsită de griji, în loc să am bodyguarzi,
Bentley, Edwards și toate prostiile plictisitoare care implică a fi Prescott.
expir puternic. Beth mă urmărește o clipă și simt roțile din creierul ei

transformându-se în viteze.
„Dacă asta vrei, de ce nu primești?” -Întrebare.

-Ce?
„De ce nu-ți schimbi numele și nu fii normal pentru o vreme?”
-Ce vrei să spui? mă încruntă.
Ochii i se fac mari de entuziasm.
„Și acesta este și momentul perfect.
Îmi dau ochii peste cap, iată-ne.
— Ai spus că tatăl tău și Edward vor fi plecați șase săptămâni, nu?
-Da si ce?
„Atunci de ce nu iei timp liber de la serviciu cât ei sunt plecați?” De ce să nu
te muți la Londra și să mergi sub acoperire? Ai putea să obții o slujbă proastă și să te
prefaci că numele tău este cu totul altceva.
-Precum ce?
Își mușcă buza de jos și se gândește o clipă.
— Lottie Preston. Prietenii tăi îți spun Lottie, oricum.
— Ai înnebunit? Gâfâi, ridicându-mă imediat.
Ea îmi zâmbește.
„Dimpotrivă, asta este grozav”. Obține un loc de muncă la o cafenea
sau un club de noapte care servește băuturi sau ceva de genul ăsta. Nimeni nu
va ști cine ești și te vor trata ca pe noi ceilalți. Poți să înnebunești.
Mă uit la ea, cu ochii mari, când ideea ei mi se învârte în cap.
— Dar ce i-aș spune tatălui meu?

— Hmm. — Gândește-te o clipă. Este greu pentru că nu o faci
va da drumul oriunde fara securitate.
Mă prăbușesc pe canapea, descurajat că planul meu este deja stricat.
„Nu va funcționa”, oft, simțindu-mă înfrântă. De ce Lara nu are problemele

pe care le am eu?
Beth își dă ochii peste cap.
„Tu și Lara sunteți complet diferiți.
-De ce?
„Atât mama, cât și tatăl tău provin din bani. Ea a avut babysitter și a trăit o
viață bună de-a lungul copilăriei. Ea are acea parte a personalității ei care are dreptul
pe care doar cei bogați îl au. Mama ta
Era diferit, Lottie, nu avea bani. S-a îndrăgostit de un bărbat bogat. Nu ai avut
niciodată babysitter și principala ta influență a fost mama ta. Ea nu depindea
de bani sau îi vedea ca pe ceva special. De aceea ești diferit. Banii nu definesc
cine ești și familia ta știe asta. De aceea ei simt că trebuie să te protejezi atât
de înverșunat. Ei știu că atunci când te îndrăgostești de cineva, poate fi de
oricine. Clasamentul social nu înseamnă nimic pentru tine.
Mă simt copleșit de emoție.

„Nu m-am gândit niciodată la asta”.
— Chiar crezi că mama ta ar vrea să fii prizonieră a soldului bancar al
tatălui tău?
Ochii mi se umplu de lacrimi știind că asta sunt exact cine sunt. Eu dau
din cap.
„Nu cred că a făcut-o.
— Atunci hai să facem asta.
„Cum evit bodyguarzii, poate aș putea
fugi?
-Nu. Dacă ai face asta, tatăl tău și Edward ar veni acasă purtându-se
nebuni doar ca să te tragă înapoi aici.
-Este adevarat.
Ne-am gândit amândoi o clipă.
„Ce se întâmplă dacă scapi, dar într-un mod mai subtil, ca să nu te
detecteze?” -El spune.
-Cum?
"Ei bine... spune-i serviciului tău de aici că ai opt săptămâni libere de
călătorie." Dar apoi îi spui tatălui tău că vei avea aceeași slujbă veche, doar în
biroul din Londra pentru câteva săptămâni.
Acest plan sună deja ridicol. Nu va funcționa niciodată.
„Dar atunci, în secret, iei o altă slujbă în altă parte”.
„De parcă ar fi posibil.
„Gărzile de corp nu te vor urma la muncă, nu te vor urma niciodată.
Vor sta afară, dar cui îi pasă, pentru că tu vei fi înăuntru ca altcineva.
— Unde ai locui?
— Hmm. — Gândește-te o clipă. Gărzile de corp nu

Se uită 24 de ore pe zi, nu?
Eu dau din cap.
— Nu, doar când sunt plecat de acasă. Odată ce sunt acasă
cu excepția faptului că toată lumea se relaxează.
— Dacă stai la hotel? Îmi mișc buzele în timp ce ascult.
-Am înțeles. Ea își ridică mâinile în aer. Te cazezi într-un hotel elegant în care
suita ta este singura cameră de pe etaj. Gărzile de corp petrec cu noi sau orice altceva
în timpul zilei sau nopții, dar le instruiți în mod special să păstreze distanța, astfel
încât nimeni să nu știe că sunt acolo. Apoi, odată ce te escortează în camera ta
noaptea, nu există niciun risc de securitate, deoarece nimeni altcineva nu poate
ajunge la etajul tău fără cheie. Vor sta în camerele lor de la nivelul inferior.
Mă uit la ea.
— Și atunci, dacă cunoști pe cineva, poți să-l duci în camera ta după ce
paznicii au plecat, pentru că voi avea singura altă cheie care mă va duce la etajul tău.
Emoția îmi fierbe în vene.

- Vorbesti serios?
-De ce nu? Ochii îi sunt luminați de răutate.
„Ar putea chiar asta să funcționeze?” -฀ oaptă.
Ea ridică din umeri și amândoi chicotim unul la celălalt.
— Dar ce slujbă voi primi?
„Ei bine, trebuie să fie într-o clădire elegantă, care poate face ceea ce ar
trebui să faci acolo. Gardienii și familia lui trebuie să creadă că face aceeași treabă
pe care o face aici.
Dau din cap când cred.
„De fapt, trebuie să fie o meserie de rahat care nu are
responsabilități. Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni când plec.
-Da, desigur. Îți voi găsi unul când mă întorc la Londra. Ai de gând să le spui
oamenilor de la serviciu luni?
— Chiar vorbești serios în privința asta?
-Muritor. La naiba, hai să înnebunim.
— Va trebui să vorbesc cu bodyguarzii mei.
— Bine, întreabă-i pe ei. Dar știi că oricum vor trebui să facă ce vrei tu. Se uită
la mine și zâmbește răutăcios. Ești gata să te distrezi, Lottie Preston?
Nervii îmi dansează în stomac la sunetul noului meu nume fals.
— S-ar putea să nu se întâmple încă, îl avertizez. Sunt multe da în acest plan.
— Dar dacă totul merge bine, o vei face?

Îmi imaginez pe Spencer plecând și părăsindu-mă noaptea trecută fără
măcar să privească înapoi și știu că așa va fi întotdeauna. Nimeni nu o va atinge
vreodată pe frumoasa Charlotte Prescott dacă nu vrea să se căsătorească cu ea. Să
am de-a face cu familia mea pur și simplu nu merită. Cine vrea acest tip de presiune
la o primă întâlnire?
„Dacă gărzile de corp pot pleca și îmi poți găsi o slujbă, ai o înțelegere”, spun
categoric, convins că nu există nicio posibilitate în iad să se rezolve.
Ea își ține paharul în aer și eu îl clin cu al meu.

„Voi face acest lucru să se întâmple dacă este ultimul lucru pe care îl fac.
Ochii îi strălucesc deja de victorie.
Zambesc.
-În acord.
„Bună, sunt Charlotte Prescott”, spun eu la telefon. Este luni la

târziu și sunt la treaba mea tristă.
„Bine, ai înțeles. Începi săptămâna viitoare! — Beth
țipă ea emoționată în telefon.
-Ce? mă încruntă.
— Ți-am luat o slujbă și începi de luni.
Am ochii mari. Mă uit în jur vinovată la toți oamenii normali de bun simț care
stau la birourile lor.
„Mă întorc într-un minut”, îi spun lui Alison înainte de a alerga spre u฀ ă.
„Sigur, fă-ți timp”, spune Alison fără să ridice privirea.

Trag ușile mari de sticlă și intru în grădină de afară.
— Ce vrei să spui că mi-ai luat o slujbă? Il intreb.
„Uite, nu e nimic strigător. Vei fi în camera de administrare și corespondență.

Dar va fi ușor de făcut, iar slujbele de rahat sunt acolo unde este de obicei distracția,
oricum. Este în clădirea Belconnen, așa că bodyguarzii tăi nu vor ști că nu ești
important. Acea clădire are deja securitate, așa că este un cadru perfect.
-Este grav? -gâfâind.

-Complet. O să te iau sâmbătă să te duc la Londra.
Îmi rămâne gura deschisă.
„Elizabeth”, șoptesc eu furioasă. Am crezut că glumiți.

„Și am crezut că te-ai săturat să nu faci nimic”, răspunde ea între ele
dintii-. Sunt șase săptămâni, Charlotte. Lasă-ți părul jos.
Închid ochii și îmi ciupesc puntea nasului.
— Dacă mă prind?
— Atunci te întorci și mergi direct acasă, nu e mare lucru. Familia ta nu te va
renega pentru că ai avut o vacanță de lucru la Londra.
„Nu, eu... mă refer la noua slujbă”, mă bâlbâi. Ce se întâmplă dacă o dau

peste cap?
„Oh, haide, probabil că ești mai calificat decât majoritatea oamenilor din
clădirea aia de rahat. Ai putea fi nenorocitul de CEO dacă vrei.
Biata amăgită Elizabeth are o viziune atât de distorsionată asupra

Ale mele.
Ea crede că ar putea conduce lumea.

— Beth, oft.
-Fără plângere. Vin să te iau sâmbătă și o să petrecem în aceeași noapte. O
să-ți cumpăr și o cutie uriașă de prezervative, pentru că vei avea nevoie de ele.
Mi-am pus mâna peste ochi.

-Oh Doamne. Nervii se rotesc adânc în stomacul meu.
„Vrei să te distrezi, Charlotte, iar primul pas este să îndrăznești să faci ceva
diferit. Trebuie să-i suni pe tatăl tău și pe Edward în seara asta și să le spui că vei
lucra la Londra pentru câteva zile. Ei trebuie să vă organizeze securitatea, iar apoi
vom continua să o răspândim astfel încât să nu pară suspect.
„Toată chestia asta a naibii de pește”, șoptesc eu.

— A, și am sunat la Four Seasons pentru a confirma că au un penthouse care
ocupă întregul etaj. L-am rezervat pentru șase săptămâni. Dar va trebui să plătiți la
sosire.
Îmi suf aer în obraji, apoi îl suf din nou.
„Nu pot să cred că chiar crezi că asta va funcționa.
— Vrei să ai o vacanță de a fi Charlotte Prescott sau nu? — se trage.
Tac o clipă înainte de a răspunde.

- Știi că da.
— Atunci nu mai fii pui, ne vedem sâmbătă. „Închide telefonul și linia este
moartă.
Mă las pe un scaun și mă uit o clipă la un copac din grădină. Ce dracu am
acceptat?
Edward va fi supărat.
Linia sună și inima îmi bate cu putere. Nu mă simt bine să-l mint pe tatăl meu.
„Bună, draga mea Charlotte”, răspunde el.

Zâmbesc auzindu-i vocea. Nu mi-am dat seama până acum cât de dor îmi este de
el.
-Salut tată.
-Ce mai faci? Ce s-a întâmplat acasă? Ai fost treaz târziu, dragă. E după
unsprezece aici.
-Oh da. -Nu indraznesc. Să-l minți va fi mai greu decât credeam. Am
vrut doar să vorbesc cu tine și să-ți spun ceva. Trebuie să merg să lucrez la
Londra pentru câteva săptămâni.
-De ce?
mă înfior.
„Sunt câteva lucruri de care trebuie să se îngrijească la Londra și m-am gândit...”

Îmi iau marginea bluzei între degete. Am crezut că acum este un moment bun să plec, cât
timp ești plecat, ca să pot petrece ceva timp cu Elizabeth. Este pentru o săptămână sau două.
— Nu poate aștepta până ajungem acasă? Sunt îngrijorat că ești la Londra pe cont
propriu.
„Știu, tată. Îmi sar piciorul în timp ce vinovăția mă cuprind.
„Aș putea să merg și să stau la Londra cu tine când ajung acasă, dacă
Asta vrei? Eu nu mă supăr.
-Oh. — De ce trebuie să fie atât de drăgu฀ tot timpul? Nu, dacă merg singur, voi fi
acasă când ajungi acasă și putem petrece ceva timp împreună unde nu trebuie să lucrez.
Tace si stiu ca nu l-am convins inca.
„Însoțitorii merg cu mine, desigur.

-Ai vorbit cu ei? întreabă el precaut. S-ar putea să nu le convină să meargă la Londra.
— Da, și amândoi sunt de acord să vină. Îți voi rezerva camera de lângă a mea.
„Voi vorbi cu Edward”, se repetă el.

-Cartof. - Oftez-. Știi că Edward nu vrea să plec.
— Numai pentru siguranța ta, Charlotte. Ești bunul meu cel mai de preț și, dacă ți
s-ar întâmpla ceva... Vocea lui se stinge. Acum ești o țintă, iubirea mea.
— Nu-mi asum niciun risc stupid, tată, și îi voi lua pe băieți cu mine oriunde mă
duc. O să lucrez ziua și o să ies la cina cu fetele noaptea. Nimic extrem.
Inspirați brusc.
— Te rog, am nevoie de ceva timp cu prietenii mei. Un val neașteptat de tristețe
mă cuprinde, pentru că chiar este adevărat. Mă simt singur, tată. O să înnebunesc închis
aici în casă singur timp de șase
săptămâni.
„Voi vorbi cu Edward. Oftă.

-Mulțumesc te iubesc.
-Și eu te iubesc. Ascult foșnetul hârtiei și îmi imaginez că stă la biroul lui mare de
mahon, conducând lumea din New York. Cand vrei sa pleci?
„Trebuie să fiu acolo luni, așa că voi pleca sâmbătă, dacă e în regulă.
— Și unde vei sta?

„Am rezervat penthouse-ul de la Four Seasons pentru a fi singura cameră
de pe întregul etaj. Nimeni nu va putea intra fără cheie. Zâmbesc în sinea mea.
Vezi, chiar te aud.
-Bine. Inspiră din nou și îmi pot imagina că se sprijină pe spate în
scaun. Chiar ești bine, Charlotte?
Mi se umplu ochii de lacrimi, pentru că sincer nu știu dacă
a.m.
„Mi-e dor de mama”, mărturisesc în șoaptă.
-Si eu draga. Și eu.
Stăm în tăcere pe linie, amândoi pierduți în propria noastră durere.
Zâmbesc trist.
-Mulțumesc tată. Te iubesc. Te sun maine.
-Te iubesc dragă. Somn ușor.
După ce închid, mă îndrept spre bucătărie și pun ibricul. La urma
urmei, nu a fost un telefon dificil. Următorul va fi, cu siguranță, și dacă știu
sigur un lucru, este că Edward mă va suna în aproximativ cincisprezece
minute și va suna prima trâmbiță a apocalipsei.
Telefonul meu începe să vibreze pe banca din bucătărie, numele

Edward aprinde ecranul. Cinci minute, un nou timp record.
Salut Edward.
— Charlotte, ce crezi că faci?
-Mă duc la Londra.
-Pentru că
trebuie să lucrez.
„Trimite pe altcineva în locul tău.
Nu pot, trebuie să fac asta.
— O să vin acasă și să te însoțesc. Voi fi doar o săptămână.
„Edward”, oft, exasperată. Sunt bine. Voi fi cu Elizabeth.
— Asta nu mă face să mă simt mai bine. Beth este scăpată de sub control.
Primesc un flashback cu el din noaptea trecută și vreau să răsturnesc
întrebarea: te culci cu Lara? De ce este un secret pentru mine? dar îmi mușc
limba.
-Unde stai? întreabă el brusc.
„În penthouse-ul celor patru anotimpuri. Singura cameră de pe podea.

— Ai vorbit cu Anthony?
— Da, Anthony poate veni și Wyatt.
— Hmm.
— E doar pentru muncă, Edward, și voi avea bodyguarzii cu mine în orice
moment.
-Nu imi place asta.
„Știu că nu, dar nu mă poți opri. Tatăl meu a spus că e bine. Mă duc la Londra
la muncă, nu la Ibiza pentru a petrece.
Relaxeaza-te.
Îl aud pe fratele meu gemând.

Zâmbesc, pentru că știu că o am.
-Te iubesc.
— Bine, dar îți voi organiza chiar eu camerele de la Four Seasons. Și îl sun pe
Alexander să te supravegheze.
Zambesc. Alexander York este cel mai bun prieten al lui de la școală și se
întâmplă să locuiască la Londra.
„Bine”, răspund eu.
„Și dacă aud de tine în Londra fugind, vin direct acasă și te voi duce înapoi la
Nottingham”.
„Ești atât de dramatic. -Râd.
— Ne vedem, Lottie. Expiră puternic.
Zâmbesc cu victorie. Nu pot să cred că acest plan funcționează.
"La revedere Edward, te iubesc."
-Da, si eu te iubesc. — Atunci închide. Mă uit la reflexia mea în
fereastra bucătăriei și zâmbetul. Cum dracu am primit asta?
Convoiul de mașini sosește la Four Seasons sâmbătă la aproximativ 16.00.
Sunt în mașina lui Beth, Mercedesul negru cu cei doi paznici înăuntru în
tăcere în spatele nostru.
Mă uit la Beth în timp ce sare pe scaunul ei.
„Doamne, poți să crezi că faci asta?
-Nu. mă țin de stomac. ametesc. Ce se întâmplă dacă sunt prins?
Ea ridică din umeri când oprește mașina.

-Cui îi pasă? Care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Edward știe
supărat, de parcă n-ar face asta o dată pe săptămână.
Zambesc. E atât de reconfortant să ai un prieten căruia nu-i pasă.
Beth îi dă însoțitorului cheile după ce parcăm și îmi scoatem bagajele din

portbagaj. I-am avertizat pe băieți să păstreze distanța. Nu vreau să știe nimeni că e
cu mine sau că este echipa mea de securitate. Vreau să par normal. Sunt normal ...
doar viața mea nu este.
Mă duc la recepția din hol cu Beth lângă mine.

„Bună, aș dori să mă conectez, vă rog”, spun eu timid.
"În pod. Beth zâmbește mândră.
Fata tastează pe tastatură, apoi se încruntă și scrie altceva.
Doamne, nu-mi spune că au distrus rezervarea. Acest plan ar putea

devenit iad chiar înainte de a începe.
— Rezervarea ta este pentru șase săptămâni? întreabă el surprins.
-Asa este. Îmi trec cardul de credit peste recepție.
Ea se încruntă la ecran.
-Un moment va rog? spune ea cuiva și îmi întoarce spatele, crezând că nu o
aud. Am pe cineva aici pentru penthouse pentru o rezervare de șase săptămâni. Știi
ceva despre asta?
Ea se uită la mine și are ochii mari.
-Oh. Oh, da, înțeleg. imi pare rau dl. Mulțumiri.
Se întoarce spre mine și zâmbește un zâmbet fals exagerat.
— Bună ziua, domnișoară Prescott. Bun venit la cele patru anotimpuri.
Suntem onorați să fiți alături de noi în timpul șederii dumneavoastră la Londra.
Umerii mi se lasă când mă uit la ea. de unde stie ea cine

a.m?
„Fratele ei Edward a stat la telefon cu conducerea toată dimineața,
asigurându-se că toate aranjamentele lui sunt în ordine.
Ar fi trecut prin securitatea lui cu un pieptene fin.

Beth se încruntă, deja neimpresionată de interferența familiei mele.
„Contul a fost decontat în întregime, bine ați venit la Four Seasons”. Acum vă voi
arăta personal camera dvs.
Îmi retrag cardul de credit, simțindu-mă descurajat. Edward mi-ar fi plătit factura
fără să se uite măcar la sumă.
Rece.
— Pot să am trei chei, te rog? -Întreb. vreau una
pentru Lara și Beth, ca să poată veni oricând în apartamentul meu.
-Cu siguranță. Își organizează totul pe birou și apoi mi le predă mie.
Îi văd pe Wyatt și Anthony trecând prin ușile din față.

— Domnii ăia sunt cu tine? întreabă recepționera, știind deja răspunsul. Ea va ști că
avem și alte două camere rezervate.
„Da”, răspund eu, stânjenită. Nu se pot înșela cei doi bărbați uriași în costume
negre care se uită la mine.
— Ei rămân jos, este corect?
-Da mulțumesc. Le fac băieților un mic undă abătut.
Bănuiesc că este mai bine să urce și să inspecteze camera acum, decât mai târziu. Știe deja
cine sunt, prea mult ca să zboare sub radar.
La naiba.
Mă întorc spre ei.
— Ai vrea să te duci acum și să te uiți în cameră? -Întreb.
„Ar fi grozav”, răspunde Anthony fără ezitare.
Recepționera, cei doi bodyguarzi ai mei, Beth, și cu mine am intrat în
lift.
Sunt tăcut și supărat, sătul de tam-tam oriunde

Wow.
În timp ce urcăm etajele hotelului, mă uit în jos la podea, o senzație grea
apasă asupra mea. Nu lăsa asta să te strice, încerc să-mi amintesc.
E în regulă, e în regulă. Repet mantra iar și iar în capul meu.
Urăsc să recunosc, dar când sunt cu familia și bodyguarzii sunt cu noi, nu pare să mă
deranjeze deloc. Parcă este complet normal pentru că le au și ei. Dar când sunt la
singur cu prietenii mei, vreau să fiu singur cu prietenii mei și devine foarte
evident că ei au toată această libertate în timp ce eu nu o am.
Recepționera prietenoasă deschide ușa apartamentului și intrăm cu
toții cu tentativă.
-Dumnezeule! Beth plânge, cu privirea aruncându-se prin cameră.
Zâmbesc la reacția lui. Nu este nimic mai bun decât să fii cu ea când
experimentează ceva pentru prima dată. Nu își poate ascunde deloc entuziasmul.
Recepționera zâmbește în timp ce intră în sufragerie.

— Este destul de fermecător, nu-i așa?
-Da mulțumesc.
Am mai stat în câteva locuri frumoase și acesta este unul dintre cele mai
bune. Intrăm în camera de zi și ridic privirea spre tavan pentru a vedea un
mezanin cu o scară ornamentată în cascadă.
„Apartamentul este pe două niveluri. El arată în sus.
Mobilierul se completează reciproc în nuanțe de maro și crem. Spațiul
este plin de canapele uriașe, luxoase din catifea acvamarin, precum și de perdele
scumpe, cu camera luminată de lampadare superbe. Intrăm într-o bucătărie
mare albă. Are o insulă mare de marmură neagră în centru, cu scaune aliniate
în fața ei. Dulapurile și dulapurile sunt negre pentru a se potrivi cu insula.
Wow, asta e bine.

Ne continuăm turul, aventurându-ne într-o sufragerie mare, baie și
chiuvetă la același nivel. Urcăm la etaj să găsim trei dormitoare mai mici și o
altă baie, apoi pe hol până la uriașa suită principală.
Zâmbesc când o văd.

Este exotică și sexy, decorată și mobilată cu diferite nuanțe de catifea
gri. Patul are o tăblie capitonată supradimensionată, precum și o canapea cu un
divan la picioare. Baia este gresie din marmură alb-negru. Sentimentul este lux
pur.
Mă întorc către recepționer, jenat brusc că pot rezerva acest loc pentru
șase săptămâni.
„Mulțumesc, e minunat.”
Ea dă din cap, realizând că este concediată.
„Dacă aveți nevoie de ceva, sunați oricând la recepție.”
-Desigur. Ochii îmi pâlpâie spre bodyguarzii.

Vă rugăm să înregistrați băieții. Voi fi bine.
Ea se uită la ei.
„Vii să te înregistrezi acum?”
„Da”, răspunde Anthony. Vom face spectacol al nostru
Verifică apartamentul și apoi coborâm într-un minut.
Cu un ultim zâmbet, ea dispare pe scări și se întoarce la serviciu.
Beth începe să alerge în sus și în jos pe loc și apoi sare pe pat și începe să
sară.
— La naiba, Lottie. Ea țipă de emoție. Acest loc este uimitor.
Gărzile de corp râd de prietenul meu animat. Ea nu le ascunde cine este.

Băieții verifică dulapurile și baia. Ei trag draperiile înapoi pentru a inspecta ferestrele,
apoi dispar pentru a verifica restul apartamentului.
Mă las pe pat, descurajat de recordul meu super-privilegiat.

— Pe cine glumeam, Beth? Nu pot scăpa de cine
a.m. Uită-te la acest apartament stupid. Oft trist.
Ea cade să se întindă lângă mine și ne uităm amândoi la el.
tavanul.
„Va fi foarte distractiv să-i strec pe băieți.”

spune el dezinvolt.
-Ce? Mă uit la ea.
— Hai să facem pe cineva să-ți dea o dracu’ bună. Într-un mod foarte exploziv.
Charlotte
Stau la insula din bucătărie cu paharul meu de vin. Mă uit la imaginile Google din
fața mea. Beth va veni în orice moment să mă răsfețe cu cina. Am decis că este mai
bine să jucăm în siguranță în acest weekend și să ne comportăm. Gărzile de corp sunt
în alertă maximă și ne vor aresta dacă încercăm să tragem ceva mai repede. Chiar și
gândul de a ieși la cină cu Beth îmi este suficient, ceva ce în mod normal nu pot face.
Dau clic pe a doua pagină cu imagini cu Spencer Jones, studiind fotografie

după fotografie cu el râzând și glumând... sărutând femei frumoase. Mă gândesc la
noaptea aceea, când m-am îndreptat în poala lui și ne-am sărutat.
Sărutul acela a fost perfect.

Corpul lui tare împotriva mea. Mâinile lui pe mine.
Se simțea atât de natural. Cu aspectul său clasic și simțul umorului, m-am
gândit adesea la el în ultimele zece zile și întotdeauna cu regret.
Mi-aș dori să am suficientă experiență pentru a-i face plăcere. Dumnezeu stie,
că am vrut să o fac.
Beth are dreptate; Trebuie să-mi schimb viața și trebuie să încep să trăiesc.
Planul meu este să-mi ușez tatăl și bodyguarzii în acest stil de viață diferit, iar apoi,
când se vor întoarce în țară, nu mă voi întoarce acasă.
Nu îmi mai fac griji pentru consecințe. Este ceea ce este, nu fac nimic rău
dorind puțină independență.
Voi rămâne la Londra pentru a mă găsi, oricine aș fi. Mi-am făcut timpul fiind
o fată bună și urmând linia Prescott. Dorul meu pentru Spencer mi-a arătat exact ce
îmi lipsește.
A se distra.
Mi-aș căuta un apartament de închiriat definitiv, dar știu că va provoca doar
panică, iar Edward va fi aici într-o clipă să mă tragă înapoi la Nottingham.
O să mă relaxez să văd dacă îmi place să trăiesc în Londra.

Aud ușa deschizându-se și Beth apare la vedere.
— Ești gata să pleci în oraș?
-Sunt gata. Îmi închid computerul.
Ea ridică mâinile în aer.
-Ce?
„Anthony tocmai m-a văzut în timp ce intra.
-Da? Zambesc.
„Mi-a spus că arăt frumos”.
„Ei bine, este adevărat, arăți frumos.”
Ea își îngustează ochii.
— Crezi că se întâlnește cu cineva?
-Nici o idee. Edward ar ști.
— Data viitoare când vorbești cu Edward, întreabă-l despre mine.
-E in regula. Ești gata de plecare? -Întreb.
-Sunt gata. Ea își freacă mâinile cu încântare. intentionez sa
Tachinează-l pe Anthony în seara asta până îi cad mingile.
Îmi iau cheile și geanta.
„Va fi traumatizant pentru mine să văd, dar orice.
„De data asta mâine, o să se mastureze cu mine”, se laudă ea în timp ce își aplică
din nou rujul.
Râd.
— Beth.
„Nu, este, oh, la naiba, da, Beth”, spune el, prefăcând vocea unui bărbat în timp
ce se preface că se masturbează.
— Unde te-am ales? - Mă înfior.
Își bate jucăuș genele și își leagă brațul de al meu.
— Ai câștigat la loterie. Acum să mergem.
— Deci nu vei lăsa pe nimeni să te vadă, nu? Îl întreb pe Wyatt pentru a zecea oară. E
luni dimineață și sunt speriat de noul meu job. Noi doi mergem pe strada aglomerată spre
noua mea clădire de birouri.
Își arcuiește sprâncenele exasperat.

„Ți-am spus de zece ori... nu, dar nu înțeleg de ce nimeni nu ne poate vedea.
Toată lumea știe că ai bodyguarzi.
„Este ciudat, știi? Nu vreau să par ciudat noilor mei colegi. Își dă ochii peste
cap: „Și sunt paznici în holul clădirii, așa că nu trebuie să stai, Wyatt.
— Ei bine, sigur că nu te vom lăsa aici.

— E ridicol, spun eu. Du-te și fă-ți treaba pentru ziua respectivă și îți voi
trimite un mesaj cu jumătate de oră înainte de ora mea de prânz. Apoi te poți
întoarce și mă duci la prânz.
Am ajuns la exteriorul clădirii înalte. Ne uităm prin sticlă pentru a vedea un
detector de metale și trei paznici înarmați.
-Vezi? -Zambesc-. Locul ăsta este ca Fort Knox.
Unul dintre etajele superioare este casa Ambasadei Statelor Unite.
S-a alăturat. Nu mi-aș fi putut plănui mai bine.
Wyatt se uită în jur și expiră profund.
-E in regula. Sună-mă cu jumătate de oră înainte de prânz și ne întâlnim aici.
Sar pe loc în timp ce îl apuc de brațul mare și îl strâng strâns.
-Mulțumesc.
Trec prin ușile mari de sticlă și sar în lift,
nervii încep să-mi crească cu adevărat.
Liftul este plin și oamenii privesc drept înainte. Îmi strâng strâns geanta și
tresar când telefonul îmi emite un semnal sonor. Mă grăbesc să o citesc.
E de la Beth.
Succes astăzi, Lottie Preston, sărutări
Îmi suprim zâmbetul și răspund.
Sunt atât de nervos încât sunt pe cale să vomit.

Ne vedem diseara.
Ușile se deschid la etajul douăzeci și cinci, iar eu ies și mă uit în jur. Sunt
oameni și birouri peste tot. Acest loc este un stup de activitate. Unde merg?
Văd o fată stând la un birou și trec pe lângă.

„H-bună ziua. Încep azi, știi unde ar trebui să merg?
Ea se uită la mine și preface un zâmbet.
„Hei, sigur. În spatele biroului de pe peretele din partea opusă. -Acum un an
gest spre celălalt capăt al spațiului. Întreabă-l pe Veronica.
Îmi prind geanta strâns.
-Bine, mulțumesc. Mă îndrept spre birou și stau lângă u฀ ă.
„Ascultă, dacă tot ești leneș și nu-ți faci treaba în fiecare zi, nu am o slujbă
aici pentru tine. Mă înțelege฀ i? „Aud o femeie ceartă pe cineva.
„Da, Veronica”, răspunde un bărbat.

Înghit nodul din gât și rămân nemișcat. La naiba sună
rău.
— De ce aceste rapoarte nu au fost făcute la timp?
„Am făcut slujbe cu trei persoane și nu am avut timp.
„Atunci îți faci timpul”, se răstește ea. Întoarce-te la muncă chiar acum și nu
mă face să te sun din nou aici. Nu am timpul sau energia să-ți fac treaba pentru tine,
Marcus.
„Da, Veronica. Nu se va mai intampla. Se întoarce și trece pe lângă mine,
prea nervos pentru a mă saluta.
Sângele îmi iese din față.
-Da? Ea latră la mine.
-Oh. Mă opresc și intru în biroul lui. Numele meu este Lottie Preston. Ar
trebui să încep de aici astăzi.
Doamne, ce nervos sunt.
Ea se încruntă.
-Aștepta฀ i un minut. Formează un număr de pe telefonul de la birou,
privindu-mă în sus și în jos în timp ce sună.
mă încreți sub privirea lui.
— Da, am o Lottie Preston aici, spune că începe astăzi. -Ea
ascultă o clipă. E in regula.
Mă uit la ușă și mă întreb dacă este prea târziu
alerga.
Scoate ceva din sertarul de sus.

— Ești în camera de corespondență, urmează-mă.
Se ridică și trece furtuni pe lângă mine, iar eu înghit nodul din gât.
Doamne, femeia asta este un porc nepoliticos. Nici măcar o prezentare? Ea este
scunda si indesata, cu parul blond tuns pana la umeri. O urmăresc în timp ce trece
pe lângă birou.
Cui mint? Aceasta a fost o idee stupidă.
„Ești la etajul zece în camera de corespondență. — Mi se întâmplă
un card de securitate. Aceasta este cheia ta pentru a te deplasa prin clădire.
O iau de la ea.
-Mulțumesc.
Intrăm în lift și el apăsă tare butonul.
- Sunt supraveghetorul tău. Numele meu este Veronica, evident, și după
cum probabil ați auzit, nu tolerez lenea.
Am ochii mari.
„Veți fi la timp, veți munci din greu și nu veți bârfi cu colegii și nu-mi veți
pierde timpul prețios”. A devenit clar?
— Da, murmur eu cu ochii mari. Desigur.
Ușile se deschid la etajul al zecelea și ea fuge din nou. Acest etaj este
diferit. Peste tot sunt mese imense de conferință, iar în colțul din spate văd cinci
birouri mici. Doar o femeie și un bărbat stau vizavi de ei lucrând la computerele lor.
— Ce faci, Paul? intră Veronica.

Se învârte pe scaun, evident că nu ne aude venind.
-Buna Veronica. El zâmbește fericit.
„Acesta este Laurel”, îi spune lui Paul, prezentându-mă greșit.
„Lottie”, șoptesc eu.
Se încruntă și mă privește din nou în sus și în jos.
— Lottie. Ea își dă ochii peste cap de parcă aș fi un dăunător. Lottie începe
astăzi în camera de corespondență. Sarah, poți s-o antrenezi, te rog?
Fata drăguță zâmbește și este primul zâmbet autentic pe care l-am văzut
îndreptat către mine de când am venit.
-Buna ziua.
Are părul lung și negru și arată ca una dintre acele fete din revistele pentru
bărbați, cu sânii ei uriași, buzele de silicon și
gene false Mă simt atât de gri în ținuta mea.

"Bună", cronesc eu.
„Înapoi la muncă”, spune Veronica. Laurel, dacă ai nevoie de ceva, vino să
mă vezi în biroul meu.
„Este Lottie. —Dar ea nu mă ascultă, se întoarce deja la lifturi.
„Târfă, geme Paul odată ce Veronica a dispărut. Am ochii mari.
„Jur pe Dumnezeu, într-una din zilele astea o voi înjunghia cățeaua aia
ochiul cu acest deschizător de scrisori. — Se preface că înjunghie ceva în mod repetat.
Sarah zâmbește călduros și se ridică de pe scaun.
— Acesta este biroul tău, Lottie. — Scoate-mi scaunul. Nu-ți face griji pentru
Veronica. Ea latră, dar nu mușcă.
Am ochii mari.
— Da, fată de cățea, cățea. - Oftă-. tot spun
Paul să o ia dracu pentru a o pune într-o dispoziție mai bună, dar nu vrea.
„Dă-o dracu’, țipă Paul. Pasarica aia ar fi al naibii de verde,
Vă spun. Nimeni în mintea lor sănătoasă n-ar fi dracu-o. Eu sunt Paul, apropo.
Zâmbește în timp ce se ridică și îmi strânge mâna. Paul are treizeci de ani,
cred, și destul de frumos, cu părul negru și o înălțime care se ridică deasupra mea.
Îmi mușc buza inferioară pentru a-mi suprima zâmbetul uriaș. Nimeni nu
vorbește așa în jurul meu. Se simte ciudat... și bine.
-Buna Paul. Îmi îndrept umerii. Apropo, habar n-am ce caut aici.
„Nici noi”, spune Sarah dezinvoltă. Toți urâm această meserie, e nasol. Ar
trebui să alergi cât poți.
Zâmbesc, incapabil să mă abțin.
— Atunci de ce lucrezi aici? -Întreb.
„Pentru că nu am găsit nimic altceva”, oftă Sarah în timp ce se întoarce la
computer. Asta necesită efort.
— Plec într-o călătorie, lucrez aici ca să economisesc pentru următoarea mea
călătorie”, recunoaște Paul.
Zâmbesc și mă uit prin birou.
-Are sens.
-Ce faci aici? Paul se încruntă. De ce

ai vrea să lucrezi în camera de corespondență a acestui rahat?
Râd de limbajul tău.
„Lucream într-o creșă și am vrut să vin la Londra. Acesta a fost primul loc
de muncă pe care l-am găsit.
Amândoi dau din cap, cumpărând pe deplin povestea.
— Deci suntem noi trei aici? -Întreb.
„Nu, mai sunt doi băieți, dar sunt sus și înmânează fotocopii chiar acum.
Sau ascunzându-se într-un depozit undeva, mormăie Paul pe sub răsuflarea lui.
„Hai, o să-ți fac turul”, spune Sarah.

-Bine mersi. O urmăresc la mesele mari de conferință.
„Deci aici sortăm corespondența în fiecare dimineață.

L-am împachetat pe etaje și apoi în apartamente. Tu și cu mine îl livrăm în fiecare
după-amiază.
-Corect.
Ea se întoarce.
„Nu lăsa niciodată băieții să-l livreze, asta e treaba noastră”.
-E in regula. Mi-am încrețit fruntea. De ce nu o pot livra?
„Pentru că este cea mai bună sesiune de până acum. NU-MI VINE SĂ CRED.
Sunt niște bărbați sexy la etaj. Dacă îi lăsăm vreodată pe băieți să o predea, nu ne
vor da niciodată slujba înapoi.
Zambesc. Imi place aceasta fata.
-Are sens.
-Ai iubit? întreabă peste umăr.
-Nu.
Ochii i se luminează.
Ei bine, ai ajuns la locul potrivit. Sunt niște băieți foarte buni care lucrează
aici.
Râd în hohote. Orașul penelor fierbinți? cine știa asta
a existat un astfel de loc?
„Locul acesta de aici este iadul pe pământ. Mă uit înăuntru și văd șapte
fotocopiatoare mari aliniate la rând.
-De ce? mă încruntă.
— Pentru că trebuie să tipărim și să legăm manualele de antrenament
pentru nivelul nouă.
— E atât de rău?
„Acesta este cel mai rău. Facem asta miercurea. De obicei, toți ajungem într-
o ceartă și apoi trebuie să mergem la cârciumă după muncă pentru a ne recupera.
Zambesc. Chiar și asta mi se pare distractiv.

—Așadar, livrăm poșta în fiecare zi, facem manuale miercurea. Se fac
fotocopii în fiecare zi și trebuie să răspundem și la e-mailurile de livrare.

„E-mailuri de livrare?”
„Dacă idioții de la etaj așteaptă un pachet, ne trimit un
e-mail pentru a întreba unde este.
Imi place foarte mult fata asta. Îmi amintește de Elizabeth.
-Totul este în regulă. Ce altceva facem? -Întreb.
„Suportăm o mulțime de rahat de la toată lumea. Mai ales Veronica.
„De unde începem?” -Întreb.
—Bem cafea și pâine prăjită în timp ce așteptăm
Poștă.
-Sună bine. „Sună normal.
La ora patru, împing căruciorul între birouri.
-Buna ziua. Un bărbat înalt, întunecat și frumos zâmbește și se lasă pe spate

în scaun. Căruciorul de poștă este deosebit de frumos astăzi.
-Mulțumesc. Îi aduc un zâmbet slab.
„Ea este Lottie”, o introduce Sarah în timp ce predă corespondența. Este
nouă și face o treabă fabuloasă, aș putea adăuga.
Dacă aș putea fi entuziasmat, aș fi, dar m-am săturat să împing acest
cărucior de poștă de două sute de lire prin clădire în ultimele trei ore.
Am fost flirtat, tachinat, fluierat, am făcut prieteni și am cerut patru întâlniri

în seara asta.
Aceasta este cea mai bună zi din viața mea... și cea mai grea.
Nu mai fusesem niciodată atât de epuizată din punct de vedere fizic. Cine
știa că toată această corespondență trebuie să fie livrată manual în întreaga clădire?
Pare atât de primitiv și laborios. Și de unde naiba vin toate astea? Nu a auzit nimeni
de e-mailuri, pentru numele lui Dumnezeu?
Am tăieturi de hârtie pe mâini și vezicule pe picioare. Pe mine

părul este o mizerie și sunt sigură că miros ca un porc.
Sarah livrează ultima corespondență.
— Să coborâm jos, Lottie.
Slavă Domnului. Zâmbesc și mă întorc spre lift.
„Avem doar o oră până este timpul să mergem acasă. Te-ai descurcat foarte
bine azi. -Ea zambeste.
„Mulțumesc”, oft.
„Luni este cea mai liniștită zi a noastră.
— Asta e ziua liniștită? Mi-am încrețit fruntea. Nu poți fi serios?
Ea râde.
—Da, îmi amintesc când am început, simțeam că n-am făcut o zi grea de
muncă în toată viața mea.
„Pot să te înțeleg”, murmur când intrăm în lift și apăs pe butonul.
În timp ce coborăm, mă uit la uși, gândindu-mă la ziua pe care am avut-o.
Mai mulți oameni mi-au vorbit astăzi decât oricând. Eram invizibil; încă unul
din echipaj. Oamenii m-au înjurat în fața mea, m-au tachinat, m-au tachinat și m-au
rugat să ies. Veronica mi-a atras atenția de trei ori, dar se pare că asta e bine pentru
ea.
Mă uit la mâinile mele în fața mea. Sunt murdari și posomorâți. Îmi las capul
în jos și zâmbesc. Sunt obosită, epuizată și complet extaziată de prima zi a lui Lottie
Preston la serviciu.
Am făcut ceea ce trebuie.
„Bună, tată”, răspund eu la telefon.

-Buna draga. Cum e dulcea mea fiică în seara asta?
Zâmbesc larg.
„Bine acum că vorbesc cu tine. Ce se întâmplă?
„Oh, nu multe, doar întâlniri și toate astea. Suntem încă la New York. Am luat
cina diseară și am ajuns acasă devreme. Edward vorbea cu o femeie, așa că am fugit.
Ce mai e nou?
Inima îmi bate cu putere. Aș vrea să vă pot spune despre prima mea zi
interesantă la serviciu... dar știu că nu pot.
„Si eu muncesc”, mint. William m-a sunat astăzi.
Vine să mă întâlnească mâine la prânz.
-Asta e bine. Ce caută la Londra?
-Eu nu sunt sigur. A spus că a fost aici peste noapte pentru o
Data.
— Hmm. Tatăl meu se gândește o clipă. Să sperăm că este cu un avocat bun
de divorț.
-Putem visa. Într-o zi. Mă gândesc pentru o clipă. Cu cine vorbea Edward?
-Nu stiu. Nu pot să țin pasul cu el. Se întâlnește cu o altă femeie în fiecare zi.
A fost frumoasă, asta pot să vă spun.
— Tată, l-ai auzit vreodată pe Edward vorbind despre Lara?
-De ce întreba฀ i? Pot spune după reacția lui că trebuie să aibă.
„Am sentimentul că cei doi ar putea fi mai mult decât prieteni.
„Nu cred, dragă. Edward nu ar fi interesat de ea.

— Hmm. Oft, neconvins.
„Oricum, te las să te culci. Distrează-te cu William și te sun mâine seară.
"OK, te iubesc."
— Și eu te iubesc, dragă. Noapte bună.
Trebuie să nu fug spre el când îl văd pe William în restaurant.

Oh, mi-e dor de fratele meu.

Râd în timp ce îl îmbrățișez.
„Este o surpriză atât de plăcută.
Ne îmbrățișăm puțin mai strâns și știu că are ceva în minte.
O pot simți.
cad pe scaunul meu.
— Ce faci la Londra? Zambesc.
— Aș putea să te întreb același lucru. -El zambeste-. Ce dracu faci aici?
Imediat ce pleacă din țară, aveți afaceri urgente? Mi se pare suspect.
Râd.
— Nu am treabă urgentă. doar ma uit
face ceva diferit.
Zâmbește și privește afară.
-Oh. Ochii i se fac mari. Ce mai face Anthony
Aici?
— Edward l-a lăsat să aibă grijă de mine. Sincer să fiu, nu a fost
a fost atât de rău Cred că am avut o impresie greșită despre el.
Chelnerița sosește cu băuturile noastre. L-am rugat pe William
comandă înainte să ajung aici, pentru că am doar o oră de pauză.
„Ce e nou, ce ai făcut?” -zâmbet.
— Lucrează, spionează bărbați frumoși, chestii de genul ăsta. Îmi dau ochii peste
cap. El râde.
-Mi-e dor de tine.
Îi prind mâna de masă.
"Cand vii acasa?"
Ia o înghițitură din băutură.
-Nu voi face asta-. Și apoi ridică din umeri. Oricum nu Nottingham.
„Doamne, Edward mă înnebunește complet, Will. Este complet scăpat de sub

control.
„Exact punctul meu de vedere. Îmi pare rău pentru noaptea trecută, am plecat fără să spun
pa. Mă înfurie atât de mult încât nici măcar nu pot fi lângă el.
„El este îngrijorat pentru tine. Cum merg lucrurile cu Penelope? —
intreb cu atentie.
-Sus si jos. Oftă. Nu știu, avem săptămâni bune și săptămâni proaste. Chestia
este că ce aleg să fac cu căsnicia mea este o chestiune
propriu. Imaginează-ți dacă ai întâlni pe cineva și Edward și-a înfipt nasul unde nu vrei.
„Nu mă pot gândi la nimic mai rău, sincer să fiu.

-Exact. Și Penelope nu este perfectă, Dumnezeu știe. Dar am un fiu cu ea și vreau
să crească în aceeași casă cu mine. Ce alegere am?
„Totul va fi bine și știi, ești cu adevărat extraordinar dacă stai cu ea și încerci să-ți
repari căsnicia de dragul lui Harrison.
Nu mulți bărbați ar face asta.
„Nu mă simt atât de bine în unele zile. Pe buze îi apare un zâmbet trist. Oricum,
spune-mi despre tine.
Mă las pe spate în scaunul meu.
Am cunoscut un bărbat care îmi place foarte mult.
"Cum e?" întreabă el surprins.
-Da. — Eu beau din paharul meu. A fost un dezastru.
-De ce?
„Când a aflat că sunt...” ezit. Neexperimentat, nu voia nimic de-a face cu mine.
Se încruntă, confuz.
— Aș prefera să fii stripteuză?
Râd.
-Probabil. Totuși... era forța de care avea nevoie pentru a ieși din Nottingham. Nu-
i spune tatălui sau lui Edward, dar plănuiesc să mă mut aici definitiv.
Un zâmbet larg îi străbate chipul.

-Într-adevăr?
— Da, mă gândesc la asta. Zâmbesc mândră.
Ia-mă de mână pe masă.
— Bine pentru tine, iubito. Bravo ție.
— Mașina asta proastă! țipă Paul.

Mâinile lui Sarah sunt în păr și ochii ei sunt mari.
— Ce naiba facem?
Îmi acopăr gura cu mâna ca să nu râd pentru că este atât de amuzant.
Copiatorul a luat-o peste cap și sute de bucăți de hârtie sunt scuipat cu viteză
record. Nu se oprește și nu oprește imprimarea. Este miercuri și ar trebui să facem
manuale de antrenament pentru Veronica, dar lucrurile nu merg exact așa cum era
planificat. Se pare că se întâmplă multe în această sală de corespondență dusă.
Niciodată nu am râs atât de mult.
„Trage de ștecher”, sugerez în mijlocul accesului meu de râs.

— Da, spune Paul, luptându-se pentru cablurile de alimentare. Le stinge, iar
copiatoarele tac, lăsându-ne, uitându-se o clipă.
Există hârtie peste tot. Nu avem idee în ce ordine sunt hârtiile.
„Mașina aceea a scăpat niște acid aseară”, se plânge Paul.

-Se pare. Mă uit la mizeria din jurul nostru. Ce facem cu toate astea?
Sarah se uită și ea în jurul ei.

— Zdrobește-l. Va trebui să o luăm de la capăt. Va dura prea mult să rezolvăm
rahatul asta.
Telefonul lui Sarah sună.
-Buna ziua. Hei, Marcie... Fața ei cade în timp ce ascultă. Oh nu.
La naiba, Marcie. Aștept această întâlnire de trei ani.
Paul și cu mine schimbăm priviri întrebătoare. Cu cine vorbeste?
-Da, știu. Sarah oftă tristă. E in regula. Pe cine naiba o să conving să vină cu
mine?
Ea expiră puternic.
-E in regula. Nu, e în regulă, sunt doar dezamăgit. am fost
asteptand luni de zile. Probabil că mă va anula acum.
Încep să ridic hârtiile de pe jos, în timp ce Sarah își termină conversația și
închide apelul.
"Al naibii de grozav!"
-Ce se întâmplă? mă încruntă.
„Am o întâlnire dublă sâmbătă seara, iar fata care trebuia să vină cu mine
are streptococ.
— Atunci du-te singur. „Paul ridică hârtiile cu mine.

„Nu va veni decât dacă este o întâlnire dublă.
Paul și cu mine ne-am încruntat.
-De ce nu?
— Pentru că nici nu vrea să vină. Unchiul meu face afaceri cu el și m-
am îndrăgostit de acest tip de ani de zile. Ea își pune mâinile pe șolduri
consternată. Planul meu era să arăt frumos, ca să nu poată rezista farmecelor
mele.
Zambesc.
„Ei bine, acesta este un plan excelent. Bineînțeles că va cădea la picioarele tale.
A se uita la tine.
"Nu-i așa?" Ea zâmbește și își scutură fundul.
„Pune pe altcineva să vină cu tine”, sugerează Paul.
-Nu am pe nimeni. - Oftă-. Toată ziua asta e o mizerie.
Dă cu piciorul în fotocopiator cu dezgust.

„Ia-l pe Lottie.
Ochii lui Sarah se îndreaptă spre mine.
"Ai veni?"
Îmi cade fața.
-Oh. Eu dau din cap. Nu... nu-l cunosc pe tip.

-Nici eu nu. Va fi o întâlnire oarbă pentru amândoi. Mă uit la ea
îngrozită.
-Vă rog. Ea sare pe loc și mă apucă de braț. eu
Îmi place foarte mult acest tip și nu pot merge fără altcineva cu mine.
— Ai spus că nu-l cunoști!
„Nu, dar îmi place foarte mult felul în care arăți. -Mi-am pus ochiul
alb-. Sincer, m-am îndrăgostit de acest tip pentru totdeauna.
Oh, te rog, Lottie. Vii te rog?
Mă uit la ea. Adică, aș putea merge, nu am altceva de făcut...
dar o întâlnire oarbă? Chiar nu cred că este o idee bună.
-Ce naiba? Veronica țipă.
Ochii ni se fac mari și ne întoarcem să o vedem pe Veronica cercetând
locul din prag. Mâinile lui sunt pe șolduri și fața lui este furioasă.
— Mașina asta blestemata s-a întors! Sarah plânge. A trebuit să

oprim curentul și tot.
Ea ridică mâinile înfrântă.

„Nu am putut-o opri.
Veronica se uită la hârtiile de pe tot podea. Respirați adânc și închideți
ochii.
„Voi număra până la zece, apoi mă voi întoarce și voi pleca de aici
înainte să-mi iau rămas bun de la toată lumea. Ea inspiră dramatic. Curăță
această mizerie și termină acele broșuri înainte să-mi pierd puțină răbdare
care mi-a mai rămas.
Ne-am lăsat cu toții la pământ și am început să ne chinuim să
strângem hârtiile. Veronica se repezi la lift și dispare, ușile închizându-se în
urma ei.
„La naiba cu alunița bătrână”, țipă Sarah în timp ce trage cu degetul
mijlociu în ușile închise ale liftului. Sper ca Grim Reaper să vină și să-ți ia
fundul cu o bâtă de baseball.
— De ce nu poți să-i spui asta în față, Sarah? Paul murmură,
dezgustat-. Atunci ea nu ne-ar da rahatul asta.
Aruncă un teanc de hârtie în coș.
— Și apropo, Grim Reaper este prea bun pentru ea. Avea
standarde, știi?
Situația mă copleșește și stau în genunchi, râzând. Chicotele puternice
mă cuprind, dându-mi crampe burtice și nu mă pot opri.
Sarah dă din nou cu piciorul în copiator, iar apoi și Paul începe să

râdă, până când, în sfârșit, Sarah se alătură și noi trei suntem întinși pe
podea în accese incontrolabile de râs.
„Meseria asta e un rahat păros, omule”, țipă Sarah în tavan.
-Anumit? Paul este de acord.
continui sa rad. Dacă ar ști... Cred că acesta este cel mai bun loc de muncă
din lume.
Arunc o privire peste umăr către Wyatt și Anthony în timp ce mă urmăresc

peste stradă, asigurându-mă că îmi păstrez distanța. I-am avertizat cu crimă
dacă îmi aruncă acoperirea în seara asta. Le-am spus că nu
Am vrut ca noul meu coleg să știe că sunt în siguranță, ceea ce este adevărat,
dar nici nu vreau ca Sarah să afle cine sunt cu adevărat.
Știu că părerea lui despre mine s-ar schimba dacă ar afla și, să fiu
sincer, îmi place foarte mult compania lui. Este înviorător de sinceră și îi
place Lottie Preston, adevăratul eu.
Și trebuie să recunosc că și mie îmi place să fiu Lottie Preston.
Este sâmbătă seara și habar n-am cum, dar Sarah m-a convins cumva
să merg la această întâlnire nevăzută cu ea. Ne vom întâlni pe băieți la acest
restaurant-bar.
Ar trebui să fiu nervos. Charlotte ar fi îngrozită să meargă la o
întâlnire nevăzută cu cineva. Dar cumva, Sarah o face pe Lottie să se simtă
curajoasă.
Dacă ne descurcăm pe Veronica și copiatorii care aruncă hârtie, avem
asta în geantă.
Mă uit la mine. Port o rochie neagră mulata, care are mâneci scurte
și talie strânsă. Port cele mai bune tocuri ale mele negre și părul blond este
tras pe spate într-o coadă, astfel încât toată lumea să-mi vadă rujul roșu
îndrăzneț.
Wyatt m-a privit în sus și în jos când ieșeam din lift la Four Seasons și
nu știam dacă voia să mă lovească și să mă trimită înapoi în cameră să mă
schimb sau dacă voia să mă sărute.
Oricum, s-a uitat la mine ca și cum aș fi diferit în ținuta asta.
Nu sunt sigur dacă mi-a plăcut.

Sarah mă ia de braț în timp ce mergem pe stradă spre destinație.
Fiind această versiune falsă a mea îmi dă o încredere pe care nu știam că o
am.
-Unde mergem? intreb bucuros.
— Burbank. Este chiar aici și este capitala sexy a Londrei.
„Ține minte, dacă nu merge bine, vom pleca de aici și doar noi doi. Ai
promis. -Imi aduc aminte de el-. Nu vreau să fiu blocat cu un ticălos toată
noaptea.
Ea dă din cap.
„Știu, dar crede-mă, întâlnirea mea nu este un idiot. De fapt, chiar
invers. Sper că prietenul tău este drăguț cu tine. Sunt sigur că va fi.
Îmi dau ochii peste cap și ea mă conduce pe cele șase scări ale
gresie la restaurantul elegant.
Prin difuzoare se aude muzică seducătoare, iar decorul este modern și
eclectic. Există scaune mari din piele amplasate peste tot, cu felinare uriașe
suspendate deasupra fiecărei mese. Mulțimea pare să fie la modă, iar atmosfera este
distractivă.
Mă uit înapoi prin ferestrele de sticlă și îi văd pe Wyatt și Anthony mergând
peste strada spre club.
Le-am spus să iasă la cină și să bea câteva pahare, ca să nu pară suspicioși.
Sarah mă ia de mână și mă împinge prin mulțime.
-Unde mergem? strig deasupra zgomotului.

„În spate... îi văd.
— Credeam că ai spus că nu știi cum sunt?
„Știu cum este întâlnirea mea. L-am urmărit de ani de zile. Își întinde gâtul ca
să privească peste mulțime. Oh, întâlnirea ta arată și ea atractivă.
Zâmbesc când mă lovește ușurarea, apoi ajungem împreună la o poiană

la o masă.
"Bună, eu sunt Sarah", spune ea nervoasă înainte de a se întoarce spre mine. Și

—. aceasta este Lottie. Lottie, aceasta este întâlnirea mea, Spencer Jones, iar întâlnirea ta
aici este Richard Marlin.
Ea radiază de mândrie, așteptând ca el să reacționeze.
Sângele îmi merge în picioare.
Întâlnirea lui.
Spencer? Spencer al meu este întâlnirea ei .

Ochii mari albaștri îi întâlnesc pe ai mei, iar Spencer ridică surprinsă o
sprânceană, un zâmbet răutăcios străbătându-i chipul.
Bună, Lottie.
Oh. Dumnezeu. propriu.
6
Charlotte
"H-Bună", cronesc eu.

Sarah strânge mâna lui Richard și apoi a lui Spencer.
— În sfârșit, mă bucur să te cunosc.
Se ridică amândoi, se mișcă în jurul mesei pentru a-mi strânge mâna, iar Richard
ajunge primul la mine.
Bună, Lottie. -El zambeste. Este frumos cu părul castaniu închis și
ochi mari căprui.
Apoi Spencer se întoarce spre mine și îmi ia mâna în a ei. Mă simt fierbinte și
furnicături și îmi amintesc instantaneu cum m-am simțit pe fundul meu.
„Hei, Charlotte”, toarcă Spencer cu vocea ei sexy.

Îmi forțesc un zâmbet și îmi smulg mâna din strânsoarea lui.
-Buna ziua. „Mă las pe scaun.
„Numele ei este Lottie. Sarah zâmbește. Lottie Preston. ea termină
începe să lucrezi cu mine în camera de corespondență săptămâna asta.
Spencer se încruntă, ochii ei întorcându-se la ai mei cu întrebări.
tăcut. Dumnezeule, el îmi va descoperi șarada.
Aceasta a fost cea mai stupidă idee pe care am avut-o vreodată.
— Lucrezi în camera de corespondență? o întreabă Spencer pe Sarah, aruncându-
i o privire rapidă.
„Deocamdată... în timp ce caut altceva. Sarah zâmbește.
Atenția lui Spencer se îndreaptă spre mine.
"Și... tu... lucrezi și în camera de corespondență?"
-Oh da. Fac un râs, simțind că axilele încep să transpire. Trebuie să merg la baie.
„Da, și eu”, spune Spencer cu înverșunare.

Practic fug în fața restaurantului și fac colțul, dar bineînțeles că mă urmărește.
-Ce naiba se intampla? șoptește el furios.

„Oh Spencer”, gemu eu nervoasă. Nu-mi arunca în aer capacul.
Mă prefac că sunt altcineva.
Se încruntă tare.
-De ce?
„Pentru că nu-mi place să fiu Charlotte Prescott.
„Ce e rău în a fi Charlotte Prescott?” Imi place de ea. Se uită repede după colț
pentru a vedea dacă am fost prinși vorbind. Și cu ce naiba porți?
Acele cuvinte au ieșit ca un mârâit în timp ce mă privește în sus și în jos.
-Sigur. pufnesc. Îți place atât de mult de Charlotte încât practic ți-ai rupt
piciorul fugind de ea.
— De fapt, garda ta de corp a fost cea care m-a dat afară... la insistențele
tale.
„Din aspectul de dezgust de pe chipul tău”, șoptesc eu furios.
Cum îndrăznești să-mi dai asta înapoi? Mă simt îngrozitor de două săptămâni din
cauza asta.
Ochii i se fac mari, furia radiind din el.
- Nu-mi place?
— Da, virginitatea mea! -Clic-. Îmi pare rău că te-am dezamăgit.
Nu știu de ce, dar suntem amândoi supărați unul pe celălalt.

Își aruncă capul pe spate, dezgustat.
„Trebuie să fii înnebunit”.
Ceva se întâmplă în mine și nu vreau să fiu dulce Charlotte Prescott pentru
o clipă mai mult.
„Ei bine, nu trebuie să vă mai faceți griji pentru mine, domnule Spencer. ' M-
am batjocorit cu furie. Acea situație chiar a fost remediată.
Se uită la mine o clipă, conectând punctele.
— Te-ai culcat cu cineva? întreabă ea în cele din urmă, de parcă ar fi fără
suflare.
Da, și a fost grozav. Mă uit înapoi la masă. La naiba să ai puterea tot timpul.
Nu-ți dau satisfacția.
— Avem vreo problemă aici? Wyatt mârâie când se apropie de noi, făcându-
ne amândoi să sărim.
Spencer ridică mâna în aer.
-Tu. La dracu. Du-te dracului... chiar acum. Nu am chef de rahatul tău în
seara asta.
„N-ai visa la asta”, răspunde calm Wyatt, ridicându-se în fața lui.

Chipul lui Spencer.
Caramba.
— Wyatt, poți să ne dai puțină intimitate, te rog? — Wyatt
îndoială.
-Acum! -Clic-. Nu-mi arunca în aer capacul.

Se uită la Spencer, apoi se îndepărtează fără tragere de inimă prin mulțime,
înapoi la masa ta.
-A fost? Spencer mârâie.
— El ce a fost?
— Te-ai culcat cu nenorocitul de Wyatt? Pentru că dacă ai făcut-o, așa că ajută-mă
Doamne, Charlotte.
Îmi stă gura deschisă... pentru că este literalmente cel mai ridicol lucru pe care
l-am auzit vreodată.
Ochii ei se fac mari în timp ce așteaptă ca el să răspundă. Se apropie de fața mea.
-Glumești? Era el, nu?
Îmi pun mâinile pe șolduri și îmi mijesc ochii.
„Mă întorc la întâlnirea mea și voi fi Lottie Preston pentru tot restul nopții. Și
tu... L-am lovit puternic în piept. O să-ți închizi gura și să nu-mi arunci capacul.
Își mijește ochii și se uită la mine.

Mă întorc spre spatele restaurantului, inspirând și lăsându-mi umerii să cadă
înainte de a mă întoarce la masă, cu inima bătându-mi zgomotos în piept.
O găsesc pe Sarah râzând în hohote de ceva ce a spus Richard și mă las degajat

pe scaun.
„Deci, Lottie…” Richard zâmbește. Sarah tocmai mi-a spus că ești nou în Londra.
Ce te-a determinat să te muți aici?
„Da,” batjocorește Spencer în timp ce se alunecă pe scaun. Vă rog împărtășiți.
Mă fascinează să știu totul.
Pune-ți degetele sub bărbie și zâmbește sarcastic.
Îmi înghit nodul din gât. Oh Doamne.
Mimez un zâmbet.
-Bun. Mă uit la cei doi bodyguarzi ai mei care stau pe
fata restaurantului.
Pum, pum, pum îmi face inima.
„Lottie lucra într-o creșă. Sarah zâmbește mândră și îmi toarnă un pahar de
vin. Nu este așa?
-Da. Iau paharul de vin și aproape că-l dau jos dintr-o înghițitură.
— O fată căreia îi plac copiii, îmi place. Richard zâmbește și își pune mâna
peste a mea pe masă.
Spencer se încruntă la mâinile noastre, apoi se uită la mine cu
ochii i se îngustară, furia palpabilă.
Îmi termin paharul.
Spencer se întoarce către Sarah.
„Sarah, unchiul tău își dorește de ani de zile să merg la această întâlnire cu tine.
I-am lovit mașina parcată în parcare săptămâna trecută și m-am simțit atât de rău,
încât în cele din urmă am recunoscut. El zâmbește și toți râd. Totuși, dacă aș fi știut
că ești atât de frumoasă, aș fi venit la această întâlnire cu mult timp în urmă.
Ea chicotește în paharul ei de vin, iar eu mă trec uitându-mă la el.
Nu e amuzant, Spencer.
Dar așa este, nu?
Sa inceapa jocul.
— Richard. -Zambesc-. Spune-mi totul despre tine.
Îi strâng mâna în a mea.
Ochii lui Richard se luminează.
„Ei bine, eu lucrez la bursă, am treizeci și doi de ani...
— Treizeci și doi, spun eu efuziv, întrerupându-l. Asta e vârsta perfectă, nu?

Nu foarte vechi.
Spencer se uită la mine, clocotând în liniște.
— Câți ani ai, Spencer? Zâmbesc dulce.
Bănuiesc că în jur de patruzeci și cinci?
Își termină paharul de vin, neimpresionat, iar eu îmi mușc buza de jos ca să
nu zâmbesc.
„Spencer are vârsta perfectă”, a spus Sarah. îl pot vedea în
Ochii tăi, Spencer, aștepți să vină femeia potrivită.
Își strânge maxilarul.
„Sau doar vreau să strangulez unul”.
Sarah și Richard râd, iar eu și Spencer ne uităm unul la altul peste masă.
Se trage la un loc și revine la rolul său.

— Deci tocmai v-ați cunoscut? -Întrebare.
„Ne-am întâlnit săptămâna aceasta. Sarah zâmbește. Lottie a venit la
Lucrează cu mine. O antrenez.
„Ce faceți mai exact voi doi?” întreabă el în timp ce se comportă fascinat.
„Suntem în camera de corespondență”, spune Sarah.

Ochii lui Spencer mă fixează, iar Richard mă ia de mână ca să o sărute. Ochii
mei aterizează pe Richard.
Ce naiba? Asta e... neașteptat.
Falsez un zâmbet și îmi scot mâna din strânsoarea lui. Doamne, în seara asta este
un dezastru total.
O aud pe Spencer scrâșnind din dinți în timp ce continuă
uitându-se la mine. De ce este atât de supărat?
Cred că ar putea fi șarada mea de a mă culca cu altcineva, faptul că mă
prefac că sunt altcineva și lucrez în camera de corespondență, rochia mea neagră
strâmtă, Wyatt care îl dă afară din casă acum două săptămâni sau Richard care mă
sărută. mână. Există într-adevăr multe opțiuni.
Îmi mai torn un pahar de vin. Alcoolul este singurul remediu aici, așa că îmi
arunc capul pe spate și iau o băutură lungă.
— Sarah. Spencer îi zâmbește seducător de peste masă. Îți place să dansezi?
Ochii i se luminează.
„Îmi place să dansez, Spencer.
-฀ i eu. Abia aștept să înceapă muzica.
Bine, acum e rândul meu să mă enervez. Dacă dansează murdar cu ea, jur pe
Dumnezeu.
— Îți place să dansezi, Lottie? întreabă Richard.
Zâmbesc dulce.
-Îmi place. „Îmi beau vinul”. Poți spune multe despre o persoană prin felul în
care dansează.
Richard zâmbește de parcă m-ar câștiga. Bietul om crede că pleacă
pentru a intra aici. Mă simt puțin rău că sunt legat în mizeria asta.
Mă duc la bar să mai iau o sticlă de vin pentru noi. mă ridic în picioare
Înainte să poată obiecta, mă duc la bar și stau la coadă.
Ce ar trebuii să fac? Ce ar trebuii să fac? Ar trebui să merg?
Nu vreau să fiu aici dacă lui Spencer îi place Sarah. Să-l văd cu ea ar fi cel mai
rău coșmar al meu.
-Ce crezi ca faci? șoptește Spencer în spatele meu.
„Spălă-mă pe păr, cum arată?”
„Nu știu ce fel de pastile naibii iei în seara asta, dar încetează.
Mă întorc spre el și îmi ating pieptul.

-Pe mine? Eu dau din cap și îi întorc spatele. Ce zici să te oprești?
„Hai să plecăm de aici”, spune el deodată.

Mă încruntă și mă uit peste umăr.
-Ce?'
— Nu vreau să ies la o întâlnire cu ea. Am intenționat să stau doar o oră. Își scoate
telefonul. Sebastian mă va suna în exact douăzeci de minute cu planul meu de a pleca de
aici. Să mergem undeva, doar noi doi.
Își pune mâna pe șoldul meu, contactul trecând neobservat de oricine altcineva
pentru că suntem acoperiți de mulțimea din jurul nostru.
-Glumești cu mine? ฀ optesc eu. Sarah te place foarte mult.
— Da, ei bine, nu-mi place de ea. — Îmi strânge fundul. Nu-mi place cum faci tu.
Îi împing mâna cu furie.

— Ești un porc, Spencer Jones, și ai întârziat. Ai avut o șansă cu mine și ai pierdut-o.
— Ai dat-o în bară, nu eu!

Mă întorc către el și jur că nu am fost supărat în viața mea
atat de mult.
"Am... am dat peste cap?" -Bâlbâind-. Trebuie sa fii

glumind?
— M-ai dat afară și nu m-ai sunat.
Eu dau din cap cu dezgust.
„Ești cel mai neromantic idiot pe care l-am întâlnit vreodată.
-Spune-mi ceva ce nu stiu. Zâmbește și îmi strânge șoldul. Acum, să

mergem. Dacă Wyatt îmi iese în cale, o să-l înving.
Pregătește-te pentru atacul meu.
-Oh. pufnesc. Mi-ar plăcea să văd asta. Ar curăța podeaua
cu fundul tău slab.
— Da, vom vedea.
Îi iau mâna de pe talie.
„Nu mă mai atinge”, șoptesc eu în timp ce merg înainte pe linie.
Mă trage imediat împotriva lui ca să-mi arate cine e șeful aici.
— Plec în douăzeci de minute. Vii cu mine sau nu?

-Nu. Ea te place mult.
— Și de aceea plec. Ea nu este genul meu. Nu am nicio atracție pentru
ea.
Mă uit la el, amorțită. Spencer ne unește degetele mici și ochii ei
aterizează pe buzele mele.
„Ești genul meu”, îmi șoptește el la ureche și pielea mea se târăște pe piele.
-Ca urmare a! sună fata de la bar. Mă eliberez de strânsoarea lui și
fac un pas înainte.
"Vreau un... asta..." Creierul meu este complet prajit de la faptul că-l
am atât de aproape. Poți să-mi dai un...?
Doamne, nici măcar nu pot să unesc două propoziții împreună. Dar
acest om?
Spencer face un pas înainte ca să mă salveze.
— Vrea o sticlă de Louis Roederer. -El zambeste
lejer și se aplecă să-mi șoptească la ureche. Da-mi numarul tau.
Respirația lui fierbinte îmi gâdilă gâtul și simt un fior curgându-mi pe
șira spinării.
-Ce? Mă încruntă și mă trezesc uitându-mă la buzele ei mari și
delicioase.
— Nu am nenorocitul tău de numărul tău de telefon. Dă-mi-l.
furnicăturile mele dispar instantaneu.
„Nu vreau să mă suni. Și încetează să blesteme tot timpul. Își dă
ochii peste cap.
„Poți să-i minți tot ce vrei despre cine ești, dar nu mă minți pe mine.
Da-mi numarul tau.
Fata îmi întinde sticla și o plătesc fără să stau pe gânduri. Fără a mai vorbi
domnului Spencer, mă întorc la masă.
Este un idiot.
Câteva clipe mai târziu, se întoarce la masă cu o altă sticlă de vin. Știu
stă și zâmbește calm, așezându-și telefonul pe masă.
Biata mea inima îmi bate în piept. Acesta este un comportament viclean în cel
mai rău caz.
Întâlnirea cu Sarah vrea să merg cu el... și mai rău este faptul că o fac.
Telefonul lui Spencer dansează pe masă, numele lui Sebastian

aprinde ecranul.
Mi-am pus ochiul alb. Trebuie să glumești .
„Bună, Seb”, răspunde el vesel. Oh nu.
Fața îi cade în timp ce se preface că ascultă.
-Oh, chiar a฀ a?
Mi-am pus ochiul alb. Caramba. Ce urmeaza?
— Sigur, da, mă duc să te găsesc acum. O ascultă și se încruntă la Sarah, clătinând
din cap cu simulare de enervare.
Mă uit la el, fără expresie. Ce idiot.
Încheiați apelul.
„Sarah, îmi pare atât de rău, dar trebuie să plec. Prietenul meu Sebastian a dat
peste un șanț la o jumătate de oră de oraș și sora lui însărcinată este în mașină. Trebuie
să merg să-i ajut.
Fața lui Sarah cade.
-Oh nu.
-Sunt atât de supărat. Oftă. Aceasta se dovedea a fi o
noapte grozava si.
— Ce ฀ an฀ ? intreb eu ridicand o spranceana.
„Șanțul de gardă mort”, răspunde el fără ezitare. Îmi beau vinul și mă uit la el.
Sună înfiorător. Își mijește ochii.
-Este.
Își îndreaptă atenția către Sarah.
„Îmi pare rău, dar Richard va trebui să preia conducerea în seara asta.
— Bine, Spence, mă descurc. Richard zâmbește.
Îmi dau ochii peste cap încă o dată. Este evident că Richard a știut tot timpul că
Spencer pleacă devreme.
-O sa ma suni? îl întreabă Sarah pe Spencer. inima mea se îndrăgostește

ea. La naiba.
-Desigur. Care este numarul tau? -Întrebare.
Ea zâmbește și îi spune, iar el se preface că îl salvează pe telefon.
„Dacă vreau să te contactez la serviciu?” -Intrebarea-.
Ai un email de serviciu?
„Da.” Ea zâmbește emoționată. Este sarah@conradmail-room.com.
-E in regula. Se ridică și strânge mâna lui Sarah.
Încântat de cunoștință. Scuzele mele pentru seara asta.
-E in regula. -Ea râde-. Sună-mă.
Spencer strânge mâna lui Richard și apoi se apropie de mine.
— La revedere, domnule Spencer. Sa ai o viata frumoasa. Mă înclin
bărbia până la tavan.
Își mijește din nou ochii.
— Distrează-te în camera aia de corespondență, Lottie.
Zâmbesc dulce.
-Asta încerc.
Ochii ni se întâlnesc, iar el ridică din sprâncene într-un gest. Aceasta este
ultima ta șansă de a veni cu mine.
îmi flutură mâna.
„La revedere, Spencer. Îmi beau vinul.
După o secundă, clătină subtil din cap și iese din restaurant fără să se uite
înapoi.
„Se pare că am doi parteneri de dans în seara asta. Richard zâmbește,
mișcându-se pe scaun.
Sarah și cu mine râdem de mișcările lui stupide.
-Sigur că da.
spencer
Intru într-un alt restaurant într-o misiune, supărat.

Ea nu a vrut să vină cu mine. Ea a vrut să rămână cu el.
Nenorocitul lui de bodyguard.
Ar fi trebuit să-l lovesc pe acel fiu de cățea așa cum mi-am dorit.
Mă mâncărime pielea. Pun pariu că a făcut mișcarea asupra ei în acea noapte
după ce am plecat, dracului de șarpe.
Masters îmi face semn cu mâna de la masa la care stau pe peretele îndepărtat.
In seara asta am rezervat de doua ori. Prima mea oprire a fost data din iad, urmată de a
doua oprire la cina cu cei trei prieteni ai mei cei mai buni.
Mă repez și îi văd pe Bree, Masters și Sebastian uitându-se la meniurile lor.

„Hei,” mormăi și mă las înapoi pe scaun.
— Cum a fost întâlnirea? întreabă Seb fără să ridice privirea.
— O mizerie a naibii. Îi iau berea și o beau.
-Ia-o usor. — Mi-l smulge. Ia-ți unul al tău.
Ridic imediat mâna pentru a încerca să atrag atenția chelneriței.
Spencer și Seb zâmbesc, schimbând priviri cunoscătoare.

— De ce a fost un asemenea dezastru? întreabă Masters.
Îmi arunc mâinile în aer.
„De unde să încep?”
Chelnerița se apropie.
-Da domnule?
„Poți să-mi aduci o Corona, te rog?”
-Desigur.
— Și ține-i să vină.
Cei trei stau cu speranță, așteptând povestea.
„Deci, idiotul ăsta blestemat cu care fac afaceri are
s-a bătut cu ciocanul de douăsprezece luni pentru a-și lua nepoata la o întâlnire.
Masters zâmbește.
-Esti un idiot.
„Nu ai auzit încă jumătate din poveste”, răspund eu.
-Nu e nevoie. Seb râde și toată lumea își schimbă priviri
nou.
„Oricum, m-am lovit de mașina lui în parcare săptămâna trecută și el a folosit-o
ca pârghie pentru a mă face să mă simt rău și m-a convins să o chem să iasă. Eu dau din
cap. Au dreptate, eu sunt un idiot. Am fost de acord cu condiția să fie o întâlnire dublă,
ca să pot ieși de acolo cât mai curând posibil. L-am organizat pe unul dintre băieții de la
Lucrez ca el să vină cu mine și știa că plec devreme și stau cu două femei. Așteaptă-
te la un grup în trei sau la ceva rahat.
Berea mea sosește și aproape jumătate din ea o dau dintr-o înghițitură.
-Mulțumesc. Mai iau un pahar lung. Oh, asta e mai bine.
— Spuneai? Bree se încruntă.
— Întâlnirea mea este aici, Sarah, și recunosc că e înfierbântată.
- Atunci care este problema? Masters se încruntă.
— Ghici cine era prietena ei? -Clic-. Întâlnirea prietenului meu.
-OMS? Întreb toți deodată.

— Charlotte Prescott.
Dau din cap.
-Asa este. Fata visurilor mele care nu este interesată de mine stă peste masă
față de mine, cu prietenul meu nenorocit ținând-o de mână.
-Ce? ฀ opte฀ te Seb.
Bree își acoperă gura cu mâna și începe să râdă.
„Oh, asta este karma, Spence.
„Și ca să termin dracu’, ea nu este Charlotte Prescott în seara asta”. Ea se
prezintă ca Lottie Preston. O persoană total diferită”, continu. Și acum lucrează într-o
cameră de corespondență cu Sarah, Sarah este întâlnirea mea!
„Stai, sunt confuz. Bree se încruntă.

— Asta ne face doi, răsturn eu.
— De ce se prefăcea că este altcineva? întreabă Seb.
-Nu am nici o idee. Ridic din umeri și îmi termin berea.
Dar nu a trecut mult până când mi-am pierdut controlul total și am urmat-o până la
bar pentru a începe să-i dau rahatul că m-a dat afară din casa ei acum două săptămâni.
Sebastian își dă capul pe spate și râde în hohote.

— De ce tot vorbești despre asta?
„Pentru că m-a enervat. Nicio femeie nu m-a respins până acum.
Masters scutură din cap și îi ciupiște puntea nasului.
— Păi, ce a spus ea? întreabă Bree.
„M-a rugat să nu-i arunc în aer acoperirea și a spus că vrea să fie altcineva
pentru o perioadă.
Schimbă priviri confuze.
-Știu. -Ridic din umeri-. Și era îmbrăcată sexy, apoi i-am spus că îmi place Charlotte
Prescott și a început să vorbească despre cum nu am putut scăpa de ea suficient de repede
pentru că este virgină.
„Asta este adevărat”, îl întrerupe Masters. Te-a speriat.

„Complet”, murmur eu în timp ce îmi beau berea. Dar ea nu știa asta.
„Ei bine, evident că a făcut-o. Sebastian ridică din umeri.

expir puternic.
„Și apoi vine cea mai proastă veste din viața mea.
Bree râde.
„Ești atât de dramatic încât chiar ar trebui să lucrezi în teatru”.
Cei doi băieți râd de acord.
Le ridic berea într-un toast tăcut.
„Se pare că nu mai este virgină.
Gurile lor rămân deschise și mai iau un pahar lung din berea mea.
„Așadar, acolo eram, fiind curajos și lăsându-i al naibii de fierbinte himenul la
locul viitorului ei soț, iar un alt idiot a zburat și mi l-a furat chiar de sub nas.
Cei trei au izbucnit în râs, crezând că este cel mai amuzant lucru pe care l-au făcut vreodată.
auziseră în viața lor.
"Asta nu este amuzant!" strig la fiecare dintre ei.
-E foarte amuzant. Masters râde.
Îmi arunc capul pe spate și îmi scurg sticla de bere.
—Dacă aș fi știut că o să-l dau unui idiot, m-aș fi culcat cu ea fără ezitare... nu? -Mi-
am pus ochiul alb-. Nu pot să cred rahatul ăsta.
„Orice nemernic este cuvântul cheie”, spune Seb și ei trei

râd din nou.
„Asta e, râdeți pe cheltuiala mea, idioților”. O să-mi fac prieteni noi.
În cele din urmă își încheie accesele de râs.

— Spencer, de ce ești aici? Bree se încruntă. De ce nu ai stat cu ea?
Falsez un zâmbet pentru că povestea asta este atât de nenorocită încât nu-mi
vine să cred.
„Pentru că ea nu era întâlnirea mea. Întâlnirea mea deveni lipicioasă pe

masă... și se dovedește că este o prietenă a lui Charlotte. Ridic mâna să comand încă
o băutură. Dacă aș fi rămas la acea dată, aș fi trebuit să stau cu prietena ei, ceea ce
înseamnă că nu există absolut nicio șansă ca Charlotte să iasă cu mine, deoarece
regula prietenului depășește toate regulile. Și odată ce ieși cu prietenul, nu mai
există întoarcere. Vei fi mereu fostul prietenului.
Toată lumea dă din cap, înțelegând în sfârșit situația mea.

- Am făcut ce trebuie să fac.
-Ce? întreabă Seb.
„Am acuzat-o că s-a culcat cu garda ei de corp și i-am spus că voi merge
doborî.
„Nu poți lupta pentru un rahat. Masters râde.
-Știu că! Dar l-am rugat să meargă oricum cu mine. Eu dau din cap și îmi
beau berea, complet descurajat. Ea a refuzat și mi-a spus să am o viață bună.
Cei trei încep să râdă din nou, și de data asta nu mă pot abține... Mă trezesc
și eu să râd.
Îmi las capul în mâini.
-Ceea ce ai de gând să faci? întreabă Seb.
— Îmetă-te rostogolindu-te în compasiunea himenului. Toți râd din nou.
"Asta nu este distractiv!"
Charlotte
Este luni după-amiază și stau la computer cu colegii mei, fiecare dintre noi
parcurgând e-mailurile și documentele pentru ziua respectivă.
Sarah își verifică telefonul pentru a cincizecea oară astăzi.

— La naiba, de ce nu a sunat? „Este un idiot”,
oft. Uită-l pe Spencer Jones, poți
face mult mai bine.
Ar fi putut măcar să o sune să-i spună că nu este interesat.
Urăsc că îmi place că nu este interesat.

— Cum era celălalt băiat? întreabă Paul.
„Oh, a fost foarte frumos”, spun eu. Și cred că i-a plăcut
Sarah.
„Nu, nu i-a plăcut de mine”, oftă el.
Noi trei am ajuns să ne distrăm de minune și am dansat toată noaptea.
E-mailul meu ping, numele Spencer Jones apare în fața mea.
Inima îmi sare o bătaie.

Mă uit la ceilalți doi care sunt la un metru de biroul meu.
La dracu, rahat, rahat.
Bună Lottie,
te-aș fi sunat, dar nu am numărul tău.
Ai vrea să iei cina cu mine diseară?
Spencer.
Oh, Doamne. Închid rapid e-mailul, mă ridic și plec de la birou.
Nu vreau să par suspicios, așa că mă grăbesc la bucătărie.

— Vrea cineva o cafea? -i-a intrebat.
„Te rog”, răspund amândoi.
Nu pot să cred că Spencer îmi trimite un e-mail.
când stau lângă cineva care îi așteaptă apelul.
Caramba.
Pregătesc cafelele cu mintea în exces, apoi îmi iau timp să mă întorc la birou.
doar spune nu
Da, bine, îi voi trimite un e-mail și îi voi spune nu.
Este usor.
Deschid e-mailul și apăs pe răspuns.
Dle Spencer, nu
mă gândesc la un motiv bun pentru care vreau să ies cu tine.
Raspunsul meu este nu.
Lottie.
Mă uit la stânga, apoi la dreapta și apăs pe trimite. Un răspuns ajunge în căsuța

mea de e-mail într-o clipă.
Dragă Lottie, te înșeli.

Mă gândesc la cel puțin treizeci de motive pentru care ar trebui să ieși cu mine.
Spencer.
Bietul prost îngâmfat.
Domnule Spencer, enumerați-le.
Am apăsat trimite și zâmbesc în cana mea de cafea.

Răspund la câteva e-mailuri și apoi primesc un alt răspuns.
Lottie,
Deși am multe atribute evidente, voi satisface cu plăcere cererea ta.
1 - Am dinții albi.
2 - Îmi iubesc bunica.
3 - Coc prăjituri delicioase.
4 - Am părul blond ca tine, ne-am putea îmbrăca în gemeni în costum.
Râd înainte de a mă abține.
5 - Nu spun minciuni.
6 - Îmi plac pisoii obraznici.
Îmi pun mâna la gură și închid e-mailul înainte

râde cu voce tare
Omul acesta este un idiot. Nu te poți preface măcar că ești cool? Mă îndrept spre
baie pentru a încerca să mă calmez înainte să mă întorc la birou și să-mi deschid din nou e-
mailul.
7 - Am mărimea 13. Aflați ce înseamnă asta.
Îmi mușc zâmbetul.
8 - Nu mi-e frică de fratele tău
Inima îmi bate cu putere, dacă ar ști cât de important este acest punct pentru
mine.
9 - Sunt mai înalt decât tine.

10 - Nu mă pot opri să mă gândesc la tine.
7
Charlotte
Închid rapid e-mailul și mă las pe spate în scaun.

Nu pot să nu mă gândesc la mine.
Ei bine, sentimentul este complet reciproc. Nu m-am gândit la nimic altceva
decât el de sâmbătă seara. Mă uit la ecranul computerului pentru o vreme, întrebându-
mă ce să fac.
Mi-a durut cu adevărat mândria noaptea trecută la mine acasă, dar mai rău
decât atât, mi-a rănit sentimentele. Nu-mi place puterea pe care o are asupra mea,
nimeni nu a mai avut capacitatea de a mă răni până acum.
Dar știu că ar putea face o treabă bună... va face o treabă bună.
Am scos un oftat. Spencer Jones poate fi cel mai amuzant bărbat pe care l-
am întâlnit de mult timp, dar ar fi mai bine să fim doar prieteni. Știu deja ce ne
rezervă viitorul. Nu vreau să mai fiu unul din haremul lui. A spus foarte clar că nu
este interesat de fecioare.
Și chiar dacă i-am spus că nava mea virginității a navigat...
De asemenea, știu în inima mea că a-i spune că nu mai sunt virgin a fost o minciună
îngrozitoare și că nu este chiar atras de femei ca mine.
Îi place provocarea.
As-as face si eu daca as fi el.
Doamne, nu pot să cred că ea chiar crede că m-am culcat cu Wyatt.
E ridicol.
— Vrei să urci la nivelul paisprezece, Lottie? întreabă Sarah.
-Astfel încât? mă încruntă.
„Este ziua lui Callam. Ei mănâncă prăjitură. Ea dă din sprâncene și eu zâmbesc.
— Câți ani ai, domnule, mândru de penisul tău? - Întreb.
-Cui îi pasă? Tot ce știu este că el este suficient de mare pentru a-mi face
lucruri groaznice corpului.
Râd în timp ce mă trage spre lifturi și intrăm înăuntru.
„Mi-aș dori doar să ajungă din urmă cu spectacolul și să o facă deja”, oftă
ea.
— Ar trebui să-l rogi pe Callam să iasă?
-Da. - Gândește-te o clipă. Poate o sa fac.
Ea ridică din umeri.
„Dacă mi-aș fi folosit creierul și aș fi avut vreo previziune, aș fi ieșit din
tortul lui de ziua lui.
Râd, având o viziune a ei acoperită cu frișcă și ieșind dintr-o prăjitură
mare.
„Nu cred că nivelul paisprezece este până la nivelul tău de căldură,
Sarah.
"Nu-i așa?"
Tavanul camerei mele este acoperit cu forme circulare elegante, iar

apartamentul meu este tăcut când îl privesc. Sunt primele ore ale dimineții, dar
nu pot dormi. Sunt tulburat de acest sentiment ciudat, unul de înțelegere. E ca și
cum ochii mi s-au deschis în sfârșit la ceea ce îmi lipsește fiind un Prescott.
Muncește, râzi și bărbați frumoși mă cheamă la fiecare oră

să lucrez m-au făcut fericit, cel mai fericit în care am fost de mult timp.
Și asta nici măcar nu este viața mea. Este o mare minciună.
Mă întorc și îmi lovesc perna dezgustat. Pe cine pacalesc? Majoritatea
oamenilor de pe planetă și-ar da brațul drept pentru a avea ceea ce m-am născut
și viața privilegiată pe care o trăiesc.
Sunt nerecunoscător, știu. Adică, apreciez tot ce am.
Mă uit în întuneric în timp ce o lacrimă mi se rostogolește pe față și cade
pe perna mea
Mă simt atât de pierdut.
Poate e ceva în neregulă cu mine? Poate că trebuie să mă întorc la mine
consilier de durere?
Da... probabil asta este. O să sun și o să fac o programare mâine.
Nu l-am mai văzut de mai bine de un an.
Mă dau jos din pat și merg la baie să mă uit la reflexia mea în oglindă.
Ochi mari albaștri și piele palidă se uită înapoi la mine. Părul meu blond
are un coc înalt dezordonat și port pijamale ciudate. Nu este nimic special la mine.
Sunt doar o fată normală cu patru miliarde de lire la bancă.
Mă întorc în pat și mă acoper cu cuverturi să mă uit la

tavanul.
Sunt atat de singur.
E-mailul meu este un ping. Spencer Jones din nou.

Zâmbesc și mă uit în jur vinovat. Este ora patru într-o marți după-amiază și
urăsc să recunosc, dar astăzi mi-am verificat e-mailurile la fiecare jumătate de oră.
Nu vreau să-mi trimită un e-mail, dar o fac.
Dragă Lottie, îmi

pare foarte rău să aud că ai avut un accident groaznic și ți-ai rupt toate
degetele și nu-mi poți răspunde prin e-mail.
Zambesc.
Cu toate acestea, ca de obicei, voi uita lipsa ta de răspuns și voi continua

cu motivele mele pentru care ar trebui să iei cina cu mine.
11 - Sunt specialist în primul ajutor pentru degetele rupte.
Îmi acopăr gura cu mâna ca să nu râd în hohote. Este un idiot.
12 - Nu am un profil YouPorn.
Îmi încreț fruntea. Ce inseamna asta?

13 - Am picioare drăguțe
14 - Pot îndoi un cearșaf.
15 - Am mușchi uriași.
Îmi rotesc buzele pentru a-mi ascunde zâmbetul prost, de ce trebuie să fie
totul drăguț și adorabil?
16 - Citesc zece cărți pe săptămână.
Chiar mă îndoiesc.
17 - Sunt nocturnă.
18 - Mă fac cu ceară.
Se rade... Umerii mei încep să sară în timp ce încerc

ascunde chicotele mele
19 - Sunt în echipa de navigație cu sania lui Moș Crăciun.
Râd, incapabil să mă stăpânesc. Sarah se uită.

- Că e amuzant?
Închid rapid e-mailul.
„Nimic, am fost doar…” Mă opresc în timp ce încerc să mă gândesc la ceva.
Îmi aminteam ceva ce am văzut aseară.
-Ce-a fost asta? „Ea continuă să scrie.
„Oh, tipul ăsta ciudat juca o păcăleală oamenilor. Deschid ochii, nu-mi vine
nimic în minte. A fost foarte amuzant.
Ea ridică o sprânceană, neimpresionată.
— Așa sună. Ea se oprește. Ma duc la baie. Vrea cineva o cafea
în timp ce stau în picioare
„Te rog”, spunem amândoi.
Îmi las capul să încerc cu disperare să nu râd în hohote. Spencer face parte
din echipa de navigație a lui Moș Crăciun. Acum chiar am auzit totul. Dau clic pe e-
mail pentru al deschide din nou și citesc ultimul motiv.
20 - Pentru că știu că și tu mă placi.

Îl închid imediat. De unde stii ca? Nu am dat niciuna

motiv pentru care să creadă că sunt interesat de el.
La dracu. Mă uit lung la computer.
ce raspund? Mă gândesc pentru o clipă.
Stimate domnule Spencer,

Vă mulțumesc pentru timpul acordat descrierii atributelor dumneavoastră
personale, care trebuie să spun că sunt cu adevărat impresionante. Din
păcate, însă, în acest moment, solicitarea dvs. pentru o întâlnire pentru cină nu a
avut succes.
Iti doresc succes in proiectele tale viitoare.
Echipa de navigație a lui Moș Crăciun? Chiar ești o inspirație.
Trebuie să plec în timp ce scriu asta cu nasul din cauza mea

Degete rupte sever și mă doare groaznic.
Lottie
Apăs pe trimite cu un strop de tristețe. La naiba. Urăsc că mândria mea nu

mă lasă să mă întâlnesc cu el. Nu ai idee cât de mult mi-ai dat încrederea în bordură.
Și în plus, tocmai am început să mă distrez. Dacă încep să alerg cu el acum,

va atrage atenția asupra mea, planul meu, munca mea și timpul petrecut la Londra
se vor încheia brusc.
Este o situație disperată, oricum... este, ce este.
Nu este momentul să începem ceva cu domnul Spencer. E-mailul meu este
un ping.
Dragă domnișoară Charlotte, resping

respingerea dumneavoastră.
Dă-mi imediat numărul tău de telefon sau te sun la serviciu Numărul meu de
telefon este 07826653350. Nu voi ezita să o întreb pe Charlotte Prescott.
Îmi rămâne gura deschisă. Nu aș face, nu-i așa?

"C-care este numărul de telefon al biroului nostru?" întreb eu, încercând să
mă comport dezinvolt.
Paul ridică privirea și o dictează, număr cu număr.
Ochii mi se fac mari, dracu... a înțeles. Imediat scriu

nou.
Nu îndrăzni să mă suni la serviciu!

Sarah stă lângă mine și așteaptă să o suni.
Dar, desigur, ești prea laș ca să faci asta.
Am apăsat trimite cu furie. Doamne, omul ăsta mă înnebunește. Îmi închid

e-mailul dezgustat.
Telefonul lui Sarah sună imediat și inima îmi bate o bătaie.
La naiba, ce am făcut?
Telefonul meu sună în același timp, la naiba. raspund repede.
-Buna ziua.
Bună, Charlotte. Sunt Alexander, toarnă vocea profundă la telefon.
Alexander este cel mai bun prieten al lui Edward. mi-a spus Edward
aș fi urmărit. Mă uit la Sarah să văd cu cine vorbește.
„Bună”, spune ea, cu un zâmbet pe față. Salut Spencer.
Este el.
-Ce mai faci? mă întreabă Alex la telefon.
„Sunt bine, ocupat cu munca”, adaug eu. Si tu?
Mă uit înapoi la Sarah.
„Oh, bine, știu că ești ocupat”, spune Sarah. Ea ascultă o clipă. Oh.
La naiba.
„Trebuie să ajungem din urmă în timp ce ești la Londra”, spune Alexander.
Ceea ce trebuie să fac cu adevărat este să închid ca să pot asculta

conversația lui Sarah corect.
„Da, avem nevoie”, sunt de acord în grabă.
— Ce faci sâmbătă seara? Am balul de caritate al mamei. Trebuie să vii”,
sugerează Alexander.
Sarah se lasă pe scaun.
-Aha, înțeleg. Ea zâmbește tristă. Este o fată norocoasă.
Ce naiba îți spune?
— Desigur, Alex, expir. sunt foarte ocupat totusi.

Sunt la munca.
— Bine, te las să pleci. Îți voi trimite un mesaj cu detalii.
Mă uit la Sarah și ea se încruntă în timp ce ascultă. -El a
spus asta? — Trebuie să închei acest apel. Da Alex.
Sună grozav, ne vedem sâmbătă.
Închid în grabă.
Sarah zâmbește în timp ce se uită la biroul ei.
-Oh nu stiu. -Ea zambeste-. Va trebui să mă gândesc la asta.
Ea ascultă o clipă.
- Mulțumesc că m-ai anunțat. Da, e bine așa. Înțeleg complet.
Ea închide și se întoarce spre mine.

-Păi asta e. Ea își ridică mâinile în aer.
Spencer Jones tocmai m-a părăsit.
-Ce a spus el?
„A spus că nu și-a uitat vechea iubită și că nu a fost corect să încep ceva cu
mine.
Mă uit la ea. Asta a fost ultima scuză pe care m-am gândit să o dau.
-Oh…
„A spus că Richard m-a întrebat dacă poate să mă sune pentru că simțea că
el și cu mine am dat clic.
-Într-adevăr? Zâmbesc surprins. A fost drăguț din partea lui să spună asta
pentru a-i spori încrederea.
Ride din umeri și încearcă să nu zâmbească, dar îmi dau seama
care se simte flatat.
— Totuși, nu cred că ies cu el. El chiar nu e genul meu.
„Cred că Richard este sexy. -Zambesc.
-Într-adevăr? Ea se încruntă.
-Da într-adevăr.
E-mailul meu sună din nou.
Lottie,
trebuie să vorbesc cu tine. Mă faci griji. nu inteleg asta
se întâmplă?
Te rog dă-mi numărul tău.
Spence
Am scos un oftat abătut. Nu știu ce se întâmplă pentru că abia mă cunosc.

Stau o jumătate de oră la serviciu și în cele din urmă ajung la o concluzie: cred că nu
e nimic rău în a vorbi cu el.
domnule Spencer
Numărul meu este 07712345678
Un răspuns vine imediat.
Am o cină de afaceri diseară.

O să te sun când ajung acasă pe la nouă.
Spence
฀฀฀
Mă uit la rândul de inimioare și le simt că ale mele se accelerează. eu

va suna in seara asta. Vreau să mă învârt pe scaun cu entuziasm.
Nu voi face, desigur. Mă voi preface, chiar și pentru mine, că asta
este incomod.
Dau clic pe e-mailul închis și îmi îndrept atenția către Sarah și Paul.
— Ai vrea să mergi la cârciumă să bei ceva după muncă? -Întreb.

Paul ridică din umeri.
-Da de ce nu? As putea la fel de bine. Oricum, nu am decât brânză mucegăită
în frigiderul meu acasă.
Sarah zâmbește și scrie pe tastatură.
— Da, dar putem merge la Grange?
— Sigur, dar de ce?— — Locul
ăsta este plin de trăsături.
Paul își dă ochii peste cap.
— Deci înțeleg că l-ai depășit pe celălalt prost în ultima jumătate de oră?
-Doamne da. — Î฀ i aranjează părul. Îi lipsește, dintre toate

Oricum, sunt prea fierbinte pentru el. Spencer la naiba cine?
Mă uit la ceas: e nouă și jumătate. Poate că nu va suna până la urmă.
Îmi fac o ceașcă de ceai și mă așez pe insula din bucătărie. eu

iubesc acest apartament. Deja se simte ca acasă.
Telefonul meu dansează pe bancă și apare un număr necunoscut.
Este el.
Inima începe să-mi bată repede și expir profund

incearca sa te calmezi
-Buna ziua.
„Bună”, spune vocea lui profundă și răutăcioasă în telefon. Mă trezesc

zâmbind doar după sunetul vocii lui.
„Bună ziua, domnule Spencer.
„Întotdeauna atât de formal. - El râde.
Îmi strâng buzele, prea nervos să vorbesc în caz că
spune ceva prostesc.
-Ce se întâmplă? -Întrebare.
-Nimic serios. Am vrut doar să văd cum e să lucrezi într-un alt mediu
unde oamenii nu-l cuno฀ teau pe tatăl meu. Nu vei spune nimic, nu?
-La care? Nu cunosc pe nimeni din familia ta aristocratică.
— Știu, murmur, simțindu-mă brusc proastă.

— Tatăl tău știe unde ești? „Știe că
sunt la Londra, dar crede că îmi lucrez obișnuit. Edward și tatăl meu sunt în
străinătate timp de șase săptămâni. Am crezut că este o ocazie bună de a mă distra.
Inspirați brusc.
„Prin distracție vrei să spui sex?”
Zambesc. De ce trebuie să fie mereu atât de direct?
„Nu, mă refer la petrecerea timpului cu Beth, prietene. Lucrați la un alt loc de
muncă. Întâlnesc oameni noi, chestii de genul ăsta.
— Nu te-au supărat bodyguarzii?
„Nu, nici ei nu știu ce fac. Ei stau la parterul clădirii mele de birouri și mă
întâlnesc în pauzele mele sau când termin. El ezită.
— Lasă-mă să înțeleg: te-ai mutat la Londra de șase săptămâni și te

prefaci că ești altcineva și nimeni nu știe asta?
Îmi trec degetul pe marginea blatului din bucătărie.
„Beth știe, iar acum... tu.
— Și cum rămâne cu el?
-OMS?
— Omul cu care te-ai culcat? „Este clar supărat.
-Oh. -Îmi închid strâns ochii. Doamne, aceasta este cea mai mare minciună
mare lucru l-am spus. Nu, nu.
„Deci, ea încă comunică cu tine ca Charlotte.
-Da.
El rămâne tăcut pentru o clipă.
— Deci presupun că ești într-o relație cu el?
Am ochii mari.
„N-nu”, bâlbesc eu. Nu, a fost doar o dată.
„De ce ai oferi cuiva virginitatea ta odată?” —
strigă el și îi aud tensiunea din voce.
La naiba…. Imi inchid ochii.
— Tocmai s-a întâmplat, Spencer. S-a terminat și aș prefera să nu vorbesc
despre asta, te rog.
„De aceea v-ați mutat la Londra și continuați cu asta
farsă? Ai fost rănit sau doar ai fugit de el?
-Nu. A fost într-adevăr un lucru de o singură dată, iar acum s-a terminat.
M-ai sunat să vorbesc despre trecutul meu pentru că sunt destul de sigur că
există o mulțime din istoria ta despre care putem discuta în schimb?
Tace si in sfarsit vorbeste linistit.
-Vă pot vedea? „Doamne, mi-ar plăcea asta.
„Poate am putea să ieșim la cină când tatăl meu ajunge acasă?” -Iti
ofer.
-De ce nu acum?
„Pentru că dacă sunt văzut cu tine, bodyguarzii mei vor spune familiei mele
și apoi mă vor urmări cu mai multă atenție. Am ajuns până aici cu această identitate
falsă și vreau să continui cu ea pentru cele șase săptămâni. Îmi place foarte mult
munca mea și prietenii pe care îi fac.
— Nu crezi că merită riscul?


„ Sunteți foarte sensibil în seara asta , domnule Spencer. M-ai chemat să mă
certați de moarte?
El râde în hohote. Este profund și îmbătător, iar eu stau chicotind la telefon.
— Ei bine, nu am mai fost numit așa niciodată. - El râde.

-Există o prima dată pentru toate. Zâmbesc în timp ce îmi beau ceaiul.
-Ce faci acum? Vocea lui a devenit jucăuș de sexy.
„Stau pe banca din bucătărie în pijamale și mască și beau ceai.
„Doamne Dumnezeule, femeie. Minte-ma.

Râd.
-Bine. Mă opresc și încerc să mă gândesc la o minciună bună.
—. Sunt pe un iaht.
„Da”, șoptește el.
Încerc să evit să râd.
„Navig prin Croația. Soarele apune și aud apa bătând pe marginea bărcii.
— Da, toarcă el.

-Cu sotul meu. -Zambesc.
Scoate un sunet de apel.
— Minciuna greșită. Încearcă din nou.
— La ce minciună te aștepți? -Râd.
— Ca și cum ai fi goală și te gândești la mine.
Am ochii mari.
"Oh, aia. — Doamne, e amuzant. bine, trebuie
întreabă-mă din nou.
— Ce faci acum, frumoasa mea Charlotte?
Sunetul lui care mă numește frumoasă mă face să zâmbesc.
„Fac o baie cu spumă.
-D? Îmi dau seama că zâmbește.
— Bău ฀ ampanie.
— Te sprijini de margine?
Mă văd goală în baie, bând șampanie.
— Da, oft.
— Ai părul sus?
-Da.
— Camera este plină de aburi?
Simt că excitarea începe să-mi curgă prin sânge.
-Da.
— Ce fac picioarele tale? ฀ opte฀ te el.
Îmi înghit nodul din gât. Doamne, omul acesta mă pune pe gânduri
lucruri rele.
„Sunt deschise, genunchii mei ating marginile căzii”.
฀ oaptă.
Inspirați brusc.
Tacem in timp ce amandoi ne imaginam scenariul; sexul meu începe să
pompeze.
— Te-ai atins vreodată când te gândeai la mine? Vocea lui este răgușită,
emoționată.
mă înfior.
— Da, mărturisesc. El ar putea să mă facă orgasm doar prin
vorbeste-mi asa
— Te sun mâine seară la nouă și jumătate, îngerasule, și te vreau în baie, gol
și cu picioarele desfăcute ca să putem continua această conversație.
Am ochii mari.
Ce?
-Mă înțelege฀ i?
-Da.
Tăcerea atârnă între noi.
În cele din urmă, el răspunde: „Noapte bună, îngerule.
Îmi apăs mâna pe piept în timp ce încerc să-mi controlez respirația. Nu vreau
să știe cât de mult mă încurajează vocea lui și cu siguranță nu vreau să scap de la
telefon. Vreau să joc mai multe jocuri în seara asta.
„Bună seara, Spencer.

Așteptăm amândoi. Vreau să-l invit la mine acasă și știu că asta așteaptă.
Nu încă.
„La revedere”, șoptesc și mă forțesc să închid.
Ochii lui Beth aproape ies din orbite în timp ce își suge paiele.
— Ce vrei să spui să-l minți?
Ridic din umeri și râd.
„Tocmai ce am spus. I-am spus că am pijamale și mască, iar el mi-a spus să-l
mint.
„Oh, tipul ăsta e amuzant, îmi place de el”.
Amândoi luăm cina și îi spun cele mai recente bârfe despre Spencer. Urăsc
să recunosc, dar am purtat un zâmbet prost toată ziua... omul ma face sa ma simt
bine.
„Așa că în seara asta, trebuie să fii în baie când ești
Am sunat? -Întrebare.
dau din umeri.
-Aparent.
Ea zâmbește larg.
„Intra în cadă și roagă-l să vină cu săpun în spatele tău”.
Ea își mestecă mâncarea. Cu pula lui.
Am râs amândoi în hohote.
- Îți poți imagina?
— Crezi că e mare?
Râd și inhal vin pe nas.
— Beth?
-Într-adevăr. Tipul este atât de arogant încât cu siguranță își face bagajele
căldură.
Eu însumi râd cu un acces de tuse.

— Împachetează căldură? -Eu tusesc-. Cine naiba spune că pachetul de
căldură?
"Fac. Ea ridică degetul, râd și scutur din
cap, apoi ea devine serioasă.
„Du-te acasă, dezbracă-te, fă o baie mare fierbinte și așteaptă să sune
domnul mărime 13”.
Îmi ridic paharul de vin în aer și ea clintește pe al ei
ea.
-Misiune acceptata.
Baia se umple de abur când mă aplec pe spate în cadă. Sunt atât de încântat încât aș
putea avea un orgasm când sună telefonul... și la semnal, se întâmplă.
"Bună", răspund eu.

— Ești în cadă? întreabă el seducător.
— Da, murmur eu.
— Ai picioarele deschise?
Treci direct la obiect, nu? Mi se închid ochii. Nimeni nu mi-a mai vorbit așa până
acum. E o nebunie.
— Da, șoptesc eu.
„Pune-ți vârful degetelor peste stomac. — Îmi dau seama că și el este entuziasmat.
— M-ați sunat să vorbesc murdar, domnule Spencer? — Eu copil.

— Taci și fă-o, la naiba.
— Este gura aia murdară a ta întotdeauna atât de
stăpână? „Angel, habar n-ai.
Zâmbesc și îmi ating stomacul cu degetele.
-Spune-mi ce simti? -Întrebare.
Oh Doamne…
-Pielea mea.
-E moale?
-Da.
— Mai jos, expiră el.
Îmi arunc degetele între picioarele desfăcute.
—Faceți un cerc cu vârfurile celor patru degete pe clitoris.
Mă înfior, pentru că auzindu-l spunând asta îmi încălzește sângele.
Niciun bărbat nu-mi vorbise vreodată așa. Fac cum îmi cere el, închizând ochii ca să las
plăcerea să preia.
— Să presupunem că eu sunt cel care o face? Buzele mele deschise sunt pe gâtul
tău.
Capul meu cade pe spate.
„Vorbește cu mine”, șoptește el între respirații zdrențuite. Vreau
ascultă-ți vocea când ești entuziasmat.
Degetele mele trec la lucru și gemu încet, picioarele mele

se deschid mai mult, căutând atingerea lui invizibilă.
„Hmm, la naiba da”, șuieră el.
Zâmbesc la emoția din vocea lui.
— Ai de gând să vii după mine, îngerule? Pentru că am alergat
Mă gândesc la tine două săptămâni.
— Hmm. Zâmbesc, ochii îmi sunt încă închiși.
„Trebuia să-mi imaginez că sunt cu tine în timpul sexului, altfel nu aș fi putut
veni”.
Ce?
Mi se deschid ochii.
— Ți-ai imaginat că faci sex cu mine când erai în interiorul unei alte femei?
-clic.
"Oh... dracu... vreau să spun..."
— Ai făcut sex cu altcineva de când ne-am cunoscut?
-Ah…
El ezită în timp ce încearcă să iasă din asta.
„Tu... și tu, Charlotte”, se bâlbâie el. Ți-ai imaginat că sunt eu?
Sângele meu începe să fiarbă.

„Nu, Spencer. Eu nu am făcut-o.
"Tu trebuie sa ai. Sunt mult mai bine în pat decât el.
Ies din cadă într-o clipă. Apa se revarsa peste tot
Eu de obicei.
„Nu, ceea ce ești tu e un idiot!”

-Știu. Aștepta. Ce faci?
„Încheierea acestui apel.
„Nu închide la mine”, roagă el.

„Du-te și fă ce ai făcut cu ceilalți.
-Ce vrei să spui?
„Să-ți imaginezi că faci sex cu mine este cel mai aproape de mine pe care o
vei ajunge.” Ești un idiot prost.
Închid, mă înfășoară într-un prosop și apoi ies din baie.
Bărbatul este un idiot de primă clasă.
Îmi privesc telefonul dansând pe noptieră în timp ce stau întins în pat.
Acum e joi seara târziu și Spencer a fost

sunând non-stop de la apelul nostru dezastruos de marți.
nu vreau sa raspund. Adică, ce este de spus?
În timp ce eu tânjam aici pentru el, el s-a jucat, imaginându-mi chipul când
eram cu altcineva.
Sunt șocat și consternat, dar dacă sunt total sincer, puțin ușurat că a
trebuit să mă imaginez pentru a ajunge la punctul culminant. Acesta este
Dumnezeu care îl pedepsește pentru că este un idiot.
Și de ce trebuie să fie atât de cinstit tot timpul? Este enervant.
Beth crede că ar trebui să vorbesc cu el și că în opinia lui am standarde

duble pentru că crede că m-am culcat și cu altcineva.
Ea crede că fac o mare afacere din nimic. Poate o fac eu.
Dar poate că nu sunt făcută pentru întâlniri ocazionale, iar acesta a fost
doar reamintirea blândă de care aveam nevoie. M-a pus goală în cadă atingându-
mă, pentru numele lui Dumnezeu. Vorbește despre a fi chit pe mâini.
Telefonul încetează să vibreze și mă uit la tavan, un sentiment de tristețe și
deznădejde care mă străbate. Simt că am făcut cerc complet cu el, sub cerc complet,
pentru că acum știu că face sex cu alte femei.
Poate că ar fi trebuit să-i răspund apelului și

rezolvat. Poate m-ar face să mă simt mai bine?
Expiră adânc și îmi iau telefonul pentru a începe să parcurg Instagram când
telefonul începe să vibreze pe
din nou mână.
Mă uit la el pentru o clipă. la naiba
-Vorbesti serios? se repezi el.
Tac, neștiind ce să spun.
„Bine, în primul rând... nu îndrăzni să închizi la mine. -Mi-am pus ochiul alb-.
În al doilea rând, da, știu bine că
Să-ți spun că te-am imaginat în timpul sexului a fost probabil cel mai stupid lucru
care mi-a ieșit vreodată din gura.
-Cine a fost ea? El ezită. Vreau să știu cine a fost.
„Numele ei este Sheridan și este o veche prietenă. Locuiește în Statele Unite.
Am o viziune a unei femei frumoase cu Spencer al meu și gelozia îmi

răsucește stomacul.
— O cuno฀ ti bine? -Întreb.
-Da.
Nu știu dacă vreau să știu răspunsul la această întrebare, dar întreb oricum.
— De cât timp te culci cu ea?

— Trebuie să vorbim despre asta? -Întrebare.
- Depinde.
„Despre
ce?” „Despre dacă vrei să ascult ce ai de spus.
-Zece ani.
Ochii mi se fac mari si stomacul meu scade.
„Nu s-a mai întâmplat niciodată”, spune el încet.
— Ce nu s-a întâmplat înainte? mă încruntă.
„Nu m-am gândit niciodată la o altă persoană când eram cu ea. -Eu stau
în tăcere, a฀ teptând ca el să continue.
„Nu eram pregătit pentru asta.
„Te gândești des la alte femei când faci sex?” întreb eu, confuză.
-Doamne nu. Nu am avut niciodată, ți-am spus. Nu mă pot opri pe gânduri

în tine. Este constant și, sincer să fiu, mă înnebunește.
Întorc pilota între degete.
— Deci Sheridan este iubita ta care locuiește în altă țară?

„Nu, este o prietenă.
"Cu cine faci sex?" „Încerc să înțeleg dinamica relației tale.
„În trecut, da.

— Și viitorul tău?
„Charlotte, singura persoană în mintea mea acum ești tu.
Dacă aș fi cu tine și te-aș deranja, nu aș fi cu nimeni altcineva.
Dacă m-a deranjat. Ce naiba?
— M-ar deranja, Spence, desigur că m-ar deranja. Nu-mi place să împărtășesc.
— Atunci nu vei face.

Mi se face un nod în gât și vreau să-l cred. Tăcerea este
atârnă între noi.
-Ce faci? -Întreb.
—Sunt pe un iaht și navighez în jurul Ibiza.
Zâmbesc la jocurile fantastice pe care le joacă.
-Da.
„Și îmi fac un plan să vin să răpesc această fată din Londra de care sunt
obsedat. Vocea lui a scăzut la tonul ei jucăuș.
— Ce ai de gând să faci cu ea odată ce o vei avea?

„Ce nu aș face cu ea, dacă aș avea-o?” Expiră puternic.
Zâmbesc blând.
„Îmi pare rău că m-am gândit la tine în timp ce făceam sex cu altcineva”, îmi
spune el. Nu a fost corect.
Mă încruntă și dintr-un motiv stupid mi se umplu ochii de lacrimi. Nu, nu a
fost.
— Nu o voi mai face, îngerule, promit. -Ascult.
-Vă pot vedea? -Întrebare.
„Uh…” îmi trec peste programul în minte. Am ceva pentru mâine și sâmbătă
seara.
"Duminica noaptea?"
— Vom vedea, oft.
— Lottie.
-Da?
Ai simțit vreodată că cunoști pe cineva mai bun decât tine?
chiar stii?
Îmi mușc buza de jos pentru a-mi suprima zâmbetul. Exact așa simt și eu cu
el și nu știu de unde vine atașamentul ăsta față de el pentru că nu ar trebui să existe.
Chiar nu-l cunosc deloc. După o pauză, răspund: „Poate.
— Ne vedem duminică atunci?

-Da. Mă trezesc zâmbind ca un prost.
— Ce am de gând să fac până atunci?
— De ce nu faci o baie și îți desfaci picioarele? -Zambesc.
- Am făcut asta deja. Penisul meu este alterat de atât de multe masturbate care
se gândesc la tine.
„Spencer Jones, ești cel mai aspru bărbat pe care l-am întâlnit vreodată.
- Voi lua asta ca pe un compliment. Și nu sunt nepoliticos, sunt doar sincer.
— Îmi dau seama că zâmbește.
„La revedere, Spencer.
— Ești sigur că nu vrei să vii aici să te reconciliezi în persoană?
— Ne vedem duminică. -Zambesc.

— O să faci asta. Abia aștept să te văd.
Chiar nu vreau să-mi iau rămas bun de la el. Să-l faci în persoană pare mult
mai distractiv decât asta. Amândoi tăcem și până la urmă va trebui să închei apelul.
„La revedere, Spencer”, mă forțesc în cele din urmă să spun.

-Noapte bună înger. viseaza cu mine
Linia se stinge și eu chicotesc în întuneric. nu am
nici o rezistență față de acest om. Nici unul.
Intru în sala de bal cu Alexander. Este sâmbătă seara și suntem la o licitație de

caritate. Prefer să ies cu Beth, dar i-am promis lui Alexandru că voi veni. În plus, îi va
liniști pe tatăl meu și pe Edward.
Alexander se oprește să vorbească cu cineva și mă uit în jur, încremenit pe loc.
Oh nu.
Spencer este lângă bar.
Ce naiba caută aici?
Părul lui ondulat este dezordonat la perfecțiune, iar maxilarul lui pătrat și
ochii albaștri pătrunzători îi întâlnesc pe ai mei. Într-un smoking negru, arată atât de
frumos și simt că mă topesc puțin.
Ridică o sprânceană spre mine și apoi, la fel de brusc pe măsură ce ne

conectăm, își îndepărtează ochii de ai mei.
spencer
„Nu știi niciodată ce va aduce viitorul. Leonie zâmbește.

„Bănuiesc”, oft în timp ce mă uit în jur.
Charlotte. Charlotte a mea tocmai a intrat în sala de bal a lui
brațul altei persoane.
Ce? Alexander York?
Mă mâncărime pielea. Trebuie să glumești. El,
dușmanul meu. Ne cunoaștem de ani de zile și ne uram la fel de mult
timp. Ne-am cunoscut la o petrecere cu ani în urmă.
Alex a făcut câteva tranzacții pentru mine la bursă și au devenit proaste. Apoi
am ieșit cu cineva pe care-l iubea și de atunci a fost în jos. Am avut cuvinte
dure în mai multe ocazii decât vreau să-mi amintesc și chiar acum vreau să-l
ucid cu mâinile goale.
„Da, universitățile sunt minunate acolo”, spune Leoni.

Inspir brusc în timp ce încerc să mă concentrez asupra a ceea ce spune
el, deși sunt destul de sigur că poate vedea aburul care se ridică din urechile
mele.
A fost?
Te-ai culcat cu Alexander York?
Nările îmi fulgeră de furie și îmi înclin capul spre craniul berii. Această
femeie va fi moartea mea. Cei doi merg prin mulțime, Charlotte îmi întâlnește
privirea și ezită, parcă surprinsă.
Poartă o rochie aurie cu mărgele de cristal, iar părul ei gros, de culoarea

mierii, este tras pe spate în bucle mari. Arată curbat, plin de farmec și frumos.
Perfect.
Penisul meu se întărește instantaneu de apreciere... și ea este

aici cu altcineva.
Îmi bag mâna în buzunarul smokingului meu negru și mă uit la ea, cu
sprânceana ridicată involuntar.
Sunt livid și mă forțesc să privesc în altă parte.
Leonie continuă să vorbească despre cel mai plictisitor lucru pe care l-am
auzit vreodată, iar Charlotte stă nemișcată, cu ambele mâini strângându-și nervos
geanta în timp ce Alexander se oprește să vorbească cu cineva. Ea nici măcar nu se
poate uita la mine, în timp ce eu nu pot privi în altă parte.
am prins-o De aceea nu mă vei vedea. Ea îl dracului .

Stabilirea întâlnirii pentru duminică seara a fost probabil să mă tac.
Vreau să intru acolo și să o scot de aici.

Inspir profund, încercând să mă controlez. A trecut mult timp de când o
femeie m-a prins ca Charlotte Prescott. Dacă s-a întâmplat vreodată.
Nu-mi place de el, nu am încredere în el și nu-l vreau... spre amuzamentul lui

Masters și Seb. Mi s-a spus că sunt, fără îndoială, cel mai prost bărbat de pe pământ
care să spună asta unei femei. Sunt de acord cu ei.
Lecții învățate.
Îmi arunc capul pe spate și îmi termin berea.
Alexander continuă să vorbească, apoi Charlotte îi spune ceva și se apropie
de o masă. Când ajunge acolo, se întoarce și se întoarce spre barul unde stau eu,
apropiindu-se încet de mine.
-Iartă-mă. Îi zâmbesc Leonie în timp ce vorbește.
-O, desigur. Ea se încruntă.
Bună, Spencer. Charlotte îmi zâmbește.
"Bună", o salut.
„Nu știam că vii”, spune el nervos.
Mă uit la ea, mușcându-mi fizic limba, pierzând încă o dată controlul și
arătându-mi sentimentele.
— Ești aici la o întâlnire? intreb categoric.
Ochii lui Charlotte se fac mari.
-Nu. Doamne nu. Alexandru este un prieten de familie, asta-i tot.
Mă uit cum ea îmi îndepărtează praful de pe braț cu mâna.
„Sincer, jur.
Ușurare mă umple și zâmbesc, simțindu-mă prost.

— Ai fost gelos? -Întrebare.
— Monstru gelos cu ochi verzi. îmi beau berea.
Ea are buze mari și gropițe și îmi simt pofta de ea până la mingi.
„Aș vrea să fiu singur cu tine”, spun. La naiba, de ce mă face femeia asta să scapi?
Se uită la mine. Simt că vrea să spună ceva, dar rămâne tăcut.
-Cum a fost ziua voastră? Eu zic sa incep o conversatie.

-Bun. -Ea zambeste-. Așteptam un telefon.
Nu m-ai sunat azi?
Zâmbesc, mânia mea se risipește.
„Am așteptat până când ai ajuns acasă în seara asta și ai fost
goală în patul meu
Îi ține respirația.
„Am vrut să mă ating cu sunetul vocii tale”, mărturisesc.

Ea zâmbește și aerul dintre noi trosnește, ochii ni se întâlnesc.
Ei au gasit.
— Ești un escroc, domnule Spencer, șoptește ea.

Îmi aplec capul, îi iau mâna și o sărut pe spate.
— La slujba dumneavoastră, doamnă.
Mâna lui rămâne în a mea multă vreme și în cele din urmă prevalează bunele
maniere.
— Vrei un pahar de șampanie?
„Ar fi minunat, mulțumesc.” -Ea zambeste.
- Înapoi peste o clipă. Mă duc la bar și stau la coadă
comandați băuturile noastre.
— Ce naiba crezi că faci? mârâie cineva în spate
Ale mele.
Mă întorc să-l văd pe Alexander York.

— Am să beau ceva, idiotule, cum arată?
„Vreau să spun, cu ce naiba crezi că faci, vorbești
Charlotte Prescott?
Mă întorc către el în timp ce furia mea începe să palpească.
„Charlotte nu este treaba ta.
„La naiba cu asta, nu este. Am fost prieteni de familie toată viața,

iar ea a ieșit din categoria ta.
Incapabil să mă abțin, zâmbesc.
— Ce se întâmplă, York, ești gelos?
-La naiba cu tine.
Chiar vreau să spun că asta va face mai târziu, dar mă țin.
„Te-am văzut sărutându-i mâna. Ce crezi că faci cu ea?

Mă întorc către el, ridic cele două pahare de șampanie și îi fac cu
ochiul.
"Orice vreau.
Charlotte
Spencer apare din mulțime și stă lângă mine. Îmi dă băutura și clintim paharele.
-Mulțumesc. -Zambesc.
Ochii lui strălucitori rămân pe fața mea.
— Cauți, domnule Spencer. Simt fluturi în stomac
cand se uita asa la mine.
„Știu”, șoptește el. Nu mă pot abține.
„Bună, scuze că am întârziat”, ne întrerupe din spate vocea unei fete. Mă întorc
să văd o femeie drăguță și un bărbat stând lângă noi. Este foarte insarcinata. De fapt,
cred că ea este cea de la nuntă prima dată când l-am întâlnit pe Spencer.
Spencer se întoarce imediat.

„Charlotte, sunt Julian Masters și soția lui Brielle, pe scurt Bree.
-Buna ziua. Zâmbesc nervos și le strâng mâinile.

Amândoi zâmbesc înapoi, iar femeia își cocoșează umerii entuziasmată înainte
de a-i freca pe Spencer.
Pot spune că sunt foarte iubiți unul de celălalt.
— Unde e Sebastian? întreabă Spencer. Tipic. Ne înscrie pentru rahatul asta și
apoi întârzie.
Julian zâmbește.
— La ce te-ai a฀ tepta? Se întoarce către Bree. Vrei o băutură, dragă?
-Da mulțumesc. Ea expiră puternic. De fapt, aș vrea zece pahare de șampanie.
Julian ridică din sprâncene.

— Atunci limonadă?
„Bine”, oftă el și se apropie de mine.
Julian inițiază o conversație naturală cu Spencer. Mă uit în jur la toți oamenii
îmbrăcați în smoking și observ că aici chiar sunt niște rochii frumoase.
"Când este data scadentă?" O întreb pe Bree, doar pentru a discuta.
„În șapte săptămâni.
-Captivant. -Zambesc-. Este un accent pe care îl detectez?

-Da. -Ea râde-. Sunt australian.
Ea îmi ia mâna în a ei.
„Sunt atât de bucuros să te cunosc în sfârșit. Ochii îi cad în jos
rochia mea-. Ești absolut frumoasă, așa cum spunea Spence că ești.
— Ai auzit de mine? mă încruntă.
Se uită la Spencer pentru a se asigura că nu ne poate auzi.
„Desigur că am auzit de tine. Spencer vorbește și vorbește despre tine de
când s-au cunoscut,” șoptește el.
Încerc să-mi ascund zâmbetul, dar reușesc lamentabil.
— Deci îl cunoști bine? -Întreb. Nu știu de ce, dar deja
Mă simt confortabil cu această femeie. Presupun că are și ea de vârsta mea.
„Este cel mai bun prieten al lui Julian, împreună cu Seb, desigur. Ea aruncă o
privire către un bărbat cu părul negru care merge spre noi prin mulțime. Apropo de
diavol.
„Bună, făcător de probleme”, o tachinează Sebastian pe Bree în timp ce se
aplecă să o sărute pe obraz.
„Sebastian, ea este Charlotte”, îmi prezintă el cu un zâmbet larg.
Sebastian este înalt, întunecat și arătos și are un val natural pe păr. Doamne,
bărbații ăștia sunt atât de frumoși.
Ochii lui Seb se luminează și mă ia de mână pentru a o săruta pe
înapoi.
„Îmi pare bine să te cunosc, Charlotte, dar ar trebui să fugi cu mine înăuntru
Locul lui Spencer. - Face răutăcios cu ochiul.
„Hei, lasă-l jos”, țipă Spencer din spatele nostru. Gura departe de ea imediat.
Julian și Sebastian râd.

-Buna Sebastian. -Zambesc.
— Unde e întâlnirea ta? îl întreabă Bree pe Sebastian. Își dă
ochii peste cap.
„O poveste lungă, dar în seara asta ești întâlnirea mea surogat.
Bree și cu mine am râs.
Se ridică și începe o conversație cu Julian și Spencer.
"Arata bine", ii spun.

„Este un vis”, este de acord Bree. Dar el atrage cele mai rele femei.
-De ce?
-Nu am nici o idee. Toți ajung să fie cazane de iepuri nebuni.
-Râd.
Bree se uită la soțul ei.
— Jules, ce mai face limonada mea? Mă deshidratez aici în timp ce port copilul
tău.
"Imi pare rau, draga. — Se duce imediat la bar.
— Glume฀ ti de mine, Jones? Ce dracu faci aici?
o voce masculină latră în spatele nostru.
Ne întoarcem și Spencer râde în hohote.
— Ce naiba, Stanton? Ce faci aici? Spencer dă mâna bărbatului în smoking negru.
„Soția mea Natasha conduce această organizație de caritate împreună cu

prietenul nostru Nicholas. Zburăm peste tot pentru ei. El arată spre o femeie atrăgătoare
cu părul negru care vorbește cu un bărbat mare cu aspect european. Doamne, aspectul
frumos este ereditar.
„Charlotte, acesta este prietenul meu Joshua Stanton. Fratele lui Joshua, Cameron,
a studiat medicina cu fratele meu în Statele Unite.
Am fost împreună multe weekend-uri de-a lungul anilor.
Spencer zâmbește.
-Buna ziua. Îmi zâmbește.
-Buna ziua. Ii intorc zambetul. Mă uit la Bree care se uită la

Dumnezeu în fața noastră
„Acesta este Julian Masters și soția lui Bree, iar acesta este Sebastian Garcia.
Toți își strâng mâna și bărbații inițiază o conversație liniștită.
„Sunt în drum spre bar”, spune Joshua.

Ochii lui Spencer îi întâlnesc pe ai mei.
— O să ne mai aduc o băutură.
Zâmbesc și dau din cap, iar el dispare împreună cu prietenul său.
„Doamne,” șoptește Bree. Cine era acel tip?
„Îmi imaginez, darul lui Dumnezeu pentru femei.
Ea râde și țingănește limonada cu șampania mea.
„Îmi place de tine, Charlotte Prescott”, zâmbește el.
Zambesc.
„Te rog... spune-mi Lottie. Încerc să-mi pierd numele de familie pentru o vreme.
Ea se încruntă.
— Nu-ți place numele Prescott?
Zâmbesc timid.
„Da, desigur, dar nu tot ce vine cu el.
-Ce vrei să spui?
„Familia mea are reguli rigide. -Ridic din umeri-. De
De aceea m-am mutat la Londra. Vreau doar să fiu Lottie pentru o vreme.
Ea zambeste.
— De aceea m-am mutat și eu la Londra.
— Cum v-ați cunoscut tu și Julian? -Întreb.
— Am fost dădaca lui. Ea zâmbește în timp ce ochii ei îl caută.
Am ochii mari.
-Ce?
-Da. Clișeu, nu-i așa? Ea dă din cap.
Îmi mușc buza de jos și mă uit la calea lui Julian.
— Deci era șeful tău?
„Credeam că vin aici să lucrez pentru o femeie, iar când eu
preluat de la aeroport, aproape că am murit.
Fac contact vizual cu Spencer la bar și ea îmi face cu ochiul sexy. Îmi scade
stomacul și trebuie să-mi trag ochii înapoi spre Bree.
—Totul era atracție interzisă și artificii. Oricum, destul despre mine, hai să vorbim
despre tine și Spencer.
Îmi cade fața.
-Oh. Ea se încruntă. Ce este acel aspect?

— Nimic, oft.
-Poti vorbi cu mine. Nu voi spune nimic, promit. Mă uit la ea pentru o clipă.
-I฀ i promit. Își încrucișează degetul peste piept.

dau din umeri.
-Nu stiu. Obiceiurile lui de femeie sunt...” Vocea mea se stinge.
"Imi pot imagina. Ea oferă un semn de înțelegere din cap.
— Te pune pe gânduri, știi? -Ridic din umeri.
Se uită la cei patru bărbați de la bar.
— Chestia e, Charlotte, când ieși cu un bărbat de treizeci de ani

șapte ani care nu a mai fost căsătorit până acum, va avea ceva bagaj cu el.
Îl caut pe Spencer și îl prind încă o dată uitându-se la mine. Inima îmi bate o
bătaie și mă întorc către Bree.
— Care a fost bagajul lui Julian?
„Doamne, de unde să încep?” Nu ar încăpea în această cameră
dans. Ea zâmbește și își dă ochii peste cap.
De asemenea, se uită la Spencer și zâmbește văzându-l că se uită la mine.
— Felul în care te privește Spencer... Ea ezită.
Aștept să se termine propoziția, dar nu se întâmplă.
-Ce? -฀ oaptă.
„Nu l-am văzut niciodată uitându-se la o femeie așa cum se uită el la tine”.
tu.
Speranța înflorește în pieptul meu și Spencer s-a întors cu noi.
„Joshua Stanton este atât de frumos”, spune Bree fără să piardă o

bătaie. „E bine, cred. — Ochii răutăcioși ai lui Spencer
gasesti pe al meu. Nu e la fel de frumos ca mine, nu-i așa, îngerule?
Împătrundeți degetele noastre mici.
Inima îmi bate o bătaie când mă numește înger în fața tuturor.
„Nu, Spencer. Zâmbesc sarcastic și îmi eliberez degetul din strânsoarea lui.
Niciun bărbat nu ar putea fi la fel de frumos ca tine.
Ochii noștri rămân unul pe altul, aerul dintre noi trosnește.
Bree își evantai fața cu mâna.
„Doamne, tensiunea sexuală dintre voi doi este ridicolă.
Lasă capul și râd, stânjenită că uităm că a fost aici cu noi.
Omul ăsta mă face să uit totul.

„Vino aici un minut, Charlotte”, cere Alexander, apărând din partea
orice.
Mă întorc, amintindu-mi brusc că sunt aici cu el.
La naiba, cum aș putea să uit asta?
Mimez un zâmbet.
-Desigur. „Deodată mă simt inconfortabil”. Alex, pentru
Vă rugăm să faceți cunoștință cu prietenii mei Spencer și Brielle.
„Ne cunoaștem”, spune Spencer categoric. Alex dă din cap și
se privesc unul la altul.
Mă încruntă la animozitatea evidentă dintre ei.

Acest lucru este inconfortabil.
„Ne vedem mai târziu, Bree. A fost frumos să te cunosc. -Sunt nervos.
„Plăcerea a fost toată a mea, Lottie. Întoarce-te și vorbim mai târziu. Bree
zâmbește călduros.
-O să îl fac eu! Sun peste umăr în timp ce Alexander mă conduce prin sala de
bal, spre peretele din spatele camerei.
— Ce faci, vorbești cu Spencer Jones? întreabă el furios.
"Ce-ți pasă?" - Mi-am încrețit fruntea.

-Stii cine este?
Îmi mișc buzele, enervat.
— Nu, de ce nu-mi spui cine crezi că este?
„Este cel mai mare afemeiat din toată Londra.
- Și de unde știi?
— Toată lumea știe asta, Charlotte. Aruncă o privire la tabloide.
Este Edward conștient că îl cunoști? ฀ opte฀ te el.
„Este un prieten al lui Brielle. -Mi-am pus ochiul alb-. Nici măcar n-am făcut-o
stiu.
Se uită la mine o clipă, încercând să-și dea seama dacă sunt

spunand adevarul.
„Nu sunt prost, știi? -Adaug.
„Știu că nu ești. Mă freacă pe braț. Doar... orice ai face, nu te încurca cu el.
-De ce nu?
— Pentru că tu vei fi următoarea bârfă din oraș. - Ține două
degetele în aer. Spencer Jones se întâlnește cu două femei în aceeași zi. Două.
Inima îmi bate o bătaie, dar zâmbesc la semnal, acel zâmbet fals care a fost
înrădăcinat în mine de-a lungul anilor de școală. Același zâmbet fals pe care îl port când
Edward mă certa în public pentru cineva cu care am vorbit și pe care nu îl aprobă.
„Alexander, nu sunt interesat de Spencer Jones. Acum, dacă mă scuzați, mă duc

la baie.
-Desigur. O să stau și te aștept acolo. Fă un semn spre masa la care stăm.
— Ne vedem într-o clipă.

Ies pe hol și intru în baie. intru într-o cabină și
Mă așez deasupra scaunului de toaletă închis.
Regretul, enervarea și dezamăgirea mă răsfrâng, toate strânse într-o minge
stupidă de plumb care se așează la baza stomacului meu.
O parte din mine vrea să meargă acasă chiar acum. Noaptea mea este
distrusă, totul din cauza unui comentariu sarcastic al lui Alex, deși știu că doar încerca
să fie un bun prieten și să aibă grijă de mine.
Urăsc faptul că Spencer are această reputație. Urăsc că toată lumea
știu și urăsc că mă bucur de compania ta la fel de mult ca mine.
Prietenii lui au fost atât de amabili.
Expiră puternic în timp ce încerc să absorb realitatea cine este Spencer.
Indiferent cât de sincer ai fi, toată lumea a făcut deja o judecată asupra reputației
tale. Nu simt că cele două părți ale lui Spencer se corelează deloc, cel puțin nu în
mintea mea.
ajung în baie; Mă spăl pe mâini și mă uit la mine
reflectare în oglindă, dându-mi o discuție tăcută de încurajare.
Ieși și închei noaptea. Doar lăsați informațiile deoparte și
procesează-l mâine după ce ajungi acasă.
Îmi aplic din nou rujul auriu.
Mi-aș dori să fie aici cu Spencer... și ca nimeni altcineva să nu știe cine dracu
este ea.
spencer
Mă uit la ea de peste cap. Ea stă cu el, râde, vorbește, complet în zona ei de

confort, cu masa plină de societatea aristocratică din Londra. Ea este una dintre ele
și nu pot să o conectez pe fata dulce și inocentă de care sunt atrasă cu Charlotte
Prescott care este.
Mi-aș dori să nu fiu unul dintre ei, ci o fată normală din Nottingham.
— Nu-ți poți lua ochii de la ea o clipă, nu-i așa? Seb oftă.
— Nu pot și nici nu vreau. îmi beau berea.

"Cum va merge asta?" Masters se încruntă. Ea nu poate fi văzută nici măcar
vorbind cu tine. Ce crezi că se va întâmpla aici, Spence?
Îmi dau ochii peste cap și expir adânc, alegând să nu o fac.

răspunde la acea întrebare anume.
Muzica devine mai tare și oamenii se îngrămădesc pe ringul de dans acum că
formalitățile s-au încheiat.
Nu i-am spus niciun cuvânt lui Charlotte de când a luat-o Alexander.
târât departe de mine.
Telefonul meu vibrează în buzunar și îl scot să citesc mesajul. Este
ea.
Buna ziua
Zâmbesc și răspund mesajul.
Buna ziua
Răspunsuri.
Ne vedem la bar?
„Îmi trimite mesaje în timp ce vorbim. Le zâmbesc prietenilor și apoi, fără să

mă gândesc, mă ridic și mă îndrept spre bar, așa cum a cerut ea.
Ea apare lângă mine o clipă mai târziu, iar inima îmi bate cu putere în piept.
-Buna ziua. Îmi zâmbește, cu fața plină de speranță. Nu-mi place să fii aici cu el.
Acesta este adevărul clar și greu.

— Suntem doar prieteni, promit. Se uită la Alexander care vorbește cu un grup
de oameni, în timp ce ne ferim de mulțime. Tu și Alex nu vă înțelegeți?
El face să sune ca o afirmație și o întrebare.

-În nici un caz. A început meseria în urmă cu câțiva ani. De atunci, de-a lungul
anilor, am avut unele ciocniri unul cu celălalt. De asemenea, nu se înțelege cu
Masters sau Seb.
"Studii de masterat?"
- Julian. Numele lui de familie este Masters. A avut și un incident cu

Alex la serviciu.
— Ce face Julian?
„Este judecător.
-Oh. Ea se încruntă. „El te va
avertiza să stai departe de mine, fără îndoială”, murmur pentru mine.
băutură-. Se pare că sunt diavolul.
Ridic o sprânceană într-o provocare tăcută.
Apără-mă de el. Vezi ce se intampla.
Se uită fix la mine o clipă și habar n-am la ce se gândește.
Am judecat greșit toate acestea cu noi?

„Nu am vorbit despre tine”, îmi spune el.
Ochii mei îi țin pe ai lui și știu că minte. El a avertizat-o să stea departe de
mine și, Doamne, aș vrea să-i rearanjez fața pentru eforturile ei. Din păcate, sunt
un iubitor, nu un luptător.
Ceea ce ar trebui să fac este să-l las pe prietenul meu Joshua Stanton să
se ocupe de asta. Joshua se luptă în cuști... pentru distracție. Nenorocitul ăla e
rău al naibii.
— Mi-ar plăcea să te văd singur.
Se uită la mine.
-Si eu as vrea.
— Pot să merg unde stai tu. Astă seară? -Iti ofer.
Se încruntă din nou, mintea lui năvălind.
— Dă-mi cheia camerei tale, Charlotte. Voi aștepta până când bodyguarzii
voștri pleacă și se strecoară înăuntru. Nici nu vor ști că am fost acolo. Putem să
bem cafea și desert. -Ridic din umeri-.
Putem doar să vorbim...
Pieptul lui se ridică și coboară greu.
Aproape că îi aud ticăitul creierului.
Ea privește într-o parte a sălii de bal și eu îi urmăresc privirea, doar pentru
a-l vedea pe Wyatt stând tăcut cu spatele lipit de perete. Nici măcar nu-l
observasem, eram prea îngrijorat pentru York.
„O să vezi că îți dau cheia”, șoptește ea. Și cum voi intra în camera mea când
ajung?
„Lăsați cheia undeva aici pentru ca eu să o iau fără ca ei să mă vadă și apoi
cereți o altă cheie la recepție când ajungeți acolo”. Spune-le că ai lăsat-o în cameră.
-Unde?
Mă gândesc pentru o clipă.
„Ieși în hol. Există o cameră de depozitare. Scrie-mi un mesaj pentru a-mi
spune unde ai lăsat-o.
Se uită la mine în timp ce înghite un nod în gât.
Ne unesc din nou degetele mici.
„Trebuie să te văd singură”, îi șoptesc. Și acesta este singurul mod în
care vom obține confidențialitate.
Charlotte își linge buzele.
-E in regula? Ea dă încet din cap, fără să scoată un cuvânt înainte de a merge
pe hol.
Mă întorc și îmi comand băutura, euforia mă învinge.
In cele din urma.
Iau cheia în buzunar și mă plimb prin holul Four Seasons. Charlotte a plecat de
la gala în urmă cu o oră, dar mi-a trimis un mesaj pentru a spune că totul este clar.
Nu te lasa prinsa, nu te lasa prinsa, imi amintesc.

Chiar nu-mi pasă dacă sunt prins, dar să nu o pot vedea dacă o fac.
Îmi fac griji.
Am probleme să merg spre ea... vreau să fug. Rapid.
Intru în lift și scanez cheia. Numărul penthouse-ului se aprinde și expir
puternic, inima îmi bate cu putere. A fi nervos în preajma unei femei este nou pentru
mine.
Nu-l strica. Nu-l strica.
Ușile se deschid în sfârșit. Îmi las umerii în jos, expir adânc și ies în hol. Un
set mare de uși duble negre se află în fața mea, iar eu întorc mânerul ușii.
E deschis și intru.
Charlotte este în fața mea, încă în rochia ei de petrecere și la fel de frumoasă
pe cât îmi amintesc. Inima mi-a sărit o bătaie văzând-o.
Ochii lui caută pe ai mei.
Zâmbesc încet și apoi fac un pas înainte să o iau în brațe.
- În sfârșit singur.
Charlotte
El este aici și eu sunt în sfârșit în brațele lui. Brațe mari și calde și mă îmbrățișează
strâns. Mirosul coloniei ei mă înconjoară. Este înalt, mult mai înalt decât mine fără
pantofi, iar părul lui este dezordonat la perfecțiune.
Aplecându-se, mă sărută încet și cu presiunea potrivită.

Zâmbește în timp ce îmi pune o șuviță de păr în spatele urechii.
— Am trecut prin tortură în seara asta văzându-te cu el.
„Este doar un prieten.
-El stie? Mă ia de mână și mă conduce mai departe în apartament.
Aceasta este casa mea. Ar trebui să iau inițiativa, să fiu curajos odată.
-Vrei o băutură? intreb cu falsa incredere.
Îmi sărută vârful degetelor, cu ochii ațintiți asupra ai mei.
-Vă rog. „Oh, el este atât de...
Îl conduc în bucătărie unde mă oprește și mă întoarce din nou spre el. Mă
uit la el și simt că aerul îmi părăsește plămânii. Spencer are această intensitate
despre el pe care nu am mai văzut-o până acum în seara asta. Nu știu dacă pentru
că suntem complet singuri pentru prima dată, pentru că ne furișăm sau pentru că
suntem în apartamentul meu și amândoi știm că se poate întâmpla orice. Dar totul
se simte amplificat în seara asta. Fiecare privire, fiecare zâmbet, fiecare atingere.
Poate că nervii mei fac totul să pară atât de... extrem.

Ia-mi fața în mâinile tale.

— Trebuie să te sărut. A trecut prea mult timp de când ți-am simțit buzele. Gura
lui se închide pe a mea și limba lui alunecă încet și trece peste buzele mele. Simt emoția
până la degetele de la picioare. El adâncește sărutul și limba lui se conectează cu a mea,
blând, de parcă ar vrea să mă convingă să ies și să se joace.
Zâmbesc împotriva lui și îmi înconjoară gâtul lui cu brațele.

Mă dă înapoi în bucătărie, apoi ne oprim o clipă și mă ține în brațe, privindu-mă.
Aerul trosnește între noi și ne uităm unul la altul în timp ce bem din
vecinătatea noastră.
Ochii îi ard și simt puterea care iese de pe corp, își linge buzele și văd că dezbate
dacă ar trebui sau nu să ia atât de încet.
Vă rog…
— Unde vă sunt paharele de vin? întreabă el încet.
„R-adevărat”, bâlbesc eu. Bună idee.
Arăt nervos spre un dulap. Am nevoie de o băutură... sau zece.
Iau două pahare de șampanie, iau o sticlă de Grange și i-o dau.
Zâmbește când vede eticheta.
-Este bun. Nu știe că tocmai am comandat asta de la room service acum douăzeci
de minute. Pluta izbucnește și toarnă lichidul care clocotește în paharele noastre.
Îmi întinde un pahar și apoi își ridică paharul în aer.

„Pentru ce prăjim?” Zâmbesc timid. De
prima noastră întâlnire.
„Nu este prima noastră întâlnire.
— Celălalt nu a contat. Asta a fost doar practică. L-am stricat pentru
complet. Ștergeți-l din memorie. Vreau să o iau de la capăt.
Zâmbesc, u฀ urată că a recunoscut ultima noastră întâlnire dezastruoasă ฀ i îmi
clin paharul cu al lui.
„Pentru a doua șansă”, șoptesc eu.
Îmi clinti paharul și ia o înghițitură încet. Se uită la mine și își linge încet buzele.
Ce este acel aspect?

— Ce se întâmplă prin capul ăla al tău, domnule Spencer? —
฀ oaptă.
Mă întreb ce naiba se întâmplă aici.

„Vedeți, eu...” Vocea i se stinge și își lasă băutura jos, făcând un pas spre
mine pentru a mă lua în brațe. Buzele lui cad la gatul meu, apoi iese limba si ma linge
incet.
Mi se topesc interiorul și închid ochii.
— Voi vedea ce? -Întreb-. Ce erai pe cale sa spui?
— Mă întreb ce este atât de diferit cu tine? De ce îmi bate inima când te uiți
la mine? Oftă pe pielea mea.
Zâmbesc și ridic privirea spre tavan în timp ce gura lui îmi mângâie încet
gâtul.
„Mă întreb de ce naiba mă faci atât de nervos, ca nimeni
o mai făcuse.
Mă mușcă și tremur.
„Mă întreb cum doar sunetul vocii tale de la telefon îmi poate face penisul
atât de tare încât să plâng.”
Geme în timp ce buzele lui încep să-mi atace gâtul mai tare. Mâinile lui au căzut
acum la fundul meu.
„Atât de multe mistere”, șoptesc eu, încercând să-mi controlez respirația.
„Ești a opta minune a lumii”. El râde, ducându-și sărutările pe umărul meu
înainte de a-și târâi limba peste piele acolo.
— De ce mă lingi așa? întreb pe nerăsuflate. Își ridică
ochii spre ai mei și îmi prinde obrajii.
„Pentru că trebuie să te testez.
Stomacul mi se strânge.
„Când spui astfel de lucruri... mă faci să simt lucruri.
-Ce lucruri?
„Lucruri ciudate care mă fac să-mi simt pulsul acolo unde nu l-am mai simțit
până acum.
Cu ochii ațintiți pe ai mei, își alunecă degetele pe fața mea, peste sânii mei,
apoi mai jos.
-Aici? șoptește el în timp ce își freca ușor degetele peste sexul meu prin
rochie. Îți simți pulsul aici?
Dau din cap, respirația mea neregulată și neregulată, disperată după aer.
Se aplecă mai aproape, gura lui pe urechea mea, respirația lui atingându-mă
piele.
„Vreau să-mi simți pulsul aici. - ia-mi sexul

agresiv și șuieră tare. Picioarele aproape că mi se cataramează.
Mă smuci din brațele lui și mă dau înapoi, gâfâind sălbatic.
Frica preia.
Ce naiba? Aceasta este prea mult. Prea... complex.
Nu cred că pot face asta.
O încruntare îi încruntă sprâncenele.
„Îmi pare rău, nu am vrut să te sperii, îngerasule.
Ochii mei îi caută pe ai lui. Ridic slab din umeri,
jenat că poate simți asta.
Cu o mână tremurândă îmi beau ฀ ampanie.
Se schimbă inconfortabil, îndreptându-și atenția înapoi spre apartament.
„Îmi... îmi place locul ăsta.
„Eu-sunt…
Se așează la blatul din bucătărie și își umple din nou paharul.
-De asemenea? întreabă el dezinvolt.
Dau din cap și îi dau paharul meu.
Ne uităm unul la altul în timp ce bem din nou și parcă își alege următoarele
cuvinte cu atenție pentru că pur și simplu nu știu ce să spun.
„Putem să o luăm ușor. -Scutura capul-. nu vreau

Grăbi฀ i-vă Sunt atât de atras de tine încât nu mă pot abține.
„Bine, Spencer. Fac o pauză, luându-mi o clipă să mă recuperez. Si eu sunt
atras de tine. Doar că... asta este nou pentru mine. Îmi pare rău.
Se aplecă și mă sărută din nou, de parcă nu se poate abține, apoi își trece
mâna pe coapsa mea.
-Oh. El face o față. Cristalele de pe rochia mea sunt ascuțite
—. Această rochie este ca un crustaceu frumos, dar foarte mortal.
— Un crustaceu? El
râde.
„Da, știi... un lucru mic moale într-o coajă foarte tare. Tot letal ca anem... Se
oprește și încearcă din nou. O amenonă de mare .
Râd.
„O anemonă de mare . Râde și el. La naiba, este o

cuvânt greu de spus.
„Sună ca ceva din Finding Nemo.
Ce film grozav a fost.
-Un clasic. Îi zâmbesc încercând să clarific chestiunea. Îmi place
care încearcă să-mi aline temerile.

Ia o înghițitură din băutură.
„Dory este preferata mea, de departe cea mai bună din toate timpurile.
Râd. Acesta este ultimul lucru despre care m-am gândit să vorbesc.
-Si al meu.
„Am văzut acest film de multe ori de-a lungul anilor la Masters house cu
Willow și Samuel. Cred că Sebastian știe fiecare cuvânt pe de rost. Bea din nou, apoi
se încruntă ușor. Care era numele băiatului?
Am ochii mari.
„Nu ai spus doar asta.
Zâmbetul lui este plin de răutăți.
— Nemo. Numele băiatului este Nemo, Spencer.
-Oh. Râde în hohote și își arcuiește sprâncenele de rușine.
Corect.
Zâmbim amândoi în timp ce ne sorbim șampania, cu ochii închiși unul pe
celălalt. Își scoate jacheta neagră și o dă peste spatele unuia dintre scaune, slăbindu-
și și papionul în acest proces. Privindu-l făcând asta pare ciudat de sexual. Spencer
face un pas din nou în față și ne îmbrățișăm amândoi pentru un sărut blând. Nu este
un sărut pasional ca înainte. Este un sărut afectuos, unul care se simte natural,
perfect.
— Poți să-mi răspunzi la o întrebare, Charlotte? întreabă el în timp ce-mi

bagă o șuviță de păr în spatele urechii.
-Da.
— De ce simt că te cunosc?
— Aș putea să te întreb același lucru. Simt o familiaritate cu tine
nu ar trebui să fie acolo.
Își trece din nou mâna pe piciorul meu.
-Oh-. El îi strânge mâna. Rochia asta e al naibii de letală.
Are propriul sistem de securitate încorporat. Ți-a cumpărat Edward?
Râd. Am mai purtat această rochie de mai multe ori, dar niciodată nu mi-am
dat seama că cristalele sunt atât de ascuțite la atingere. Nimeni nu mă atinsese
vreodată așa în timp ce o purtam.
— Aici îmi spui să-mi pun ceva mai confortabil? Zâmbesc, simțindu-mă
curajoasă.
Ochii i se întunecă.
„Oricât de clișeu sună și cu mare risc de expulzare, da.
Exact aici vă cer să vă schimbați în ceva mai confortabil.
„O să-ți spun un mic secret”, îi spun.
-Urma…
„Nu am putut să-l deschid ca să-l scot și nu am vrut să chem ajutor pentru
că știam că vei veni aici.
— Și pe cine chemi în mod normal pentru ajutor, dacă pot să știu?
— Către Wyatt. -Râd.

El dă din cap dezgustat.
„Este una dintre acele momente în care trebuie să mă minți, Charlotte.
Râd. Oh, el este amuzant.

„O să te mai întreb o dată: pe cine chemi în mod normal pentru ajutor?”
„Beverly, asistenta mea. -Zambesc.

-Mai bine.
Chicotesc în timp ce mai iau o înghițitură de șampanie. Aerul dintre noi
este electric. Buzele noastre se ating și mă simt atât de obraznic și lipsit de griji. Ne
lăsăm duși de cap și el se aplecă înainte, răsturnându-mi accidental paharul de
șampanie. Se revarsă peste bancă și pe rochia mea.
-Oh, la naiba! Latră și, fără să piardă o bătaie, începe să-și descheie cămașa
albă. Tot ce pot face este să privesc cu inima în gât. Ce faci?
Își scoate cămașa și curăță banca cu ea.

Pieptul lui este lat și bronzat, iar abdomenul este plin de mușchi. Are un fir
de păr negru pe piept și apoi o urmă de la buric care dispare în pantaloni. nu am
vazut niciodata a
cel mai frumos om. Nu am văzut niciodată niciun bărbat, dar Doamne, e atât de
fierbinte.
„Avem prosoape de bucătărie pentru a curăța accidentele”, spun eu degajat.
saruta-ma
„Aveam nevoie de o scuză ca să-mi dau jos niște haine”. Mă lasă pe spate pe
bancă. Ai crezut că a fost un accident nevinovat, nu-i așa? A fost complet strategic.
Jucăușul Spencer, mă descurc. Nu mă sperie. Râd în hohote și el își alunecă

mâna pe burta mea.
-La naiba! Își retrage mâna. E de ajuns. Rochia asta trebuie smulsă de pe
corp. Are dinți.
Stau întins pe bancă uitându-mă la el. mâinile mele sunt pe mine
cap în timp ce îmi ridic părul blond. Zâmbește și arată spre mine.
„Ah, văd ce se întâmplă aici. Bine a jucat Charlotte. Bine jucat.
-Ce?
„Vechiul truc cu rochia cu anemone de mare. -El zambeste-. este
Este un truc vechi, dar hei, Prescott.
Râd.
— Ai purtat rochia aceea știind foarte bine că va trebui să te duc în dormitor
și să o scot, nu-i așa?
îi zâmbesc.
Își trece degetul arătător pe gâtul meu, între sânii mei și până la osul pubian.
Ochii noștri sunt concentrați unul asupra celuilalt și aerul iese din plămânii
mei.
-Nu este asa? ฀ opte฀ te el.
Acesta este momentul pe care l-am așteptat atât de mult. Știu că el crede că am
Am mai făcut asta, dar sper să trec peste asta. Până acum, bine.
-Bun? întreabă el cu o sprânceană ridicată.
Toate acestea par să se miște foarte repede. Habar n-am în ce ritm ar trebui
să merg. Asta este normal?
-Da. dau din cap cu blândețe.
El îmi ridică mâna.
„Noroc pentru tine. Mă apucă de șolduri și mă trage de pe bancă.
Sunt un asistent personal excelent și vă voi găzdui cu plăcere.
Devenim serioși și el mă sărută, limba lui cufundându-mi mai adânc în gură

în timp ce mă ține de față. Sexul meu începe să bată.
-Unde este camera ta? întreabă el pe buzele mele.

„Sus... sus”, șoptesc eu. Oh, se pare că merge prea repede. Tocmai a sosit-.
Putem doar...?
Ochii lui îi întâlnesc pe ai mei și fața i se înmoaie.
-Reduce viteza? a șoptit el în timp ce îmi săruta buzele.
blând.
Dau din cap.
„Îmi pare rău, doar că...
„Încă o dată, mă fac înaintea mea. Spencer Jones are nevoie de un
curea.
Râd în hohote de faptul că vorbește la persoana a treia.
Îmi ia maxilarul în mâini și mă privește în ochi.
— Vrei să dansezi cu mine, Charlotte?
-Aici?
-Chiar aici. Își scoate telefonul și deschide Spotify. Care este melodia ta
preferată?
Zâmbesc și mă gândesc o clipă.
„Umm. -Ridic din umeri-. Am o listă de redare pe telefon.
Ochii i se fac mari și se preface surprins.

-Oh da?
Râd.
„Am totul organizat. Îmi iau telefonul și mi-l ia.
Care este codul?
Zâmbesc și i-o smulg, scriind chiar eu codul.
„Nu am de gând să-ți dau codul meu de telefon”, pufnesc.
„Dar cum ar trebui să te spion dacă nu-ți pot accesa telefonul?”
-Esti un idiot. -Râd. Tinashe's All Hands on Deck începe să se joace .
Brațele lui se înfășoară în jurul taliei mele, ritmul sexy cântând

în jurul nostru și îmi aduce corpul aproape de al ei.
-Asa e mai bine. Îmi zâmbește.
Dansez în bucătărie cu un bărbat frumos, fără cămașă.
Cine sunt?
Mâinile mele trec peste umerii ei goi. Îi simt pielea caldă pe fața mea în timp
ce mă aplec spre el.
— Aceasta este una dintre mișcările tale strategice? El
râde și mă învârte.
„Da, dar nu m-am gândit cu adevărat la asta.
-De ce?
— Mă mușcă rochia ta. El tresări la durere.
cristalele împingându-i pe piept. Acest lucru este dureros.
Râd în hohote și el îmi dă o altă învârtire.
„Dar vezi cât de curajos sunt? -El spune.
„Este într-adevăr foarte impresionant. -Zambesc.
— Orice pentru tine, Lady Charlotte. Se aplecă și mă sărută încet. Ce spune
versurile acestei melodii?
Se încruntă în timp ce ascultă.
„Toți pe punte, toți înainte, toți înapoi”, repetă el.
Are capacitatea de a comuta între intens și distracție în câteva secunde. Nu
întâlnisem niciodată pe cineva ca el. El ridică o sprânceană sexy.
— Fără îndoială, totul face parte din planificarea ta strategică, Prescott.

-Ce este? -Râd.
„Toate înainte, toate înapoi.
-Este versurile unui cântec. Eu dau din cap.
— Ah, dar ฀ i se potrive฀ te foarte bine ce spune. -Pune mâinile pe mine
spate-. Sau îmi dai indicații unde vrei să te ating?
Limba lui o ia pe a mea cu un scop, să mă înnebunească.
— O foaie de parcurs, ca atare. Este acesta un cod secret care
trebuie decriptat?
— O foaie de parcurs spre unde? -฀ oaptă.
— Oriunde vrei să te duc. Limba lui dansează cu a mea.
Asta e tot.
Asta este ceea ce vreau. Nu vreau să meargă acasă, vreau să fie
Rămâi aici cu mine și îndepărtează durerea.
Ce mai astepti? Doar fă-o.
Buzele lui rămân pe ale mele, iar excitarea mea începe să mă doară între
picioare.
— Spence. Îmi trec degetele prin părul lui.
„Da, îngerule. Îmi zâmbește, știind deja ce am de gând să spun.
„Vreau să mă duci sus și vreau să iei această rochie de pe mine”. El
zâmbește și mă îmbrățișează. Ne ținem o clipă, apoi, fără un alt cuvânt, îmi
ia mâna în a lui și mă conduce afară din bucătărie. Inima mea începe să-mi bată
repede în timp ce mă conduce prin apartament și urca scările.
„Te-aș purta, dar nu vreau să crezi că mă laud.

Râd.
"Asta e o usurare. Urăsc lăudăroșii.
Cu fiecare pas mai aproape de dormitorul meu, pare să fie mai puțin aer în
plămânii mei.
Poți face asta, poți face asta, cânt iar și iar în capul meu.
Spencer trece mai tăcut, parcă mi-ar fi simțit nervii.

-Te simti bine?
Dacă aș putea să-i răspund, aș face-o, dar sunt prea ocupat să fac o gălăgie
completă în capul meu.
Are multă experiență. Dacă sunt un fiasco în pat?
Probabil că este, habar n-am ce fac.
-Unde este camera ta? -Întrebare.
— Sus, la capătul holului, îi șoptesc.
Auzind vocea mea, el se întoarce și se încruntă, cu îngrijorarea pe față.
față.
— Ce-i, îngerule? Îmi ia mâinile în ale lui.

Ridic din umeri, stânjenită.
-A.m…
— Tu ce?
-Eu nu sunt. Adică... nu vreau. Eu dau din cap. Doamne, totul
asta pare atât de rapid. Adică eu...
Zâmbește blând.
"Esti nervos?"
Dau din cap, îngrozit de propria mea lipsă de experiență.
— Vrei să faci asta?
-Da. -Dau din cap.
— E a doua oară?
Ochii mei îi caută pe ai lui. Vreau să-i spun că este primul, dar nu vreau să-l sperii,
așa că dau din nou din cap.
Spencer zâmbește și se aplecă să mă sărute. Este tandru, persistent și
blând și, în acel moment, știu că va avea grijă de mine.
— Știi că o să aflu cine a fost primul tău și o să-l ucid pe nenorocitul ăla, nu?
Zâmbesc prostesc.
„Nu ai idee cât de mult m-am bătut din cauza asta”, spune el în timp ce se
întoarce și mă conduce în dormitor. Mă ține treaz noaptea.
-Oh da?
-Doamne da.
Se apleacă înăuntru și mă întoarce spre el, cu fața înmuiată ca a noastră
privirile se întâlnesc.
— Să presupunem că este prima ta oară, nu? ฀ opte฀ te el. De dragul meu.

„De ce ai vrea să te prefaci că este prima mea oară?”
„Pentru a mă face să mă simt mai bine în legătură cu ceea ce am ratat. Cel mai
mare regret al vieții mele.
Inima mi se umflă și o parte din încrederea mea revine.
"Spencer...
„Spence”, mă corectează el cu un sărut blând.
— Ai de gând să iei anemona asta de la mine sau o să mor în ea?
„Doamne, da, rochia asta se duce la gunoi. - El râde.
— Acesta este un Dolce & Gabbana, deci nimic de gunoi.
Mă apucă și mă sărută aspru, mergând cu spatele.
"Dolce l-a tras pe Gabbana."
Mă trage departe de el și închid ochii în timp ce fermoarul de pe spatele rochiei
începe încet să alunece în jos. Este legat cu o panglică de aur unde spatele își pierde
numele și îl simt pe Spencer că începe să o dezlege. El alunecă încet un umăr în afară,
apoi pe celălalt, în cele din urmă coborându-mi înapoi peste șolduri. El rămâne concentrat
pe sarcina lui și tot ce pot face este să-i privesc fața prin oglinda din fața mea.
La ce te gandesti?
Sunt atât de nervos încât cred că aș putea vomita.
"Minti-ma", intreb eu.
-Ce? Ochii lui se îndreaptă spre ai mei, surprinși.
„Spune-mi ceva despre tine ca să uit de asta.” —
Înger... ce frumoasă ești. Tandrețea îi străbate chipul.
Mă încrunt în timp ce încerc cu disperare să controlez atacul de cord care se
profilează. Intră cu ușurință în jocul de rol solicitat.
— Știai că a fost în cartea recordurilor mondiale?

"Ai fost?" Mă încruntă, nesigur dacă minte sau
Am râs.
— Da, pentru că ai cel mai mic cocoș din lume.

Râd și mă uit peste umăr la el.
„Caz real, acest cocos nu a rănit niciodată pe nimeni. El face cu ochiul.
Încearcă să-mi calmeze nervii. Nu mi-e frică de mine

l-am rănit, mi-e teamă să nu-l dezamăgesc.
Mă întorc către el.
„Aceea sunt informații utile. Zambesc. Deși, nu sunt sigur că ar trebui să
difuzați asta.
„Încerc să păstrez secretul. Nu vreau ca fiecare fecioară din oraș să-mi bată
la ușă.
— Sunteți mereu așa de idiot, domnule Spencer?
„Este un talent. Îmi alunecă rochia pe șolduri, lăsând-o
cădea la pământ. Mă ia de mână și mă ajută să ies din ea.
Ochii lui se așează încet pe degetele mele de la picioare în timp ce eu
bebelus. Stau în fața lui într-un sutien și un tanga din satin auriu.
„Sfântă maică a lui Dumnezeu, Charlotte”, șoptește el cu uimire. Arati foarte
bine.
Se aplecă și mă sărută, buzele lui sprijinindu-se pe ale mele pentru
permisiunea. Îmi cuprind brațele în jurul gâtului lui și ne adâncesc sărutul.
„O să preiau conducerea aici, spune-mi dacă ceva nu se simte în regulă, bine?”

acord? El respiră pe buzele mele.
dau încet din cap.
Mă sărută, mergând cu mine până ajungem la pat, apoi mă întinde și se întinde

lângă mine, proptindu-se într-un cot. Corpul meu este lipit de al lui și îi simt erecția pe șoldul
meu.
Mă sărută și cu fiecare alunecare din limba mea, corpul lui se mișcă pentru a-l
acoperi pe al meu. Mâinile lui trec peste sutienul și lenjeria mea și nu mă pot abține să nu
mă învârt sub el.
Multă vreme ne-am sărutat, totul este perfect. Cu fiecare mișcare din limba lui, cu
fiecare mușcătură a gâtului meu, mă simt plutind din ce în ce mai sus. Parcă am un manual
pentru corpul meu și știu exact ce să fac ca să mă înnebunesc. Nu mă pot apropia suficient.
Sărutările noastre devin frenetice până când el stă întins deasupra mea, cu erecția
lipită de sexul meu. Este greu și respirația este neregulată. Mă simt scăpat de sub control cu
acest bărbat frumos deasupra mea. Se simte atât de bine.
Se aplecă și se sprijină pe un cot, iar cu ochii închiși în ai mei, Spencer își alunecă
mâna în chiloții mei, trecându-și degetele peste carnea mea umflată și umedă.
„La dracu-mă, ești atât de ud, iubito”, șoptește el. Ești îmbibat.
Îl apuc de antebraț, cu ochii căutându-i pe ai lui. Ar trebui să-l opresc... dar nu vreau.
Degetele lui încep să-mi încercuiască clitorisul și încep să văd stele.

— Spence, gemu eu, cu spatele arcuit de pe pat.
Acesta este altceva. Nu este deloc inconfortabil sau oribil ca mine
î฀ i imaginase.
Spencer mă așează și întinde mâna să-mi desprindă sutienul. Zâmbetul lui se
eliberează în timp ce ochii lui aterizează pe sânii mei plini. Se înclină și îi sărută pe fiecare cu
evlavie.
-Atat de frumos.
Glisați încet lenjeria în jos pe picioare, îndepărtând-o și
aruncând-o deoparte.
— La naiba, geme el, cu șoldurile îndreptate înainte fără să se gândească.
Închid ochii să încerc să-l blochez. Toată această închinare a lui îmi prăjește creierul.
Privesc cum buzele lui cad peste mamelonul meu si el suge usor, inchizand ochii.
„La naiba, Charlotte, ești al naibii de delicioasă.

Mă leagăn împotriva lui, ochii ni se întâlnesc. Degetele lui
inconjoara-ma si tachina-ma, sunetul excitarii mele pluteste prin aer.
Este normal să fii atât de ud?
Acesta este cel mai ciudat lucru. Corpul meu știe deja ce să facă.
„Asta e, îngerule”, șoptește el. Călărește-mi degetele.
Gâfâi și picioarele îmi închid imediat, dar Spencer continuă
rotund și rotund și rotund și rotund și o, Doamne.
Își scoate degetele și eu clipesc rapid.
-Ce faci? șoptesc, ridicându-mi capul de pe pernă.
„Mă voi schimba în ceva mai confortabil”. Zâmbește și îmi face cu ochiul sexy.
Gâfâi sălbatic, iar capul meu cade în pat cu o bufnitură.

Surd.
Acel cu ochiul este diavolul în acțiune, jur. M-ar putea convinge de orice.
„Păstrează-ți ochii pe fața mea”, îi îndrumă el în timp ce își scoate pantalonii.
Când își trage jos slipul, ochii mi se fac mari de groază.

„Ești un mincinos teribil, Spencer Jones. Asta nu este cea mai mică pula din
lume, icnesc. Asta e cea mai mare.
Penisul lui este mare și atârnă greu între picioare. Este
de culoare roz inchis si este plina de vene groase care trec de-a lungul ei.
Binecuvântat Dumnezeu.
Raiul ajuta-ma. Arată terifiant... și flămând.

— Ți-am spus să nu te uiți acolo. -El zambeste. Scotocește în buzunarul lui
pantalonii îi scoate trei prezervative și le așează pe noptieră.
Doamne, Doamne…
Mă împinge în jos pe saltea, apoi îmi sărută sânii, stomacul, călătorind din
ce în ce mai jos până îmi dau seama că mă micșorez.
„Nu, Spence”, șoptesc eu, punându-mi mâinile pe spatele

spatele capului.
-Ce? El ridică privirea.
Eu dau din cap.
-Nu aia. Nu in seara asta. Doamne, e prea intim. Nu suport gândul la asta.
Fața lui cade și îi văd dezamăgirea, în interior îmi dau cu piciorul.

La naiba... de ce am spus asta?
— E în regulă, iubito, șoptește el încet.
„Eu... îmi pare rău. Mi-am pus mana peste fata.
-Nu regret. Se târăște înapoi să se întindă lângă mine, zâmbind în timp ce se
sprijină pe cot și se uită la mine.
Îmi trec degetele prin miriștea lui și mă uit la el.
„Tu cauți”, șoptesc eu.
-Știu. Se aplecă și mă sărută. Mă faci nervos, Charlotte.
Îmi ia mâna și o pune peste inima lui, unde o lovitură puternică și grea îmi bate
sub palma.
— De ce ai fi nervos? Ochii mei îi caută pe ai lui.
- Au avut dreptate. Ești complet în afara liga mea. Zâmbesc blând. Să presupunem
că este și prima dată. Râde și se rostogolește spre mine, fără să ne rupă sărutul.
„Cum ți-ai pierdut virginitatea?” Il intreb.

Îmi întinde picioarele și pune un deget în mine.
-Nu vrei sa stii.
Mi se deschide gura...
Oh Doamne.
Satisfacția îi trece pe față în timp ce se uită la mine și adaugă un alt deget, frecându-
se de șoldul meu pentru a-și ușura o parte din propria sa tensiune.
Un alt deget alunecă în mine și capul îmi cade pe spate. Încet înăuntru și în afară, mișcările
lui circulare mă întind. Pot auzi sunetul excitării mele în timp ce corpul meu funcționează.
„Desfă-ți picioarele, îngerasule”, șoptește el.

Corpul meu se leagănă de la presiunea degetelor lui și mă tremur.
Își retrage încet mâna.
„Ești gata”, murmură el.
Înghit nodul din gât și dau din cap. Eu sunt? Voi fi vreodată pregătit pentru asta?
Ia un prezervativ și îl pune, apoi cu o succesiune de sărutări

perfect, Spencer se ridică deasupra mea.
— Mă duc repede, îngerule, bine? Nu există altă cale de a merge cu asta, o să doară
o clipă, îți promit.
Mă uit la el și inima mi se umflă. Oricât de încântat este el, se gândește la

mine, conștient să nu mă rănească.
-Am încredere în tine. Respirația mi se blochează când mă uit la el. Stă în
pragul ușii mele și îmi zâmbește.
Râd de răutatea de pe fața lui.
„Asta e aspectul demonic...
Zâmbește timid, apoi împinge înainte și mă prinde de saltea cât poate de
tare.
Mă agățăm de el, cu fața răsucindu-mă de durere.
" Ooh... " scâncesc .
Ochii lui îi întâlnesc pe ai mei și văd confuzie privindu-mă.
Atunci știu... el știe.
Dintr-o dată intru în panică și asta este prea... prea intens.
— Spence, șoptesc eu.

„Bine, îngerule. Se
retrage încet.
„Sărută-mă”, oftă el înainte de a se întoarce înăuntru.
Ne sărutăm, cu tandrețe și dragoste la început, în timp ce el se mișcă încet
înăuntru și afară. Respirația îi este zdrențuită, tresări și se cutremură. Fața lui este
răsucită, de parcă el ar fi cel care suferă.
"C-ce sa întâmplat?" Mă bâlbesc, ținându-i fața.
— La naiba, geme el. Angel, te simți prea bine. Abia pot rezista.
Ce?
Închide ochii și simt că încearcă să mă blocheze pe măsură ce intră într-un
ritm; înăuntru, afară... înăuntru... afară.
Arde ca focul.
Se adâncește și își înconjoară fundul, încercând din nou
deschide Am primul gust de plăcere și nu pot să nu-i zâmbesc.
Ochii lor se deschid și mă văd.
-Iti place asta? -Dau din cap.
O face din nou și îmi crește zâmbetul.
„Doamne, îmi place asta”, spun eu răgușită.
"Ce se întâmplă când fac asta?" El merge înainte, aproape învârtindu-mă.
Mă încruntă, dar nu pentru că mă doare, iar Spencer se întoarce forțându-

mă să zâmbesc.
Mă apucă de gleznă și îmi înfășoară piciorul în jurul șoldului lui, apoi începe
un fel de ritm circular în timp ce simt că înnebunesc.
Buzele lui coboară pe ale mele, mâinile lui găsindu-și drumul sub fundul
meu în timp ce îmi ridică corpul peste al lui, astfel încât penisul lui să fie adânc în
mine... întinzându-mă în moduri care par imposibile.
Ceva în fundal începe să se construiască și îl apuc de umeri ca să mă apropii

de el.
— Spence?
„Știu, îngerule. Atât de bine.
Corpurile noastre încep să se ciocnească, iar eu mă clătin brusc înainte,
copleșită de un sentiment. Tremur și gemu profund, simțind o eliberare din adâncul
meu.
"Oh... la dracu", geme el și începe să mă pătrundă greu.

Lovitură, lovitură, lovitură, lovitură, merge pielea noastră.
Ochii i se rotesc și apoi rămâne nemișcat, adânc în mine, incapabil să
oprească sunetul extazului de pe buzele lui.
Zâmbesc și mă agățăm de el. Doar…?

Își lasă capul pe umărul meu și rămânem amândoi acolo
gâfâind. Îi simt inima bătând puternic împotriva a mea.
—Nu mi-ai spus că ești și în cartea recordurilor
lumi,” gâfâie el.
-De ce? mă încruntă.
„Cel mai perfect sex din toate timpurile.
Mă sărută și mă îmbrățișează, făcându-mă să mă simt copleșită de emoție.
Mă îmbrățișează strâns în timp ce traim și inimile ne bate cu putere.
Se simte special și intim și zâmbesc larg în timp ce un gând prost îmi trece
prin minte.
— Așa că Dolce l-a bătut pe Gabbana.
Spencer izbucnește în râs și se rostogolește departe de mine, căzând lângă
mine în timp ce râsul ei profund rupe tensiunea.
Zâmbesc și mă sprijin pe cot, sprijinindu-mi obrazul pe palma.
-Ce?
„Cred că Gabbana a fost cel care l-a tras pe Dolce”.
Râd bucuria lui este contagioasă.
— Da, ei bine, taci sau o voi face din nou.
Mă trezesc simțind căldura lui în spatele meu și zâmbesc adormit, u฀ urat să știu
că este încă aici.
Spencer…
Nu a vrut să mă părăsească aseară. Voia să doarmă lângă mine.
Mă întorc să mă uit la el și se rostogolește pe spate, încă adormit adânc.
Ochii mei cutreieră brațele lui musculoase și pieptul larg, alunecând în jos
spre stomacul lui cizelat, apoi un V de mușchi care merge de la stomac până la vintre.
Ea are păr pubian scurt și bine îngrijit, iar penisul lui este semi-dure pe
stomacul ei. Picioarele lui sunt larg deschise și chiar și quad-urile sunt mari și
puternice.
El este atât de frumos.
Buzele ei plinuțe se despart și ochii i se fac mari.

Inspiră adânc și se întinde spre mine, străpungându-mă prin pieptul lui.
-Buna dimineata ingerul meu. Îmi sărută tâmpla și mă îmbrățișează.
-Buna ziua. Zâmbesc, punându-i un sărut cast pe pieptul lui.
Acum e un mod bun de a te trezi.

Își trece degetele prin părul meu.
"Cum a dormit fata mea?" Mă sărută din nou pe frunte.
- Mulțumesc frumos.
Îi simt erecția din ce în ce mai grea.
— E mereu greu chestia aia în timp ce dormi?

„Testeronul bărbaților este completat în timp ce dorm, motiv pentru care se
trezesc cu o erecție”. Testosteronul este cel mai ridicat
sus dimineața.
- E bine să știi asta.
„Am nevoie de baie”, spune el. Când se ridică, cearceaful cade de pe mine.
Simțindu-mă conștientă de sine, o trag repede în sus pentru a mă acoperi. Se
încruntă când își dă seama, dar nu spune nimic. Pur și simplu dispare în baie și
se întoarce cu halatul meu.
„Iată-te, iubito. Mi-l transmite cu un sărut moale pe buze.
-Mulțumesc. Zâmbesc, inima mi se umflă. Atât de grijuliu.
Spencer dispare din nou în baie.
Sar repede în sus și îmi îmbrac halatul.
-Vrei apa? -Întreb.
-Vă rog! -strigă.
Ies afara si cobor sa merg la baie. Nu vreau să mă audă în baie. Toate acestea
sunt atât de ciudate pentru mine. Am atât de multe cu care să mă obișnuiesc.
Mă spăl pe mâini și zâmbesc prost la reflectarea mea în oglindă.

„O, Doamne,” îi spun blondei dezordonate pe care o văd în reflex.
„Știu”, răspunde ea.

Îmi trec mâinile prin păr și mă spăl pe față înainte de a merge sus.
Când ajung acolo, îl găsesc pe Spencer sub duș și inima mi se scufundă.
Pleacă?
„Charlotte, vino aici, îngerule”, îmi spune el.
Îmi răsucesc degetele nervos și intru să-l găsesc spumându-și vintre.
— Vrei să intri cu mine? -Întrebare.

„Oh... asta...” „La naiba.
Zâmbește cu căldură.
— Te-am văzut deja goală, vino cu mine ca să te pot spăla.
El îmi întoarce spatele, astfel încât să fiu mai puțin conștientă de mine.
Zâmbesc, simțindu-mă prost, și îmi desfac încet halatul și mi-l scot. Apoi intru în
spatele lui.
Se întoarce și se uită la mine. Se înfășoară în jurul meu, trăgându-mă sub apa
fierbinte. Ia săpunul și începe să-mi speli
spate, stomac, umeri... sexul meu, în cele din urmă întorcându-mă la el pentru un
sărut.
-Ce ai de gând să faci astăzi? -Întrebare.
-Orice.
„Nu sunt pregătit să plec.
-Nu?
-Pot sa stau? întreabă el, atingându-și buzele de ale ei.
A mea.
— Cât timp vrei tu.

— Voi sta azi și voi pleca în seara asta după ce gărzile voastre de corp vor
pleca. — Expiră încet.
-Bine.
Ne sărutăm și el mă îmbrățișează strâns.
"Te doare?" -Întrebare.
-Sunt bine. — Mă doare, dar vreau.
Sărutul nostru devine frenetic. În cele din urmă, oprește dușul și
scoate.
„Am nevoie de tine în pat. Acum.
Mă înfășoară într-un prosop și mă usucă. Înainte să-mi dau seama, mă duce
în dormitor. Ah, asta ar putea fi dureros. Nu m-am gândit deloc la asta.
„Putem încerca ceva diferit?” -Întrebare. Mă uit la el.

-Precum ce?
— Poți să îngenunchezi pentru mine?
— Nu te voi răni, promit. „Totuși, mă uit la el.
Dau din cap, incapabil să pun două cuvinte împreună. Mă pune în genunchi
pe pat și apoi mă împinge într-o parte a patului. Îndreptați spre oglinda din fața
ne.
— Uite, Charlotte. Se aplecă și mă sărută pe fund. Privește-mă în timp ce te
trag.
Îmi ține respirația și mă privesc în oglindă. Îl privesc ridicând încet
prezervativul, punându-i salivă pe vârful degetelor înainte de a o freca pe buzele
sexului meu. Suiera cand ma aseaza. Sunt ud.
Zâmbește întunecat la reflexiile noastre și stă în pragul ușii mele.
înainte de a împinge încet înapoi înăuntru.
Îmi rămâne gura deschisă la simțirea ei.
El iese și apoi intră înapoi, făcându-mi cu ochiul sexy prin oglindă.
Incapabil să mă abțin, râd.

„Tu și acel cu ochiul”, glumesc.
Se retrage și apoi mă pătrunde greu, forțându-mi gura
deschis.
— Nu vorbi în timp ce te trag. -El zambeste.
-Da.
-Da domnule.
Își înconjoară penisul adânc în mine, și asta este o mișcare incredibil de
delicioasă. Înainte să-mi dau seama, are șoldurile mele în mâini și mă călărește greu.
Gura îi atârnă moale când se uită la noi în oglindă și nu pot să nu țin. Se

împinge cu putere în mine, cu ochii pâlpâind de entuziasm.
Aseară a fost pentru mine. Asta e pentru el.

Pura plăcere de pe chipul ei este o minune. Sanii imi sar in timp ce el ma
patrunde si sunt total hipnotizata vazand acest barbat frumos in toata gloria lui.
„La naiba, la naiba, la naiba”. Se înfioră, de parcă ar fi pe cale să-și piardă

controlul.
Întinde mâna și își rotește degetul mare peste clitorisul meu, provocându-
mi contractarea corpului.
„Lasă-mă să-l iau”, mârâie el în timp ce penisul lui mă lovește din ce în ce mai
tare.
„O, Doamne”, oft. Oh oh!
Țig și mă strâng de cearșafurile de sub mine în timp ce un orgasm îmi rup
imediat corpul. Spencer mă împinge în jos, forțându-mi fundul în aer, apoi apucă
ceea ce are nevoie.
Împingerile adânci și dure mă pătrund până când văd stele.
Continuă și mai departe, apoi rămâne adânc înăuntru, și simt că se zvâcnește și își
pierd controlul.
Cad în pat în grămada. Spencer mă sărută tandru pe umăr din spate.
„Ești un pervers”, icnește el.

„Cred că sunt dependent”. Zâmbesc lângă cearșafuri.
Apa fierbinte se repezi peste noi și eu zâmbesc împotriva căldurii

pieptului mare al lui Spencer. Este duminică după-amiază și suntem sub
duș și într-un univers alternativ. Spencer își face spumă mâinile și începe să
facă același lucru cu mine, acesta este al treilea duș împreună. Și trebuie să
spun că sunt dependent să îmi fie venerat corpul sub apă fierbinte.
Își freacă sânii mei ambele mâini cu săpun.
— Hmm. Își înfășoară brațele mari în jurul meu și mă îmbrățișează strâns. Trebuie
sa merg la farmacie.
-La ce?
— Pentru a cumpăra prezervative.
Îmi cade fața.
-Oh. Mă gândesc pentru o clipă. Dacă pleci acum, nu te poți întoarce. Bodyguarzii
te vor vedea. Se încruntă.
-La dracu. Expiră puternic, mă întoarce și continuă.

spălându-mă pe spate
„Nu-mi place deloc asta. Cât timp ai de gând să
ascunde? ฀ uieră el.
„Aș putea să merg la farmacie?” -Ofer- Ai putea să stai aici și să te
odihnești. Voi merge cu băieții. Spune-mi doar ce ai nevoie.
Îmi întoarce umerii și îmi zâmbește. Apa îi curge pe față.
Arată pur și simplu frumos.
— Nu crezi că vor bănui că ai cumpărat douăzeci și nouă de cutii de
prezervative?
Râd.
— Păi, probabil, dar ce zici de o cutie de prezervative pentru cocoși lungi cât
șerpii? Îmi trec degetele prin miriștea lui.
Ei vor sta afară în timp ce eu intru. Am ceva intimitate.
Devine serios in timp ce ma priveste. Există acest sentiment de apropiere
Între noi nu pot explica
„E bine că suntem împreună”, șoptește el.
îi zâmbesc.
-Știu.
Mă sărută și mă îmbrățișează strâns, iar emoția din sărutul lui aproape mă face să mă încântă.
sfâșie inima.
— Ce ai de gând să-mi gătești la cină? Întreb, doar pentru a elimina
seriozitatea situației.
Mă apucă de fund și mă prinde de perete.
„Tocană de buzunar.
O jumătate de oră mai târziu, stăm jos, în sufragerie. Port un halat alb și Spencer
este învelit într-un prosop. E practic gol de când a ajuns aici.
Mă trage în poală și eu mă încalz pe el. Ne-am sarutat

iar el aruncă prosopul deoparte, strivindu-mă peste penisul lui tare.
Îmi ridică halatul ca să fim piele pe piele.
„Această ticălosă a ta frumoasă o să mă bage în bucluc”.
îi zâmbesc. Cine știa că poate fi atât de obraznic?
-Spencer.
mu฀ că-mă de gât
„Nu am rămas fără prezervative”, îi reamintesc.
Gura lui începe să-mi rupă gâtul și mârâie jucăuș.
Trebuie să mă ridic și să fug în bucătărie ca să scap de el.
Aleargă după mine, fiecare dintre noi de fiecare parte a insulei din bucătărie.
„Când te voi prinde”, zâmbește el, „o să plătești că ai fugit de mine”.

Ridic o sprânceană. Și ce ai de gând să-mi faci?”
Ochii lui sclipesc de emoție și râde.
„O să te învăț cum să-mi sug pula”. - Mișcă-ți sprâncenele sexy
—. Prezervativele nu sunt necesare pentru asta.
Am gura căscată și râd în hohote. Omul ăsta mă ucide.
Ușa din față se deschide brusc. Am rămas amândoi nemișcați cu ochii mari.
-OMS? -El spune.

— Lottie? Eu sunt Beth. L-am găsit pe Alexander în holul hotelului. L-am adus
cu mine”, spune el cu voce tare. Se pare că sunt amândoi
plimbându-se prin apartament.

„Bună, Lottie”, strigă Alexander.
-Un minut! -Tip la ei-. Eu, nu sunt îmbrăcat.
Ochii mi se fac mari si incep sa plesnesc pe un Spencer foarte gol in
panica totala.
„O, Doamne,” șoptesc.
Ochii lui Spencer se luminează de emoție. El crede că asta e amuzant.
Oh.
Dumnezeu.
propriu.
9
Charlotte
Sar în panică în timp ce Spencer râde.

Ei bine, nu l-a văzut pe Edward supărat. Nu este o glumă. Mă uit la ușa glisantă a
balconului și văd că este încă deschisă de când am stat în soare azi dimineață. Îl împing pe
Spencer înapoi, împingându-l pe balcon și afară pe ușă. Îl trântesc și deschid încuietoarea.
"Ce naiba?" spune el prin pahar.

Închid draperiile grele și încerc să mă comport calm.
-Buna ziua? Îi strig în timp ce intru în sufragerie, aranjându-mi halatul la locul ei.
Fața lui Alexandru scade când mă vede goală.

„Oh, îmi pare atât de rău, Charlotte, iartă-mă că am venit neanunțat. Se încruntă.
-E in regula. -Mimez un zâmbet-. Doar că nu mă simt bine

astăzi.
Îmi strâng halatul mai strâns și mă uit pe fereastră.

-Ce este? întreabă Alexander.
Îmi duc vârful degetelor la tâmple.
„Doar o durere de cap. Nu este nimic de care să vă faceți griji.
Nu pot să cred că l-a închis pe Spencer gol pe balcon.
Îmi pot imagina doar ce trebuie să facă el acolo și eu

Îmi mușc buza de jos ca să nu zâmbesc.
— Mă duc totu฀ i să mă culc, spun, făcând ochii mari la Beth. Pentru numele lui
Dumnezeu, luați indiciu.
Mă uit pe fereastră și îl văd pe Spencer strâns de perete. Trebuie să fie aproape
zero grade acolo. Îmi mușc interiorul obrazului ca să nu râd în hohote.
-Te voi lăsa în pace. Alexandru zâmbește.

-Mulțumesc. o sărut pe obraz. Și mulțumesc că ai venit să văd cum sunt, apreciez
îngrijorarea ta.
— Putem lua prânzul cândva săptămâna asta? -El zambeste

călduros.
-Desigur. Încep să-l conduc afară pe u฀ ă, practic.
împingându-l afară.
Pleacă de aici.
-Unde lucrezi acum? îl întreabă Beth pe Alexander.

Îi fac ochii mari pentru că am început o conversație și se încruntă.
Mă încruntă confuz.
„Sunt încă în bancă comercială.
-Grozav! Ne vedem mai târziu, răsturn eu, întinzându-mi mâna. Chiar trebuie
să mă culc.
O încruntătură trece pe fața lui Alex la concedierea mea bruscă.
— La revedere, doamnelor. Iese și eu închid ușa în urma lui, punând imediat
lanțul. De îndată ce pot, mă întorc și fug spre ușa glisantă, deschizând-o.
-Ce naiba? Spencer tresări când intră. El ridică privirea și Beth

are ochii mari.
Își acoperă penisul cu ambele mâini.
— Charlotte! țipă Spencer.
Îmi acopăr gura cu mâinile și râd.
„O, Doamne, îmi pare atât de rău. Fug să-i iau prosopul și
Îl ridic ca să-l feresc de ochii lui Beth.
Îl înfășoară în jurul taliei și se uită la mine.
Inca rad.
„Tu...” arăt spre balcon. Tu stai afara.
Nu pot opri râsul isteric.
„Elizabeth, el este Spencer.
— Tu ești Spencer? prietenul meu gâfâie. El
își cocoșează umerii și îi aruncă un zâmbet obraznic,
ținându-și ambele mâini în aer.
„În toată gloria mea.
"Nu am cuvinte. Ea scutură din cap.
Îmi acopăr gura cu mâna. Ea a văzut totul.
„ În apărarea mea, era destul de frig acolo”, îi spune el.
Eu și Beth am izbucnit în râs și Spencer dă din cap.
"Nu pot să cred că m-ai închis acolo... gol." pula mea ar putea
au înghețat.
Ne aruncăm capul pe spate și țipăm de râs. asta este chestia

Cel mai amuzant lucru pe care l-am văzut vreodată în viața mea.
„Mă bucur că voi doi credeți că este atât de distractiv.” eu merg

sa fac un dus fierbinte. sunt inghetat.
Îi zâmbesc și inima îmi cântă. Chiar îmi place mult de el.
Își îngustează ochii la mine și apoi, ca și cum mi-ar fi citit mintea în tăcere,
îmi sărută tâmpla în timp ce trece pe lângă mine.
— Mă bucur să te cunosc, Elizabeth! strigă el la ea.
Elizabeth are gura căscată și mă mângâie pe braț.
„O, Doamne,” șoptește ea. Spune-mi totul.
Îmi duc degetul la buze pentru tăcere și aștept ca Spencer să dispară sus.
-Sunt derutat. Credeam că n-o să-l vezi până diseară.

„A fost la bal aseară și am aranjat ca el să se strecoare aici după aceea.
Gura îi rămâne
deschisă. — A rămas aici? Dau din cap cu un zâmbet larg.
-Ai vazut…? dau din nou din cap.
Își acoperă gura cu mâinile.
-Nu pot sa cred asta. Și el este un adonis.
— Știu, șoptesc. Trebuie sa merg la farmacie. Vrei să vii cu mine și poate
putem bea o cafea rapidă?
„Dar, el este încă sus.
—Știu, dar dacă pleacă, nu se va mai putea întoarce pentru că va fi descoperit.
de gărzi de corp. Și el vrea să rămână în noaptea asta.
Ea sare în sus și în jos pe loc, apucându-mă de brațe.
-La dracu.
Îmi acopăr gura cu mâinile și râd de reacția lui. Această conversație pare
suprarealistă.
— Așteaptă aici, șoptesc eu. Mă voi duce și îi voi spune că ieșim
pentru o jumătate de oră.
— Stai, de ce trebuie să mergi la farmacie?

„Nu avem prezervative.” Ea râde și eu îi
acopăr din nou gura cu mâna.
-Taci. Mă uit în jur vinovată.
— De câte ori ai făcut-o?
-Trei.
Ochii i se deschid din nou.
Râd de reacția lui.
-Știu. Uită-te la mine un pisoi sexual întreg. Îmi dau mâna
entuziasm-. Mă întorc într-un minut.
Urc la etaj și îl găsesc pe Spencer la duș. ma straduiesc
mult pentru a calma entuziasmul elevei mele înainte de a o vedea.
-Buna ziua. Zâmbesc lejer în timp ce merg spre baie.
Se întoarce spre mine și zâmbește.
— M-ai închis gol pe balcon.
Zâmbesc și mă aplec să-l sărut.
-Îmi pare rău. Îi pun fața. Nu stiu ce sa fac.
Spencer își săpună vintrele. Cum naiba este atât de confortabil
gol? De unde obține cineva această încredere?
„Îți voi spune primul lucru pe care îl poți face”, spune el.
-Ce-i asta?
— Spune-i lui Alexander York să nu se mai întoarcă niciodată aici. Își scufundă
capul sub apă de enervat și își clătește părul.
„Am trecut pe aici să văd cum sunt.
„Nu vreau să vină aici.
Zambesc-. Ești gelos, Spence? — Da, spune
el și devine serios. Sunt, de fapt, și nu-mi place.
Este prima dată când îl văd supărat așa.
-Bine. Zâmbesc încet și mă aplec să-l sărut din nou. Gata cu apelurile la
domiciliu de la Alexandru. Acum ma duc la farmacie.
Nu voi
intarzia. Se încruntă.
- Cât va dura asta? -Întrebare.
— Asta ne ascunde ca niște adolescenți? -Chiar este
enervându-se puțin. Nu mai văzusem această latură a lui până acum.
-Nu prea mult. Îmi trec mâna pe pieptul lui și până la vintre. O iau în mână
așa cum mi-a arătat el. Să ne bucurăm de azi, bine?
Îi strâng puțin pentru a îndulci afacerea.

— Te mai vreau doar pentru mine, asta-i tot.
Ochii îi pâlpâie de entuziasm.
„Voi fi în patul tău și te aștept”. Mă apucă de fund cu ambele mâini și mă

trage de penisul lui. Limba lui dansează pe buzele mele întredeschise.
La naiba, bărbatul poate săruta.

-E in regula. -Zambesc-. voi fi rapid.
Ies din baie, întorcându-mă spre el în ultimul moment.
„Ce ar trebui să cumpăr?” El zambeste.
— O sticlă de lubrifiant și câteva cutii de prezervative. -Închide

robinetul dusului. Ia-mi cardul.
— Cred că îmi pot permite.
Zâmbește și își înfășoară un prosop în jurul taliei.
Ezit o clipă, știind că aceasta este probabil o întrebare stupidă.
Toate prezervativele sunt la fel?

Fața i se înmoaie și face un pas înainte, înfășurându-mă în brațe.
— Ai idee cât de frumoasă ești pentru mine?

îi zâmbesc.
— Nu știu nimic despre prezervative este frumos pentru tine?
-Este. — Mă sărută. Și am nevoie de cei mari.
Deschid larg ochii.
-฀ tiam eu.
"Fii rapid. Mă întoarce și mă plesnește pe fund.
-Apoi? Beth zâmbește în ceașca ei de cafea. Spune-mi totul.

Expiră puternic și îmi beau cafeaua. „O, Beth. Mă încruntă.E frumos.
—.
-Pot observa asta. Stăm amândoi în tăcere o clipă, până când ea întreabă: „A
fost bine?” Adică sex.
tremur un pic.
„Ei bine, prima dată…” Mă opresc în timp ce încerc
exprim gândurile mele. Sincer, a fost un pic ciudat.
Fața lui cade.

„Nu e ciudat, acesta este cuvântul greșit. M-a ajutat în orice moment. Mai
degrabă că a șchiopătat pe lângă mine, de fapt.
— Nu a fugit? Gâfâie, îngrozită.
Mă uit în jur să-i văd pe ceilalți oameni de la cantină și
spre ușa din față unde Wyatt și Anthony stau în stradă.
„A venit, dar știu că a fost foarte atent la ceea ce a spus și a făcut-o pentru
că știa că sunt foarte nervos”.
— I-ai spus că e prima oară? Ea se încruntă.
-Nu. Doamne nu. El crede că am mai făcut-o o dată, dar lipsa mea de
experiență era evidentă. Sper că te-am indus în eroare oricum. Era dulce, blând,
făcea glume și făcea tot posibilul să mă facă să mă simt confortabil.
Ea zâmbește și îmi ia mâna peste masă.

„Lottie, mă bucur atât de mult că ai așteptat pe cineva care și-a făcut timp să-
ți citească limbajul corpului.
-Și eu. -Zambesc-. Dar știu cum e și... doar
Nu încerc să mă las în capul meu, știi.
-Ce vrei să spui?
„Când eram în pat, nu m-am gândit să-mi pierd virginitatea sau el sau...
orice, într-adevăr. Încercam doar să trec peste asta. M-a durut foarte mult. fac ochii
mari. Mult.
"El trebuie să aibă. Nu împachetează căldură, ci împachetează
tot cuptorul blestemat.
Noi radem.
„Și ai văzut versiunea încrețită”, mă clarific.
„Versiunea încântată este foarte supărată, să vă spun. Imaginează-ți că te
plimbi cu ceva de aceeași dimensiune în pantaloni. Trebuie să-ți stea în cale.
"Nu-i așa?"
„Bine... deci, prima dată a fost bine.
Zambesc.
„A fost bine pentru mine, dar știu că nu era el însuși. Urmez
crezând că ți-a plăcut.
-Oh. Ea dă din cap. Dar celelalte două ocazii?
-In aceasta dimineata. Zâmbesc, amintindu-mi totul. Dar apoi a existat acest
sentiment de... nu pot să-l explic. Felul în care m-a îmbrățișat. A fost
foarte bun. Și apoi data trecută a fost din nou diferit.

-Ce zici de asta? „A
fost intens și felul în care m-a sărutat. prefac un fior. Doamne, e bine, asta e tot ce
știu. Devine mai bine de fiecare dată când o facem. Cu toate acestea, încerc să-l joc cool. Nu
cer mai multe întâlniri, mă duc doar să văd unde ajunge.
-E in regula.
„Un lucru este să fii virgin, dar să fii virgin lipicioasă este cel mai rău.
-Sunt de acord. Dar ai făcut-o deja și dacă acest lucru durează sau nu este cu
adevărat irelevant. Era dulce și blând. El a pus nevoile tale înaintea lui.
Zambesc.
„Chiar a făcut-o. Ar fi trebuit să asculți glumele neplăcute pe care le făceam pentru
a încerca să-mi elimini anxietatea.
-Precum ce?
Mi-a vărsat șampania și apoi și-a scos cămașa pentru a o usca.
În cele din urmă, a mărturisit că a fost o mișcare strategică din partea lui.
Ea zâmbește în timp ce ascultă.
„Atunci am glumit despre cristalele ascuțite de pe rochia mea și el vorbea că
„ Găsirea lui Nemo ” este drăguț.
Apoi mi-a spus că a fost în cartea recordurilor mondiale pentru că are cea mai mică pula.
Ea râde.
„Știm amândoi că este o minciună.
-Asa este.
Fața lui cade.
— Fii atentă, Lottie. Știi că s-ar putea să nu funcționeze, nu?
-Știu că.
„Și e în regulă dacă nu este”, îmi amintește ea zâmbind.
Dau din cap.
„În acest moment, Spencer este doar un prieten care m-a făcut să trec printr-o
situație foarte incomodă într-un mod foarte dulce.
-Este adevarat.
„Și dacă suntem încă prieteni pentru o vreme, e grozav. Dar,
de asemenea, este în regulă.
Ea zâmbește, părând mândră.

„Uitați-vă că sunteți cu toții mari și sensibili. Sunt atât de fericit că vezi

asta așa cum este. Eram atât de îngrijorat că te vei îndrăgosti nebunește de
primul tip cu care te-ai culcat. Ea ia o înghițitură de cafea.
-Nu fi prost. Prefac un zâmbet, și undeva profund

Din interiorul meu aud o voce mică care șoptește: Prea târziu.
Ei arată una dintre acele emisiuni de poliție la televizor.

Cineva tocmai a fost ucis, dar cadavrul nu a fost găsit, deși îl caută peste tot.
„Evident că era tipul din complexul de apartamente”, spune Spencer.
-Nu era el; avea un alibi.

„Îți spun, a fost el. -Se uită la mine-. Am un al șaselea simț despre
aceste lucruri. Ar fi trebuit să fie poliție.
o sărut pe frunte.
„Sărmanul om păcălit. Ai fi fost un polițist groaznic pentru că nu erai
tipul de la bloc.
— Așteaptă și vezi, Prescott. Așteaptă și vezi.
E noaptea târziu și niciunul dintre ei nu vrea să adoarmă. Asta ar
însemna că întâlnirea noastră s-ar termina. Spencer este bine și cu adevărat
concentrat pe rezolvarea acestei crime, dar atenția mea este asupra bărbatului
de lângă mine care are capul pe pieptul meu.
Sunt în cămașa de noapte și, desigur, Spencer este gol. Ne-am luat unul
pe altul până la un fel de sațietate.
Stăm întinși aici doar să ne bucurăm de emisiunea TV și unul pe altul.
Din când în când mă sărută în piept și degetele îmi trec prin păr.
Această atingere fizică este atât de reală.
Nu l-am avut niciodată, iar acum, că îl am, nu vreau să-i dau drumul.
„Știi că la prima noastră întâlnire mi-ai spus că ai avut o idee.
despre ce ai vrut să faci cu diploma ta în drept...
-Da. Mă joc cu părul ei, întrebându-mă unde se duce asta.
Se aplecă pe spate să se uite la mine.

— Care a fost ideea ta?
Oft înainte de a răspunde.
„Am avut ideea nebună de a deschide o firmă de avocatură care să reprezinte
gratuit organizații de caritate.
-Ce vrei să spui?
„Organizațiile de caritate au nevoie de contracte întocmite și legalități
revizuite, dar onorariile vin din banii pe care îi strâng. Pot fi mii. Am avut ideea că aș
putea deschide un birou și să reprezint organizații de caritate fără a le percepe un
ban.
„Charlotte, asta e o idee grozavă.
— Și un vis imposibil.
Ea se încruntă și el așteaptă ca ea să explice.
„Nu am idee cum să conduc o companie. nici nu as sti
unde să încep
„Ei bine, tu doar hotărăști că o vei face.
— Dacă ar fi atât de ușor. Zâmbesc trist.
— Este atât de ușor, Charlotte. Doar decideți că veți face ceva și găsiți o
modalitate de a face acest lucru să se întâmple.
Mă uit la el pentru o clipă.
— Asta ai făcut? Ai decis că vei face asta și s-a întâmplat în mod miraculos?
„Nu, am muncit din greu și m-am educat despre ceea ce trebuia să fac pentru ca
acest lucru să se întâmple. Apoi am muncit din ce în ce mai mult. Trebuie să vă asumați
riscuri și să vă susțineți. Dacă nu crezi în tine, nimeni nu va crede.
Îmi trec degetele prin părul lui.
— Vei deveni motivatorul meu personal, Spencer Jones?
-Nu. Îmi mușcă sfarcul prin cămașa de noapte. sunt al tău
antrenor de sex. Nu pot fi totul pentru tine.
„Cine a spus că nu poți fi totul pentru mine?” ฀ optesc eu.
Aerul se îngroașă în jurul nostru.
Asta suna ticălos și nevoiaș. De ce a trebuit să spun asta?
„Și în plus, ai fi un antrenor prost în orice altceva în afară de sex, pentru că
tipul din apartament nu a făcut-o”, adaug eu pentru a ușura starea de spirit. Își dă
ochii peste cap.
„Doamne, chiar nu ai idee despre ce vorbești. Ești un polițist fals

îngrozitor. Poate ar trebui să preiau toată viața ta. — Urmărește din nou
emisiunea.
Zâmbesc în timp ce mă uit la televizor. Motivator personal, antrenor
sexual... antrenor de dragoste. De ce ai mai avea nevoie?
Spencer Jones ar putea fi totul pentru mine. Știu că aș putea.
Brațele mari mă înconjoară din spate, iar buzele lui Spencer îmi sărută o
parte a feței.
„Bună dimineața, îngerule”, șoptește el somnoros.
Zâmbesc și îmi întorc fața să-l sărut ușor.
„Bună dimineața, Spencer.
Corpurile noastre goale sunt încurcate într-o mizerie.
E doar după cinci dimineața și alarma lui Spencer ne-a trezit. Trebuie
să pleci înainte ca gărzile mele de corp să se trezească.
— Poate în schimb am putea fugi împreună. Oftă cu ochii încă închiși.
Râd.
— Ar fi grav, nu-i așa?
Mă răstoarnă astfel încât jumătate din corpul meu să fie deasupra lui.
Mă ghemuiesc în pieptul lui și el mă sărută pe frunte.
"Te doare?"
-Da. Zambesc. Cine știa că asta va fi o întrebare pe care ar trebui să
mi-o pui atât de des?
— Hmm. Oftă. Nu voi avea dimineața mea, nu-i așa?
Ar trebui să o fac oricum? Vreau să pleci mulțumit.
Stop!
Nu este vorba doar despre el. Trebuie să scap din această dispoziție
lipicioasă. Mă ridic și merg la baie să scap de tensiune. Când mă întorc,
Spencer este încă pe spate pe pat. Părul lui blond miere este ciufulit, iar
pieptul său lat și gol este expus de cearșaful alb strâns în jurul taliei.
— Probabil că ar trebui să pleci, spun eu încet. El dă din cap.

Ochii ni se întâlnesc și parcă așteaptă să spun ceva.
Mă duc în dulap și îi scot cămașa.

„Am spălat asta pentru tine ieri.
-Mulțumesc.
După ce a stat în brațele lui tot weekendul, gândul că se duce acasă se simte
oribil.
Nu sunt sigur ce să fac. Ce zici in aceasta situatie? Ca
simțindu-mi confuzia, își întinde brațele spre mine.
"Vino aici iubito.
Mă așez pe pat lângă el și mă trage înăuntru pentru o îmbrățișare. Îmi apăs
ochii închiși de gâtul lui puternic.
Nu vreau să plece. Doar învăț cum să mă descurc cu totul
acest. pot fi mai bun. Știu că aș fi putut fi mai bine în pat.
Stop!
Mă eliberez de strânsoarea lui și mă ridic.
-Trebuie sa fac un dus. Mă aplec să-l sărut, apoi intru în baie și deschid dușul.
Inima îmi bate cu putere în piept. Știu că poate fi ultima oară când îl văd, dar nu pun
întrebarea.
Vreau doar să plece, așa că nu trebuie să aștept ca el să mă întrebe dacă
mă va mai vedea vreodată. Aceasta este ca o tortură lentă.
Vreau să o termin imediat.
Fac un duș lung. Când mă întorc în sfârșit în dormitor, îl găsesc stând lângă
patul proaspăt făcut, în costumul lui negru. Inima mea cade liber la vederea ei.
— Vă dau cuvântul că arăți frumos în costumul ăla, domnule Spencer.

Zâmbesc blând.
Mă ia în brațe și mă sărută.
-Pot să te văd din nou? ฀ opte฀ te el.
Dau din cap și zâmbesc pe buzele lui.
Și chiar așa, ziua este salvată.
— Te sun în seara asta, bine?
-E in regula.
Îmi studiază fața și își trece degetul pe obrazul meu și pe buza inferioară.
„Ești o femeie frumoasă, Charlotte Prescott. Zâmbesc, mă simt entuziasmată.
-Vom vorbi mai târziu?

Dau din cap, incapabil să vorbesc din cauza nodului din gât.
Cu un ultim sărut lung, în cele din urmă se retrage și coboară scările. Aud
că ușa din față se închide când
merge.
Mă las pe pat și chicotesc în tavan, trecând pe lângă

vârfurile degetelor pe buze pentru a mă apropia de atingerea lui.
spencer
Intru în restaurant și îmi văd cei doi prieteni cei mai buni stând la masa
noastră obișnuită.
Ora micul dejun: ritualul nostru de luni.
„Hei, Spence”, mă salută Masters.
— Hei, murmură Seb, studiindu-și telefonul. iau loc și
Zâmbesc mulțumit.
Amândoi se uită în sus și se uită la mine pentru o clipă. Se încruntă
împreună, apoi schimbă priviri.
-Ce este in neregula cu tine? întreabă Seb precaut. Ești înfiorător.
„Întreabă-mă unde am fost tot weekendul.

Masters își dă ochii peste cap.
— Unde ai fost tot weekendul, Spencer?
„Cu Charlotte.
Se îndreaptă amândoi, deodată interesați.
-Ce? Seb se încruntă.
„M-am întors la hotelul tău sâmbătă seara și m-am furișat.
Masters se încruntă.
„Uau, câine bătrân.
-D? mă întreabă Seb.
„Și ea este cea mai frumoasă femeie cu care am fost vreodată.
— Te-ai culcat cu ea? întreabă Masters.
Dau din cap, făcând tot posibilul să mă comport dezinvolt.
-D?
Mi-am pus șervețelul în poală.
-Si asta e. Ridic mâna la cafea.
Schimbă o altă privire înainte de a se uita înapoi la mine.
-Ce vrei sa spui cu asta? întreabă Seb.
„Vreau să spun, nu am de gând să-ți dau detalii.
Maeștri mârâie.
„Întotdeauna primim relatări pas cu pas despre viața ta sexuală.
-Da. Seb își mușcă toastul. Nu știi că suntem
trăind indirect prin tine?
-Nu de data asta. Zâmbesc în timp ce chelnerița îmi umple ceașca de cafea.
Mulțumiri.
"Deci sexul a fost...?" Vocea lui Seb se stinge.
„Sexul a fost...” inspir visător. Am o viziune despre cât de nervoasă era când am
intrat pentru prima dată în dormitor. Tremuram literalmente. amintirea mă face să zâmbesc
blând.
— Ce este acea privire? întreabă Masters, incisiv ca întotdeauna.
— Care aspect?
„Arăt jalnic al lui Mary Poppins”.
Râd și am o imagine a ei agățată de mine prima dată
că am făcut M-a durut, știu că a făcut-o, dar a trecut peste asta... pentru mine.
-Nu stiu despre ce vorbesti. -Zambesc.
— Mai ieși cu ea? întreabă Masters.
„Poți să pariezi pe viața ta că o voi vedea din nou”, spun în timp ce-mi mușc toastul.
— Și n-o să ne spui nici măcar un detaliu despre ea?

„Nu, o să spun doar că ea este...” Îmi îngust ochii.
Este cea mai perfectă femeie de pe această planetă.
-Oh da? Seb se încruntă, clar fascinat. Ce e bun la asta?
-Nu stiu. „Îmi mestec mâncarea”. Dar ea mă face nervos.

-Pentru tine? Masters zâmbește. Când te-ai simțit nervos în preajma unei femei?
„Niciodată”, răspund eu. Devenisem foarte nervos când se uita la mine și nici măcar
nu era vorba de sex.
„Iisuse Hristoase”, murmură el în ceașca lui de cafea. Începem.
-E diferită. Atât de diferit de oricine am întâlnit vreodată.

-Dumnezeu a binecuvantat. Seb își dă ochii peste cap. Ce urmeaza?
Am o viziune cu îngerul meu întins lângă mine în pat în această dimineață.
Cred că am stat trează și am urmărit-o jumătate de noapte; era prea perfectă

pentru a pierde o secundă.
Părul său blond des și des întins peste pernă, pielea impecabilă și felul în
care pieptul i se ridica și cădea în timp ce respira.
La naiba.
Vreau să mă întorc și să conduc înapoi acolo chiar acum. În
În schimb, îmi îndrept atenția către cei mai buni prieteni ai mei.
„Ce ați făcut voi doi nenorociți plictisit tot weekendul?”
Seb se uită sec la mine.

„Luptă cu vrăjitoarea rea din Occident”.
„Uf. Urăsc femeia aia blestemată.
Fosta soție a lui Seb, Helena, este cea mai intrigantă curvă de pe planetă.
S-a culcat cu grădinarul lui și acum își ia banii, zi de zi.
„Maestrilor, cunoașteți niște criminali. Pune-i să-l dărâme pentru noi, vrei?
murmur eu.
Julian scutură din cap.
„Să nu credeți că nu m-am gândit la asta.
Mâncăm în tăcere câteva clipe.
— Pentru ce luptau? „În cele din urmă întreb.
„Ea iubește Bentley.
Îmi scap furculita și lovește farfuria cu un zgomot.
— Nu o ia pe Bentley! Am scos un țipăt. Bentley este laboratorul maro pe
care eu și Masters l-am cumpărat lui Seb de ziua lui un an. Este un băiat răsfățat și
stă cu mine când Seb nu este prin preajmă. Iubesc cainele acela de parca ar fi al meu.
Îmi îndrept cuțitul spre Seb.

„Dacă ia nenorocitul ăla de câine, nici măcar nu glumesc
Te voi bate, fără întrebări. Aș putea chiar și eu să o fac.
Masters și Seb râd.
„Și de aceea îi mulțumim lui Dumnezeu că nu ai fost, Spence. Masters râde.
Ești un ticălos urât când ești supărat.
„Nu te draci de grădinar, primești casa, te lupți pentru întreținere și

întreținerea soției, iei nenorocitul de câine și apoi trăiești ca să spui povestea.
„Sângele îmi fierbe doar când mă gândesc”. Doamne, o urăsc.
Sincer, femeia mă înfurie ca nimeni altcineva de pe pământ.

De ce naiba l-ar înșela cineva pe Sebastian Garcia? Este cel mai loial om pe care l-am
întâlnit vreodată. Cu toate acestea, ea nu m-a plăcut niciodată înainte de toate astea.
Știam cum era ea din felul în care se uita la mine. Mă dorea și dacă aș fi lăsat-o, m-ar
fi tras într-o clipă.
Ea nu mi-a iubit niciodată cea mai bună prietenă, nici măcar la început.
Din fericire, sunt loial.
Desigur, Seb nu știe despre asta, Masters știe. ar putea de asemenea
recunoaște cine era ea cu adevărat. Femeia nu era tocmai subtilă.
Sângele meu fierbe. Câți bărbați a tras la spate înainte să o prindă?
Următoarea femeie de care se îndrăgostește ar fi bine să fie al naibii de bună, altfel
va fi un iad de plătit. Sincer să fiu, nu cred că nicio femeie este suficient de bună
pentru el. Oricum, nu în ochii mei. Furia îmi bate prin mine în timp ce mănânc restul
micului dejun.
"Ce ai pe agenda ta azi?" mă întreabă Masters.

„În sfârșit, o să-l concediez pe prostul meu asistent personal. Tot ce face ea
este să fie pe Facebook și să enerveze oamenii. Celelalte fete s-au săturat să-și
acopere munca.
-Oh! Seb râde. O să cred când o voi vedea. De două luni o concediezi în
fiecare luni.
expir puternic.
„Știu, urăsc să concediez oamenii, chiar dacă sunt ticăloși”. —
iau o înghițitură de cafea. Și ea este regina tuturor nemernicilor.
„Lasă-l pe Sheridan să o facă”, sugerează Masters. El trăiește pentru a
concedia oameni.
Mă invadează o senzație de disconfort. Sheridan.
Ce o să fac cu el? Ar trebui să fie aici în următorul
săptămâni.
Dar nu mă gândesc la ea acum. Vreau să mă gândesc la Charlotte.
Zâmbesc în sinea mea, amintindu-mi o poveste pe care o pot împărtăși cu

băieții.
„Charlotte m-a închis ieri pe balconul camerei ei de hotel... în timp

ce eram goală. Aproape că mi-a înghețat pula, nu m-aș mira dacă o bătrână
ar avea un infarct pe strada de dedesubt.
— Ce naiba, de ce? Râd amândoi.
„O urmăream prin apartamentul ei și... ia asta. imi mijesc ochii.
Alexander York apare neanunțat, escortând prietena lui Charlotte, fără să
știe că sunt acolo. Prietenul l-a lăsat să intre.
Amândoi devin serioși.
— York e după fata ta? mă întreabă Masters.
-Poate.
- La naiba. Seb face o față.
— Mă gândesc să sap un mormânt dublu. Unul pentru Helena și
unul pentru Alexandru. O voi numi groapa șerpilor.
Citesc un e-mail pentru a doua oară când aud

Ușa biroului meu se deschide.
„Bună, dragă”, toarcă vocea familiară.
Ridic privirea, surprins.
— Sheridan?
Ea zâmbește în timp ce rotește lacătul pentru a ne asigura intimitatea.
Ea se aplecă și mă sărută, buzele ei zăbovind pe ale mele mult timp înainte
să mă retrag de la sărut.
-Ce faci? -Întreb.
O încruntătură îi încrețește fruntea.
„Ce vrei să spui ce fac?”
„Nu poți să mă săruți așa.
Ea zâmbește întunecat.
„Pot să-ți fac orice vrei.” Ea își scoate pantofii, își lasă părul jos și se
întinde pe canapeaua din biroul meu. De ce te simți atât de confortabil pe
aici?
— Vino culcă-te cu mine. Se lovește de canapeaua de lângă el.
„Sheridan”, oft.
-Ce? Mi-ai lipsit. Ai fost ciudat ultima dată când te-am văzut.
Îmi curbez buzele în timp ce mă uit la ea, știind că este pentru că m-am gândit
la Charlotte tot timpul cât am fost cu ea.
Cum spun asta.
— De asta te-ai întors atât de repede? Il intreb.
„Trebuia să văd ce se întâmplă cu bărbatul meu.
Stau la birou, în ciuda modului în care ea continuă să bată canapea ca să vin la
ea.
Telefonul tău sună.
-Iartă-mă. -Ea raspunde-. Buna ziua.
Ea ascultă o clipă.
— Nu, nu, voi fi acolo în douăzeci de minute. Distreaza-i. — Închide fără să-și ia
rămas bun. Atenția lui revine la mine. Să ieșim la cină în seara asta. Putem vopsi orașul
în roșu.
-Nu pot.
-De ce nu?
„Mă văd cu cineva.
Ea zambeste.
— De când ne pasă? Mă uit la ea fără să spun un cuvânt.
Se ridică, se plimbă prin birou și se așează în poala mea. Încearcă să mă sărute
din nou, dar îmi întorc capul.
„Ne aparținem unul altuia, în primul rând, Spencer.
— E diferit, Shez.
-Ce vrei să spui? Ea se încruntă.
— Adică n-am de gând să mă culc cu tine cât timp sunt cu ea.
„Ea nu va ști niciodată.
„ Voi ști. ”
„Nu fi atât de ridicol. Ea se aplecă și mă sărută pe gât, iar eu o împing imediat.
-Pentru! -Clic.
— Spence. Fața lui cade. Ce se întâmplă?
„Îmi place foarte mult această fată. Nu voi risca să-l încurc
dormind cu tine
— Asta e fata? Ea își ridică bărbia mândră și sfidătoare.
-Da.
-Ești îndrăgostit de ea?
dau din umeri.
Nu știu, este doar ceva nou.

Ea zâmbește, sarcasmul picurându-i de pe față.
„Nu ești făcut să fii monogam, Spencer, pur și simplu nu ești conectat așa.
-Nu am încercat niciodată.

Ea râde.
-Exact. Deci de ce încerci acum? Mă uit la ea.
Se încălță, temperamentul lui este evident.
„Ai decis că vrei să fii într-o relație și să joci familii fericite, nu-i așa?” — Î฀ i
aranjează părul. Vrei o casă la țară cu doi copii, așa-i?
— Ce, ca tine? -Mi-am pus ochiul alb-. Sheridan, nu mai dramatiza. Nu stiu ce
vreau. Tot ce știu este că acum vreau să fie ea singura care mă atinge.
„Este sexul atât de bun?” Ea batjocorește.

„Nu e vorba de sex”, răspund eu fără ezitare.
Fața lui cade și se uită la mine pentru o perioadă lungă de timp.
„Asta a durut mai mult decât ar fi trebuit”, murmură el.

blând.
-Îmi pare rău. îmi las capul în jos.
— Unde ne lasă asta?
—Nu ne lasă nicăieri, asta nu există pentru noi.
— Dar vom fi mereu împreună. Am făcut un pact în urmă cu șapte ani că
vom veni întotdeauna pe primul loc unul cu celălalt.
Îmi ciupesc puntea nasului.
-Iti amintesti? întreabă ea încet.
Dau din cap și îmi pun mâinile pe șolduri în timp ce mă uit la ea. S.U.A
am promis cu ani în urmă și până acum nici nu a fost o problemă.
Ea se apropie și își strecoară cheia în buzunarul meu, apăsând un moale
sărut pe buzele mele.
— Femeile vin și pleacă cu tine, Spencer, dar eu voi fi aici.
pentru totdeauna și, spre deosebire de ei, dragostea mea pentru tine este necondiționată.
Mă uit la ea.
„Sunt aici de zece zile”, șoptește el.
-Nu mă duc.
- Vom vedea. Se întoarce și iese din biroul meu, închizând ușa în liniște în urma ei.
Parfumul ei rămâne în aer, împreună cu regretul meu, iar eu mă las pe spate pe

scaun și mă uit în spațiu.
Sheridan a fost singurul grajd din viața mea atât de mult timp.
Acesta este un sentiment cu adevărat ciudat.
Charlotte
Verific poșta cu un rânjet prost pe față. Mă gândesc la Spencer gol și râzând sub duș.
Mă face să topesc. Felul în care m-am întins pe spate în brațele lui după ce am făcut sex și
felul în care am vorbit și am râs ca vechii cei mai buni prieteni...
Felul în care mă privește. Felul în care mă face să mă simt.

Ziua a zburat și sunt în elementul meu de fangirl.
Spencer Jones.
O să-l văd în seara asta și, oh, totul merge grozav.
Îmi amintesc e-mailurile pe care mi le-a trimis și le-am revizuit
Enumerați-vă mental calitățile.
Nu am un profil YouPorn. Și ce înseamnă asta?
"Ce este YouPorn?" îi întreb pe Sarah și Paul. Se ridică
vizualizare a sarcinii dvs.
-Ce vrei să spui? întreabă Sarah.

„Am auzit pe cineva spunând zilele trecute că nu are un profil YouPorn. Ce
inseamna asta?
-Oh. Schimbă priviri și râd amândoi.
„Știi... YouPorn? spune Paul.
-Nu am nici o idee. -Ridic din umeri-. Ar trebui să știu ce este asta?
„Ar trebui să învețe rahatul ăsta la școală”. Aceasta este o informație vitală”,
spune Sarah. YouPorn este o platformă ca YouTube, dar oamenii încarcă videoclipuri
porno.
„Sincer, nici nu aș ști cum să trag dacă n-ar fi fost asta când eram adolescent. Paul
râde.
-Și eu. Sarah dă din cap cu entuziasm. Îmi amintesc că obișnuiam să exersez
tutorialele de muie.
Paul râde.
„Îmi amintesc că obișnuiam să mă uit la băieți atingând fetele pentru a vedea ce
trebuia să fac acolo. Habar n-aveam.
— Ai exersat? Sarah zâmbește.
— Da, într-un pepene verde.
Toți am izbucnit în râs.
„Trebuie să te apuci de treabă și să vezi asta, Lottie. Sarah zâmbește. Vezi ce ne
lipsește cu toții. Sunt niște băieți cu adevărat fierbinți care fac ca restul populației masculine
să arate foarte neatractiv.
„Oh, da, pentru că toate dintre voi, femeile, ne lăsați să vă esperma pe față. spune
Paul. Bărbații sunt mai deprimați de acel site decât femeile, să vă spun.
— Da, gâfâie Sarah. Ce naiba e cu asta? Nimeni nu o să meargă în părul meu

proaspăt îndreptat în timp ce îngenunch cu gura deschisă.
Ea scutură din cap dezgustată.

„Sincer, ca și cum femeile ar face asta în viața reală.
Râd, prefăcându-mă că știu despre ce vorbesc. La naiba, chiar trebuie să studiez
chestia asta cu YouPorn în seara asta.
„Livrare pentru Lottie Preston”, strigă o voce.
Mă întorc și văd unul din echipa de securitate din hol
mergând cu cel mai mare buchet de trandafiri roșii pe care l-am văzut vreodată.
-La naiba! Sarah țipă.
Îmi fac ochii mari și bărbatul se apropie de mine.
— Tu ești Lottie? -Întrebare.
Dau din cap.
Îmi întinde buchetul uriaș și eu devin roșu aprins.
-Oh, Doamne! țipă Sarah. Uită-te la dimensiunea acelor trandafiri.
Îi inspir parfumul, un parfum profund și frumos, și deschid cardul.
Lottie,
mulțumesc pentru un weekend minunat.
Nu pot să-mi șterg zâmbetul de pe față.

Dulce.
10
Charlotte
Țin cardul la piept în timp ce fericirea se revarsă literalmente din mine. A fost un
weekend uimitor și nici nu îmi pot șterge zâmbetul de pe față.
Ah, și Dolce a semnat-o... atât de dulce încât ne-a amintit de jocul nostru stupid.
"Ai cui dracu sunt?" Sarah gâfâie în timp ce atinge petalele Uită-te la
—. dimensiunea capetelor florilor. Și uită-te la vaza de sticlă în care sunt.
—Acelea trebuie să fi costat o avere, vaza e din sticlă, una din alea
amenda.
Mă legăn fericit înainte și înapoi pe scaun.

„M-am întors la fostul meu”, mint. O să urmăresc povestea lui Spencer. Părea
să funcționeze bine.
Sarah dă din cap aprobator. „Știe
cum să te țină fericit, asta e sigur. Am pus buchetul pe birou și am citit din nou
felicitarea.
— O să-l sun repede, bine? -Întreb.
„Da, sigur, haide”, spune Sarah și amândoi se întorc la munca lor.
Formez numărul ei, zâmbind în timp ce sună.
-Buna ziua.
Ies departe de urechea colegilor mei de birou.

"Bună", respir. Cu greu îmi pot stăpâni entuziasmul. Tocmai am primit o livrare
cu cei mai frumosi trandafiri rosii pe care i-am vazut vreodata.
- Îmi face plăcere.
„Mulțumesc, sunt frumoase”.
„Ar trebui să-ți mulțumesc. Am avut un weekend extraordinar.
-Și eu. — Practic radiez.
Amândoi așteptăm ca celălalt să spună ceva.
— La ce oră vii în seara asta? „Întreb în sfârșit.
— Mă duc să-ți pregătesc cina.
-Într-adevăr?
Da, sunt un bucătar grozav.

„Ești grozav la multe lucruri.
Râde și mi-l imaginez legănându-se înainte și înapoi pe scaunul său din birou.
— Cum ai de gând să intri? Întreb, conștient că bodyguarzii vor fi o problemă,
ca de obicei.
„Voi parca la subsol și voi lua liftul.
Îmi mușc buza când gândesc.
-Bine. Pe la șapte și jumătate, la ora aia știu că sunt în pat pentru noapte.
Mârâie, neimpresionat.
-Bine.
„Trebuie să iau ceva, vreun ingredient?” -Întreb.
"Așteaptă-mă doar cu ceva sexy."
„Bine, pot face asta. -Ma inrosesc.
— La revedere, înger. O zi plăcută.
Inima îmi plesnește când mă numește înger.
-La fel de. Pa. Închid și mă întorc la muncă și trebuie să mă concentrez foarte
mult să nu sar pe birou și să sar ca nebunul.
Aceasta este o zi bună. Cel mai bun.
„E bine aici”, le spun lui Wyatt și Anthony. merg pe stradă

în timp ce luminile se schimbă.
-Unde mergem? întreabă Wyatt. Sunt în pauza de prânz și am o misiune.
„Victoria’s Secret”, spun degajat, așa cum le spun asta în fiecare zi.
Wyatt se uită la Anthony încruntat, dar își revine repede.
Merg pe stradă și ei încearcă să mă urmeze. Știu că asta pare suspect. O să

fac cumpărături pentru lenjerie în pauza de prânz, făcând să pară că sunt la o
întâlnire.
Ei bine, păcat, pentru că o fac.
Intru în magazin și cei doi bărbați intră și se uită în jur pentru a verifica
împrejurimile lor.
— Mă poți aștepta afară, dacă vrei. Zâmbesc stânjenit.
Nu vreau să vadă ce cumpăr.
"OK sigur. Ei ies afară și mă așteaptă lângă ușa din față.
Expiră greu în timp ce mă uit în jurul meu. Ei bine, ce vreau?
Ceva fierbinte.
Există șiruri și rânduri de sutiene din satin și mătase și slipi tentanți. Îmi iau
un sutien și un tanga negru și merg în continuare. Continui pana ajung la corsete.
Îmi iau un corset roz înghețat cu șireturi și un tanga asortat. Merg în continuare
până ajung la cămăși de noapte și zâmbesc. Ăsta sunt mai mult eu.
Văd un babydoll crem care este complet transparent, cu o panglică de satin

fucsia împletită prin dantelă de sub corset. Un model delicat de flori se împletește în
dantelă. E dragut. Fundul din dantelă este de aceeași culoare fucsia cu funde
frumoase crem.
Asta e tot. Îmi iau dimensiunea și mă îndrept spre tejghea. Mă uit la ceas și
îmi dau seama că sunt aici de douăsprezece minute.
Nu te încurca cu mine când încerc să fiu sexy. Sunt o femeie foarte hotărâtă.
Trec prin holul Four Seasons cu Wyatt purtând cel mai mare buchet din istorie,
vază și tot.
-De unde ai luat asta? întreabă Anthony.
Mimez un zâmbet.
— Un admirator secret al lucrării. Cineva de la etajul patru, se pare.
Wyatt se încruntă în spatele florilor.

-OMS?
— Nu sunt sigur, dar sper să fie tipul contabil.
Anthony zâmbește și eu zâmbesc obraznic.

Intrăm în lift și trebuie să mă concentrez să păstrez o față dreaptă. Fiecare zi este
aceeași rutină. Ne întoarcem aici, îmi verifică apartamentul și verifică dacă ușile de evacuare
împotriva incendiilor sunt încă încuiate din exterior, iar apoi, odată ce sunt mulțumiți că este
în siguranță, mă lasă în pace.
Ajungem la etajul meu și Anthony intră primul în timp ce eu și Wyatt stăm afară.
Apoi Wyatt intră în timp ce eu aștept aprobarea.
Îi aud plimbându-se prin apartament. de fapt, niciodată înainte

Mi-a trecut prin cap cât de ciudat este asta.
— Po฀ i să intri! sună Wyatt. Intru și găsesc că trandafirii mei
au fost așezate cu grijă în centrul mesei.
-Mulțumesc. Intru și îmi arunc geanta pe masa din hol. Îmi dau jos pantofii, pornesc
televizorul și intru în bucătărie să aprind ceainic.
Îl ascult când Anthony urcă la etaj și Wyatt verifică balconul.

În cele din urmă, coboară amândoi în bucătărie să mă caute.
— Mai ieși în seara asta? întreabă Anthony.
„Nu, voi comanda room service și o să mă culc devreme”, mint. Nu voi avea nevoie
de ele din nou în seara asta.
„Vom fi aici la hotel toată noaptea”, mă asigură Anthony.
Zambesc.
— Îți mulțumesc că ai grijă de mine atât de bine. Vă apreciez pe amândoi.
Se îndreaptă spre ușa din față și Wyatt se întoarce să mă privească de parcă știe că
ceva nu este în regulă.
Zâmbesc calm și mențin contactul vizual cu el. Flori și lenjerie, idiotule. El stie.
„Noapte bună, băieți. -Zambesc-. Voi merge la sală la șase

dimineata. Nu trebuie să vină dacă nu vor.
„Ne vedem acolo”, spune Wyatt categoric, apoi ies amândoi pe hol.
-Pana atunci. Închid ușa, pun încuietoarea și fug prin apartament până în camera
mea.
Următoarea oprire: YouPorn.
Îmi deschid laptopul și introduc cuvintele YouPorn în bara de căutare în timp

ce mă așez pe pat. Site-ul se desfășoară în fața mea și ochii mi se deschid instantaneu.
Oh, la naiba.
Pagina este plină de pătrate de lucruri, lucruri pe care nu le-am mai văzut
până acum. Am gura căscată, dar mă trezesc aplecându-mă pentru o privire mai
atentă. Sunt femei aplecate, bărbați care ejaculează, cocoși, o mulțime de cocoși.
Îmi înghit nodul din gât în timp ce parcurg imaginile.
Dau clic pe pagina următoare și citesc câteva dintre titluri.

Curva o ia dracu pe profesor. anal la gură Anal la ce? Ce-i asta?
Soțul își urmărește soția cum își ia prietenul. Dublu punct de vedere, ce înseamnă
asta? Tort cu crema! Ce dracu este o plăcintă cu cremă?
Parcurg paginile, complet copleșit. Este foarte intimidant să vezi imagini cu
oameni goi care fac sex. Cocoși, o mulțime de cocoși tari, de toate formele și culorile...
sunt peste tot.
Părăsesc site-ul cu dezgust și îmi închid laptopul. Se simte
vulgar chiar să-l privești.
Tremur de dezgust și mă ridic să fac un duș.
Zece minute mai târziu, în timp ce sunt sub apa fierbinte, mă gândesc la
ceea ce tocmai am văzut. Vreau să știu cum să-i fac pe plac lui Spencer. Vreau să știu
ce să fac.
Există o singură modalitate de a învăța. Nu că vei putea vedea aceste lucruri
oriunde altundeva.
Va trebui să ies afară și să mă forțez să mă uit la unele lucruri.
Opresc dușul cu o hotărâre reînnoită și ies în camera mea să-mi redeschid
laptopul. Parcurg prin categorii.
Romantic? Da, vreau romantic. Continui să caut până găsesc unul care arată
bine și apuc play, sprijinindu-mă de tăblia mea.
Este un cuplu, atât de vârsta mea, cât și amândoi cu părul negru.

Sunt goi în pat și se sărută.
Mâna lui alunecă în jos între picioarele ei, iar eu mă uit la ea, blocată.
Încep să se sărute, mâna lui se mișcă în jos. Mă așez înainte în timp ce el

alunecă două degete în ea.
Îmi rămâne gura deschisă. Oh, îmi simt emoția răsturnându-mă în timp ce o privesc.
Îi văd mușchii umerilor contractându-se în timp ce îl lucrează. Picioarele ei se deschid
din ce în ce mai larg.
Sprâncenele mele se ridică și înghit nodul din gât. Mă uit în jur cu vinovăție.
Se simte atât de obraznic. Expirez în timp ce ea geme și se bate, cu spatele arcuit de
pe pat. Aproape că o simt chiar și eu. Îmi frec picioarele pentru a elibera o parte din
tensiune.
Bărbatul se lasă pe spate și ea îl sărută în piept și stomac.
Apoi începe să-i suge penisul.
Mâinile îi sunt pe ceafă. Îmi țin respirația.
Fascinată, o privesc conducându-l la căderea lui. Geme sub ea, incapabil să

se stăpânească. Picioarele ei sunt late și fața...
Oh, vreau să-i fac asta lui Spencer.
Ca o pisică gata să se năpustească asupra pradei, eu stau pe insulă

din bucătărie în cămașa mea de noapte sexy.
Este șapte și jumătate, urăsc să recunosc, dar am văzut oameni făcând sex
de peste o oră. Sex moale, sex tare, sex dezordonat și umed. La naiba, Sarah avea
dreptate. Mi-au lipsit multe.
Iau o înghițitură de vin și zâmbesc în sinea mea. Cine dracu am devenit?
Lucrând într-o cameră de corespondență, furișând bărbați în apartamentul meu, mă
uit la porno, primesc flori și stau aici într-o cămașă de noapte sexy, așteptând ca cel
mai frumos bărbat din toate timpurile să vină să-mi gătească cina.
Mă simt atât de viu, de parcă întreaga mea viață abia începe.

Aud ușa deschizându-se și inima îmi bate o bătaie.
— Charlotte? sună Spencer, fixând lanțul de ușă.
Plec din bucătărie. În clipa în care mă vede, dă jos pungile de cumpărături
pe care le ținea și rânjește. Râd și sar
spre el, iubind felul în care își înfășoară brațele mari în jurul meu în timp ce mă apucă și îmi
ridică picioarele de pe pământ.
„Bună ziua, domnule Spencer. -Zambesc.
Ne sărutăm și limba lui alunecă încet între buzele mele
aștepta.
„Îți voi trimite flori în fiecare zi, dacă acesta este salutul pe care îl primesc”.
„Mulțumesc pentru flori, le-am iubit”. -Râd.

Ne sărutăm iar și iar și, doamne, am nevoie de el. Mă dă înapoi în sufragerie și cade
pe canapea ca să pot să mă călăresc pe el.
uită-te la mine
„Ești diferit”, șoptește el.

„Mă simt diferit.
Mâinile lui alunecă sub cămașa mea de noapte și peste șoldurile mele goale.
„Îmi place asta... diferit.

-Da? mormăi în timp ce mă frec de penisul lui tare.
Toată excitația mea din ultima oră de porno mă face gata să explodez. Îl sărut cu o
urgență ca niciodată. Ochii lui sclipesc de emoție și limba lui dansează cu a mea. Sărutul este
profund, lent și lung, iar corpul meu începe să-i macine penisul tare, luând un ritm propriu.
nu o pot lua. Vreau să fac asta și vreau să o fac acum.

Mă las la pământ, poziționându-mă între picioarele lui, iar el inspiră ascuțit, complet
surprins.
Vreau să-l sug. Vreau să o anulez. Îi alunec fermoarul blugilor în jos și el se încruntă,
confuz de manifestarea mea bruscă de vitejie. Abia l-am atins ultima dată când am fost
împreună.
Întinde mâna să-mi ia fața și eu îl trag puțin mai tare de pantaloni. Vreau asta. În
cele din urmă, se ridică și le scoate, iar eu îi trag cămașa peste cap.
— La naiba, murmură el.

Îi frec tija prin slip și ochii lui se mișcă.
„La naiba, trandafirii ăia fac minuni. O să cumpăr nenorocitul de companie mâine.
Râd și îmi ling buzele, alunecând pe boxele lui înainte de a-l împinge în poziție pe
canapea.
Ma las la pamant si o sarut pe coapsa.
Mirosul ei mă intoxică, iar acesta este cel mai incitant lucru pe care l-am făcut
vreodată.
Își pune ușor mâinile pe ceafa mea.
„La naiba”, spune el din nou.
Mă uit la pula lui. Este tare, umflat și foarte gros. Nu știu ce caut aici, dar o să
rămân cu ceea ce am văzut astăzi.
Linge partea de sus și mâinile lui alunecă în jos spre fața mea. Cu ochii închiși, îl
iau încet în gură, bucurându-mă de felul în care șuieră în semn de aprobare.
„Spune-mi dacă o fac bine”, îi șoptesc în jurul ei. „Angel,

ceea ce faci este perfect. Îmi dă părul înapoi de pe față.
Îl iau din ce în ce mai adânc, iar ochii mei se închid în timp ce îi gust pre-cum. Este
sărat și nu seamănă cu orice ai gustat vreodată
inainte de.
Intru într-un ritm și încep să-l lucrez cu mâna.

Corpul lui se relaxează și se sprijină pe spate de canapea.
„La naiba, geme el.
Muncesc din ce în ce mai mult. Șoldurile ei se ridică pentru a ține pasul cu ritmul meu.
Îmi pun degetele în jurul mingilor lui și el se înfioră.
— Oprește-te sau o să fug.
Zâmbesc în jurul ei și o fac din nou. Spencer tresări și ochii i se rotesc înapoi în cap.
„Ridică-te aici”, mârâie el.

Îl ignor și continuă să-l sug până mă apucă, îndrumându-mă să îngenunchez
deasupra lui. Își trece degetele prin carnea mea.
„La naiba, ești ud,” șoptește el.
Geme de buzele lui, încercuind șoldurile mele pentru a lucra pe degetele lui.
„Prezervative”, geme el, părând îndurerat. Oh dracu, oprește-te.

Cere imediat. Mă împinge de pe el și urcă scările câte două. Câteva clipe mai târziu
se întoarce cu o cutie de prezervative. Mă uit cum își pune cu grijă unul, apoi cade la loc pe
canapea.
-Unde rămăsesem? -El zambeste.

Excitația lui este contagioasă și îngenunch din nou lângă el, cu mâinile pe umerii lui.
Degetele lui găsesc acel loc între picioarele mele, iar ochii lui se închid în timp ce se bucură de
ceea ce simt pentru el.
„M-ai înnebunit”, mârâie el.
Îmi mișc șoldurile ca să știe că îl vreau. Sărutul nostru devine frenetic și el îmi mușcă
tare sfarcul prin cămașa de noapte, făcându-mă să strig.
Această agresiune sălbatică din el este nouă.

Imi place.
Își ține baza penisului și mă pune deasupra lui.
Mă încrunți și mă apropii puțin de el.
La naiba, e atât de mare.
„Mișcă-te dintr-o parte în alta”, îmi spune el.
Mă legăn pe spate și el își pune degetul mare pe clitorisul meu, înconjurându-l cu
presiunea potrivită. Geme profund, incapabil să-mi opresc ochii să nu se închidă.
— Asta e, îngerule, călărește-mă pe pula.

Audându-l spunând asta face ceva în mine și tremur când sunt udat de umezeală.
„La naiba da”, mârâie el. Îți place să-ți vorbesc murdar, iubito, nu-i așa?
Asa de?
Mă continui să cobor să-l intru.

„Deschide păsărica aceea cremoasă, îngerasule, și lasă-mă să intru.” Îți voi da ceea ce
ai nevoie. Îmi mușcă buza de jos și eu sar. Mă apucă de șolduri și mă trage în jos cu putere. O
să te înnebunesc cu acest cocoș al meu.
Pielea de găină mi s-a răspândit pe piele și el îmi apucă o mână de păr, ghidându-mi
capul înapoi, astfel încât gura lui să o poată devasta pe a mea. Sărutul este scăpat de sub
control.
Acesta este atât de diferit față de alte vremuri, mult mai bine.
Continuăm să ne luptăm, încercând să găsim o modalitate prin care corpul meu să o
accepte pe deplin.
- Se deschide! îmi ordonă el, trăgându-mi cu putere șoldurile în jos. De parcă corpul
meu înțelege cine deține controlul, se deschide și el alunecă până la capăt.
Gurile noastre se deschid împreună și tăcem, uitându-ne unul la altul.

Pum, pum, pum, pum, inima îmi bate.

Este atât de adânc în mine, atât de mare și perfect.
— Ți-a fost dor de mine azi, îngerule? -Întrebare.
Dau din cap, copleșită de senzația lui.
„Fata mea trebuie să fie dracută tare când îi este dor de mine?”
Dau din cap, nici nu pot vorbi. Acest sentiment este incredibil.
— Da, șoptesc eu. Foarte greu.

Îmi ridică șoldurile și intră imediat în mine, forțându-mă
strigăt.
Oh, la naiba…
De ce spun asta?
Spencer începe să mă pompeze în mine, mâinile ei
Mă apucă și mă mișcă atât de tare încât aerul îmi iese din plămâni.
Dar nu și-a dat seama, pentru că și-a pierdut total controlul.
Gura lui este deschisă, iar buzele lui rătăcesc de la maxilarul meu la sfarcurile
mele la buze.
-Picioarele sus. Îmi mușcă sfarcul, paralizându-mă și mai mult.
Îmi ridic picioarele și el intră din nou în mine.
„La naiba, la naiba, la naiba”, mârâie el în timp ce lucrează.
Mă tremur, senzația că el mă pune stăpânire.
— Spencer, răsuflesc. O prind de brațe pentru a-mi menține echilibrul,
mușchii se umflă în timp ce mă ridică.
La naiba, e prea greu... dar prea bine.
Mă clătin înainte și țip în timp ce el mă împinge mai tare. Sunetul pielii
noastre care se lovește unul de celălalt răsună în jurul apartamentului meu, iar
Spencer își înclină capul pe spate și geme când intră în mine. Îi simt penisul smucind
în timp ce se golește.
Inima îmi bate în piept și lupt pentru
tragand suflarea.
Sincer, acest sentiment euforic care vine cu un orgasm este cel mai bun
lucru pe care l-am experimentat vreodată.
Mă ridică cu grijă de pe el, poziționându-mă astfel încât să stau drept și îmi
împinge picioarele.
Hei? Ce faci?
El cade între picioarele mele și îmi țin respirația, privind în sus la el.
în timp ce limba lui alunecă peste carnea mea fierbinte și umflată.
„Vreau orgasmul tău pe limba mea”, șoptește el întunecat.

Dumnezeul vieții mele.
Îmi pun mâna pe ceafa lui și îl privesc cum mă lingă în sus și în jos. Are ochii
închiși și parcă mă venerează.
Timp de zece minute, mă suge și mă linge de parcă ar fi ultima lui masă.
Asta nu se poate intampla! Acesta este prea bun.
El merge înainte și văd că este încă greu.
„Am nevoie din nou de tine, îngerule.
Dau din cap, excitarea îmi rupse prin vene.
Mă ridică și mă întoarce, așa că sunt în genunchi pe canapea.
L-am auzit deschizând un alt prezervativ. Mâna lui alergă în sus și în jos pe spatele meu
și în spate, apoi îmi apucă o mână de păr și mă trage înapoi, liniștind.
„Doamne, Charlotte. Mă înnebunești aici, dragă.

Zâmbesc, jumătate u฀ urată, jumătate speriată.
Și când pornește, pot rezista doar cât timp ia ce
are nevoie de corpul meu.
care este totul
De data asta, dă drumul și e puternic, gemând și gemând cât vrea el. Este cel
mai tare lucru pe care l-am auzit vreodată. Corpul lui este udat de sudoare.
"Atât de strâmt. Mârâie iar și iar.

Închid ochii și încerc să mă descurc. Este greu. Doamne, atât de greu.
Prinderea lui pe părul meu devine dureroasă și eu țip.
"Vino acum!" -strigă.
-Oh! -Este un animal.
„Strânge pentru mine, îngerasule. Strânge și vei ejaza. Ave฀ i încredere în mine.
Fac ce mi s-a spus și desigur, se învârte și încep să convulsii. Stă nemișcat, atât
de adânc în mine, și țipă. Îi simt cocoșul tremurând înainte de a cădea înainte.
Gâfâim amândoi în timp unul cu celălalt. Suntem udați de sudoare

și mă trezesc zâmbind pe perna canapelei.
„La naiba”, șoptesc eu.
El râde în timp ce buzele lui îmi sărută cu tandrețe partea laterală a feței.
„Vei purta această cămașă de noapte în fiecare seară de acum înainte”.
Râd, fără suflare, în timp ce amândoi ne odihnim obraz în obraz.
-Da domnule.
Se face târziu, iar eu și Spencer stăm față în față în pat.

Mâna mea este în a lui și el are această expresie îngâmfată și visătoare pe față.
Ne-am dus și el m-a spălat în felul ăsta cu care m-am obișnuit. Ea mi-a gătit cina
și ne-am uitat la un film.
Acum asta.
Acesta este altceva. Există un link pe care nu îl pot explica. Parcă l-am
cunoscut deja, așa cum l-am cunoscut întotdeauna. Camera este luminată doar
de lampă, niciunul dintre ei nu vrea să se culce.
„Știi, când zâmbești, gropițele tale pleacă de aici” – se întinde ea și îmi
atinge fața – „spre aici.
Zâmbesc la semnal și îmi întorc capul să-i sărut degetele.
„Nu cred că am zâmbit atât de mult într-o singură zi”, recunosc.
în șoaptă
Se aplecă și mă sărută ușor, cu mâinile lui învârtindu-mă în jurul taliei mele

pentru a mă trage mai aproape de el.
-Nici eu nu. Se uită la mine o clipă, de parcă
Mă gândeam să spun altceva.
-Ce este?
-Este nou pentru mine. Se încruntă.
-Ce lucru? Se
rostogolește pe spate și mă aduce cu el. Mă întind cu capul pe pieptul lui,
frecându-mi obrazul de pielea lui.
„Mă simt de parcă...
„Ce?” „Nu
suport gândul la...” Vocea ei se stinge.
"Spencer?"
-Nu conteaza. — Sărută-mă pe frunte. Nu e mare lucru.
„Nu, spune-mi”, îndemn. Ce erai pe cale sa spui?
— Cu cine te-ai culcat, Charlotte?
De ce naiba se gândește la asta?
"De ce conteaza?" -Întreb.
-Nu stiu. -Neagă cu capul-. Dar mă enervează.

Ar trebui să-i spun? Nu, nu strica asta. „Nu-mi
pasă de el”, îi spun.
-Esti sigur?
Mă încruntă în timp ce ridic privirea și îl văd. Ce trece prin mintea ta?
„Spence, de ce te gândești la mine cu un alt bărbat?

-Pentru ca nu imi place. Expiră puternic.
— Ce nu-ți place?
- Mă simt gelos.
Mă aplec și îi sărut buzele moi. Limba îi alunecă încet
prin gura mea deschisă și acel sentiment de dependență este din nou acolo.
Apropiere.
„Nu este nimic în neregulă cu puțină gelozie. aș fi îngrijorat dacă nu
iti pasa Îmi trec degetele prin părul lui blond dezordonat.
Se uită la tavan încruntat de parcă ar fi procesat cuvintele mele.
„De obicei te deranjează dacă o femeie cu care te întâlnești a fost cu altcineva?”
-Întreb.
-Nu.
— Te-ai deranja dacă aș fi cu altcineva acum?
„Da”, răspunde el fără ezitare.
Zâmbesc încet și rămân tăcut.
Parcă trec printr-un fel de frământări interne și nu știu cum să mă descurc.
— Nu trebuie să-ți faci griji, Spence. — Îi sărut pieptul. Nu ies cu nimeni altcineva.
Dar știi deja asta, nu-i așa?
Aștept cu nerăbdare.
— Asta te deranjează? -Întreb-. Faptul că nu o faci

Mă trag cu cineva, că asta e special pentru mine?
Maxilarul i se strânge și știu că m-am lovit de un nerv.
— Te deranjează că și asta e special pentru tine? -฀ oaptă.
-Nu ar trebui. Ochii lui caută pe ai mei.
— Nu asta am întrebat.
Mă trage aproape, atât de aproape încât aproape că mă zdrobește, iar eu zâmbesc pe umărul lui.
În timp ce îmi încolăc brațele în jurul ei.
Nu trebuie să-mi răspunzi. Pur și simplu mi-a spus răspunsul la întrebarea

mea fără să-și folosească cuvintele.
Fie că îi place sau nu, asta înseamnă și pentru el ceva.

Acest lucru este special.
Clic…
Mă trezesc cu tresărire. E întuneric și tocmai am auzit
usa din fata deschisa. Spencer doarme adânc lângă mine.
mă trezesc în grabă. Cine poate fi?
Îmi pun halatul și mă uit la ceas. E șase și douăzeci.
Ridic telefonul și văd zece apeluri pierdute de la Wyatt. La naiba, telefonul
meu era tăcut.
Ies pe hol si inchid repede usa dormitorului in urma mea.
eu înainte de a coborî. Wyatt este deja la jumătatea drumului.
-Totul este în regulă? Se încruntă.
-Da, îmi pare rău. Am adormit. continui sa cobor
scări pentru a-l ghida departe de camera mea.
„Nu ai venit la sală. Când nu am putut comunica
Cu tine la telefon, eram îngrijorați.
„Îmi pare rău”, îmi cer scuze.
„Poate ar trebui să-mi iei și tu numărul”, se răstește Spencer.
Ridic privirea și o văd pe Spencer cu un prosop înfășurat în jurul ei.

în jurul taliei lui și coboară scările spre noi.
"Ce faci aici ?" Wyatt mârâie.
Spencer se uită la el.
„Îmi vizitez prietena. Cum vedeți?
unsprezece
Charlotte
Wyatt își mijește ochii și face un pas înainte când Spencer ajunge la treapta de jos.
— Spencers! Mă bâlbesc, privind între cei doi bărbați în panică totală.
La dracu.
— Cum ai intrat aici? întreabă Wyatt tăios.
„Am intrat pe ușa din față și am folosit cheia. — Spencer traversează
brațele peste piept.
-Eu nu cred acest lucru. Wyatt batjocorește.
Spencer zâmbește.
-Într-adevăr? Deci crezi că am escaladat clădirea? poate un
elicopterul m-a aruncat pe acoperiș?
Anthony trece pe ușa din față și se oprește scurt când îl vede pe Spencer
purtând altceva decât un prosop.
Wyatt se întoarce și se uită la Anthony, un mesaj tăcut trecând între ei doi.
— Spencer este un oaspete al meu, spun eu repede.

„Nu cred că lui Edward îi va plăcea asta”, îmi spune Wyatt,
afirmând ceea ce este evident.
„Edward nu va afla despre asta”, avertizează Spencer. Nu pana cand

Lasă-i pe Charlotte să-și spună ea însăși.”
Wyatt își mijește ochii, dezaprobarea lui limpede.
— Care este exact rolul tău aici, Wyatt? întreabă Spencer calm.
Mă țin de stomac în timp ce inima mea are un atac.

„Rolul tău este să o protejezi pe Charlotte și să o ții în siguranță sau tu ești
aici pentru a o spiona pentru fratele ei autoritario?
„Spencer”, șoptesc eu. Vă rog…
Spencer ridică mâna, tăindu-mă.
Oh nu…
„Ceea ce fac sau nu fac cu Lady Charlotte nu este treaba ta”, răspunde Wyatt.
"La naiba da, este!" se repezi Spencer. Fie că îți place sau nu, acum sunt cu Charlotte
și din acest moment mă vei informa despre siguranța ei.
Doamne, genunchii mei sunt slăbiți.

— Îi raportez doar lui Edward Prescott.
Spencer zâmbește sarcastic.

— Bine, deci poți să-i spui că Charlotte are un vizitator în fiecare seară timp de o
săptămână, în timp ce tu și Anthony ați fost la barul hotelului. Sunt sigur că va fi încântat de
profesionalismul dumneavoastră.
Bărbații fac schimb de priviri.

„Așa se va întâmpla: Charlotte este perfect capabilă să ia propriile decizii. Ea merită
respectul tău și îi vei permite o dată puțină intimitate. Îi vei spune familiei ei despre mine
când va fi bună și pregătită — Dar...
„Fără daruri, scoate-ți telefonul”, cere Spencer. Îi spune lui Wyatt numărul de
telefon. Acum, dacă ai vreo îngrijorare cu privire la siguranța lui Charlotte, anunță-mă.
Cei doi bărbați se uită la el.

„Dacă nu îi oferi Charlottei intimitatea pe care o merită, poți găsi imediat un alt loc
de muncă.
Oh, Doamne.
„Spencer…” șoptesc eu.
„Într-o zi în curând vei lucra pentru mine. O protejez pe Charlotte pentru mine. Nu-
mi pasă de banii lui Prescott. Preocuparea mea este siguranța lui Charlotte și, până acum,
voi doi sunteți cei mai răi bodyguarzi pe care i-am văzut vreodată.
Bărbații îl privesc uimiți.

„Dacă este împotriva dorințelor lui Charlotte, ei își vor prezenta demisia în aceeași
zi”. Pentru că nu am de gând să permit,” mârâie el. Ea este șefa ta.
Ea este singura care ia decizii pe aici. Nu eu, nu tu și cu siguranță nu Edward.
Cei trei bărbați se uită unul la altul în timp ce îmi țin respirația.
Respir și aștept.
-A devenit clar? întreabă Spencer. Ei rămân tăcuți.

Spus. Ce. Da, Ha. Am rămas. Desigur?
— Da, mormăie Wyatt furios. Anthony dă din cap.
Emoția mă copleșește și mă uit la Spencer printre lacrimi, în timp ce zâmbesc
încet. El este primul om care mă apără
Pentru intimitatea mea.
Dacă nu îl iubeam înainte, îl iubesc acum.
Spencer își îndreaptă atenția spre mine.
„O să mă pregătesc de muncă, îngerasule.
-E in regula. Dau din cap, jenat.
Se întoarce spre băieți.
— Ieșim la cină în seara asta. Presupun că ni se vor alătura.
Ei dau din cap și se dau înapoi, clar învinși.
„Vom pleca la șapte. Nu te întoarce în acest apartament neanunțat, mereu
mă vei suna primul.
„Da, domnule”, răspund amândoi.
Spencer urcă treptele și eu îmi atârnă capul, stânjenită că mi-a plăcut ceea
ce tocmai a făcut ea.
— Voi fi gata de muncă la opt, spun încet.
Ochii lui Wyatt îi țin pe ai mei.
— Ești de acord cu asta? Cu el la conducere?
„Da”, șoptesc eu, bucurându-mă de felul în care mi se umple inima
de speranță-. Chiar sunt.
Wyatt și Anthony pleacă și eu stau în hol pentru o clipă.
încercând să proceseze ceea ce tocmai sa întâmplat.
Într-o zi în curând, vei lucra pentru mine. Am grijă de Charlotte pentru mine.
Nu-mi pasă de banii lui Prescott.
Nu îmi imaginez asta; el crede că asta se duce undeva. nu
Aș spune aceste lucruri dacă nu aș crede că avem un viitor, împreună.
Într-o zi vor lucra pentru el... ce naiba?
Urc scările câte două ca să-l găsesc ieșind de la duș și uscându-se în baie.
Ochii mei îi întâlnesc pe ai lui dincolo de cameră. Zâmbește și își întinde brațele. Mă
apropii de el, îmi înconjoară corpul cu brațele și mă țin strâns.
„Îmi cer scuze că ți-am luat autoritatea, acolo jos. sărută-mi tâmpla și
se uita la el-. Nu pot lăsa asta să continue, îngerasule. nu o voi permite.
Scutura capul.
„Nimeni nu te mai poate controla.
-Cu exceptia ta? -฀ oaptă.
Zâmbește blând.
-Nici macar eu. Mâinile lui alunecă pe fundul meu. Îmi plac femeile puternice,
Charlotte, și doar pentru că nu ți s-a permis să fii așa, nu înseamnă că nu ești.
Lacrimile îmi umplu ochii.

-Aud. Îmi ia fața în mâini. Ce se întâmplă?
Scutur din cap, simțindu-mă prost, iar el mă sărută încet.
Mă uit la el pentru o clipă în timp ce încerc să-mi articulez gândurile.
— Nu mulți bărbați se simt confortabil cu femei puternice, Spence.
— Din fericire pentru tine, eu nu sunt ca ceilalți bărbați, nu-i așa?

Asa de?
— Crezi că sunt slab?

Îmi oferă un zâmbet lent și sexy.
„Din prima clipă în care te-am văzut, am știut că nu ești slab. Felul în care te-ai
purtat, balansul șoldurilor, respectul pe care îl ai pentru corpul tău. El nu ar fi cu tine dacă
ar crede că ești slab și cu siguranță nu și-ar plănui un viitor cu tine în el.
Îmi șterge ochii cu degetele mari.

„Cred că viața ta este pe cale să înceapă și vei deveni femeia pentru care te-ai
născut. Îmi pune o șuviță de păr după ureche. Nu-ți fie frică să fii puternic, îngerule.
Ochii mei îi caută pe ai lui. Parcă îmi citește sufletul.

„Ești o femeie puternică. Esti frumoasa, inteligenta si bogata. -Eu
saruta cu blandete. E timpul să anunți restul lumii.
El ezită o clipă.
„Mai important, vreau să crezi tu însuți.
Îl îmbrățișez, lipindu-mi fața de pieptul lui. care cunoștea
cel mai mare afemeiat din toată Anglia ar deveni eroul meu?
E-mailul meu ping cu un mesaj nou și îl deschid. A

Un zâmbet larg îmi trece pe față când văd numele lui Spencer Jones.
Bună dimineața, domnișoară Preston, ce face fata mea preferată de

scrisori?
Chicotesc și apăs pe răspuns.

Fata ta preferată de corespondență lucrează ca a
burrito de marfă.
Răspunde repede.
Răspuns greșit.
Minte-ma.
Zâmbesc și închid ecranul în timp ce mă gândesc la ce să spun. E atât de

ciudat să stai lângă Sarah în timp ce Spencer îmi trimite mesaje. Trebuie să
vorbesc cu ea despre noi doi. Nu pot să mint așa.
Mă mănâncă de viu.
expir puternic.

îmi fac exercițiile de încălzire.
Urc pe scenă în douăzeci de minute.
Zâmbesc în timp ce aștept răspunsul lui.
Fascinant. Spune-mi mai multe…
Ce voi scrie acum? Mă gândesc pentru o clipă.
Numele meu de scenă este Angel Leroo

și sunt prima balerină.
Poate ai auzit de emisiunea mea recentă?
Spargatorul de nuci?
cu adevărat ironic. A fi spărgător de mingi este hobby-ul meu preferat.
Apăs pe trimite și râd. Cum naiba vin cu asta?
Dragă Angel Leroo,

Acesta este un eveniment pe care personal îl aștept cu nerăbdare.
Sunt fericit să vă răsfăț toate fanteziile.
Unde vrei să mergi la cină diseară?
Ai idee cât de frumos este?
surprinde-ma
Nu mă pot concentra acum.
Sunt ocupat să fac exerciții pentru picioare.
Zâmbesc în timp ce mă uit în jurul meu.
Picioarele tale nu vor fi singurul lucru care se va desfășura în seara asta.

Mulțumesc că mi-ai încălzit motoarele.
Atat de grijuliu din partea ta.
Vom avea mâncare italiană.
Te iau la șapte.
Spence
Simt că roșesc și închid e-mailul. El este atât de obraznic.
Două ore mai târziu, stau la birou și mă uit pe fereastră. Discuția înălțătoare
a lui Spencer noaptea trecută despre a decide să fac ceva și apoi să merg înainte
și să o fac, îmi joacă în minte.
Poate ai dreptate.
Ce mă împiedică să-mi transform visul antreprenorial în realitate?
Adică, am bani, am abilitățile și cu siguranță știu mai multe despre

industria de caritate decât majoritatea oamenilor. Ar putea fi un serviciu grozav
care ar putea ajuta atât de multe organizații caritabile.
Doar că nu știu de unde să încep. Cum as face-o?
Mi-aș lua un birou aici în Londra și aș lucra singur o vreme până mă stabilesc?
Sau ai face-o imediat și ai angaja niște oameni ca să ne apucăm de treabă? Îmi ating
bărbia cu stiloul cum cred.
Nu vreau să eșuez.
„Sunt atât de fierbinte. Sarah oftă lângă mine. Cred că vaginul meu se închide.
Zâmbesc și dau clic pentru a-mi deschide e-mailurile în timp ce o ascult.
— Nu cred că are capacitatea de a se închide... nu?

Știai că poți ridica greutăți cu Kegel-ul tău?
-Hei? Mi-am încrețit fruntea. Nu este un Kegel numele unui exercițiu, nu ceea
ce numești tu...?
„Bine, cu vaginul tău sau orice altceva. Dar este adevărat. Nebunii leagă
lucrurile de o greutate pe care o pun, apoi se ghemuiesc și o ridică. Am văzut odată
o fată pe Facebook cărând o placă de surf pe plajă.
-Ce? -gâfâind.
Ea râde.
„Imaginează-ți asta, îi ceri unui tip să te întâlnească la plajă și te miști cu o
placă de surf atârnând de păsărică.
Ea face ochii mari de parcă ar avea o mare epifanie.
„Ar trebui să pun asta pe profilul meu Tinder. Ea ridică mâinile.
„Îți pot duce placa de surf fără mâini.
Râd în hohote.
— Sincer, Sarah, ce urmează?
Ea râde și apoi devine serioasă.
— Cred că o să-mi caut un alt loc de muncă.
-O s-o faci? Mi-am încrețit fruntea. Ce vre฀ i să face฀ i?
-Nu stiu. Poate e recepționer sau așa ceva. Altceva
În afară de a-mi petrec zilele în camera asta de rahat.
„Sună fantastic. -Zambesc-. Ai fi foarte bun la asta.
-Deci crezi?
-Știu.
— Ce ai face dacă aș pleca? Nu te pot lăsa în gaura asta
la rahat singur cu Paul. El nu face nimic.
eu oft. Trebuie să-i spun într-o zi, ca să-i pot spune și acum.
-Pot să-ți spun un secret?

-Ce?
— Dar promite-mi că nu te vei supăra pe mine.
— De parcă o să mă enervez. Ai făcut cuiva sus o muie?
Râd.
„De ce totul cu tine este întotdeauna despre sex?” Si nu,
cu siguranta nu. Nu prea lucram într-o creșă.
-Nu? Ea se încruntă.
-Nu. O privesc pentru o clipă, gândindu-mă cât de mult ar trebui să
detaliez. La naiba, ar trebui să-i spun totul, să las totul pe seama
masa.
„Chestia este că mi-am dorit o slujbă fără stres pentru o perioadă.
-Ah bine.
Expiră în timp ce mă pregătesc pentru reacția lui.
„Știi cum ți-am spus că m-am despărțit recent de iubitul meu înainte
de a mă muta la Londra?
-Amintesc.
"Păi..." Oh, cum să spun asta? L-am reîntâlnit recent și ne-am dat
seama că mai e ceva între ele
ne.
— Evident, dacă te-ai întoarce la el.
„Și acum este chiar ciudat pentru că, ei bine, nu vreau să te deranjez.
— De ce m-a฀ deranja?
— Pentru că m-am lovit de fostul meu când eram cu tine. -Ea
ea se încruntă confuză. Când? „El a fost
întâlnirea ta la întâlnirea noastră dublă. Numele lui este Spencer Jones.
Gura îi rămâne deschisă.
„Nu te dracu,” șoptește ea.

mă înfior.
-Așa că îmi pare rău. Nu am știut să-ți spun și de aceea Spencer
era devreme în noaptea aceea. am fost îngrozit.
-Ce?
„Nu am știut cum să-ți spun la început. A fost totul atât de ciudat, apoi am
petrecut weekendul cu el și ieri mi-a trimis florile alea. Ideea este că îmi place foarte
mult și nu te mai pot minți, am izbucnit în grabă.
Ea scutură din cap și expiră adânc.
— Și care este adevărata ta treabă?
„Sunt avocat”, șoptesc stânjenită.
-Desigur ca esti. Se lasă pe spate în scaun și își lasă capul peste spate. Așa că
lasă-mă să văd dacă înțeleg. Ești deștept și ieși cu tipul visurilor mele?
dau din umeri. Ce altceva pot face?

— Hmm. Se întoarce la computerul lui.
"Ce înseamnă hmm?" intreb in timp ce ma uit la ea.
— Nu poți purta o placă de surf cu bucățile tale ca mine, nu-i așa? Ea ridică
sarcastic din sprâncene. Pun pariu că Spencer nu știe.
Râd.
-Ce? Nu poti sa faci asta.
— Aș putea dacă aș vrea. Dacă este pe profilul meu Tinder, trebuie să fie adevărat.
Am izbucnit amândoi în râs.
„Îmi pare rău că te mint. Doar că nu am vrut să te deranjez. Mă apropii și o
iau de mână. E฀ ti supărat pe mine? Trebuie să-ți imaginezi groaza mea când mi-am
dat seama cine era întâlnirea ta.
-Nu. - Ridică din umeri-. Înțeleg. Este foarte sexy, dar te rog scoate-mă din
mizeria mea și spune-mi că este un eșec total în pat.
„O bucată de rahat cu picioare”, mint.

-Bine. -Ea zambeste-. L-am bănuit de la început.
Îmi pun rujul peste buze și îmi zâmbesc în oglindă. Nu pot să-mi șterg zâmbetul
stupid de pe față.
O întâlnire cu uimitorul Spencer Jones, băiatul visurilor mele.
Am plutit astăzi de când i-am spus adevărul lui Sarah. Simt că o greutate a
fost ridicată de pe mine. Era bine și îmi spune nu
urăște
Adică, există încă acea mică problemă în care îmi spun familiei mele despre
noi doi, dar voi trece acel pod când voi ajunge acolo.
Cine știe, s-ar putea să nu ne mai vedem până când familia mea se va întoarce.
Desigur că vom face.

Încerc să nu mă las să mă atașez de el, dar este greu să nu o fac.
Fă-o. Este amuzant, inteligent, sexy și mă face să mă simt atât de specială.
Râd tot timpul când sunt cu el. Ceea ce este între noi se simte atât de matur
și real. Mă întorc și mă uit la fundul în oglindă.
Port o rochie gri, strâmtă, care are mâneci lungi și un decolteu adânc. Părul meu
este pieptănat și port cercei lungi care se potrivesc cu tocurile. Zâmbesc în timp ce
mă privesc.
Arăt diferit.
Mă simt diferit.
E ca și cum Spencer a trezit ceva în interiorul meu, care de ani de zile dorește
să iasă. Dintr-o dată vreau să mă îmbrac sexy pentru că el mă face să mă simt sexy.
Am această rochie de multă vreme, dar nu am purtat-o niciodată, nici măcar o dată.
L-am mai purtat, dar l-am scos înainte de a ieși pentru că mi s-a părut prea mult.
Dar vreau să fiu prea mult pentru el. Vreau să fiu totul. Aud ușa de la intrare
deschizându-se și zâmbesc entuziasmată. -Înger? sună el de jos.
-Mă duc!
Arunc o ultimă privire la mine și merg pe scări. Spencer se uită la mine și îmi
oferă un zâmbet lent, sexy, în timp ce mă îndrept spre el.
Mâinile lui sunt în buzunarele costumului, iar felul în care se uită la mine ar
putea să-mi dea foc.
-Buna ziua. Zâmbesc timid când îl ajung din urmă.
„Bună”, șoptește el, cu ochii căzând pe buzele mele.
Există.
Aerul trosnește între noi.
-Arăți atât de frumos. Mă ia de mână și sărută partea din spate. întoarce-mi
mâna și limba lui iese să-mi lingă încet încheietura mâinii.
Oh , el este atât de...
— Mulțumesc, murmur eu, distras de simțirea limbii lui pe mine

piele.
„Poate ar trebui să stăm acasă și te voi hrăni cu engleză ”, șoptește el

întunecat.
Mi se topesc interiorul. Vrea să spună că vrea să fie cina mea.
Mă aplec în față și îi cuprind fața în mâini. Îl sărut încet la început, apoi mai adânc. Îl
sărut cu tot ce am pentru că, la naiba, mă face să simt totul.
Spencer inspiră brusc, mâinile ei ținându-mi fundul.

— Nu mă săruta așa, îngerule, decât dacă vrei să fii pe spate cu mine.
picioarele pe umerii mei în următoarele treizeci de secunde.
Râd de buzele lui.
— Foarte romantic, domnule Spencer.
Râde în timp ce mă îmbrățișează.
„Patru nopți”, murmură el în părul meu.
„Aceasta este a patra noapte la rând în care ne-am văzut.
„Spuni asta ca și cum ar fi o raritate pentru tine. -Zambesc.
-Este. Nu mai văzusem niciodată o femeie patru nopți la rând înainte.
Îi zâmbesc și îi îndrept cravata.

— Cred că ar fi mai bine să fac din asta o întâlnire perfectă pentru tine, nu?
Ochii lui strălucesc cu ceva ce nu am văzut până acum.

„Trebuie doar să apari pentru a-mi face noaptea perfectă”.
Ne uităm unul la altul și ceva se scurge între noi. Nu stiu ce este exact.
Afectat? Apropiere? Electricitate? Dragoste?
Mă aplec și îi sărut buzele mari și moi.
— Mă faci fericit, Spencer Jones, îi șoptesc.
Zâmbește fericit, aproape timid. Îmi face inima să se topească.
— Vrei să mănânci niște italiană?
„Ce zici să mănânc engleza mea?” -Zambesc.
"Oh." El râde-. Este engleza ta , nu?
Mă apucă de fund și mă trage de erecția lui.
Da, ești englezul meu. Și nu , hai să ieșim. Il iau de mana si il conduc la usa.
Încearcă să mă apuce de fund și îl împing departe.
Hai să ieșim, Spence. El
râde.
„Da, da, e în regulă. Italiana va fi.
Patru ore mai târziu, mă învârt pe ringul de dans ca

Zâmbesc visător la întâlnirea mea.
Am vorbit, am râs și am mâncat. Este cu adevărat uimitor cât de bine ne
înțelegem. Chiar și fără atracția nebună și sexul uluitor, avem ceva special între noi.
„Am spus lui Sarah despre noi astăzi”, recunosc.

Îmi zâmbește și ridică o sprânceană.
— Și ce anume i-ai spus?
Una dintre mâinile mele se sprijină pe a lui, în timp ce cealaltă mână a lui se
sprijină pe șoldul meu. Ca de obicei, suntem singurii pe ringul de dans. Îmi place
cum nu-i pasă dacă altcineva dansează. Cred că îi place pentru că mă poate ține în
brațe.
— I-am spus că te văd... dezinvolt.
"Oh?" Se uită la mine în timp ce așteaptă să-mi explic.
„Deși a fost acel lucru pe care l-ai spus ieri.
Mă face să mă învârt.
-Ce lucru?
Nu indraznesc.
„Când le-ai spus lui Wyatt și Anthony că sunt prietena ta.
— Am făcut-o, nu? Se încruntă.
Îi zâmbesc prostesc.
— Vrei să știi de ce am spus asta?

— Dintr-o ghicire, aș crede că dacă le-ai spune bodyguarzilor mei că ești
iubitul meu, probabil că nu ai vrut să ies cu nimeni altcineva.
-Într-adevăr? -El zambeste.

"Același lucru. -Dau din cap.
— Vrei să vezi alți bărbați? -Întrebare.
-Nu. Mi-am încrețit fruntea. Vrei să-i vezi pe alții?
— Ce s-ar întâmpla dacă ar face-o?
Mă opresc din dans.
— Atunci te las! mă răstesc, enervat. Nu împărtășesc, Spencer.
Râde în timp ce mă trage mai aproape.

— Devii posesiv cu mine, Prescott? Mă îndepărtez de brațele lui, dar el mă

trage înapoi la el. Glumesc.
Se aplecă și îmi șoptește la ureche: „Nu vreau să văd pe nimeni, dar
tu.
„Nu a fost amuzant”, șoptesc eu.

Îl simt zâmbind deasupra mea în timp ce mă îmbrățișează.
-Ce este asta? -Întreb.
-Ce este ce?
— Asta, murmur eu. Printre noi. Ce este? Îmi zâmbește
și apoi mă sărută blând.
„Nu știu, dar e al naibii de bine.
Zâmbesc, m-am liniștit pentru moment și continuăm să ne legănăm pe
muzică.
„Poate că ar trebui să încercăm chestia asta cu iubit/iubita”, spune el în cele din urmă.
Îmi strâng buzele pentru a-mi ascunde zâmbetul.
-Esti sigur? Voi fi una dintre acele mirese pretențioase. nu sunt de la
totul în siguranță dacă ești pregătit pentru treabă.
Mă învârte în timp ce râd.
-Nu?
„Voi avea nevoie de multe masaje cu ulei și...” expir puternic. Și există acest
lucru despre a fi antrenorul meu de sex, acesta este un job cu normă întreagă în sine.
Zâmbește răutăcios.
„Și familia mea este un coșmar”, adaug.
— Nu vreau să ies cu familia ta.
„Și în curând îmi voi înființa propria afacere, așa că voi lucra din greu.
Nu mai dansați.
- Ai de gând să o faci? întreabă el devenind brusc serios.
— Crezi că pot?
-Stiu ca poti.
Ochii mei îi caută pe ai lui.
„Știi, ești singura persoană care crede că sunt suficient de bun
puternic să facă asta.
Începe să te muți din nou la muzică.
— Nu asta ar trebui să facă iubiții? Crede în prietenele tale.
„Mă bucur că ne-am cunoscut, Spencer Jones. Zâmbesc pe buzele lui.
„Și eu, înger. Și eu.
Suntem în pat unul față în față. E târziu, dar nu vrem să dormim.
Mâinile noastre sunt împletite și ne uităm unul la altul în întunericul camerei.
Este a șasea zi cu Spencer și au fost șase zile de fericire absolută.
Șase zile în care am avut această nouă persoană minunată în viața mea pe
care o iubesc mai mult decât orice am visat vreodată.
În seara asta, la băuturi la un bar, scriem împreună un plan de afaceri. M-a
ajutat cu calculele costurilor și am parcurs pașii în ordinea a ceea ce trebuia să fac.
Cred că chiar o să fac asta.

Simt că am întâlnit-o pe cealaltă jumătate a mea.
Îi zâmbesc încet și el întinde mâna să-și treacă degetul mare peste buza mea
de jos.
— La ce te gânde฀ ti, Angel Leroo?
Râd când își amintește minciuna mea zilele trecute.
Cred că a fi dansator este o muncă foarte grea.
Ochii lui dansează de bucurie.
— Ce altă slujbă te-ai gândi să faci?
— Poate că ar putea fi prostituata ta privată?
Ochii îi pâlpâie de entuziasm.
„Ar trebui să facem multă pregătire pentru ca tu să îndeplinești standardele
unei prostituate private”.
Mă târăsc peste el și îmi frec sexul pe lungimea lui. eu
uitați-vă când electricitatea zumzea între noi.
— Putem începe acum?
„De fapt, putem.
„Încă câteva magazine”, spune Spencer. Mă duce prin mall joi seară.
„Sunt obosit”, gemu în timp ce el mă târăște departe. Doamne, omul este la

cumpărături, ne-am uitat la cel puțin o sută de magazine în ultimele două ore... cel
puțin așa pare.
„Nu te mai văita, femeie. Ai ore înainte de culcare. Îi face semn către Wyatt
și Anthony, spunându-le că vom traversa strada. S-a obișnuit să le aibă cu noi mult
mai ușor decât credea.
„Nu facem sex în seara asta”, o avertizez.

-Asta spui tu. -El zambeste-. Vei face ce iti spun eu.
Întinde-ți gâtul.
„Vreau doar să mă uit la acest magazin de jucării de aici”. Cred că ar putea

avea ceea ce caut.
Zâmbesc în timp ce merg în spatele lui. Cine știa că Spencer Jones, afemeiatul,
va fi atât de îngrijorat că va primi cadoul potrivit pentru nepoata lui de cinci ani?
Poți acționa dur tot ce vrei. Dar îl cunosc bine, are o inimă de aur.
"Spencer?" spune un bărbat de undeva din spate

ne.
Ne întoarcem pe stradă și fața lui Spencer cade imediat.
Fă un pas înapoi ca și cum tocmai ai primit o lovitură fizică.
Este un bărbat în vârstă, de peste cincizeci de ani, frumos și bine îmbrăcat.
— Ai o îmbrățișare pentru bătrânul tău? întreabă bărbatul. spencer

Se uită fix la el, dar el nu răspunde.
Bărbatul se întoarce spre mine și zâmbește, întinzându-și mâna ca să o
strângă pe a mea.
Bună, sunt Arthur.
Am ochii mari. Ea este imaginea scuipătoare a lui Spencer... sau invers.
Tatăl lui.
Spencer mă apucă de mână și mă împinge la spatele ei, de parcă ar trebui
să mă protejeze de tatăl ei.
-Nu vorbi cu ea. Nu îndrăzni să vorbești cu ea,” mârâie Spencer.
Fața bărbatului se schimbă.

-Fiule...
-Nu ma suna asa! se repezi Spencer.
Mă uit între cei doi bărbați în timp ce se privesc unul la altul, și a mea
inima sare o bataie. Spence este atât de rănit. Ce naiba a făcut tatăl lui?
— Când ai de gând să mă ier฀ i? întreabă Arthur.
Spencer se uită la el.
„Când iadul îngheață”. Se întoarce și pleacă furtuni, târându-mă în spatele lui.
Practic trebuie să fug ca să țin pasul.
Este șocat fizic.

Tac în timp ce mergem și, odată dispărut, Spencer se întoarce către Wyatt și
Anthony.
— Omul acela nu trebuie să se apropie de Charlotte sub nicio formă, mă înțelegi?
Wyatt și Anthony se uită la Arthur pentru a-l vedea mai bine.

-Este inteles.
Spencer își strânge maxilarul în timp ce se învârte prin mulțime.
-Unde mergem? Îl sun.
„Acasă”, se răstește el. Vreau sa merg acasa.
Stau întins în baia adâncă fierbinte dintre picioarele lui Spencer.

E prea tarziu.
Spencer a spus aproximativ cinci cuvinte de când l-am văzut pe tatăl ei.
Acum patru ore.
Se uită drept înainte și maxilarul se strânge continuu.
Mâinile lui trec peste sânii mei și înapoi la stomacul meu din nou și din nou, în
timp ce el rămâne pierdut în gânduri.
Mă întorc și îi sărut bicepsul încet.
— Când l-ai văzut ultima dată pe tatăl tău? -Întreb.
-Acum zece ani.
Mă încruntă, e mult timp.

Spencer apucă săpunul și își face spumă pe mâini înainte de a începe
mă spală pe spate fără să mai spun un cuvânt.
- Nu se înțeleg? -Întreb.
„Îl disprețuiesc.
-De ce? — șoptesc.
Se uită lung în față, sărutându-mi în sfârșit tâmpla.
„Când mama mea era însărcinată cu ultimul ei copil...” El face o pauză și se

încruntă, de parcă îl doare să spună următoarele cuvinte cu voce tare. Și-a lăsat
însărcinată sora mai mică.
Am ochii mari.
— Se culca cu sora mamei tale?
-Da.
-Ce varsta aveai?
-Două.
Mă încruntă în timp ce procesez informațiile.
„Mătușa mea avea șaptesprezece ani...” Vocea ei se stinge. Ea s-a sinucis
înainte să se nască copilul.
Deschid gura, asta e foarte puternic.
— Câți ani avea mama ta?
— Douăzeci și doi cu trei copii sub trei ani.
Mă întorc să-l înfrunt. Se uită la mine, cu ochii reci.
— Și tu l-ai urât mereu?
"Dimpotriva. L-am iubit o dată”, spune el cu tristețe. Pe mine
inima sare o bataie.
„La fiecare meci sportiv, la fiecare concert școlar, l-am căutat.
Mă întind pe pieptul lui în timp ce ascult, urăsc această poveste.

„Ani de zile m-am întins în pat plângând în fiecare noapte și m-am rugat lui
Dumnezeu să pot fi mai deșteaptă ca tata să se întoarcă și să mă iubească.
Ochii mi se umplu de lacrimi când îmi imaginez că el este așa

băiețel și plângând să doarmă.
„Când aveam doisprezece ani, mama mea l-a cunoscut pe tatăl meu vitreg și,
pentru prima dată în viața mea, aveam în jurul meu un bărbat care era cu adevărat
interesat de mine. Apoi, pe măsură ce am îmbătrânit și am înțeles dinamica a ceea
ce făcuse cu adevărat tata, m-am supărat și am început să-l urăsc pentru cine era. Ce
fel de bărbat se culcă cu sora soției sale însărcinate? Mătușa mea avea doar
șaptesprezece ani când a început să se culce cu ea. El dă din cap dezgustat. Ce fel de
om se îndepărtează de propriii copii?
Își lasă capul pe marginea căzii, pierdut cu a

privire îndepărtată în ochii lui de parcă ar fi încălcat acel moment.
— Maestrilor, Seb și cu mine am aflat unde locuia tata când aveam
paisprezece ani. Ne-am dus la el acasă, am spart în el când nu era acolo și am aruncat
la gunoi tot ce avea.
— Asta te-a făcut să te simți mai bine?
-Nu. Își strânge maxilarul strâns. Urăsc să fiu ca el.
Mă încrunt instantaneu.
-Ce? Nu ești ca el, Spencer.
Ochii lui triști îi întâlnesc pe ai mei.
-Spun adevarul. Toată viața mea, tot ce am auzit este cât de mult semăn cu
tatăl meu.
— Exact așa cum arăți, pufnesc eu. Spence, dacă ai fi
La fel ca tatăl tău, mi-ai fi luat virginitatea fără să te gândești la bunăstarea mea.
Isi trece degetele prin parul meu in timp ce se uita la mine.
— Spencer, de aceea nu ți-ai permis niciodată să te apropii de nimeni?
Clipește surprins.
— Ți-e atât de frică să fii ca tatăl tău, ideea de a răni pe cineva te îngrozește
și preferi să fii singur.
Își strânge maxilarul și știu exact cum se simte.
Mă târăsc peste el.
„Iubito”, șoptesc eu. Nu semeni deloc cu acel bărbat.
-De unde ฀ ti฀ i?
Zambesc.
„Pentru că sunt o fată deșteaptă. Dacă ai fi ca el, ai fi acum

cu a patra soție și ai avea șase copii cu șase femei diferite.
Se uită la mine.
— Nici măcar nu ai avut o prietenă până acum, idiotule. — O urmă de

zâmbetul îi străbate chipul.
„Când te privesc, văd un om cu inima bună și onorabil, un om cu care sunt mândru
că sunt.
Ne uităm unul la celălalt pentru o clipă înainte ca el să-și pună brațele în
jurul meu și să mă îmbrățișeze foarte strâns. Zâmbesc în gâtul lui.
Cred că tocmai am dat peste trecutul lui Spencer Jones.
Mâinile mari și calde îmi alunecă în jurul taliei din spate,

iar parfumul săpunului ei persistă în jurul meu.
„Bună dimineața, domnule Spencer. Zâmbesc când mă întoarce către el.
Poartă un costum bleumarin, cu părul ciufulit la perfecțiune. Cu
pantofii lui scumpi și ceasul lui, arată ca miliardarul care este.
Un lucru pe care l-am învățat despre bărbatul meu în ultima săptămână este că are
două personalități distincte. Mai este fericitul Spence pe care l-am întâlnit prima dată, care
mă face să râd, iar apoi este omul de afaceri serios Spencer Jones. Este puternic, hotărât și
nu ia rahat de la nimeni.
Ambii bărbați sunt frumoși și amândoi sunt ai mei.

Mă apucă de talie și mă așează pe blat, întinzându-mi picioarele în jurul corpului
lui. Îmi ține maxilarul, sprijinindu-mă așa cum vrea el și mă sărută profund în timp ce își
strecoară mâinile sub halatul meu.
— Să mergem în weekend.
-Într-adevăr? îi zâmbesc. Unde?
„Nu știu, o să te surprind.
— Ești plin de surprize, nu-i așa? Zâmbesc jucăuș.
Îmi trage șoldurile înainte ca să-i pot simți erecția prin pantaloni.
„Ce-ar fi să te surprind aici pe blatul din bucătărie cu o

pula tare?
Râd.
„M-am săturat de un penis tare.
-Asta e imposibil. „Mu฀ că-mă de gât”. Mi-a întins pielea de găină pe brațe.
Este luni dimineața devreme și, după ce am petrecut cel mai minunat
weekend din istoria tuturor weekendurilor, este timpul să ne despărțim și să ne
întoarcem la muncă.
„Trebuie să plec, îngerasule”, șoptește el.
Zâmbesc și dau din cap în timp ce ochii noștri se cercetează unul pe celălalt.
Mă simt atât de aproape de el și știu că el se simte la fel. Există această tandrețe
între noi. Îl simt în atingerea lui. Când crede că dorm, mâinile lui cutreieră cu evlavie
trupul meu și mă sărută încet... continuu... și nici măcar nu știe că sunt treaz.
ma adora El
este atât de frumos.
Spencer își trece degetul pe fața mea. Simt că vreau să renunț la tot și
spune-i că, da, poate cred că îl iubesc.
Dar nu o voi face pentru că este prea devreme.
Suntem împreună de zece zile. Poate că judec greșit apropierea noastră din
dragoste. Nici măcar nu știu care este protocolul pentru asta.
Când este bine să recunoști cum te simți? Când este bine să o spui cu voce tare?
Ochii lui mari și albaștri îi țin pe ai mei. Zabovină, așteaptă și mă întreb... o

simte și el?
Orice ar fi.
„Spence…” șoptesc eu.
-Da? Mă sărută încet.
Stomacul mi se răsucește în timp ce încerc să rețin cuvintele.
„O să-mi fie dor de tine astăzi”, expir.
Îmi oferă un zâmbet lent și sexy.
-E in regula. — Mă sărută profund. Poți să-mi arăți cât de mult când te văd
în seara asta.
Limba lui alunecă peste buzele mele și el trage ușor de buza inferioară cu
dinții. Ne sărutăm din nou, doar că de data aceasta folosește aceeași forță pe care o
folosește atunci când traim.
Fără îndoială, sărutul lui Spencer este foarte diferit de sărutul ei relaxat. Are
o margine ascuțită ca un cuțit. Nu că mă plâng, desigur.
Mă întinde pe blat, îmi trage halatul deoparte și alunecă două degete groase în
sexul meu. Ochii îi cad în timp ce privește corpul meu care îl ia.
Îmi rămâne gura

deschisă. El scutură subtil din cap.
— O să mă duci în mormânt, femeie. Nu mă pot sătura de
acest corp sexy al tău.
Râd încet.
Își scoate degetele și le duce la gură. Când îi suge, ochii i se întunecă și fredonează
mulțumirile.
„Voi întârzia, Prescott.
Dau din cap.
-Sa mergem…
Cu un ultim sărut, se întoarce și își apucă servieta.
"Ne vedem diseară." Îmi face cu ochiul sexy. Comporta.
Zâmbesc din pozi฀ ia mea pe banca din bucătărie.
-Pa. Ușa de la intrare se închide în urma lui.
Stau o clipă într-o stare de uimire. Cum mă poate duce de la zero la greață în cinci
secunde este mai presus de mine.
În cele din urmă, mă târăsc sus și mă îndrept spre dulap.

Mă uit în jur și zâmbesc. E plin de hainele lui Spencer. Acolo atârnă patru cămăși
pe umerase și trei costume de parcă ar fi proprietarul spațiului. Există, de asemenea, două
perechi de pantofi, un ceas, aftershave, un laptop și căști. El preia această blestemată de
garderobă. El mă preia.
Toate lucrurile ei sunt amestecate cu ale mele, așa că încep să le atârn pe ale ei
de cealaltă parte, oferindu-i propriul spațiu. Iau un cuier cu o pereche de pantaloni de
costum pe el, iar pantalonii alunecă de pe cuier. Le prind în aer și simt ceva în buzunar.
Mă întind înăuntru și scot o cheie de la hotel. Mă uit la ea în mână.

Corintianul.
De ce ar avea cheia hotelului Corinthia? Acest lucru este rar.
Mut unele lucruri și le pun la locul lor, dar mintea mea este deja în plină putere.
Pe cine știi care stă în Londra din afara orașului?

Sheridan.
Nu fi prost.
I-am pus cheia înapoi în pantalonii lui de costum și i-am agățat cu dezgust.
Gândește-te, Charlotte, îmi spun. El

trimite totul la curățătorie. Aproape că are TOC când vine vorba de costume,
deci nu este o cheie veche.
De ce ar avea cheia camerei lui?
Încep să mă plimb prin dormitor, înainte și înapoi, înainte și înapoi.
alte.
O vede de zece ani. Vine des la Londra pentru afaceri. Ai fost aici săptămâna
asta? Dacă pantalonii de costum sunt aici, înseamnă că i-a purtat săptămâna asta în
timp ce am fost împreună.
Te-ai întâlnit cu ea?

Merg încă douăzeci de minute cu mintea în mișcare. Acest
o să mă înnebunească.
Este o cheie veche. Trebuie să fie o cheie veche.
Există o singură modalitate de a afla.
Stop!
continui sa merg.
— De ce ai cheia aceea? — Întreb universul, sperând să obțin un răspuns
rezonabil.
La naiba, trebuie să știu.
Mă îmbrac în timp record și îmi scot din nou cheia din pantaloni.
Îmi iau geanta și fug în hol, apăsând butonul liftului cât de repede pot. Dacă plec
acum, mă pot întoarce înainte ca băieții să mă ia de la serviciu.
Cincisprezece minute mai târziu, taxiul în care mă aflu oprește în fața

Corinthia și cu mine chiar ieșim speriați.
Ce cauți aici, prostule?
Ai încredere în el!
Intru lejer și mă îndrept spre lift. Intru și scanez cheia,

privind cum se aprinde.
Inima mi-a sărit o bătaie imediat. Cheia este încă activă.
A văzut-o recent, trebuie să fi primit cheia asta.
Încep să-mi aud bătăile inimii bâzâind în urechi și mă împiedic din lift și mă sprijin de
peretele care urcă scările.
Este suficient să știi că cheia este activă.
Al doilea lift se deschide lângă al meu și o femeie frumoasă cu părul lung și
negru iese din el. Poartă un costum cu fustă bleumarin și pot spune că silueta ei este
uimitoare. Puterea pe care o emană este copleșitoare.
Firele de păr de pe ceafă mi se ridică în timp ce mă uit la ea și, cumva, știu.
Știu că este ea.

„Iată, Sheridan”, țipă o femeie în timp ce se apropie de ea și îi întinde o
ceașcă de cafea.
-Mulțumesc dragoste. -Ea zambeste-. Avem foile de calcul pregătite?
Ea vorbește cu accent american.

Inima imi cade din nou. Ea e. Ea este aici.
Spencer are cheia camerei ei.
Mi se umplu ochii de lacrimi. Tot ce pot face este să stau nemișcat în timp ce
o privesc pe ea și pe cei doi asistenți ai ei urcând în spatele unui taxi negru și plecând.
Nu-mi amintesc să mă fi întors la Four Seasons. Mintea mea este un vârtej de

emoții. Inima îmi bate cu putere în piept.
O parte a mea nu poate crede că Spencer al meu este capabil să mă înșele.
Cealaltă parte nu-i vine să creadă că zece zile cu mine pot concura cu zece
ani cu ea.
Ea este frumoasa.
Cuvintele Larei îmi revin din prima dată când l-am văzut.
„Se întâlnește doar cu femei puternice. CEO, creatori de modă, modele,

femei de acest tip.
Mă împiedic pe scări și pun cheia înapoi în buzunarul pantalonilor lui. Mă
așez pe pat șocată.
Habar n-am ce să fac.
E ora șase seara și stau pe blatul din bucătărie cu

un pahar de vin în mână. Am avut o zi groaznică.
Imaginându-l cu ea, toți anii lor împreună, istoria pe care o împărtășesc... m-
a înnebunit.
Îl satisface ea mai bine decât mine?
Bineînțeles că ar fi făcut-o.
Telefonul meu sună și numele lui Spencer se aprinde pe ecran.
-Buna Angel. Vocea lui fericită cântă practic în telefon.
-Buna ziua. Nervii încep să se rotească adânc în stomacul meu. Ascultă,

dragă, am uitat că am o cină de serviciu diseară.
Închid ochii și mi se formează un nod în gât.

-Desigur. Îmi forțesc cuvintele pe lângă buze.
— Nu știu la ce oră se va termina, așa că ne vedem mâine dimineață.
noapte, bine?
Mi se umplu ochii de lacrimi. Nu a dormit departe de mine de când ne-am
întâlnit.
— E în regulă, șoptesc eu.
-Esti bine?
Scutur din cap în timp ce îmi strâng fața în lacrimi.
„Sigur”, mint eu. Ne vedem maine. Mult noroc.
Închid, nemaiputând să-mi ascund emoțiile de el pentru o clipă mai mult.
Arunc telefonul și mă îndrept sus, corpul meu rulând pe pilot automat.
Deschid ușa dulapului și merg la pantalonii
costum pentru a simți în buzunar. Verific celălalt buzunar și verific din nou.
Cheia a dispărut.
A fost acolo azi dimineață.
Spencer s-a întors aici azi în timp ce eram la serviciu să iau cheia.
Cad pe podeaua dressingului și fața mi se încrețește în agonia tuturor. El este cu

ea acum.
12
Charlotte
Stau în întuneric, întins pe cearșafurile care încă mai miroase a el.
Dar el nu este aici.

Fac tot posibilul să nu mă gândesc la ce e mai rău, dar s-a întors aici să ia
cheia astăzi, când nu eram acasă. Este singura explicație. Nimeni altcineva nu l-ar fi
luat. Nimeni altcineva nu are cheia acestui apartament.
Mă doare gâtul pentru că îmi rețin toate lacrimile. Dacă îmi permit să plâng,
voi pierde orice control și voi urle ca un lup la lună toată noaptea.
Ei bine, Charlotte, ai vrut o relație de adult și ai avut una.

Cu toate defectele ei.
O parte din mine vrea să uite că chiar știu despre naiba
cheie, ascultă-mi instinctele și ai încredere în el.
Cealaltă parte a mea, creierul meu, vrea să se îmbrace și să meargă să
aștepte în spatele liftului ca să-l prind pe nenorocit în flagrant când iese de acolo
dimineața.
Dacă a iubit-o, de ce nu este cu ea?
De ce m-ar urmări dacă aș fi vrut-o? De ce ar rămâne aici în fiecare noapte?
Nu înțeleg.
Sexul. Trebuie să fie despre asta. Sexul pe care îl au trebuie să fie
incomparabil cu cel pe care îl are cu mine. Simt o durere în inimă când mi-l imaginez
cu ea, gol și dur. O sărută el așa cum mă sărută pe mine?
Enervat, îmi șterg lacrimile de pe ochi cu dosul mâinilor. Mi-a spus că ultima
dată când a fost cu ea și-a imaginat că este cu mine.
Ți-o imaginezi când e cu mine?

Închid ochii, gustând bila. Gândul este dezgustător.
Mintea mea se întoarce la conversația pe care am avut-o cu Lara în prima noapte
când mi-a spus cine este Spencer.
Spencer dl. Nici măcar să nu te obosi să te uiți la asta, spuse Lara.

-De ce nu?
„Este cel mai eligibil burlac din Londra. O casanova. Ea a ridicat o sprânceană
pentru a da cuvintelor ei mai multă forță. Din cate am auzit e incarcat si nu ma refer
la portofelul lui.
Închid ochii de dezgust. Am fost avertizat. De multe ori, am fost avertizat,
dar ca o molie la o flacără, trebuia să o am oricum.
Ei fac dragoste dulce sau o dă dracu tare? Am o viziune cu el gol din nou. Și
ea... e frumoasă. Pun pariu că e și mai frumoasă goală.
Îmi strâng maxilarul atât de tare că mă dor dinții.

Furia mea începe să curgă și îmi șterg din nou lacrimile cu furie. Cum
îndrăznești să-mi faci asta? Cum îndrăznește să mă arunce deoparte imediat ce vine
în oraș?
M-a făcut să mă simt atât de specială și apoi m-a mințit în față... oh, asta
Este un alt fel de trădare decât am simțit-o înainte. Acesta doare.
Mă întorc și lovesc puternic perna și atunci aud ușa de jos. Hei?
Mă ridic să ascult.
Aud cheile lovind masa laterală și mă uit la ceas. Sunteți
zece noaptea.
El este aici.
Mă șterg repede la ochi și mă întorc în pat, prefăcându-mă că dorm. Inima
îmi bate atât de tare, căd în tăcere și mă ghemuiesc cu pernele.
Oprește-te, oprește-te. Nu-l lăsa să te vadă slab.

Mă întind cu spatele la u฀ ă pe o parte. Când intră, pot
simte prezența lui.
Sta nemișcat și mă privește o clipă.
Te simti vinovat? A฀ a sper. Mai multe lacrimi îmi umplu ochii.
„Sunt acasă, îngerasule”, șoptește el în timp ce se așează lângă mine pe
pat. Se aplecă și mă sărută pe obraz.
Neputând să mă abțin, mă întorc spre el și îi cade fața. Ochii mei sunt roșii și
umflați. Plâng de când am aflat că lipsește cheia.
-Ai plans. Se încruntă. Ce se întâmplă?

Tac pentru ca nu stiu ce sa spun. Adică, ce este de spus? Ce pot să spun pentru
a îmbunătăți acest lucru?
— Charlotte? șoptește el în timp ce aprinde lampa ca să-mi vadă fața. Ce se
întâmplă, iubito?
-Să-mi spuneți.
-Ce inseamna asta? Se încruntă.
Privirea mea o ține pe a ei.
— Ai ceva să-mi spui, Spencer?
-Precum ce?
Lacrimile mele perfide îmi umplu din nou ochii. La naiba.
— Charlotte, de ce plângi? cere el.
Eu dau din cap și mă îndepărtez de el. Nici măcar nu pot să-l privesc în ochi.
-Ce naiba se întâmplă cu tine? se repezi el.

-Pleaca. Îmi strâng maxilarul.
-Ce?
-M-ai auzit. Întoarce-te la Sheridan.
-Ce naiba? Se ridică, îndrăznind să apară
complet revoltat. Ce naiba ar trebui să însemne asta?
Sângele furios îmi curge prin corp ca un râu iute. Crezi că sunt al naibii de
prost? Mă rostogolesc pe spate în timp ce disprețul mă cuprinde.
— Te-ai întors astăzi în apartament, Spencer? il intreb calm.
Își mijește ochii și înghite un nod în gât.

„Da, am făcut-o, de fapt.
Zambesc.
— Ți-ai imaginat din nou fața mea când te-ai dracu de ea în seara asta?
Ochii i se fac mari și clătină din cap, conectând punctele.

„Nu... nu... nu este ceea ce crezi tu.
— Pleacă, îi spun eu rece.
-Nu este așa.
- La naiba! țip când îmi pierd orice control. Lacrimile stupide se eliberează din
nou, furându-mi actul de vitejie. Le curăț cu antebrațul.
„Ea... a venit să mă vadă săptămâna trecută”, se bâlbâie el. A vrut să mă

vadă. Am spus nu.
Mă uit la el.
„Cineva a intrat în biroul meu la scurt timp după ce ea a plecat, iar eu am
băgat cheia în buzunar pentru a le ascunde. După aceea, am uitat complet de asta.
Simt că molarii din spate aproape că mi s-au rupt de la strângerea maxilarului

atât de tare.
„Mi-am amintit azi dimineață în drum spre serviciu. Își trece mâinile prin păr.
Am intrat în panică, Charlotte. Nu am vrut să-l găsești și să te gândești la ceva ce nu
este.
Îmi dau ochii peste cap de dezgust. Povestea probabilă.
„M-am întors aici astăzi, l-am luat și l-am aruncat.
Zbor din pat ca un nebun.
-Desigur ca da. Fug spre u฀ ă. Imediat după ce ai tras-o.
„Charlotte, îți promit, nu am fost cu Sheridan. Mă uit la el

prin lacrimile mele.
„Am fost la o cină de afaceri. Am clienți care au zburat din China.
— De ce nu mi-ai spus că a venit să te vadă? — țip eu.

— Pentru că nu-mi pasă de ea! strigă el înapoi.
Fața mea se încrețește în lacrimi.
-Tu o iubești? -Suspin.
"Nu, te iubesc . " Neagă cu capul-. Și habar n-am
cum este posibil. Te cunosc de cinci minute.
Mă uit la el, fără cuvinte.
„Oamenii care se iubesc nu mint, Spencer.
Mă întorc și cobor scările. Nu pot fi lângă el
chiar acum. Habar n-am ce să cred.
-Ceea ce este despre tine? strig eu de pe treapta de sus. nu
Mi-ai spus o minciună de când suntem împreună?
Mă întorc brusc spre el.
-Nu! Nu te-am mințit o dată. Nici macar o data.
„Al naibii de minciuni. Urcă scările și mă apucă de braț, trăgându-mă pe ușa
din față și pe hol, lângă lift. Uită-te în coșul de gunoi.
-Ce?
„Uită-te în blestemata de barcă. Am scăpat cheia acolo azi dimineață când
am ieșit din apartament. Ridică coșul de gunoi pe hol și îl aruncă ca un nebun.
Capacul se deschide și o cheie a hotelului cade pe covor. Uită-te la filmările de
securitate ale domnului Wong din Chinatown, știi totul. Am fost acolo până acum
douăzeci de minute.
Cu asta, se întoarce și intră înapoi în apartament, lăsându-mă nemișcat în
timp ce inima îmi bate cu putere în piept.
Închid ochii, regretând instantaneu.
La dracu.
Mă întorc în apartament și îl găsesc urcând scările.
Urmaresc cu atentie si tacut.
Este furios, furios ca un taur. Intră în dulap și
începe să-și arunce lucrurile pe pat ca un nebun.
Îmi încrucișez brațele peste piept.
— Ce te a฀ teptai să cred? -Clic-. Găsesc o cheie dimineața, apoi vin acasă să
descopăr că a dispărut. Apoi, convenabil, din senin ai deodată o logodnă și nu vei
mai veni.
„În timp ce vorbim despre minciuni... vreau să le cunosc pe ale tale. -El stie
derizoriu.
mă ofilesc.
-Nu stiu despre ce vorbesti.
— Mă faci să mă enervez, Charlotte Prescott, mârâie el. Ieși din fața mea
naibii înainte să-mi pierd cumpătul. Dă buzna pe hol, iar eu mă trezesc alergând
după el.
-Ce minciună? -Plâng-. Despre ce vorbești, Spencer?
„Nu-mi spune că nu simți nimic pentru bărbatul care ți-a luat virginitatea,
pentru că știu că simte. Mă mănâncă de viu.
Ce?
„Chiar te aștepți să cred că ai așteptat douăzeci și patru de ani să-ți pierzi
virginitatea, doar ca să o dai cuiva la care nu-ți pasă?”

„Nu sunt al naibii de prost”, latră el, făcându-mă să tresar.
Cine este el?
Ne uităm unul la altul în timp ce gâfâim, amândoi furioși. Nu am de gând să-

i spun așa, e prea supărat. O să înnebunească de ce l-am mințit în primul rând.
Mă duc să-l ating, dar îmi dă mâna de brațul lui.

— Nu mă atinge, la naiba, mă înfurii. - Iese în furtună. Îl aud mergând pe
hol, iar apoi ușa dormitorului de oaspeți se închide trântind.
Îmi trec mâinile prin păr.

Mă duc în dormitorul de oaspeți și stau în fața ușii.
Îl aud dându-și pantofii cu piciorul și apoi aud că ceva lovește peretele. Aud
păturile trase înapoi.
-Lasa-ma in pace! mormăie furios pentru sine înainte ca altceva să lovească
de perete.
Alunec pe perete și mă așez pe podea pe hol. Cel puțin nu m-a părăsit.
Dar acum ce?
Edward
Răsfoiesc fișele de profit și pierdere din Macao, verificând singur pierderile cu un

calculator. Sunt cu două procente mai mari decât era de așteptat și vreau să știu
unde alunecăm. Tatăl meu Harold este în biroul lui cu mine, discutând câteva detalii
de renovare cu designerii noștri de interior.
Telefonul meu sună și numele lui Alexander York se aprinde pe ecran.
Zâmbesc și spun: „Yorkie, ce mai faci?

-Păi bine. - El râde.
Alexandru este unul dintre cei mai apropiați prieteni ai mei. am plecat amândoi
internat împreună și doar ne-am apropiat de-a lungul anilor.
— De ce mă suni la...? Mă uit la ceas. Sunt cinci dimineața la Londra? Ai udat
patul?
— Da, foarte amuzant. M-am gândit să te sun toată săptămâna.

În cele din urmă a trecut peste mine.
Mă încruntă, brusc interesat.

-Ce se întâmplă?
— Știi că am dus-o pe Charlotte la dansul benefic sâmbătă seara?
-Da.
„A fost un tip în jurul ei.
-OMS?
— Spencer Jones.
Tast imediat numele în Google pe laptopul meu.
„Definește învârtirea”, îndemn în timp ce aștept.

„Ei bine, iată chestia: nu știu nimic sigur, dar m-a lăsat să mă simt inconfortabil
toată săptămâna, așa că m-am gândit că ar fi bine să te anunț”.
Apare o colecție de imagini și parcurg fiecare dintre ele, citind primul titlu.
Casanova a prins cu trei femei în aceeași zi.
Îmi strâng maxilarul.

„Asta e treaba, păreau să se cunoască. Păreau destul de confortabil în timp
ce vorbeau, apoi el îi săruta mâna.
— Sărut? Trăiesc și mă așez înainte pe scaun.
Glumești de mine, nu?
-Mă tem că nu. M-am apropiat de Spencer la bar când nu era la îndemână și
am întrebat-o ce face cu Charlotte Prescott.
Mă tot răsfoiesc prin pozele cu el cu diferite femei.

-Ce a spus el?
„El a spus, și citez, orice naiba vreau.
imi mijesc ochii.
— Îl cunoști pe tipul ăsta?
Da, și urăsc asta. Este un ticălos afemeiat care se culcă cu fiecare supermodel
din oraș.
-Cine este el? Caut pe google biografia lui. „El deține o

companie de succes producătoare de oțel... se descurcă bine.
— De ce îl ură฀ ti?
„Un tip a furat o fată de la mine cu ani în urmă și a escaladat de acolo.
Am avut probleme și cu prietenii lui. Julian Masters și Sebastian Garcia.
Îmi îngust și mai mult ochii. Îl cunosc pe Julian Masters. Părinții noștri au
făcut afaceri împreună în trecut. L-am văzut o dată la Madison, când ieșea dintr-o
suită. Cu toate acestea, nu m-a văzut. Dacă merge acasă la Madison, și Spencer ar
merge.
— Ce s-a întâmplat la dans?
„Nimic cât am fost acolo. A vorbit cu Charlotte, el și cu mine am avut câteva
cuvinte, iar mai târziu în noaptea aceea, mama s-a îmbolnăvit, așa că a trebuit să o
conduc acasă cu o oră înainte de a termina.
— Ai lăsat-o pe Charlotte acolo singură? mă încruntă.
—Eram cu sora mea Mariella și îi cunoșteam pe toți la masa noastră. Gărzile
lui de corp erau acolo, desigur. Dar iată chestia, de îndată ce am plecat, era din nou
la bar și vorbește din nou cu Spencer Jones.
Furia mea începe să crească.

— Au mers împreună?
— Nu, separat. Face o pauză, de parcă ar avea altceva de spus.
-Ce?
„Uite, nu știu dacă îmi imaginez asta, dar am sunat să o văd a doua zi
neanunțată și era... pe jumătate îmbrăcată și cu siguranță nu mă voia în apartamentul
ei.
Mă așez înainte pe scaunul meu, uitându-mă la pozele cu Spencer Jones cu
ceea ce arată ca fiecare femeie frumoasă de pe planetă.
— Crezi că a fost acolo cu ea? -Întreb.

— Nu, dar era evident că nu mă voia acolo. El face o pauză. Nu știu, pur și
simplu mi s-a părut greșit, omule. Nu pot pune degetul
în aia.
-Înțeleg…
„Oricum, mă mănâncă de atunci, așa că m-am gândit că ar trebui să-ți spun.

Spencer este ultima persoană nenorocită pe care ar trebui să o aibă Charlotte pentru
companie.
Mă uit la ecranul computerului cu un zâmbet sarcastic
lipită pe față.
-Pot observa asta. Inspir brusc. nu-mi spune asta
tată sau oricine altcineva.
-Nu voi face asta.
— O să verific, mulțumesc. Ești un prieten bun. Închid și mă las pe spate în
scaun, studiind afemeiatul vizavi de mine.
„Peste cadavrul meu, îți vei pune mâinile pe el”, îi șoptesc.
Peste cadavrul meu.
Charlotte
Mă trezesc cu tresărire și îmi dau seama după lumina din cameră că acum este
dimineața devreme. Mă dau jos din pat, merg la baie și merg în vârful picioarelor pe
hol.
Omul meu nu a venit să se culce cu mine când s-a lini฀ tit toată noaptea, iar
Spencer are dreptate... Ar fi trebuit să-l întreb înainte să trag concluzii. Dar ar fi
trebuit să-mi spună că ea s-a dus la el, iar el a fost înșelător când mi-a ascuns cheia.
Amândoi greșim aici și nu îmi voi lua toată vina.
Deschid ușa dormitorului și umerii mi se prăbușesc. Pat

încrețit este gol.
Trebuie să fie plecat, deși de obicei pleacă la cinci și jumătate.
Excelent.
Cobor și îmi fac o ceașcă de ceai, apoi mă așez pe blatul din bucătărie în
timp ce o sorbesc în tăcere.
Ce naiba fac acum?
La naiba, nu o să-mi petrec ziua îngrijorându-mă. îmi scot telefonul
și formează-i numărul.
„Bună”, răspunde el pe un ton întrerupt.
-Buna ziua. Zâmbesc nervos. De ce nu m-ai trezit înainte să pleci?
— Ce rost are să o faci?

— Spence, oft. Ce te a฀ teptai să cred?
„Exact ce ai făcut. El face o pauză. La urma urmei, sunt fiul tatălui meu.
Inima mi-a sărit o bătaie.

— Vino acasă și vorbim despre asta. Putem trece peste asta.
-Nu pot.Trebuie să muncesc.
Imi inchid ochii. La naiba, de ce am înnebunit înainte de a vorbi cu el?
— Ne vedem în seara asta?

-Sunt ocupat.
-Ne vedem mai târziu. -Agă฀ at.
Cinci ore pentru a găti ceva este mult timp. Verific corespondența de pe masă ca
un zombi, mintea mea cu Spencer și cum nu crede că mă va vedea în seara asta.
A spus că mă iubește.
-Esti bine? Sarah se încruntă. te-ai văzut ca unul
rahat toată ziua.
„Nu, mă simt rău”, mint.
-Du-te acasă. spune Paul. Nu vrem bug-uri pe aici.
„Da, du-te acasă”, spune Sarah. Avem dreptul la zile de boală. Pleacă și le
vom spune după ce pleci că vomita.
-Într-adevăr? — Aș putea să mă duc să-l văd pe Spencer la serviciu. E in

regula?
-Sigur! Pleacă de aici.
Nu suport ideea că el crede că eu cred că este ca tatăl lui.
Trebuie să repar această situație chiar acum. sunt foarte
îngrijorat de asta.
O jumătate de oră mai târziu, intru în clădirea lui Spencer cu Wyatt și

Anthony chiar în spatele meu. Am citit listele de afaceri din directorul holului.
Oțel universal - etajul 14.
Urcăm cu liftul și inima îmi bate cu putere în piept.

Până aseară, n-aș fi crezut că Spencer are un temperament prost, dar acum
știu că o are și e cam înfricoșător. Ușile se deschid pentru a dezvălui un spațiu
de birou uriaș. Este modern și decorat în alb și negru, cu picturi abstracte
uriașe în culori strălucitoare de-a lungul pereților.
Întregul perete din spate este realizat din ferestre orientate spre Londra.
Wow, asta e altceva.
Wyatt și Anthony sunt lângă ușă. Mă întorc și le aduc un zâmbet
nervos.
-Nu voi intarzia.
Mă îndrept spre zona mare de recepție cu stomacul în gât. Dacă nu
vrea să mă vadă?
-Pot sa ajut? întreabă recepționera.
-Da mulțumesc. Zâmbesc stânjenit. Sunt aici să-l văd pe Spencer.
jones.
-Ai o întâlnire?
-Nu.
Ea mă privește în sus și în jos și ridic o sprânceană. Cine este aceasta?
Felul în care mă privește îmi declanșează ceva în creier și aud cuvintele ieșind
din gură înainte ca filtrul meu să intre.
— Spune-i că prietena lui Charlotte este aici.
O încruntătură îi traversează fruntea înainte să-și revină repede.
-Un moment va rog.

Formați un număr de pe telefon și vorbiți prin căști.
— Da, aud vocea plictisită a lui Spencer spunând.
„Am o Charlotte aici. Ochii lui se întorc la ai mei.

El spune că este iubita lui.
— Lasă-l să intre. Expiră puternic.
Îmi scade stomacul. Nu tocmai răspunsul entuziast pe care îl speram.
Poate asta este ?

- Aici te rog. Ea preface un zâmbet.
O urmăresc prin birou și oamenii se opresc din ceea ce fac ca să se uite la
mine. Îmi țin ochii în pământ. Sunt atât de nervos încât cu greu îmi pot ridica capul.
Deschide ultima ușă și falsifică un zâmbet.

-Mulțumesc. Arunc o privire nervoasă în birou și acolo el stă în spatele unui
birou mare din lemn negru și sticlă. Poartă un costum gri, cămașă albă și cravată roz,
arată la fel de comestibil precum l-am văzut vreodată. Ochii i se ridică pentru a-i
întâlni pe ai mei, iar maxilarul i se strânge.
Ușa se închide în urma mea.

„Bună”, spun nervoasă, răsucindu-mi degetele în fața mea.
Se uită la mine și rostogolește un pix pe birou cu patru degete.
-Buna ziua.
Mă apropii și mă așez pe biroul vizavi de el, uitându-mă cum se lasă pe spate

în scaun.
„Nu ar fi trebuit să trag concluzii.
Se uită la mine, lipsit de emoție.
-Îmi pare rău.
El dă din cap o dată.
„Dar nu sunt singurul care greșesc aici”, adaug eu.
Da din nou din cap.
— Aici îți ceri și tu scuze, Spence.
„Am încercat să te protejez.
-A ei? Își
strânge umerii.
— Trebuie să mă protejez de ea?
Ridică din nou din umeri și rămâne tăcut. Eu nu cred acest lucru
cine stie ce sa zica.
„Am văzut că lipsește cheia și apoi ai sunat să spui că nu te întorci acasă”.
„Știu cum arată asta. Oftă.

— Atunci de ce ești supărat pe mine?
„Nu sunt supărat, sunt dezamăgit.
— De ce am crezut că ești cu altcineva? mă încruntă.
„Da, de ce te-ai gândit asta, ți-am dat vreun motiv să te îndoiești
Ale mele?
„Nu, dragă”, îi șoptesc în timp ce mă târăsc în poala ei. Nu se

mișcă, dar măcar mă lasă să o fac.
— E vorba de zece ani petrecu฀ i cu Sheridan, îi spun eu încet.
Nu știu cum să concurez cu genul ăsta de poveste, Spence, și mă sperie al naibii. Își
alunecă mâna pe coapsa mea.
— Ți-am spus că nu sunt îndrăgostit de ea.

- Ai spus că mă iubești. Zâmbesc blând.
Ochii lui aterizează pe birou și îmi pun degetul sub bărbia lui pentru a-i
aduce privirea înapoi la a mea.
— Mai este adevărat?
Maxilarul i se strânge în timp ce se uită la mine.
"Spencer...
Se uită la mine.
Îmi înconjoară brațele în jurul lui și îl îmbrățișez strâns.
„Bine, bine, am ceva să-ți spun. Îmi trec degetele prin miriștea lui. Ai avut
dreptate, n-aș putea niciodată să mă culc cu cineva care nu era important pentru
mine.
spencer
Inima mea se scufundă la admiterea lui.

-Cine este el?
„Are dinți albi și poartă pantofi mărimea treisprezece. -Ea zambeste
blând.

„El face parte din echipa de navigație a lui Moș Crăciun.
-Ce? — Îmi cade fa฀ a.
„Îi plac pisicuțele obraznice pentru că el însuși este o pisicuță obraznică.
-Nu înțeleg.
Ea scutură subtil din cap.
— Nu era niciun alt bărbat, Spence.
— Numai tu, spune el încet. Mă încruntă confuz.
„Ești singurul bărbat cu care m-am culcat vreodată, singura persoană pentru care
am sentimente.
Inima imi bate razna.
-Într-adevăr? -฀ oaptă.
Ea zâmbește și dă din cap ușor.
„Am vrut să fii tu...
— De ce m-ai minți despre asta? Expirez, întrerupând-o.
Ar fi trebuit să fac mai bine pentru ea. Încerc să-mi amintesc cum
Am luat prima dată. Am fost nepoliticos? Am rănit-o?
„Știam că ești prea speriat ca să treci cu asta pentru că ai crezut că o să mă
îndrăgostesc de tine”, recunoaște ea.
Ea se aplecă și mă sărută blând. Limba lui alunecă ușor peste buzele mele și îmi
simt excitarea.
„Și se dovedește că aveai un motiv întemeiat să-ți fie frică de asta... pentru că asta
sa întâmplat”, șoptește el.
Îmi atârnă capul în timp ce emoția mă cuprinde, frunțile noastre se întâlnesc.
Se simte atât de... real.

Ea își pune degetul sub bărbia mea și îmi ridică fața ca să o întâlnească.
„Știu că este o nebunie și nici măcar nu ne cunoaștem atât de bine încă, dar am fost
devastat aseară când am crezut că ești cu Sheridan.
Eu dau din cap și mă uit la ea.

— Cum se întâmplă asta în zece zile, îngerule? Nu înțeleg ce se întâmplă aici.
Ea zambeste.
— Întotdeauna auzi oamenii spunând asta când știi, știi, nu?
Doamne... această femeie frumoasă.

— Știu, îi șoptesc pe buzele lui.
-Știu și eu. Am știut de tot timpul. Buzele lui le iau pe ale mele și sărutul
nostru este profund și pasional. Este tot ce nu am avut niciodată. Deodată sunt
disperat să fiu singur cu ea, să-i arăt ce înseamnă pentru mine.
„Hai să mergem acasă”, murmur eu în părul ei.

-Către Casa ta?
Mă uit la îngerul perfect din fața mea și un gând de groază pură îmi trece
prin minte.
Ea nu poate sta în patul meu.
Am nevoie de o saltea nouă înainte să stăm la mine acasă. Nu vreau să
doarmă acolo unde am fost cu o altă femeie.
Vreau un nou început... cu ea.
- Hai să mergem la tine acasă. E mai ușor pentru băieți,” mint.
„Vom rămâne la mine mâine seară, când vom fi
a făcut aranjamentele necesare pentru ei.
-Bine.
Mă ridic și o iau în brațe, îmbrățișând-o strâns. Nu e niciun alt barbat.
Doar eu!
Acest sentiment, acest sentiment copleșitor pe care îl am pentru ea nu
seamănă cu nimic din ce am mai simțit până acum. Nu mă pot apropia suficient.
Este reconfortant și totuși mă îngrozește al naibii. Ea nu este oricine și sunt
sigur că familia ei nu mă va accepta. O strâng mai strâns pe măsură ce realitatea în
care s-ar putea să o pierd se adâncește.
„Hai să mergem acasă, dragă”, îmi șoptește el pe umărul meu.
-Sa mergem. Îi sărut buzele moi.
Îmi iau biroul și mergem la recepție mână în mână.

„Plec pentru ziua aceea”, îi spun lui Rosalie, asistenta mea personală.
— Bine, domnule Jones. Ea zâmbește în timp ce ne privește în sus și în jos.
-Pa. Charlotte îi zâmbește. Încântat de cuno฀ tin฀ ă.
-La fel de! răspunde Rosalie.

Intrăm în hol pentru a-i găsi pe Anthony și Wyatt care așteaptă cu răbdare.
„Hei băieți”, le spun amândurora.

„Bună”, răspund amândoi.
Noi patru intrăm în lift și apăs pe buton. Vreau să știu de ce Charlotte este
protejată. Trebuie să fie ceva mai sinistru decât crede ea și intenționez să aflu exact
ce este acel ceva.
— Mașina mea este pe stradă astăzi. Unde sunt parcate? -Lor
Întreb. Nu vreau ca Charlotte să rămână fără ei o clipă.
„În jurul blocului”, răspunde Anthony.
— Vom coborî și așteptăm în mașina mea până vin ei, apoi vom pleca în fața
ta, bine? -Întreb.
„Bine”, răspunde Wyatt.

Am ieșit mână în mână din clădire, prin zonă.
— Charlotte? strigă un bărbat. Charlotte Prescott...
Ne întoarcem amândoi să vedem un fotograf zâmbind de îndată ce își dă
seama că este ea. Înainte să putem face ceva, începe să facă fotografii. Camera face
clic pe o imagine după alta.
Pasul lui Charlotte se clatine.
-Continuă să mergi! se repezi Wyatt.
Charlotte își pleacă capul și o trag de mână ca Wyatt
se apropie de fotograf.
"Ieși din calea!" țipă fotograful în timp ce Wyatt încearcă să-și apuce camera.
Se luptă, lăsându-ne pe Charlotte și pe mine să ne îndreptăm către mașină cât mai
repede posibil.
-Ne vedem acasa! țipă Anthony, întorcându-se și alergând pentru a-l ajuta pe
Wyatt să confisque camera.
Deschid ușa mașinii și Charlotte intră. Fug lângă mine și, odată asigurate,
ieșim repede.
Mă uit prin oglinda retrovizoare pentru a văd acum cei doi bodyguarzi într-o
ceartă cu doi fotografi.
„O, Doamne,” șoptește Charlotte, lăsându-și capul să cadă între ele
mainile ei.
Apuc volanul cu putere, făcându-mi degetele albe,

încercând să mă concentrez pe drumul dinaintea mea.
Se pare că războiul este pe cale să înceapă.
13
spencer
Conducem în tăcere, dar ochii mei continuă să se întoarcă la drumul din spatele
nostru pentru a mă asigura că nu suntem urmăriți. Charlotte stă pe scaunul
pasagerului și se uită pe parbriz.
O iau de mână și o sărut degetele.
„Avem patru sau cinci zile înainte ca acele imagini să fie lansate”.
publica si asta daca avem noroc.
Ea se uită la mine.
-De unde stii ca?

Îmi strâng maxilarul.
—Dacă vor mulți bani, vor trebui să abordeze mai multe tabloide pentru a
vinde imaginile.
Ea își scoate mâna din strânsoarea mea și scutură subtil din cap, oarecum
enervată că am mai trecut prin asta.
Urăsc că am făcut și eu.
Expiră puternic în timp ce ochii mei se îndreaptă spre drumul din spatele
nostru încă o dată. Ei nu-și pot da seama unde ești sau slujba ta nu mai este.
Excelent. Este norocul meu că un fotograf care a recunoscut-o se afla în afara

locului meu de muncă. Care sunt posibilitățile? Nimeni nu știe nici măcar cine este ea
la Londra.
— Va trebui să-i spui tatălui tău că suntem împreună, îi spun eu.
Avertizează-l despre imaginile care ar putea ieși la iveală.
Își trece mâinile prin păr.
— Nu este atât de ușor, Spencer.
Ochii îmi pâlpâie spre ea.
„De fapt, este. Ai voie să vezi oameni.
-Tu nu înțelegi-. Ea își dă ochii peste cap.
— Atunci de ce nu mă ajuți să înțeleg?
„Nu fi iritabil cu mine. Crezi că îmi place această dramă?
„Tot ce spun este că ești adult și nu faci nimic rău. Dacă ei nu pot fi fericiți de
relația noastră, este păcat
ei.
Își încrucișează brațele peste piept.
-Am dreptate? Tresc când mi se mișcă ochii
între drum și ea.
Ea tace.
— Spune-mi chiar acum, la naiba, Charlotte. Ceea ce ai de gând să faci
cand vor afla?
Ea ridică din umeri.
-Aștept.
„Nu știu cum să le fac”. Ea plânge și clătină din cap. Sunt șefi, Spence, și urăsc
să fiu judecat fără măcar
te stiu.
Îmi încurcă fața de dezgust.
— Nu mă interesează dacă mă judecă sau nu. Dar ei nu te vor judeca. nu
o voi permite.
-Ce ar trebui sa insemne asta? Ea se uită la mine în gol.
„Înseamnă că ești adult și dacă încearcă să mă împiedice să te văd…”

„Ce vor face”, îl întrerupe el.
- Ce vei face în privința asta?
Ea ridică din umeri, cu fața tristă, este evident că acest lucru este
prea mult pentru a putea face față singură.
„O să am grijă de asta”, îi spun.
-Ce vrei să spui? Ea se încruntă.
— O să am grijă de Edward și de tatăl tău.
Ea pufnește: „Nu-i cunoști, Spencer. Nimeni nu poate avea grijă de ei.
Mă uit la ea.
— Mi-a luat treizeci și șapte de ani să te găsesc, Charlotte. Familia ta nu

mă va obliga să ies din viața ta.
-Nu vreau să faci asta. Ea se înmoaie și se întinde să-mi ridice și să-mi sărute
mâna. Cu toate acestea, ei te vor împinge departe. Știu că o vor face. Îți vor îngreuna
atât de mult încât vei pleca în cele din urmă.
Vocea i se rupe la ultimul cuvânt.
Trag mașina pe marginea trotuarului și mă întorc spre ea.
„Înger…” Zâmbesc încet și îi cuprind fața în mână.
Nu am de gând să te părăsesc.

— Promite-mi că nu se vor pune între noi.
„Eu sunt cel care îți cer să -mi promiți asta. ”
-Ce vrei să spui? Ea se încruntă, confuză.
„Vom merge împreună la Nottingham și le vom spune că te muți la
Londra. Atunci vei merge cu mine, cu sau fără permisiunea lui.
Fața îi cade și clătină din cap.
„Spencer, vor înnebuni dacă fac asta. Nu pot să fac așa
cale. Vor veni după mine cu toată artileria.
— Charlotte…
Ea mă privește printre lacrimi nevărsate, deja îngrozită de reacția lui.
— E timpul, spun eu calm.

Ea lasă capul în jos și se uită la mâinile în poală.
„Tu nu ești un copil și nici nu ești o posesie. Nu le mai permiteți acest
control asupra dvs. Ești cu mine acum. Suntem fericiți și nu facem rău nimănui.
„Dar…” Ea se oprește să spună ceva.

-Dar ce?
„Dacă-i las și apoi…” Vocea lui se stinge. Și atunci nu muncim?
Ochii lui se ridică să-i întâlnească pe ai mei și știu că asta este, de asta
se teme cel mai mult.
„Atunci o facem să funcționeze”, îi spun.
„Cum faci ceva să funcționeze?”
Zâmbesc blând femeii frumoase din fața mea, mă aplec și
sărut, îndepărtându-și părul de pe față.
„Nu știu, nu am mai făcut-o niciodată. O vom rezolva împreună.
Își înconjoară brațele în jurul meu.
„Dă-mi permisiunea de care am nevoie să mă ocup de asta pentru

tine... te rog”, îi spun în părul ei. Tu ești căpitanul acestei nave, înger, nu eu.
-Ceea ce ai de gând să faci? ฀ opte฀ te ea.

— Nimic sinistru, dar nu voi accepta că vor să te stăpânească și nu pot
să stau și să-i las să te facă să trăiești cu frică așa cum faci tu.

— Promite-mi că nu se vor pune între noi.
„Eu sunt cel care îți cer să -mi promiți asta. ”
-Ce vrei să spui? Ea se încruntă, confuză.
„Vom merge împreună la Nottingham și le vom spune că te muți la
Londra. Atunci vei merge cu mine, cu sau fără permisiunea lui.
Fața îi cade și clătină din cap.
„Spencer, vor înnebuni dacă fac asta. Nu pot să fac așa
cale. Vor veni după mine cu toată artileria.
— Charlotte…
Ea mă privește printre lacrimi nevărsate, deja îngrozită de reacția lui.
— E timpul, spun eu calm.

Ea lasă capul în jos și se uită la mâinile în poală.
„Tu nu ești un copil și nici nu ești o posesie. Nu le mai permiteți acest
control asupra dvs. Ești cu mine acum. Suntem fericiți și nu facem rău nimănui.
„Dar…” Ea se oprește să spună ceva.

-Dar ce?
„Dacă-i las și apoi…” Vocea lui se stinge. Și atunci nu muncim?
Ochii lui se ridică să-i întâlnească pe ai mei și știu că asta este, de asta
se teme cel mai mult.
„Atunci o facem să funcționeze”, îi spun.
„Cum faci ceva să funcționeze?”
Zâmbesc blând femeii frumoase din fața mea, mă aplec și
sărută, îndepărtându-și părul de pe față.
„Nu știu, nu am mai făcut-o niciodată. O vom rezolva împreună.
„Dă-mi permisiunea de care am nevoie să mă ocup de asta pentru

tine... te rog”, îi spun în părul ei. Tu ești căpitanul acestei nave, înger, nu eu.
-Ceea ce ai de gând să faci? ฀ opte฀ te ea.

— Nimic sinistru, dar nu voi accepta că vor să te stăpânească și nu pot
să stau și să-i las să te facă să trăiești cu frică așa cum faci tu.
— Sunt familia mea, Spence. Îi iubesc.

Îi pun maxilarul.
„Știu, îngerule, și ei te iubesc. Odată ce văd că ești

fericit și că am grijă de tine, se vor relaxa. Ne vor accepta până la urmă.
Ea zâmbește blând.
— Dar trebuie să mă lași să ne conduc în luptă, bine? Nu se va întâmpla fără luptă.
-O sărut-. Știi deja acest lucru și trebuie să te pregătești pentru unele momente dificile.
Se uită la mine.
„Îți vor spune că nu sunt bărbatul potrivit pentru tine și să nu te grăbesc în nimic.
Vor refuza să te lase să te muți la Londra dacă le lași și ce se întâmplă atunci? Tu trăiești
lamentabil în Nottingham, iar eu voi locui la Londra, fără să te pot vizita. Securitatea
dumneavoastră va fi întărită și nu ne vom întoarce
Sa vedem.
Se uită la mine, apoi dă din cap cu un scop reînnoit.

-Ai dreptate. Exact așa se va dovedi. Se întoarce și se uită pe parbriz, adânc în
gânduri, apoi se întoarce spre mine. Tu iei frâiele.
Mă aplec și o sărut ușor, punându-mi mâna pe coapsa ei.

Odată ce se calmează, mă întorc la condus.
Exact asta am de gând să fac.
Îmi beau whisky-ul în timp ce stau în barul hotelului. Îi aștept pe Wyatt și Anthony.
Când ne-am întors, am dus-o pe Charlotte în cameră și i-am sunat pe amândoi, rugându-le
să mă întâlnească aici și nu la apartament. Trebuie să vorbesc cu ei fără ca Charlotte să mă
asculte.
Formez numărul lui Seb în timp ce aștept să vină.
-Buna ziua. Îmi beau whisky-ul. Omule, am nevoie de o mare favoare.
-Ce este? întreabă Seb.
„Poți să mergi la magazine pentru mine dimineața și să-mi cumperi un
saltea ortopedică king size și mi-o primesc mâine acasă?
-De ce?
„Pentru că Charlotte vine mâine seară și mâine am întâlniri toată ziua. Sunt
acoperit de rahat pe aici.
— Pentru ce naiba ai nevoie de o saltea nouă?
— Nu o pot lăsa pe Charlotte să doarmă pe acea saltea.
-De ce nu?
— ฀ tii câte femei am avut în patul ăla? -฀ oaptă
furios când încerc să-mi țin vocea jos.
„O, pentru numele lui Dumnezeu”, izbucnește el. Ești ridicol. Ea nu va ști.
"O să știu." Am nevoie de o noua saltea. Nu o voi lăsa să doarmă

în aia.
— Ce naiba se întâmplă cu tine?

-Nu stiu! -Clic-. Ai de gând să-mi faci o favoare sau nu?
„De ce nu ai ca unul dintre asistenții tăi personali să facă asta pentru tine?”
„ Oh, da, cum să spun, poți să-mi iei o saltea nouă, ca noua mea prietenă să
nu fie nevoită să doarmă pe vechea mea saltea pătată de sex?” Pur și simplu nu-i spui
asta asistentului tău personal, Sebastian.
Bineînțeles că prietenul meu își bate joc de mine, de mult.

„Spence, ești cel mai ridicol bărbat pe care îl cunosc.
Zâmbesc la sunetul râsului lui.
-Anumit?
„Acesta este ca basmul prințesei și al bobului de mazăre.
Îmi dau ochii peste cap și îmi beau whisky-ul.
— Da, iar ticălosul blestemat este pe cale să vină acasă. Paparazzii ne-au
fotografiat astăzi.
— Crezi că bătrânul va veni acasă să-ți taie mingile?
-Categoric.
„Distracția este pe cale să înceapă”. O să aduc floricele de porumb.
— Mă poți ajuta mâine sau nu? -suspin.
„De ce pot să-ți fac toate treburile proaste când ai patru sute de angajați?”
Zâmbesc larg.
„Avantajele de a fi cel mai bun prieten al meu.
„Nu-mi mai sparge mingile, idiotule.
Îmi beau whisky-ul.
— Ce ai făcut, oricum?
„Angela m-a sunat astăzi. Închid ochii și strâng puntea mea
nas-. Nu. Scoate-ți rahatul din cap... chiar acum.
— Știam că ți-ar plăcea asta. - El râde.
Angela este sora fostei sale. Este văduvă cu copii, iar Seb are un punct slab
pentru ea de ani de zile.
-Ce voia? -Întreb.
-Să știi cum sunt.
— Cu siguranță, pufnesc eu. Sunt sigur că are otravă în vene ca sora lui.
Probabil că este ereditar, ca o chestie de vrăjitoare.
El râde din nou.

„Doamne, dacă Prescott nu te ucide mai întâi, sunt destul de sigur că unul
dintre colegii tăi de celulă te va trage până la moarte odată ce vei intră pentru
uciderea fostului meu.
Îmi rostogolesc whisky-ul în gură cu un zâmbet.
„Ar merita doar să-ți scoți cățeaua de pe spate”.
Expirați puternic.
„Deci ce am de gând să cumpăr?”
—Saltea ortopedică king size cu blat matlasat.
Și este hipoalergenic.
— Bine, te sun de la magazin.
„Am acești clienți chinezi în oraș, așa că voi fi cu ei aproape toată ziua. Pot fi
acasă de la ora patru pentru livrare.
„Nu am auzit niciodată despre livrarea unui pat în aceeași zi în care a fost
cumpărat.
— Poți să faci asta? Oft, ținându-mă de frunte.
Dă-i dracu pe vânzătoarea în spate dacă trebuie. El râde.
-Unde ești? Sună tare.

„În barul hotelului. Îi aștept pe bodyguarzii lui Charlotte. Vreau să vorbesc
cu ei fără ca ea să fie prin preajmă.
-De ce? Ce s-a întâmplat?
— Vreau să știu de ce sunt atât de atenți cu ea.
„Da, Masters și cu mine vorbeam despre asta noaptea trecută. Trebuie să se

fi întâmplat ceva în trecut, credem noi.
— Sunt de acord, oft.
Scaunul de lângă mine se mișcă și Anthony și Wyatt se alunecă pe scaune.
„Trebuie să te părăsesc”, îi spun lui Seb. Închid și mă întorc către băieți. Ai

primit pozele?
Anthony expiră adânc.
„Nu, erau doi dintre ei cu camere. Dacă am fi fost surprinși manipulându-i,
totul ar fi fost surprins de camerele de filmat.
— La naiba, mormăi eu. Vrei o bautura?
„Nu, sunt bine”, spune Wyatt.
„Suntem în afara ceasului acum. Ai terminat ziua, îndemn.
Le vreau relaxate.
— Bine, doar o bere. Fă-i două coroane”, răspunde Anthony.
„Pot să am două Corona și încă un whisky, te rog?” — Eu

o intreb pe chelnerita.
-Desigur.
Ea zâmbește în timp ce se îndepărtează să ia băuturile.
„Bine”, oft, iată-ne, la obiect. Acele imagini vor apărea în câteva zile. Le vor
vinde celui mai mare ofertant în timp ce vorbim.
Va trebui să-ți suni amândoi șeful și să-l anunți că eu și Charlotte suntem la o întâlnire
dacă vrei să-ți păstrezi slujbele.
-Se pare. Anthony dă din cap.
„O să am grijă de Edward”, le spun.
Wyatt zâmbește.
„Edward Prescott nu este cineva de care să ai grijă. Chelnerița ne pune
băuturile în față.
„Mulțumesc”, murmură amândoi înainte de a lua o înghițitură.
Îmi frec degetele prin creșterea de miriște de două zile.
— Ce te face să fii atât de sigur că nu va fi de acord ca eu să o văd pe

Charlotte? -Întreb.
Anthony ridică din umeri.
„Nimeni nu va fi suficient de bun pentru ea în ochii ei.
„Îmi dau seama de ce”, murmur pe sub răsuflare. Cu siguranță că eu mai
puțin decât oricine.
Wyatt zâmbește și ia o înghițitură de bere.

— Spune-mi, de dragul interesului, de ce ai atât de multă siguranță în jurul
tău? -Întreb. Ei fac schimb de priviri.
— N-am să-i spun nimic ei sau altcuiva, desigur. Nu vreau să fie speriată.
„Îmi beau berea”. Dar aș vrea să știu cu ce ne confruntăm aici.
Ochii lor se întâlnesc din nou și Wyatt ridică din umeri.

— A fost o altă mașină implicată în accidentul mortal
Automobilul Francesca Prescott.
-Mama lui?
— Da, dar nu am aflat niciodată cine conducea cealaltă mașină. Mă gândesc
pentru o clipă. Charlotte știe asta? Ești sigur că cealaltă mașină a fost acolo intenționat?
-Deloc. Charlottei nu i s-a spus niciodată. Urmele de anvelope sugerează că

un alt vehicul a scos-o de pe drum. Cu toate acestea, nu există nici urmă de cine, nici
dovada că este cu adevărat sinistru, dar este suficient că au fost puși în frica de
Dumnezeu pentru siguranța Charlottei. Anthony își bea berea. Familia ei o iubește.
„Toți cei care o cunosc”, sunt de acord.

Ei dau din cap.
-Si asta e? -Întreb-. Este accidentul de mașină de acum cinci ani ceea ce îi
ține pe cei doi la un loc de muncă?
Anthony expiră și se uită la mine. Atunci știu că sunt mai multe.
-Ce altceva? întreb eu tăios.
„Sunt cu familia Prescott de zece ani”, spune Anthony.
Am asistat la multe întâlniri și există sânge rău în familie... multe.
-Cum?
„Când vine vorba de afaceri, ei sunt nemilos. Nimeni nu ii sta in cale.

— Numai Edward?
-Amândoi. Dacă cineva a vrut să-i rănească, Charlotte este modalitatea de a
o face. Își bea berea. Singura modalitate de a o face.
— Simți că e în pericol? intreb in timp ce ma uit la el. Adică, printre oamenii
cu care i-ai văzut de-a face,
În opinia ta sinceră, Charlotte este o țintă?

„Masiv”, răspunde el categoric. De ce crezi că are doi bodyguarzi tot timpul?
De ce crezi că o țin ascunsă pe proprietate și departe de paparazzi?
Expiră puternic și mintea mea începe să treacă.

Rămânem tăcuți în timp ce cădem în propriile noastre gânduri.
"Poti sami faci o favoare?"

-Ce? întreabă Anthony.
— Dă-ne câteva zile înainte să-i spui, dacă poți. Am aranjat să subînchiriez
un apartament în clădirea mea pentru voi doi. Charlotte va rămâne acolo cu mine de
acum înainte.
Băieții schimbă priviri și Wyatt zâmbește.
— Chiar crezi că o vor lăsa să stea cu tine?
„Nu vor avea nimic de spus despre asta. Anthony ridică o sprânceană și ia o
înghițitură de bere.
— Ce înseamnă aspectul ăsta? -Întreb.
„Asta înseamnă că ar trebui să te uiți la spate, omule. Nu aș vrea să fiu de
partea rea a lui Edward Prescott.
„Nu mi-e frică de Edward. Charlotte este singura persoană la care țin. Mă
ridic și îmi scot portofelul, aruncând niște bani pe bar. Ne vedem mâine.
Trec prin bar și ies în hol. Îmi scot telefonul și îmi parcurg numerele.
Alan Shapiro.
Formez numărul lui și dau din cap către o femeie care trece pe acolo.
mie.
„Hei, Spencer”, răspunde Alan vesel.
-Buna ziua. -Zambesc-. Cum e avocatul meu preferat în această după-amiază?
-Păi bine. Nu am mai vorbit cu tine de mult. Cu ce vă pot ajuta?
Am nevoie urgent de un contract intocmit.

-Lucru sigur. Ce tip de contract?
Mă încruntă, neștiind cum să pun asta.
„Am o nouă prietenă și s-ar putea să ne mutăm împreună.”
-Ah bine. Ai nevoie de un acord de coabitare. Cât ești dispus să-i dai când ai
terminat?
„Nu ne despărțim și nu este pentru protecția mea. Este pentru ea.
El face o pauză.
-Nu înțeleg. Ce vrei să-i dai?
„Vreau un contract întocmit care să spună că nu vreau nimic din banii tăi
dacă ne despărțim”.
— Mă îndoiesc că am mai mulți bani decât tine. El pufnește.
„Crede-mă, a făcut-o.
„Bine, deci vrei ca contractul să menționeze că amândoi părăsiți relația fără
o încrucișare financiară”. Cu ce au venit cei doi, ei
merge.
-Asa este.
-Care e numele ei?
Linia tace.
-Ești acolo? -Întreb.
— Nu este fiica lui Harold Prescott?
-Acela.
-La dracu. Îl aud tastând și știu că își caută pe Google averea estimată.
Spence, trebuie să te acoperi. Nu fi prost și pleacă de la acea avere. Dacă te
căsătorești cu ea, ai dreptul la asta.
-Eu nu-l vreau. Îmi dau ochii peste cap în timp ce simt că furia mea începe să-
mi baloneze. Doar scrie-mi naibii de contract, bine?
— Gândește-te la asta, vrei? Expiră puternic.

-Nu. Puteți face contractul pentru mine sau voi pune pe altcineva să-l facă?
Nu vreau un ban din banii tăi.
— Patru miliarde de lire sterline, Spencer.
— Nu-mi pasă. Fă-mi contractul cât mai curând posibil.
— Ești un idiot dacă semnezi asta.
„Nu mă mai înfuria”, mârâi eu.
„Mă plătești pentru sfat. Sfatul meu pentru tine este să nu semnezi un acord
de coabitare. Nu dacă ea nu cere unul.
— La revedere, Alan. Trimite-mi contractul mâine, te rog.
„Nu spune că nu te-am avertizat”, oftă el.

Închid și îmi pun telefonul înapoi în buzunar furioasă. La naiba, de ce nu

poate Charlotte să fie o orfană ruptă? Sentimentele mele pentru ea ar fi aceleași și
nu aș avea de-a face cu toate prostiile astea care se însoțesc de numele ei. Respir
adânc ca să încerc să mă calmez și să iau liftul până la etajul ei. Intru și închid ușa în
urma mea și deodată mă simt calm.
Este un calm pașnic pe care îl obțin doar din a fi singur cu Charlotte.
Suntem doar ea și eu și restul rahatului este de cealaltă parte a ușii. -Înger?

-O sun.
-Aici sus. Îi aud vocea dulce strigând din dormitor.

— Sper că ești gol.
Ea râde și știu că este. Zâmbesc și urc scările câte două.
Două.
Intru in dormitor si o gasesc intinsa pe pat. Din baie se ridică aburi și știu că
a făcut duș proaspăt.
„Bună”, șoptește el.
-Buna ziua. Simt că sângele începe să curgă spre penisul meu.
-Totul este în regulă?
"Este acum.
-Acum?
„Acum că sunt aici cu tine.
Ea zâmbește încet și își ridică brațele pentru ca eu să mă apropii de ea. Ea
este în halat, întinsă pe spate, sprijinită de perne. Mirosul săpunului ei plutește prin
aer.
„Ești gol și în pat dintr-un motiv anume?” - Întreb.
Ea zâmbește și se pune în genunchi, târându-se până la marginea patului.

Mă aplec și o sărut. Buzele lui sunt moi și orice gând coerent începe să mă părăsească.
Nu mă pot gândi când e goală lângă mine. Îmi pierd capacitatea de a gândi
clar.
„Sunt gol pentru bărbatul meu”. Mă atrage la ea de pantalonii costumului.
Mă uit cum ea alunecă încet pe fermoarul meu și îmi sărută penisul prin boxeri.
Îmi trec degetele prin părul ei în timp ce mă uit la ea. Ea înflorește în fața ochilor
mei.
În fiecare zi iese puțin mai mult din sexualitatea lui. Devine puțin mai îndrăzneț
și simt că mă îndrăgostesc puțin mai greu. Mă sărută printre boxerii mei negri. Îmi dau
jos pantofii și îmi dau pantalonii jos. Ea își scoate halatul și apoi se pune în genunchi,
desfăcându-mi cămașa în timp ce îi zâmbesc. Sunt conștient că trebuie să o las să ia
inițiativa atunci când vrea.
Încet, dar sigur, ajunge acolo, ajungând în locul unde în curând o voi putea duce
cum vreau eu. I-a luat o săptămână să se simtă confortabil să fie goală în fața mea.
Mi-a fost greu să mă stăpânesc, să iau în considerare nevoile lor înainte de

a mea, pentru că sunt îngrozită să o rănesc.
Îmi alunecă cămașa peste umeri, iar apoi mâinile lui cad pe boxerii mei,
alunecându-i pe picioarele mele. Mâna ei se înfășoară în jurul penisului meu și începe un
bubuit adânc în mingile mele. Îmi pun mâna peste a ei pentru a o ghida, mângâindu-mă
încet în timp ce ea o privește mirată.
Perle pre-ejaculate pe cap.
„Suge-mă, îngerasule”, îi șoptesc, îndepărtându-i părul de pe frunte. Gustă-mă.
Ea zâmbește și se aplecă cu încetinitorul. Mă uit cum limba lui alunecă afară și

peste fundul meu. Mi-am strâns stomacul în semn de mulțumire.
De fiecare dată, de fiecare dată când sunt cu ea, trebuie să mă concentrez să nu

cumva prea devreme.
Ea este perfecțiunea pură.
Asta, ceea ce este între noi, este prea perfect.
Mă duce la gură și, cu ochii lipiți de ai mei, mă duce până în gât.
La dracu.
Îmi rămâne gura căscată în timp ce privesc. Ochii lui sunt închiși.
Niciun bărbat nu o mai avusese vreodată. Aveam suspiciunile mele. Am crezut
că i-am simțit himenul rupându-se, dar m-am întrebat dacă a fost o iluzie din partea mea.
Slavă Domnului că nu a fost.
Ea este a mea. Toate ale mele.
În timp ce suge, închid ochii și îmi las capul să cadă pe spate. E așa de bine.
Am nevoie de ea mai mult... mult mai mult. Îmi pun mâna peste a ei în timp
ce ea își urmează buzele și mă mângâi mai tare.
„Așa”, șoptesc eu pentru a-i arăta.
Ea dă din cap și îmi urmează exemplul, făcându-mă să șuier în semn de
apreciere.
Îmi ridic piciorul pentru a-l sprijini pe patul de lângă ea. Să o văd goală și să-
mi sug penisul este prea mult de suportat. O împing pe saltea și trec peste ea.
-Deschide-ti picioarele.
Ea zâmbește și își arcuiește spatele, ochii mei cutreierându-i corpul până la
sânii ei plini și fermi, șoldurile de clepsidră și un mic petic de păr pubian pal, perfect
îngrijit. Picioarele ei sunt lungi, tonifiate și momentan deschise doar pentru mine.
Dar privirea flămândă din ochii lui mă excită. Ea mă vrea, vrea ce pot să-i dau... și doar
pe mine. Nimeni nu l-a atins vreodată.
Ea este visul umed al oricărui bărbat.

Neputând să mă abțin, îmi iau penisul înapoi în mână și încep
să-l stoarce tare. Maxilarul meu este încleștat în timp ce lucrez.
„Atinge-te”, îi spun.
Ochii lui se fac mari în timp ce îmi smucim penisul mai tare. La naiba, vreau
să esperma. Vreau să esperma uitându-mă la ea. Vreau să esperma pe ea... în ea.
Umărul meu se îndoaie în timp ce îmi strâng penisul atât de tare degetele
mele devin albe, iar spatele lui se arcuiește din nou de pe saltea.
„Spence”, imploră el. Am nevoie de tine.

Iau lubrifiantul din dulap cât de repede pot și îl strâng în degete și apoi prin
carnea ei moale și umedă. Practic îmi pulsa sub vârful degetelor.
„Te simți al naibii de bine, îngerasule”, șoptesc eu în timp ce mă aplec și îi iau

sfarcul în gură. Îl sug tare și încet, așa cum îi place ei.
„Grăbește-te”, geme el.

Zambesc. Acest sentiment de urgență al ei este nou. Imi place.
„Trebuie să te pregătesc, iubito”, îi șoptesc în timp ce degetele îmi trec peste
labia și clitorisul ei umflați.
-Nu acum.
Tot ce pot vedea este ea.

Suflec un prezervativ, mă urc peste ea și îi desfac picioarele mai larg,
astfel încât să atingă salteaua. Apoi mă aliniez la deschidere.
— Pentru numele lui Dumnezeu, grăbește-te, Spencer, gâfâi ea, frustrată.
Râd și îi ridic piciorul drept, punându-i piciorul pe pieptul meu.
„Acesta va fi profund, iubito”, șoptesc eu. E in regula?
Văd frica fulgerând în ochii lui înainte ca el să o mascheze și să dă din cap.
blând.
Îmi trec capătul penisului înainte și înapoi
buzele ei, bucurându-se de felul în care fredonează în semn de mulțumire.
Nu o răni, nu o răni, nu o răni.
Mantra obișnuită îmi trece prin minte. De fiecare dată când facem sex, îmi
repet asta în cap iar și iar. Nu vreau să-i fie frică vreodată de mine. Am împins înainte
imediat, iar ea strigă în timp ce o plăcere arzătoare îmi strânge penisul.
atât de ud Atât de strâns. Simt fiecare mușchi din interiorul ei în timp ce se

contractă și se ondula în jurul meu.
A mea. Ies afara si ii face ochii mari. Respirația îmi strânge de recunoștință.
Asa de.
La naiba.
Bine.
Îmi apăs mâinile deasupra umerilor ei pentru a o fixa pe poziție, apoi,
ținându-mă cu brațele întinse, trag și împing din nou. Genunchii îmi sunt desfășurați
larg pentru a-mi oferi o tracțiune mai bună.
Ea geme și mâinile ei se duc la fundul meu.

O fac din nou și din nou, și în curând avem un ritm, iar ea începe să se bată
sub mine.
— Spence, geme el.
Îmi strâng maxilarul ca să încerc să o țin, să o feresc
fugi, dar e prea frumoasă.
nu pot.
Patul începe să lovească cu forță peretele. Îi aduc celălalt picior la pieptul
meu și ne oprim amândoi brusc când ni se închid ochii.
Ochii lui îi cercetează pe ai mei și își duce mâna pe obrazul meu.

„Te iubesc”, șoptește el.
Ochii mi se rotesc înapoi și mă împing în sus pe coate pentru a-i lua buzele
cu ale mele. Sărutul nostru este moale, flămând și lung.
Mâinile ei se deplasează spre umerii mei în timp ce picioarele ei se înfășoară în jurul
taliei mele.
Asta i se întâmplă de fiecare dată.
Ea îmi sufla mintea cu chestia asta de intimitate pe care o are. nu
Pot Obține Destul.
Sunt dependent.
Ea începe să se miște.
„Acum Spencer.
Zâmbesc, știind că este prima dată când mă imploră pentru un orgasm. Mă
ridic și intru adânc în ea. Ea țipă, așa că o fac din nou, iar ea se încremenește și se
strânge în jurul meu. Penisul îmi smucitură și esperma atât de tare încât îmi arunc
capul pe spate și gemu tare.
La naiba al naibii de prezervativ.

Și apoi ne sărutăm, și suntem doar noi doi. Nimic altceva nu contează în
lumea mea, în afară de ea.
O imbratisez strans si zambesc pe buze.
-Ce? mă întreabă zâmbind.
„Deveniți foarte bun la asta.
-Am un profesor bun. Ea râde în timp ce mă sărută din nou.
„Iubito, nici nu am început încă. Ies afară și mă rostogolesc pe spate,
aducându-i trupul peste al meu. Îi sărut tâmpla în timp ce stăm aproape. Îi simt inima
încă batându-i în piept.
— Ce ai de gând să-mi faci la cină, Jones? -Uită-te la mine.

Îmi trec mâna în jos și peste fundul ei.
„Orice vrei de la room service.”
Mă așez la birou și mă uit la planurile din fața mea. Este după-amiaza

târziu și am fost agitat toată ziua, având întâlniri nesfârșite cu clienții.
Telefonul meu sună și numele Seb se aprinde pe ecran.

-Buna ziua. Zâmbesc și mă las pe spate în scaun.
— Salteaua este în camera ta în așteptarea prințesei.
Complet fără pete sexuale... deocamdată.
Râd.
— Mulțumesc omule, îți datorez una.
„Și poate că l-am tras pe asistentul de vânzări
garanta livrarea acestuia.
-Ce?
Râde și știu că glumește.
— Unde este vechea mea saltea? -Întreb.
„Au luat cenușa, a luat foc imediat ce a văzut lumina zilei”.
Râd.
-Nu mă îndoiesc. Aud ușa clic și mă întorc să-l văd pe Sheridan
intrând. Se întoarce și închide ușa în urma ei.
Îmi încreț fruntea. Oh, la naiba.

— Trebuie să plec, îi spun lui Seb.
„Hei, după cum știi, m-a sunat Angela…” continuă el, ignorându-
mă.
Sheridan stă la birou vizavi de mine. Se aplecă și mă sărută
și mă întorc repede, clătinând din cap dezgustat.
„Oprește-te”, spun eu cu gura.
„Angela vrea să vin în seara asta”, continuă Seb.
-Astfel încât?
Sheridan cade pe podea în fața scaunului meu și eu scutur din cap.
„Oprește-te”, spun din nou.
„Vrea să vorbească cu mine despre ceva”, spune Seb. Sheridan apucă-mă
zboară și începe să-mi descheie pantalonii.
"Trebuie sa te opresti!" Trăiesc, închizând repede picioarele.
-Ce? întreabă Seb.

„Tovarăș, trebuie să plec, îmi pare rău”, spun. Rahatul se întâmplă aici.
Sheridan îmi apucă penisul prin pantaloni și mă mângâie. Îi iau mâna.
„Te sun mai târziu”, răsturn și închid. Ce

la naiba, Sheridan?
-Oh, dragă. Nu te porți de parcă nu ți-ar plăcea când fac asta.
—
Telefonul meu sună și se aude vocea recepționistei.

-Domnul Jones?
Îl alung pe Sheridan.
— La naiba, lasă-mă în pace, vrei? — Lasă-ți capul să cadă peste mine.
poală și mă mușcă prin pantaloni. Scoală-te!
Apăs pe butonul interfonului. — Da? -Spune.
„Am un Edward Prescott aici de văzut. „Ochii mi se fac mari.

Oh, la naiba.
14
spencer
Oh la naiba. Acesta este cel mai rău moment din istorie. expir
greu... La naiba.
Ce vrea?
— Spune-i că voi fi în câteva minute. Sunt cu un client,” bâlbesc eu.
-E in regula.
Închid și mă ridic în grabă.
„La naiba, Sheridan. A târât-o de pe pământ de braț.
Ce naiba faci?
Ea zambeste.
„Îmi place bărbatului meu”. Ce altceva va fi?
„Nu sunt bărbatul tău și trebuie să încetezi să mai vii aici neanunțat și
atinge-ma.
— Mai ești cu prostiile astea? Ea își dă ochii peste cap.

-Da. Îi prind bicepșii. La naiba, ascultă ce spun.
Acest lucru trebuie să se termine.
O împing ușor departe de corpul meu.
„Te rog”, îndemn.
Ochii lui îi cercetează pe ai mei și își dă seama că mă refer la asta. Ochii i se
umplu de lacrimi.
„Spence”, șoptește el.
Inima îmi bate o bătaie și oft.
„Shez... nu.
„Dar ai spus că vom fi mereu noi.
„Știu că am făcut-o.
„Te iubesc”, șoptește ea printre lacrimi.
-Ce? mă încruntă. Ce naiba... ea nu a spus doar
este?
„De ani de zile, te-am iubit, Spence.
Sprâncenele mele se ridică.
— Și nu te-ai gândit să-mi spui ceva înainte?
„Pentru că nu am vrut să te pierd. - Ridică din umeri-. Dar dacă ești gata să te
stabilești, mă voi muta aici și putem încerca să funcționăm. Poate poți avea casa la țară
și cei doi copii... dar cu mine.
Umerii mi se lasă și îmi bag o șuviță de păr în spatele ei

ureche.
"Nu este atât de ușor.
Lacrimile îi umplu ochii și mai mult, și la naiba, dacă nu e cel mai rău
pe care le-am văzut în viața mea. Sheridan este cea mai dură fată pe care o cunosc.
„Te rog”, murmură el neputincios.
Inima mi se contractă la vederea ei implorând.
— Shez.
O iau în brațe și o îmbrățișez strâns în timp ce-i lacrimă
rostogolește-i fața.
-Nu fi supărat. îi sărut tâmpla. Nu suport să te văd așa.
— Atunci dă-mi o ฀ ansă. Putem incerca. ma voi muta
Aici. Știi că te pot face fericit, Spence.
Mă uit spre u฀ ă. Edward este încă acolo. am uitat
complet al lui pentru o clipă.
„Sheridan, următoarea mea întâlnire este aici”, șoptesc eu în panică.
-Pot sa te vad diseara? implora ea.
-Nu.
Fața lui se încrețește.
— Zece ani împreună și nici măcar nu poți lua cina cu mine pentru a vorbi
despre asta?
La naiba, sunt un idiot egoist.
„Mâine seară”, șoptesc eu. Ne vedem mâine seară.
Chiar acum, am nevoie doar să pleci de aici. Am să am grijă de ea mâine.
Ea zâmbește, liniștită pentru moment.

-E in regula. Se aplecă și mă sărută ușor pe buze, frecându-și degetele prin
barbă. Te sun maine?
La naiba, de ce nu este nimic atât de ușor?
-Desigur. Acum trebuie să văd următoarea mea întâlnire. curata, tu
arăți ca o mizerie.
„Atunci nu mă mai enerva”, mârâie ea în timp ce intră în cameră.

baie.
Îmi ciupesc podul nasului de frustrare. La naiba, cum intru în rahatul asta? Expiră
puternic în timp ce ea se spală pe față și se machiază din nou.
— Ai putea să te grăbe฀ ti? -Clic.

„Destul”, mă certa el. Voi fi gata de plecare când voi fi gata de plecare și nu cu un
minut înainte.
Ea reapare cu costumul ei puternic bine fixat, iar eu îi zâmbesc.
-Asa e mai bine.

Ea zâmbește timid.
— Ce mi-ai făcut, Spencer Jones?
Tristețea mă umple. Am afecțiune pentru ea, dar în niciun caz nu se poate compara
cu ceea ce simt pentru Charlotte. Nu știu cum să repar asta pentru ea.
Zece ani este mult timp.

— Ne vedem mâine seară? Ea zâmbește cu speranță.
Dau din cap.
-Hai să vorbim mâine.
Ea mă sărută ușor pe buze, iar eu îmi încolăc brațele în jurul ei, îmbrățișând-o.
Există o familiaritate în atingerea lui care mă mângâie. Ochii mei se închid cu tristețe pentru
că știu că aceasta este ultima noastră îmbrățișare. Parcă simți și el, mă strânge strâns și ne
ținem unii pe alții pentru o clipă. Mă trag înapoi și îi iau fața în mână, frecându-mi degetul
mare peste buza ei de jos.
— Îmi pasă de tine, știi asta, nu? -฀ oaptă.

-Dar tu nu mă iubești? Ochii i se umplu din nou de lacrimi.
„Nu…” oft.
Ea se smulge din brațele mele și se uită fix la pământ pentru o clipă în timp ce își
revine. O privesc transformându-se înapoi în femeia puternică pe care o cunoaște lumea.
Își ia geanta și se îndreaptă spre ușă.
— Vorbim mâine, spun eu.
Fără să mai spună un cuvânt, pleacă și ușa se închide în urma ei.
Știu că nu trebuie să-mi fac griji că ea spune ceva cuiva sau că arată supărată la recepție.
Prefer să mor decât să arăt vreunul
slăbiciune. Urăsc că, după zece ani, tocmai sa deschis față de mine și trebuie să o
refuz.
Ce idiot.
Îmi apăs pe globii oculari cu degetele și merg dintr-o parte în alta.
altul pentru o clipă, încercând să se calmeze.
La naiba, Edward este aici și Sheridan mă iubește.
Aceasta este o zi nenorocită.
Mă duc la baie, mă spăl pe mâini și pe față și mă așez la birou în timp ce mă
pregătesc. Odată gata, apăs pe interfon.
— Trimite următorul meu client, te rog.
Ușa se deschide și apare un bărbat în costum bleumarin. Este înalt, întunecat
și frumos. Nu este deloc ceea ce mă așteptam. M-am gândit că va fi exact ca Charlotte.
Oricum, orice.
Mă ridic și îmi întind mâna.
„Sunt Spencer Jones.
dă-mi mâna Prinderea lui este puternică deoarece menține contactul vizual
direct.
„Domnule Jones”, spune ea categoric, cu un zâmbet forțat. Eu sunt Edward
Prescott.
- Vă rog să luați loc. Fac un semn către biroul meu.
Se așează și eu cad pe scaunul meu în același timp. Nu sunt sigur de ce este
aici. Le-am cerut bodyguarzilor să nu-i spună încă. Fotografiile sărutului nostru au
fost încă publicate? Nu pentru că, pentru ca el să ajungă aici atât de repede, ar fi
trebuit să părăsească Vegas sau oriunde ar fi fost ieri. Zborul durează paisprezece
ore. Voi sta liniștit până voi afla ce faci.
-Cu ce vă pot ajuta? intreb eu calm.

-Stii cine sunt?
-Ar trebui să? Mă uit la el.
Ridică o sprânceană, se așează pe spate în scaun și își încrucișează picioarele. Ia o
aer diferit despre el, deși nu pot să precizez exact ce este asta.
Este arogant sau crede că are dreptul? Sau poate pur și simplu înțeles greșit.
„Am înțeles că ai cunoscut-o recent pe sora mea”, spune el.

— Și sora ta este...? intreb in timp ce ma joc.
Zambesc.
-Asa este. Ochii noștri sunt ațintiți unul pe celălalt.

"Unde s-au intalnit?" întreabă el tăios.
— Îmi pare rău, de ce mă întrebi despre Charlotte? — Îl întrerup. El zambeste.
„Hai să nu ne mai încurcăm și să ajungem direct la subiect, bine?”

Am motive să cred că adulmeci pe sora mea.
Râd.
„Nu sunt sigur cu ce fel de câine ești obișnuit, dar te asigur că nu mă ocup
de a adulmeca nimic”.
„Nu asta mi-a spus prietenul meu Alexander York. Îi sărutai mâna și nu ți-ai
luat ochii de la ea toată noaptea la un dans benefic recent.
Oh, ești aici pentru că Alex ți-a spus despre noi. Ce altceva mai știe?
„Nu aș arunca numele lui Alexander York și
să-l conectezi ca prieten, dacă aș fi în locul tău?
uită-te la mine
„Cred că tu și cu mine știm cum este personajul lui”, adaug. O recomandare

de orice fel de la tine nu înseamnă mare lucru. El ridică o sprânceană într-o provocare
tăcută.
— Nu, de ce nu-mi spui?
„Omul este un șarpe și nu există dragoste pierdută între noi.
Mă ridic de pe scaun și merg spre fereastră, punându-mi mâinile în buzunarele
pantalonilor înainte de a mă întoarce spre el. Dar știi deja asta, nu-i așa?
„Alexander nu este problema mea, domnule Jones.

„Te rog sună-mă, Spencer.
-Spencer. El dă din cap o dată.
"Care este exact preocuparea ta?" -Întreb-. De ce esti aici?
— Charlotte.
— Și de ce îți pasă? - Ridic o sprânceană.
„Nu este genul de femeie cu care ești... obișnuit.
Zambesc.
— Asta ți-a spus York? Ah, a spus că sunt un libertin
scandalos și că nu pot avea încredere în mine în preajma surorii tale, nu?
Ne uităm unii la alții pentru o clipă.
— Ai contactat-o de când ai cunoscut-o? mă întreabă el curajos.
Zâmbesc, tipul ăsta are bile.

— Lasă-mă să-ți spun asta, domnule Prescott. expir puternic. Dacă ar fi să
o contactez pe Charlotte în orice moment, nu este treaba ta, doar a mea și a ei.
„La naiba, desigur că este treaba mea. El sare de pe scaun și se mișcă să

stea în fața mea. Treaba mea este să o protejez de bărbați ca tine.
— Credeam că treaba ta ca fratele ei ar fi să o iubești?

Ridică bărbia sfidătoare, nu a fost impresionat de acea acuzație
piei pe care le-am plantat acolo.
„O protejez de tot. Idioții nenorociți ca tine sunt una dintre cele mai țintite
amenințări.
— Asta crezi că sunt?
El face un pas înainte până când fețele noastre sunt aproape.
„Stai departe de sora mea, domnule Jones.
Mă uit la el înainte de a spune: „Sau ce?
— Sau se va ocupa cu mine.
— Chiar crezi că m-ai putea ține departe de ea, dacă ea ar fi cu adevărat
cea pe care mi-o doream?
-Este ea?
Zambesc.
„Nu voi discuta despre intențiile mele cu tine, dar voi spune că o subestimezi
foarte mult.” Este inteligentă și suficient de în vârstă pentru a lua propriile decizii.
„Nu este obișnuită cu bărbați ca tine.

— Și cu ce fel de bărbat ai vrea să iasă? — Trag înapoi. Alexander York,
poate? Sunt destul de sigur că i-ar plăcea să facă parte din familia Prescott.
Fața îi cade înainte de a o masca repede.

— Nu fi ridicol, este un prieten pentru ea. -El
stie? intreb eu cu o spranceana ridicata. Ai vazut
cu ea?
Cea mai bună formă de apărare este atacul. Am de gând să-l arunc
Aici.
„Poate că ar trebui să o întrebi pe Charlotte despre Charlotte și să nu mai sări la

presupuneri ridicole. Chiar ai condus de la Manchester la Londra doar ca să mă vezi?
Satisfacția îi trece pe față și atunci știu că pur și simplu a fost convins de falsa mea
ignoranță despre familia lui. Dacă aș cunoaște-o bine, ceea ce el nu trebuie să știe, aș...
oricum nu încă, aș ști că Manchester nu este locul în care locuiesc ei sau unde ea doar a
călătorit mii de mile.
„Am fost în oraș făcând afaceri”, minte el.

— Ei bine, a fost o plăcere să vă cunosc, domnule Prescott.
Se uită la mine și ne uităm unul la altul.
„Nu vreau să am această conversație din nou”. Stai departe de Charlotte. A devenit
clar?
Zâmbesc larg. Mi-ar plăcea să-l arunc în față chiar acum pentru că sunt un ticălos
atât de îngâmfat, dar nu o voi face. Nu voi... de dragul lui Charlotte. Edward nu o respectă,
dar eu o respect.
— Poate că data viitoare când ne vom întâlni cu tine vei fi puțin mai politicos,
domnule Prescott. — Acesta este singurul răspuns pe care i-l dau. Sau măcar ai idee despre
ce vorbești. Nu am timp pentru presupuneri copilărești și pe jumătate gândite. Sunt un om
foarte ocupat.
Ochii îi fulgeră de furie și face un pas înainte, astfel încât fața lui
este la doar câțiva milimetri de a mea.
- Antipatie.
-Nu trebuie sa o faci. -Zambesc-. Acum pleaca.
Suntem față în față în timp ce furia fierbe între noi.
În cele din urmă, se întoarce și pleacă fără să mai spună un cuvânt. Ușa se închide și respir
adânc în timp ce mă las pe scaun.
La naiba, acesta chiar va fi al treilea război mondial.
Charlotte
Împing căruciorul greu de poștă prin birou.

— Lottie! strigă Scott în timp ce se lasă pe spate în scaun.
-Da? „Scott este cel obraznic de la nivelul șase. Este frumos și foarte amuzant.
— Ieșim în seara asta? Glumește cu o mișcare a lui

sprancene.
Îi înmânez pachetul de corespondență de la departamentul lui.

„Nu, nu ieșim în seara asta. iti spun in fiecare zi.
El face o față și își înclină capul spre cer.
O, haide, nu știi ce pierzi. eu sunt visul
fiecare femeie, știi?
Râd și îmi tot împing căruciorul.
-Sună-mă! strigă el cu o voce de fată. Zâmbesc în timp ce merg și continui să
livrez corespondența. Cine știa că această slujbă de rahat mă poate face atât de
fericit? Ridic privirea și o văd pe Sarah legănându-se pe un scaun în timp ce vorbește
cu trei fete. Ea se uită la mine.
„Mașina asta e grea, știi…” pufnesc.
Își încheie conversația și sare.
„Oh, tocmai am primit bârfele. Se pare că Tiffany s-a despărțit de Zane
pentru că l-a prins făcând sex cu Brittany de la etajul doi.
O făceau în mașina lui, în parcarea de la subsol.
-Oh, la naiba. - Mă înfior.
„Dar se pare că Tiffany i-a făcut o muie lui Darren noaptea trecută în mașina
lui, când a condus-o acasă, și de aceea a tras-o cu Brittany.
A fost răzbunarea lui.
-Care ți-a spus că? „Am gura căscată.
„Darren i-a spus lui Paul, Paul mi-a spus și eu doar le-am spus.
Doamne, e atât de slăbănog. Cine le face altor băieți mui când au un iubit?
-Știu. Ea ia mașina pentru mine. Ți-am spus deja, acest loc este orașul
cocoșilor fierbinți și fiecare femeie este aici pentru ea însăși. Femeile nu se pot
controla.
Râd în timp ce merg lângă el.
— Ai făcut vreodată cuiva o muie aici?
— Da, dă ea din cap. Anul trecut, la petrecerea de Crăciun, am făcut un trio
într-unul din birourile de la etajul unsprezece.
— Sarah, răsuflesc. Ce naiba?

"Nu-i așa?" - Ridică din umeri-. noaptea mai mult
imi este dor de viata. Era ca în zona crepusculară și era nasol.
-De ce? mă încruntă. M-am uitat la chestiile astea pe YouPorn și mi se pare
orice altceva decât o rahat.
„La naiba, s-au întâmplat prea multe, știi? Într-un minut călăream, apoi mi-a
fost împins o pula în gât în același timp. Apoi celălalt mă întoarce și o face cațeluș, în
timp ce celălalt mă trage de păr ca să-i pot suge penisul așa cum vrea el. Nu m-am
putut concentra pe nicio sarcină suficient de mult pentru a face o treabă bună.
Râd, imaginându-mi-o răsturnată ca o păpușă de cârpă în timp ce încearcă

să se concentreze.
—Sincer, trio-urile este un fel ca un pentatlon olimpic, doar că trebuie să faci
toate evenimentele în același timp.
Bun în teorie. Își suflă aer în obraji și clătină din cap.
Nu atât în practică.
Îmi acopăr fața cu mâinile și râd. Nu mă voi mai gândi niciodată la pentatlonii
olimpici la fel. Imi place foarte mult fata asta, dar ma invadeaza o tristete. O să-mi fie
dor de ea când voi fi plecat.
Poate ar putea veni cu mine?
Bucură-te de fiecare zi cât pot.
Telefonul îmi sună în buzunar și îl scot, pe nume Spence
se aprinde pe ecran.
„Voi prelua acest apel”, șoptesc.
-Desigur. El continuă să împingă căruciorul. Intru in casa scarii. Buna ziua.
-Înger. Vocea lui profundă toarcă și un zâmbet larg se încrucișează

fata mea. Până și vocea lui mă amețește.
-Ce mai faci? intreb visator.
„Mi-e dor de fata mea”.
„Ei bine, o poți vedea la...” Mă uit la ceas. Despre
cinci ore.
„Număr minutele. - Oftă. E atât de frumos.
— Te sun să-ți dau adresa mea.
-Oh. Îmi îndrept spatele entuziasmată.
— Așa e, în seara asta facem o petrecere de pijamă la tine acasă.
„Și tu ești oaspetele de onoare”, toarcă ea.

— La ce oră vei fi aici?
„O să termin la cinci, du-te să-mi iau lucrurile și apoi mă duc la
Acolo.
— Aduceți haine pentru câteva zile.

Zambesc.
„Este aceasta o petrecere de pijama prelungită?”
-Asa este. Nu face duș înainte de a veni.
-De ce nu? mă încruntă.
— Pentru că mai sunt cincisprezece minute că nu te pot vedea. În plus, îmi place
să te spăl.
Inima îmi cântă în piept. Îi place să mă spele. Nu m-am simțit atât de adorat în
toată viața mea.
— E în regulă, șoptesc eu. I-am spus că îl iubesc de câteva ori și nu a spus-o încă,
nu de când a spus-o prima dată când discutam despre Sheridan. Încerc să nu mă simt nevoie.
„La revedere, Spence”, îi spun.

"Unde este iubirea mea?" -Întrebare.
Ușurarea mă lovește.
-Te iubesc. -Zambesc.
Inspirați brusc.
„Și acum ziua mea este completă. Ne vedem diseară, înger. Închide și eu mă
încruntă. Mă uit la telefonul din mână pentru o clipă. De ce observă când nu-i spun, dar
atunci nu-mi răspunde niciodată?
Bărbați.
Ei bine, asta e, nu o voi mai spune până nu o face el.
Mă întorc la birou și o găsesc pe Sarah râzând în hohote cu un grup de fete și mă trezesc
rânjind. Cine s-a culcat cu cine acum?
Stau în spatele Mercedes-ului pe care îl conduce Wyatt.

Anthony stă pe scaunul pasagerului lângă ea și îi trimite mesaje lui Spencer pentru a-
i anunța că vom fi acolo în câteva minute. Se pare că Spencer i-a sunat și pentru a le
anunța unde stau în seara asta. Cei doi poartă și genți de călătorie.
Pare suprarealist că are grijă de băieți ca și cum ar fi propriul lui personal.

Dacă sunt sincer, pare mai preocupat de bunăstarea ei decât Edward. De obicei sunt
singurul căruia îi pasă de ei.
— Unde este mai exact? întreb eu, întinzându-mi gâtul spre
uită-te în josul străzii.
„Chiar aici, după colț.
— Avem o cheie?
„Spencer ne va întâlni în hol. Trebuie să ne ia.
-E in regula. Mă uit pe fereastră la străzile pline de viață în timp ce conduc.

Totul se simte atât de suprareal, că eu sunt cu el și el este cu mine când în urmă cu
doar o lună eram singură și încă fecioară. Ce diferență poate face o lună. În sfârșit,
ajungem la o clădire înaltă și elegantă.
„Asta este”, spune Anthony în timp ce tragem în sus. Wow, asta arată bine.
Wyatt parchează mașina și Spencer iese pe ușile mari duble. Fața lui se
luminează când mă vede. Trebuie să mă opresc din alergat și să mă arunc în brațele
lui.
-Buna Angel-. El zambeste.
"Bună", zâmbesc.
Urăsc că nu îl pot juca încă în public.
„Hei băieți”, le spune băieților în timp ce îmi ia geanta de la mine.
„Hei Spencer”, îl salută ei în timp ce merg în spatele nostru.
Am trecut printr-o recepție de marmură cu un concierge și doi portar și ne-
am îndreptat spre lift. Ușa se închide și Spencer îmi ia imediat mâna în a ei și
zâmbește. Ochii îi rămân ațintiți pe ușa închisă.
Îmi place că este atât de sensibil cu mine.

Ușile se deschid la etajul doi și el iese cu hotărâre.
-Aici. Mergem pe un hol până când Spencer se oprește și deschide o ușă,
dându-i lui Wyatt cheile. Acesta este apartamentul tău. Are trei dormitoare și tot ce
au nevoie cât timp sunt
Aici. Îl subînchiriez. Este de la unul dintre membrii personalului altui rezident, dar va
fi plecat din țară pentru câteva luni
Wyatt și Anthony intră și se uită în jur.
-Asta e frumos.
Băieții zâmbesc, aparent impresionați de noua lor
loc.
-Totul rămâne la fel. Odată ce Charlotte și cu mine suntem la noapte, nu ești
de serviciu, dar tot trebuie să fii cu ea când ea iese, te rog.
„Desigur”, răspunde Anthony.

— Ai vrea să vii și să treci pe la apartamentul meu? îi întreabă el.
„Te rog”, spune Wyatt.
Spencer mă ia din nou de mână și se întoarce pe hol până la liftul pe care
încă îl așteaptă. Am urcat în tăcere la etajul cincisprezece.
Am ajuns la două uși duble uriașe negre. Spencer îi strecoară cheia și se

deschid. Când îmi dezvăluie camera lui, inima mi se oprește în gât.
Dumnezeule!
Ridic privirea la un mezanin care se profilează peste camera principală și îmi zâmbesc în
sinea mea.
Locul în care mă aflu are podele din beton lustruit, cu un tavan frumos din
lemn deschis la culoare. Pare ceva dintr-una dintre acele reviste de arhitectură și
design. Poate o cabană de schi în Aspen.
-Aceasta este casa ta? -Întreb. Îmi face cu ochiul.
Wyatt și Anthony se uită în jur, uitându-se unul la altul și apoi la Spencer de
parcă ar fi surprinși.
-Ce? Spencer zâmbește. Nu ceea ce te asteptai?
— ฀ i tu e฀ ti bogat? Wyatt se încruntă.
"Eu fac bine." Spencer zâmbește.
Îmi mușc buza de jos pentru a-mi ascunde zâmbetul stupid.
Spencer trece prin apartament.
— Îți dau turul. Își întinde mâna când trece pe lângă noi. Aceasta este
bucataria.
Arătă spre o bucătărie din oțel inoxidabil cu o bancă uriașă din lemn pe
insulă în mijloc. Apoi arată spre peretele de sticlă.
— Orașul Londrei, evident. Ne aplecăm cu toții pentru a vedea o vedere largă

a Londrei în fața noastră.
Wyatt își dă ochii peste cap, de parcă nu ar fi impresionat.
„Îmi place să-mi arăt casa, trebuie să recunosc. -Spencer
a rade.
„Nu-mi spune”, mormăie sec Wyatt în timp ce eu și Anthony râdem.
-Aceasta este sala de mese.

Există o masă mare, rustică, ovală, care poate găzdui zece persoane. Acolo
sunt scaune tapițate diferit, toate se potrivesc, dar nu chiar.
-Sufrageria. —Este un spațiu mare cu canapele din piele colorată

ciocolată și un șemineu pe gaz în mijloc.
Oh.
„Acesta este dormitorul pentru oaspeți. El arătă spre ea în timp ce ieșim în
hol, iar eu mă opresc în loc.
„O, Doamne,” icnesc.
Întregul hol este căptușit cu rafturi negre pline cu mii de cărți. Este mult mai
lat decât un coridor normal și dă senzația de bibliotecă. Are chiar și una dintre acele
șine cu o scară care ajunge până la rafturile de sus.
— Citiți? întreb eu surprinsă.

Zâmbește peste umăr, apucându-mă de mână pentru a mă ghida.
-Ti-am spus ca da. Nu mint, Lady Charlotte”, glumește el. Biroul meu.
El continuă turul și mă uit înăuntru pentru a vedea un birou cu un birou

mare de mahon în fața ușii, un scaun mare de birou din piele neagră cu spătar înalt
în spate.
„Spălătorie, sală de sport”, spune el în timp ce arată mai multe camere
prin ce am trecut
Mă uit afară și văd o cameră mare cu o bandă de alergare, a
aparat de vâsle și greutăți. Un televizor este montat pe perete.
Abia îmi pot șterge rânjetul prost de pe față. Mi s-a părut drăguță camera
mea de hotel.
Nu ai nimic în acest loc.
-La etaj. Spencer face gesturi în timp ce continuă să joace rolul de ghid
turistic. Cu toții ridicăm privirea pentru a vedea o scară
suspendat pe perete plutitor. Balustrada nu este altceva decât o foaie de sticlă.
„Locul ăsta e frumos, Spence”, îi spun.

Zâmbește mândru și se uită în jur.
-Îmi place.
Cu toții l-am urmat pe scări.

„Camere libere, băi, iar la capăt este dormitorul meu.
Ajungem în camera lui și zâmbesc atât de mult încât aproape că mi se desparte
fața în două. Este o cameră albă uriașă, cu toate țesăturile texturate diferite. Există un pat
king-size acoperit cu lenjerie albă, scaune albe cu spătar cu aripi și lucrări de artă în
cărbune alb-negru pe perete. Podelele sunt, de asemenea, din lemn de heringbone.
„Uitați-vă în jur tot ce doriți”, le spune băieților.

Trec pe lângă el și deschid ușile dressingului, apoi se îndreaptă spre baie, lăsându-mă să-
mi înfășoare talia lui Spencer cu brațele și să-i zâmbesc.
„Îmi place casa ta”, zâmbesc.

-Îmi placi. Mă sărută încet.
Cu coada ochiului, îl văd pe Wyatt aruncând ochii spre mine.
Eu și Anthony râdem. Ce ar trebui să creadă?
„Puteți pleca acum, băieți, nu vom mai avea nevoie de voi în seara asta”.
— Bine, spune Anthony înainte de a dispărea pe u฀ ă.

Ne vedem dimineața.
„Mulțumesc”, strigă Spencer.
Mi-ar plăcea să fiu o muscă pe perete să văd ce spun ei când sunt în privat.
- În sfârșit singur. Spencer îmi zâmbește înainte de a mă săruta blând.

Buzele lui rămân pe ale mele și limba lui trece peste gura mea deschisă cu forța potrivită.
Dominant, afectuos... omul este fierbinte ca naiba.

— Ei bine, domnule Jones. Mă uit în jurul camerei ei. Nu ma asteptam la asta.
-Sa te astepti la asta?

„O casă care arată ca o ședință Vogue de viață acasă. Sunteți
plin de surprize.
—Sunt arhitect, la ce te așteptai?
-Nu stiu. -Ridic din umeri.

„Am proiectat această clădire.
-Într-adevăr? „Ochii mi se fac mari.
— Da, iar acest apartament va fi mereu al meu. Mâinile lui trec peste fundul
meu. Exact ca tine.
Mă încruntă la el în cauză.
— Vei fi mereu a mea, Charlotte.
Râd de buzele lui și merg cu spatele spre pat până mă oprește.
-Nu încă. Sunt foame, femeie.

- Killjoy. Ce este în meniu?
-Înșel. Am rugat-o pe menajera mea să ia niște mâncare indiană pentru noi.
Este în frigider.
-Suna minunat. Mă conduce înapoi în sus pe scări și în bucătărie, așezându-
mă pe unul dintre scaunele de pe bancă.
— Roșu sau alb? -Întrebare.
— Alb, te rog.
Mă uit cum ne toarnă vinul și apoi îmi dă pe al meu.
Clincăm din pahare și zâmbim prost unul altuia.
„Îmi place să te am aici”, spune el.
-Îmi place să fiu aici. Mă apropii și îl trag spre mine. Ne sărutăm și ochii mei
se închid pentru a absorbi fiecare secundă. Sunt chiar patetic când sunt în preajma
lui.
Se retrage din sărutul nostru.
— Încetează să-mi distragi atenția, sunt pe cale să leșin de lipsă de susținere.
Nu mă mai săruta decât dacă ai un defibrilator în posesia ta.
„Întotdeauna atât de dramatic. -Râd.

Scoate mâncarea indiană din frigider și ia niște cratițe.
— De ce nu-l pui la cuptorul cu microunde? mă încruntă.
"Cred ca glumesti." Ai reîncălzit vreodată mâncarea indiană așa? Se încruntă.
-Multe ori. Își dă

ochii peste cap.
„Și aici am fost în tot acest timp crezând că ești cultivat.” Râd în
paharul meu de vin și mă uit cum el turnă mâncarea în cele trei cratițe.
— Te-ai gândit unde vei locui când te vei muta la Londra? - Întrebare.
dau din umeri.

-Nu chiar. Deși cred că va trebui să încep să mă gândesc în curând. Mă uit la
el pentru o clipă. Ai vreo idee?
Continuă să amesteci.
-Am niste. Își bea vinul. Spencer Jones din mine vrea să ai propriul tău
apartament uimitor și să-l decorezi așa cum vrei. Aveți propriile lucruri și veniți și
plecați după bunul plac.
Zâmbesc și aștept ca el să continue.
„El vrea să-ți câștigi independența și să trăiești viața fără restricțiile familiei
tale. Se gândește o clipă. Adică ar trebui. Asta trebuie să faci. Acesta este lucrul
inteligent de făcut.
Cu toate acestea, este clar că are altceva în minte.

-Si ce doresti? -Întreb.
„Așa vrea Spencer Jones să fac.” Asta mă face fericit, că se gândește să-mi
dea ceea ce crede că am nevoie. Ce vrei sa fac? Băiatul egoist din tine... ce vrea?
„Bine...” Se oprește, privindu-mă la mine în timp ce decide dacă să

împărtășească. Băiatul egoist din mine nu suportă să petreacă nici măcar o noapte
fără tine și vrea să te muți aici.
cincisprezece
Charlotte
Ce?
„Adică.” El ridică din umeri de parcă ar fi stânjenit de reacția mea surprinsă.
Asta doar dacă ai vrea și aș înțelege pe deplin dacă n-ai fi făcut-o.
Vorbește prea repede, împiedicându-se de cuvintele lui în timp ce el

incearca sa te recuperezi.
Zâmbesc și rămân tăcut în timp ce mă uit la el.
Continuă să amestece oala, clătinând din cap când gândește.
„Asta a fost...” Vocea lui se stinge. A fost o idee proastă, uită că am spus ceva.
— Spence?
Continuă să amestece în oală cu capul în jos, neputând să mă privească.
Ma ridic de pe taburet si merg in fata lui, infasurandu-mi bratele in jurul gatului

lui.
— Spence?
„De ce nu vedem cum ne descurcăm?”
O încruntătură îi încrețește fruntea.
-Ce inseamna asta?
„Înseamnă că suntem împreună de cinci minute și cred
că poate ar trebui să ne oprim atât de repede.
— Nu-ți place cum merg lucrurile?
Il sarut usor pe buze.
„Îmi place cum merg lucrurile, dar aceasta nu este o cursă.
Mă îmbrățișează strâns.
„Se simte ca și cum este.
Mă îndepărtez să mă uit la fața lui.
-De ce?
„Aștept ca vraja să fie ruptă și toate acestea să se termine. - Își strânge umerii.
— Spence, oft. Asta nu se va întâmpla.

„Acest lucru este nou pentru mine, îngerule. Toate acestea. -Își strânge
umerii-. Sentimente…
Râd. — Crezi că asta e nou pentru tine? Încearcă să fii eu pentru o clipă. Mă
obișnuiesc să fac sex, să mă îndrăgostesc, precum și cu un fost de-al tău care îți bagă
cheile în buzunar. Zâmbește și se îndepărtează de brațele mele.
„Oh, am văzut-o azi.

Ceva îmi strânge pieptul.
— Ai văzut-o azi?
-Da. Își amestecă din nou oala cu mâncare indiană, alegând să nu elaboreze.
-D? mă încruntă.
-Poveste lunga.
-Am timp.
El ne servește mesele și le pune pe tejghea în fața noastră. Ne umple și el
paharele de vin, lăsându-mă
doar... uită-te la asta.
Se așează și începe să mănânce, de parcă nu i-ar păsa nimic din lume.
— Spencers! Ai de gând să-mi spui ce s-a întâmplat

sau nu? El expiră un oftat adânc.
„A fost o zi din iad.
— De ce ești mereu atât de dramatic? El râde.
— Nu, serios, azi a fost o zi din iad. Își pune niște mâncare în gură. Deci... la
propriu.
Iau o bucată de mâncare pentru mine.
-De ce?
— Apoi apare Sheridan și îmi spune că mă iubește.
Îmi rămâne gura căscată de surprindere.
Nu spune nimic, nu spune nimic.
„Vrea să se mute aici și să încerce o relație cu mine.
— Am crezut că ai spus că chestia ta e ocazională? Își strânge
umerii.
„Asta am crezut, mi-a căzut falca.
— Păi, ce i-ai spus?
— Am spus că nu, nu am fost niciodată așa. — își mestecă mâncarea

dezinvolt, de parcă aș avea această conversație în fiecare zi.
— Și i-ai spus că ești cu mine? -Întreb. nenorocită de cățea
viclean
„Știe că sunt îndrăgostită de tine, i-am spus”.
— I-ai spus că mă iubești. În cuvintele alea?
— Cred că a fost cu acele cuvinte. -Își strânge umerii-. Oricum, ea știe.
„Cum de-i spui că mă iubești, dar nu-mi spui că mă iubești?”

Mă iubești? -Întreb.
Se uită la mine în gol.
— Serios, asta e tot ce ai scos din acea propoziție?
Ridic sprâncenele. Atitudinea lui sarcastică mă enervează
noapte.
„Oricum, așa că am de-a face cu plânsul ei și cu rahatul ei.
— Cum te-ai descurcat cu ea? Mi-am încrețit fruntea. Defini

de-a face cu ea.
Își dă ochii peste cap.
„O îmbrățișam”.
Am o imagine a lor într-o îmbrățișare pasională în timp ce el o mângâie.
-Ai sărutat-o?
„Nu, nu am sărutat-o. Mă lași să spun naibii de poveste?
Îmi forțesc mâncarea în gură. Trebuie să? Urăsc povestea asta blestemată.
„Oricum, plânge și imploră pentru doi copii și

O casă la țară.
Furia mea începe să crească. Glumești?
— Ți-a cerut doi copii? -Clic.
— Pentru că ea crede că asta vreau cu tine.
-Este? „Mă uit la el.
-Este asta?
— Asta vrei tu, doi copii și o casă la țară? Își strânge umerii.
— Nu știu, m-ai făcut să mă gândesc la tot felul de lucruri stupide la care nu

m-am gândit niciodată până acum. Ți-am cerut doar să te muți cu mine
și m-ai refuzat, spunând că e prea devreme să vorbesc despre asta, nu?
„Nu te-am refuzat. -Zambesc-. A fost mai degrabă un răspuns ușor de

eschiv. Își dă ochii peste cap.
„Orice ai spune, nu ai spus da. Așadar, Sheridan este în biroul meu plângând
și tot rahatul ăsta, iar apoi recepționera mea sună să-mi spună că Edward Prescott
este acolo să mă vadă.
-Ce? „Ochii mi se fac mari.
— Așa cum auzi tu.
-Ce naiba?
Puneti mainile in aer.
— Fostul meu plânge în biroul meu. Fratele nebun al noii iubite
în sala de așteptare gata să mă omoare.
— Credeam că ai spus că nu e prietena ta.
— Din nou cu prostiile aiurea ale acelei fraze. Își dă ochii peste cap. Partea
din propoziție pe care ar fi trebuit să o auzi doar era gata să mă omoare.
-Esti un idiot. -Zambesc.

Îmi face cu ochiul sexy în timp ce mușcă mâncarea de pe furculiță.
-Deci ce s-a întâmplat?
„Am scăpat de Sheridan și apoi l-am văzut pe Edward.
-Da...?
-Nimic adevărat. Prostul Alexander York i-a spus că eu
Am adulmecat în jurul tău.
— Adulmecă în jurul meu? Mi-am încrețit fruntea. Asta e dezgustător.
— Chiar voiam să-i spun cât de bine ai gust. Știi... să-l enervezi mai mult.
-Spencer- Zambesc. Acum ești nepoliticos. te vei opri

glumesc și spune-mi ce naiba s-a întâmplat?
„Nimic în afară de el care mă avertizează să stau departe de tine. I-am spus
că nu e treaba lui. Mi-a spus că nu mă place și apoi l-am dat afară din birou.
Mă uit la el în timp ce creierul meu cedează.
Îmi face cu ochiul un tip dezgustător.

— Spune-mi că glume฀ ti.
„Nu deloc, exact așa s-a întâmplat.
— L-ai dat afară? -gâfâind.

— Mi-a spus că nu mă place.
„Tu... ai fi putut măcar să încerci să fii drăguț cu el”, bâlbesc eu.
„Nu am de gând să-ți iau prostiile, Charlotte. Nimeni nu intră în biroul meu
și face cereri fără a fi dat afară.
„Sheridan da”, răspund eu.
„Nu începe rahatul ăla. Își dă ochii peste cap.
-Nu incepe? -Clic-. Oh, încă nu am început.
Cum termin? Care a fost ultimul lucru pe care i-ai spus?
„I-am spus că voi lua cina cu ea mâine seară ca să discut
aceasta.
-CE?
El ridică din umeri lejer.
„Este cel puțin ce pot face”. Nu voi intarzia. Câteva ore cel mult.
-Nu.
Ochii lui aterizează pe ai mei.
— Ce vrei să spui, nu?
"Adică nu. Tu nu te duci. Se
încruntă.
Îl îndrept cu furculița.
„Dacă te gândești un minut că voi sta acasă în timp ce tu
ieși cu fostul partener sexual, te poți gândi din nou.
Se uită la mine.
„Sunt fără experiență, Spencer, dar nu sunt un idiot.
-E o prietenă.
„Cine vrea doi copii și o casă la țară cu tine?” Mă ridic și îmi arunc farfuria cu
mâncare în coșul de gunoi cu forță. Ea va ajunge acolo și va dori o dracu’ de rămas
bun, iar apoi voi doi veți cădea din nou în acest tipar de a dormi împreună la spatele
meu.
-Ce? El este revoltat. Nu ți-aș face asta.
„Dar ar fi făcut-o, iar eu nu-i dau nenorocitul de șansă”.
— De când blestemi orice alt cuvânt?
— De când mă enervează nenorocitele de cățele! -฀ ipăt.
„Nu-i spune așa.
-În cazul în care se potrivește de pantofi. „Alerg în sus pe scări.
„Nici nu o cunoști”, țipă el la mine.

Mă întorc și cobor scările.
— Oh, dar tu o cunoști. Foarte bine. Nu-i așa, Spencer?
Își îngustează ochii și își pune mâinile pe șolduri.
-Ce ar trebui sa insemne asta?
„Înseamnă că dacă vrei orice fel de relație cu mine, te vei tăia
toate legăturile cu ea imediat... sau altfel...
— Sau altfel ce? -el raspunde.
„În caz contrar, plec de aici și poți să te culci din nou cu ea când vrei”.
„Nu vreau să mă culc cu ea. Nu mai fi o târfă în privința asta.
— O târfă? -฀ ipăt-. Nu ai văzut încă o cățea.
"Cred că tocmai am făcut-o!" -strigă-. Îți pot vedea nenorocitele de cățea din spațiu.
NASA te detectează pe camera târfului
chiar acum.
Ne-am uitat unul la altul.
— Am de gând să fac un duș în timp ce tu decizi pe care dintre noi vrei. imi bat joc
sarcastic.
Își aruncă capul pe spate, dezgustat.
„Și tu crezi că sunt al naibii de dramatic”, spune el. Te duci pentru un premiu al
Academiei.
„Dacă nu sunt eu, Spencer, atunci dă-i naiba”, spun. Du-te să stai în altă parte
diseară. Își pune mâna pe șolduri.
-Aceasta este casa mea. Nu mă poți da afară din casa mea.

— Tocmai am făcut-o și ghici ce? Mă mut așa
este si casa mea.
— Poate că nu vreau să te muți.
— La naiba! țip când alerg pe scări. Nu ai nimic
ce sa zic despre asta.
„Și tu crezi că sunt al naibii de nebun”, țipă el la mine. Te auzi, Charlotte? N-ai vrea
să trăiești cu mine până nu va face altcineva.
Râde sarcastic.
— Nu ieși cu ea! -a strigat.
Intru in camera lui si inchid usa. Simt adrenalina curgându-mi corpul.
Calmează-te, calmează-te, calmează-te.
Îmi strâng mâinile pentru a încerca să elimin o parte din energia mea
negativă. Sunt atât de supărat acum. Intru in baie si respir adanc. Pornesc dușul
fierbinte și apa începe să curgă.
M-am descurcat prost, dar sincer, la ce mă așteptam? Caut un prosop si nu

vad. Nu există niciunul pe suporturile pentru prosoape, niciunul îndoit nicăieri. Urc
în vârful scărilor.
— Unde sunt prosoapele?
„În dulapul de lenjerie. Tu unde crezi?
-Esti un idiot. Și cea mai proastă gazdă vreodată.
— Nu ai spus că e casa ta? Nu ești un oaspete.
— Ai noroc că este un bloc de apartamente, altfel te-aș îngropa sub el. Îl aud
râzând în hohote, mă întorc și mă întorc pe hol.
Nici măcar nu glumesc, probabil că aș face-o.
Douăzeci de minute mai târziu, stau sub duș, simțindu-mi furia curgând pe
canalul de scurgere cu apă.
Cel puțin mi-a spus că Sheridan a venit să-l vadă astăzi. nu a incercat
ascunde-l, cred că e bine.
Poate am exagerat?
Intră în baie o secundă mai târziu, oferindu-mi un zâmbet strâmb.
Nu pot să nu-i dau una înapoi. Se așează lângă cadă și se uită la mine.
„Îmi pare rău că am țipat la tine”, oft.
„Îmi pare rău că te-am numit târfă. Expiră puternic.
Zâmbesc și iau săpunul.
-Ce faci? Se încruntă. Scăldat, cum arată?
— Ți-am spus că vreau să te fac baie.

„Ei bine, nu te descurci prea bine. fac ochii mari. FIE

Da?
— Doamne, unde este timida și dulce Charlotte pe care o cunoșteam? -Știu

a rade.
„Sincer să fiu, nu știu. Ce naiba mi-ai făcut, Spencer Jones?
Se ridică și începe să-și descheie cămașa.

„Nu te obosi să-ți dai jos cămașa până nu te hotărăști ce faci mâine seară”.
Se încruntă.
— Vorbesc serios, Spence. Nu vreau să-l vezi. -Înger.

Oftă. I-am dat cuvântul meu și sunt un om de cuvânt. Dacă fac o promisiune
cuiva, o țin.
„Și mi-ai făcut o promisiune că suntem exclusivi și că facem tot posibilul. Să
te întâlnești cu fostul tău nu se potrivește cu asta, Spencer. Ochii mei îi caută pe ai
lui. Vă rog să încercați să vedeți asta din punctul meu de vedere.
Dacă aș avea un fost, ai vrea să vină în biroul meu și l-aș mângâia în legătură cu
despărțirea noastră și apoi aș face planuri să-l văd în seara asta?
Merge la marginea dușului și mă urmărește o clipă.
Își trece mâna pe obrazul meu și apoi îmi prinde pieptul, adânc în gânduri. Degetul
mare îmi perie sfarcul și se întărește sub atingerea lui.
-Peste cadavrul meu.
Mă ridic în vârful picioarelor și îl sărut. Fața mea este umedă în timp ce
se sprijină de a lui, iar mâna lui cade pe fundul meu gol.
— Ține-mi promisiunea făcută, Spence, îi șoptesc. Indiferent de câte ori te
întâlnești cu ea, nu va deveni mai ușor. Dimpotrivă. Va deveni mai greu și vei ajunge
în pat cu ea sau vei avea o mare ceartă. Nu e nimic între voi doi, știți.
Pune-ți ochii la pământ.

„Mă simt rău, știi?
Zâmbesc blând.
-Știu. Încep să-i deschei cămașa. Asta pentru că
esti un om bun.
„Nu știam că se simte așa”. Oftă.
Îi împing cămașa peste umeri și el cade la pământ.
„Bineînțeles că ea s-ar simți așa. Îmi imaginez că toate femeile pe care le
întâlnești se îndrăgostesc nebunește de tine.
„Nu pot comenta. Îmi oferă cel mai bun zâmbet obraznic al lui și ridică din
umeri. Știu că urăști spectacolele.
Râd.
— Noroc că îmi plac idioții, nu?
— Dacă nu vrei să-l văd, nu o voi face.
-Nu vreau.
-Bine. Expiră puternic.
Îl pun sub duș și își înfășoară brațele mari în jurul meu. Buzele lui le iau pe
ale mele și limba lui alunecă încet peste gura mea deschisă. El se ridică deasupra
mea, corpul lui mare preluând spațiul.
Zâmbește în timp ce mă sărută.
-Ce?
— Știi că am inventat toată povestea asta doar ca să te muți aici cu mine, nu?
„Ești un mincinos teribil.

— Ești groaznic să găsești prosoape.
— Asta e tot ce ai mai bun? — Râd în hohote.
-Deocamdată da. Mă apucă de fund și îmi desfășoară fesele. Gura lui
Deschide-l cade la gatul meu si ii simt erectia uriasa pe stomacul meu.
Gura lui deschisă îmi distruge gâtul și mă mușcă cu putere,
care mă obligă să tresar.
Și iată-l.
Momentul perfect în care Spencer Jones își pierde controlul și revine la
instinctele sale primare, naturale. Acolo unde corpul ei trebuie să aibă un orgasm și
va fi nevoie dacă vreau să i-l ofer sau nu. Trece de la omul dragut și dulce pe care îl
cunosc la un prădător înfometat care are nevoie să trateze.
Mă mușcă mereu, un indiciu subtil că și-a atins limita.

Unele zile vine mai repede decât altele, dar este mereu acolo. Sunt dependent
de acest om al meu și de felul în care mă face să mă simt.
Iese din duș și dispare în dormitor, reaparând câteva clipe mai târziu, în
timp ce desface un prezervativ. Mă uit uimită cum îl rulează încet. Indiferent de câte
ori îl văd făcând asta, întotdeauna mă fascinează.
Când ochii lui se ridică spre ai mei, văd foamea în ei și stomacul meu
dansează de nervi.
Deci el este pe mine. Mă împinge de perete în timp ce gura lui deschisă o ia

pe a mea. Mâna lui îmi ține maxilarul așa cum vrea el și își apasă penisul tare pe șoldul
meu.
„Trebuie să dracului, îngerule.
— Da, scâncesc pe buzele lui. Mă ridică și îmi înfășoară picioarele în jurul taliei
lui. Sunt imobilizat între perete de corpul lui dur. Mă sărută încet și profund în timp ce
își alunecă penisul tare peste buzele mele umede umflate.
"Vrei pula mea?"

-Da. Mă țin de umerii lui pentru echilibru. Limba lui alunecă din nou peste
buzele mele întredeschise în timp ce ia ceea ce are nevoie.
Chiar crezi că pot înșira două cuvinte împreună când mă ai așa?

Cu două mâini, mă trage puternic de el și simt familiarul
se întinde când corpul lui îl domină pe al meu.
Mi se închid ochii și scot un geamăt. El
zâmbește întunecat și se rotește adânc în ea.
Ale mele.
„Îți place asta?” „Da.
Mă ridică și intră din nou în mine, scoțându-mi aerul din plămâni.
Îmi arunc capul pe spate pe gresie și el își construiește un ritm. Camera este
umedă și caldă. Apa îi curge pe față, dar felul în care mă privește ar putea să-mi dea
foc. Merge mai repede și mai adânc, pierdut în propria sa concentrare. Se uită drept
înainte, când pielea noastră începe să se unească.
-Asa de. La naiba. Bine. -El spune.

Corpul meu se zvâcnește înainte și el vede asta ca pe un semn că mă lasă cu
adevărat să-l am. Cu ambele mâini pe umeri, el se împinge în mine din nou și din nou,
îmi strâng fața și țip în timp ce un tren de marfă de orgasm îmi fură respirația.
Mă ridică ca o pană pe mu฀ chiul lui mare.

„Oh, asta-i tot. Strânge păsărica aceea frumoasă pentru mine, iubito. vreau să
simt asta.
Penetrare.
Penetrare.
Penetrare.
-Stoarce! mârâie el. Deci, adânc... prea adânc.
— Charlotte, la naiba, dă-mi-o.
Fața mea se încrețește când încerc să fac față. El este ca un animal când
ajunge în acest punct. Singurul lucru la care se gândește este orgasmul pe care
corpul ei îl tânjește.
Capul meu începe să lovească plăcile când își pierde cu adevărat controlul,
iar sunetul loviturii cu pielea noastră este asurzitor în jurul nostru.
„La naiba da,” țipă el în timp ce se ține adânc în mine. Întregul său corp
zvâcnește înainte și simt zguduirea revelatoare a penisului lui când intră adânc în
mine.
Îmi aud pulsul bâzâind în urechi.
Și apoi mă sărută, și este moale și tandru și îmi amintește că omul meu bun
s-a întors. Zâmbește pe buzele mele, corpul lui încă mă fixează de perete. Îi simt
inima bătându-i în piept și îmi îngrop capul în gâtul lui în timp ce mă îmbrățișează
strâns.
Asta e tot. Acesta este ceea ce am căutat în tot acest timp.
Rămâne adânc în mine. Zâmbesc la gâtul lui cu picioarele încă înfă฀ urate în
jurul taliei lui.
— Credeam că o să-mi faci o baie, răsuflesc.
„Păi...” Mă sărută din nou. M-am gândit că ar trebui să te murdăresc
primul. Aceasta este spălătoria auto de lux.
Râd și buzele noastre se ating reciproc.
— Tocmai mi-ai numit mașină?
-Poate? Zâmbește și pleacă, coborându-mă ușor la pământ. Totuși, nu ești
suficient de murdar.
Scoate prezervativul cu dezgust.
Urăsc lucrurile astea dracului.
Mormăie când îl pune în coșul de gunoi de lângă duș.
Ne întindem unul în brațele celuilalt sub apa fierbinte. Camera este tăcută și sunetul
dușului este singurul sunet care se aude. Simt că încep să mă relaxez.
— Ce ai de gând să faci mâine seară? -Întreb.

— Presupun că o voi suna când ies.
„Poți să asculți dacă vrei?”
„Nu, nu trebuie să ascult.

Îmi zâmbește și îmi fixează părul într-un coc în vârful capului.
„Știi, arăți răpitor când ești supărat.

— Pot să înregistrez asta, te rog?
Râde și ia săpunul pentru a-mi spuma corpul.
„Cu excepția amenințărilor cu moartea și toate astea.
„Nu a fost o amenințare cu moartea”, spun eu. Doar o amenințare de
înmormântare. Există o mare diferență.
Mâna lui plină de săpun coboară între picioarele mele.
— Ar trebui să dorm cu un ochi deschis, Prescott?
Râd în hohote.
„Văzând cum l-ai dat afară pe fratele meu azi din biroul tău, cred că ar
trebui.
E târziu și sunt singur în pat. Îl aud pe Spencer jos la telefon...
Vorbind cu ea.
Stă la telefon de patruzeci de minute și pare
ascult mult. Evident, are multe de spus.
Monstrul cu ochi verzi din mine este furios și vrea să mă calce și să mă
închidă, dar femeii din mine îi este milă de ea. Nu-mi pot imagina cum ar fi dacă
mi-ar spune că este îndrăgostit de altcineva. Dar, desigur, nu mi-aș putea
imagina niciodată să mă culc cu el zece ani în mod lejer. A avut același Spencer
ca mine?
Sau era diferit cu ea?
Cum te-ai cunoscut?
A fost mereu vorba de sex?
Mintea mea începe să meargă pe tangente când îmi imaginez că el mergând la
hotelul ei de fiecare dată când o văd.
Au avut o rutină?
S-ar duce direct în pat și s-ar dracu?
Sau au petrecut timp împreună ca noi? Luând cina,

vorbind și râzând.
Închid ochii dezgustat de mine însumi.
Pentru! El se desparte de ea.
Totuși, mintea mea continuă să ia viteză. când au avut
sex, a fost mai bine decât ceea ce avem noi?
A făcut ce nu știu... anal?
Stomacul mi se răstoarnă la gândul că o dracului. Mă întreb, s-au sărutat în timp
ce o făceau ca noi?
S-a uitat la ea după ce a terminat felul în care se uită la mine?
Am o viziune despre ea de la hotel în acea dimineață devreme, ea în
costumul ei de putere, cu o siluetă pentru care să mori. Eram încrezător din
toate punctele de vedere, ceea ce este exact opusul meu.
Închid ochii în timp ce gustul neplăcut al bilei îmi umple
gură.
Nu pot suporta gândul că el cu ea... atingând-o.
Îi aud vocea ridicându-se și ridicându-se. Ce zice?
Mă dau jos din pat și ies pe furiș din dormitor, pe hol, și mă așez pe treapta de sus. E în
sufragerie și nu mă poate vedea de unde este. Din fericire, habar n-are că pot să-l aud.
— Pentru că ai dreptate! se repezi el. Amândoi știm că are dreptate. Dacă ne

întâlnim, vom ajunge într-o mare ceartă sau în pat. Așa suntem.
Inima îmi bate cu putere.

— Dar nu vreau să ajung în pat, Sheridan. La naiba, ascultă-mă.
Sunt albastru la față aici.
Ascultă o clipă.
„Nu, nu vreau asta. -Asculta din nou.
-Nu. Uite, asta nu merge nicăieri. Tu nu asculți. O să-mi schimb numărul de
telefon și o să le spun recepționerilor că nu vă puteți întoarce în biroul meu neanunțat.
Asculta din nou.

— Pentru că azi ai căzut în genunchi sub biroul meu! se repezi el. Nu mă poți
atinge. Ți-am cerut de mai multe ori să te oprești și nu ai făcut-o, așa că pentru mine este
destul de evident că nu putem fi prieteni.
Ce naiba? S-a pus în genunchi sub birou?

A căzut pe el?
Doamne, ce naiba sa întâmplat astăzi în biroul tău?
Dacă Edward nu i-ar fi întrerupt?
Inima mea începe să bată „Pentru
numele lui Dumnezeu, oprește-te!” se repezi el. Îmi dau seama după tonul
vocii lui că începe să se enerveze. Nu, ascultă-mă, nu te apropia de Charlotte, altfel
jur că iadul vine la tine.
Spune ceva care îl face să se oprească.
„Ea mă face fericită, Sheridan. Întotdeauna ai spus că vrei să mă vezi fericit.
-Asculta din nou-. E o diferență uriașă între cei doi și, în plus, ai uitat că ai un iubit?
Ea are un iubit. Ce naiba?

„Nu-mi pasă dacă ești într-o relație deschisă. Nu. Nu vreau să te despărți de
el. Pentru prima dată în viața mea, nu vreau o relație deschisă.
O vreau pe Charlotte pentru mine și nu mă pot gândi la nimic mai rău decât să fac
sex cu altcineva decât ea. De aceea nu pot fi cu tine.
Fizic nu vreau să fiu. Nu-mi pasă ce m-a interesat înainte să o cunosc.
Zâmbesc în sinea mea.

„Nu îndrăzni să-mi aduci asta”, șoptește el furios în timp ce încearcă să-și
țină vocea jos. O să te blochez, iar dacă îndrăznești să te apropii de Charlotte, vei
vedea ce se întâmplă.
Aud o bubuitură și se pare că telefonul ei a fost aruncat prin cameră.
La dracu.
Mă ridic și fug înapoi în pat, scufundându-mă sub pături.
După o scurtă perioadă de tăcere, aud gheață turnându-se într-un pahar din
frigiderul lui.
Stau în întuneric în timp ce furia îmi sfâșie oasele... Cum îndrăznești?
Ea merge în biroul lui, cade în genunchi chiar și atunci când el îi spune că

este îndrăgostit de altcineva, iar acum se pare că l-a amenințat că va merge la el.
ma vezi.
Și spune ce?
Ei bine, are altceva de făcut dacă crede că o iau rahatul.
Am așteptat mult timp ca Spencer să mă găsească și nu am de gând să-l

predau unei femei care dă dracu într-o clipă.
O să aștept, Sheridan. Vino la mine.
Îmi suf în cana de cafea în timp ce stau pe blatul din bucătărie. Acum este șapte
dimineața și m-am trezit și m-am îmbrăcat să merg devreme la muncă.
Spencer nu s-a culcat până noaptea trecută. Eram profund adormit când a
făcut-o, iar ultima oară când m-am uitat la ceas a spus trei.
Ce făcea el jos?
Te-a sunat înapoi?
Aveam dubii?
Mintea mea este în exces, dar nu cad în capcana nesiguranței. Ei bine,
oricum fac tot posibilul să nu o fac.
Nu sunt sigur de chestia asta cu dragostea. Este ca și cum ai da inima ta

cuiva și aștepți să-L implori pe Dumnezeu să nu o rupă. O parte din mine îi pare rău
pentru Sheridan. Îmi pot doar imagina ce trebuie să se simtă când l-a pierdut. Dar o
parte din mine este îngrozită că într-o zi voi afla singur. Expiră puternic și mă uit pe
fereastră pentru a privi Londra.
Nu mai gândi așa! Este distructiv pentru amândoi. Nimeni nu are nevoie de o
prietenă nesigură.
-Bună dimineața înger.
Mă întorc și îl văd intrând în bucătărie, cu ținuta lui de CEO bine fixată. Astăzi
poartă un costum bleumarin, o cămașă albă curată și o cravată cu model. Părul lui
auriu este proaspăt spălat și, de asemenea, este proaspăt bărbierit. Spencer emană
opulență... mult mai mult decât mine.
Ceasul scump, pantofii, aspectul ridicol... el este pachetul complet și delicios.

Cuvintele de avertizare ale Larei revin să mă bântuie. El este un rob de inimă într-un
costum scump.
Ochii lui mari și albaștri îi întâlnesc pe ai mei înainte

sărută-mă încet
„Mi-a fost dor să mă trezesc cu tine azi dimineață. Îmi zâmbește.
„Bună dimineața, domnule Spencer. Zâmbesc și îmi înconjoară brațele în jurul ei.
Limba lui alunecă încet pe buzele mele întredeschise și mă suge cu presiunea potrivită.
Felul în care mă sărută este atât de...

Ochii lui aterizează pe degetele mele de la picioare și apoi înapoi la mine.
scump.
„Arăți al naibii de comestibil astăzi, îngerule.

Forțez un zâmbet.
-Mulțumesc. „Port o fustă gri, strâmtă, care atârnă chiar sub genunchi, și o
cămașă albă de mătase cu o jachetă de costum gri asortată. Este un costum de putere...
genul care știu că îi place.
Pentru.
La naiba, urăsc prostia asta de nesiguranță. Nu este deloc cine sunt.
Ochii lui coboară din nou la picioarele mele și apoi la șolduri. Simt că căldura de
la privirea lui îmi arde pielea și mă regăsesc în pantalonii lui de costum.
— La ce oră ai venit în pat? -Întreb.

Își linge buzele în timp ce ochii lui se așează pe sânii mei și ia unul dintre ei,
fascinat.
-Dupa amiaza.
— Telefonul a mers bine? Mă uit la el.Buzele lui coboară la gâtul

meu și îmi prinde maxilarul în mână.
Mă mușcă și simt pielea de găină răspândită pe coloana vertebrală.
— Da, murmură el pe pielea mea.
"Ce a spus ea?"
Mă mușcă de la baza gâtului și mâna îi cade pe fundul meu.
în timp ce mă macină de penisul lui tare.
— Spencer... — Doamne, omul este un animal. Sexul este tot ce te gândești?
— De ce vorbim despre Sheridan? — Mă sărută din nou.

Vreau doar să vorbesc despre tine în ținuta asta al naibii de comestibilă.
„Pentru că vreau să știu ce a spus.
Se îndepărtează de mine și corpul meu îl urăște instantaneu.
Era furioasă și continua să lupte.

-Ce vrei să spui?
„Ea vrea să te cunoască.
-De ce?
„Pentru că vrea să te intimideze și să te facă să te simți nesigur. — Mă apucă
iară฀ i de talie ฀ i mă trage spre el.
E prea târziu, a făcut-o deja.
— Ai luptat? mă încruntă. Începe să-mi descheie nasturii
butoanele unul câte unul.
-Puțin.
— L-ai sunat înapoi? De asta ai întârziat la culcare?
-Nu. Se concentrează pe nasturii mei. Am stat treaz pentru că eram supărată

și nu voiam să trebuiască să mă vezi așa.
Îi trag fața ca să o poată vedea pe a mea.
— Nu vreau să-mi ascunzi emoțiile.
Ochii i se întunecă și își pune mâinile sub tivul fustei mele, ridicându-l
deasupra șoldurilor mele.
— Vrei să știi ce emoție simt acum? — Mă așează pe tejghea și îmi dă jos
călcâiele.
Dau din cap, deși am deja o idee destul de bună.
Mă sărută, tot suge, toată dominație, și mă întinde pe tejghea. Cu ochii
ațintiți asupra ai mei, îmi trage chiloții în lateral și îmi alunecă două degete groase
adânc în sexul meu.
-Oh. Ochii mi se închid involuntar.
Mă pompează puternic și apoi îmi ridică picioarele, astfel încât picioarele
mele să se odihnească pe pieptul lui în fața mea. Începe să mă lucreze, profund și
agresiv, cu ochii întunecați și ținându-i pe ai mei.
— Vrei să știi ce simt acum? șoptește el când mâna lui chiar începe să lucreze
asupra mea.
Corpul meu începe să se miște pe tejghea din forța lui
mana lui.
„Simt de parcă nu te pot lăsa să mergi la muncă arătând așa fără să hrănesc
acea pisică frumoasă a ta”.
Stomacul mi se răstoarnă.
Doamne, e atât de murdar.
„Întotdeauna îi este foame”, îi șoptesc. Înfometat.
Își strânge buzele de entuziasm, iar degetele ei mă lucrează atât de mult.

Tare mă înfioră de durere.
Își desface fermoarul, își trage pantalonii și slipul în jos, îmi trage chiloții în
lateral, apoi îmi ridică picioarele peste umerii lui și alunecă adânc.
Dimensiunea lui imi pune stăpânire pe corpul și îmi pierd orice gând coerent.
Ochii îi pâlpâie de emoție întunecată.
„La naiba da,” șuieră el.
Se trage complet și apoi își folosește mâna pentru a-și arunca penisul tare
de pe osul meu pubian de câteva ori înainte de a aluneca înapoi și a repeta mișcarea
delicioasă.
Corpul meu se ondulează în jurul ei. Omul este un zeu.
Adaugă o mișcare circulară profundă care îmi face ochii să se rotească înapoi
în cap.
Se trage complet înapoi și își aruncă penisul de pe osul meu pubian. Când o
alunecă adânc în mine din nou, interiorul meu se topește. Cum ar trebui să arătăm?
S-a îmbrăcat într-un costum și gata de muncă, iar eu sunt aici gata pentru plăcerea
lui.
Asta este: plăcerea lui, iar eu sunt femeia norocoasă care poate să i-o ofere.
Spencer Jones ia ceea ce are nevoie. Nu-i pasă de reguli.

Când vrea, o ia.
Aceasta este cea mai bună întâlnire pentru micul dejun.
În câteva clipe, mă face să-mi arcuiesc spatele în timp ce mă trag cu penisul

lui gros. Mă clătin înainte, cum e tare. Mâine o să am vânătăi de la blatul ăsta de
bucătărie pe coloana vertebrală, dar nu-mi pasă. Fiecare secundă de durere merită.
Își aruncă capul pe spate, geme și vine în mine. Închide ochii în timp ce se
golește încet, apoi se oprește și gâfâie, privindu-mă tot timpul. Zâmbește în timp ce
îmi linge glezna și apoi o sărută tandru înainte de a se îndepărta încet. Ochii lui
aterizează pe sexul meu și zâmbește. Își pune degetele înapoi pe sexul meu
și apoi le trage afară, frecându-și degetele pe buza mea de jos.
Își linge buzele și zâmbește întunecat.

-Ce? -Zambesc.
"Arăți foarte bine, proaspăt futută cu picioarele desfăcute așa."

Îmi împinge părul înapoi de pe frunte. Mai ales cu esperma mea pe buzele tale.
— Ești un nenorocit, Spencer Jones. Râde și își închide

fermoarul la pantaloni dintr-o singură mișcare rapidă.
— Sunt, iar acum sunt un ticălos mulțumit.

Îmi înconjoară brațele în jurul lui și ne sărutăm. Este perfect și fără grabă.
„Ne-am rezervat un weekend în timp ce eram treaz aseară”, spune el în timp ce
se uită la mine.
-Într-adevăr?
„Mergem în Grecia în weekend, așa că va trebui să vă luați liber luni”.
-Grecia? Mă uit la el și jur că aproape că mi-a căzut falca.

apartament
-De asemenea. Mă părăsește și își ia telefonul și servieta.

— Dar nu pot să-mi iau liber luni. mă încruntă ฀ i
Mă ridic să mă odihnesc pe coate.
-Trebuie să. Ochii lui cutreieră în corpul meu de parcă i-ar fi din nou foame.
-Ce? -Zambesc.
„Pur și simplu luați o imagine fotografică pentru a vă aminti.
Astăzi o să mă masturbez gândindu-mă la cât de sexy arăți așa.
— Spencer, răsuflesc. Ai de gând să te masturbezi la serviciu?
— Voi fi în baie din biroul meu, desigur. Îmi face cu ochiul foarte sexy. Ești vedeta
principală a multor fantezii la prânz.
Râd în hohote și îmi acopăr ochii cu antebrațul.

-Ești un animal.
-In totalitate de acord. Se îndreaptă spre u฀ ă. Ne vedem diseară, înger.
Îmi las capul pe spate și mă uit în sus la tavan. Un rânjet uriaș și prost se întinde
pe obrajii mei. La naiba... Sunt îndrăgostit de un maniac sexual.
Și mă duce în Grecia.
16
spencer
Intru în restaurant cu inima bătând în viteză și îi văd pe Masters și pe Seb

locurile noastre obișnuite. Cad în poziție în jurul mesei.
-Buna ziua. Iau un pahar cu apă și îl înghit. Umplu din nou paharul și îl beau
imediat.
Masters și Seb se încruntă când se uită la mine și apoi
fac schimb de priviri.
— Pot să-ți aduc o cafea? întreabă chelnerița.
— Voi bea o bere. Nu chiar, fă-l scoțian.
Fac cercuri cu degetele pe tâmple. Pe stânci.
„Doamne”, murmură Masters pe sub răsuflarea lui. Acum ce?
Chelnerița se apropie de bar, părând puțin nedumerită.
- Ai dormit? Seb se încruntă.
— Da, desigur, latră.
— Știi că e șapte dimineața, nu?
„Da, știu cât e ceasul naibii!” -Clic-. Am dat naibii, am dat naibii
toate.
-Ce lucru? Masters se încruntă.
Charlotte este însărcinată.
-Ce? Amândoi gâfâie și deschid ochii.
Îmi trag mâna peste față.
„O, Doamne, arăta frumoasă și nu am văzut-o aseară din cauza nenorocirii
cu Sheridan. Într-un minut îi salutam, în minutul următor o dădeam cu degetul cu
picioarele pe umeri, iar în minutul următor i-am dat-o pe blatul din bucătărie. Am
uitat complet de un nenorocit de prezervativ.” Îl scap.
Amândoi mă privesc îngroziți.

-Când a fost asta? întreabă Seb.
— Acum douăzeci de minute. Oft cu o clătinare tristă din cap.
„O, Doamne, idiotule. Deci nu e chiar însărcinată?

Masters își aruncă capul pe spate și râde în hohote, punându-l pe al lui
predă inima ei u฀ urată. M-ai avut acolo pentru un minut.

— Ei bine, în curând va fi. Nu e al naibii de distracție, Maeștri, idiotule. Mi-am
pus capul în mâini. Este tânără și nu a luat niciodată pilula.
Încerc să mă gândesc la o analogie.

„Este ca un pântec uriaș de aur, care așteaptă să fie fecundat.
Ei râd împreună.
"Seb, Google la ce vârstă este cea mai fertilă femeie?"
șoptesc în panică.
Își scoate telefonul și îl consultă pe doctorul Google.
Chelnerița sosește cu băutura mea și mi-o dă.
„Mulțumesc”, șoptesc eu și o iau cu o mână tremurândă.
Masters face o față în timp ce mă privește.
— Ia-i încă unul, te rog.
-Totul este in regula? Chelnerița se încruntă și se uită la noi.
-Nu! -Murmur-. Am stricat, am stricat totul. Și totul mergea atât de bine, atât
de bine.
Își strânge buzele, neștiind ce să spună la asta.
— Mulțumesc, îi spune Seb chelneriței, încercând evident
Scapă de ea.
Îmi scurg paharul de whisky în timp ce ei privesc.
"De ce ai face sex neprotejat?"
dau din umeri.
-Nu stiu. A fost atât de bine încât am uitat complet că este o
om simplu cu fluide corporale super puternice.
— La naiba, mormăie Seb dezgustat. Am nevoie de sex atât de bun. Am o
tensiune repetitivă pe încheietura mâinii. Cred că va trebui să mă întorc la Madison.
— Și Charlotte a uitat? Masters se încruntă, ignorându-l pe Seb.
-Nu stiu. -Ridic din umeri.

— Ți-a reamintit?
-Nu.
— A înspăimântat după aceea?
-Nu. Eu dau din cap.
-La naiba. Masters își dă ochii peste cap. Credeam că ai spus că este pură și
sănătoasă. Cu siguranță s-ar fi gândit la asta.
-Oh. arăt spre ei. Cu toate acestea, ea nu este pură deloc. Este
la fel de murdar ca mine și nici nu știam.
Îmi trec ambele mâini prin păr.
„Dă-i câteva luni și ea va sta în preajma mea, vă spun. Ea iubeste.
„Sau o să meargă ca Bree cu o umflătură uriașă”. Masters zâmbește.
Seb ne întrerupe cu rezultatele căutării.

-Bine. Aici scrie că o femeie este cea mai fertilă la vârsta de douăzeci și patru
de ani.
Am ochii mari de groază.
„Vârsta lui Charlotte”, răsuflesc.
„Oh, dracu, ești condamnat.
Masters râde din nou.
„Care e problema, oricum, am crezut că ai spus că sunt perfectă?”
-Este.
„Deci…” Seb se încruntă. Masters are dreptate, care este problema?
„Nu pot să am un copil. Tocmai am avut prima mea iubită. Nici

Încă nu pot avea un câine.
— Ai treizeci și șapte de ani, Spence, spune Seb fără expresie.
Mi-am pus capul în mâini.
„Este doar un nenorocit de număr, bine, și sună ca mama mea.
"Cand iti scade menstruatia?" întreabă Masters.
-Nu stiu.
— Când ai avut ultima ta?
-Nu stiu. Mă uit între ei. Ar trebui să știu asta?
„Uh da. Amândoi se uită la mine de parcă aș fi prost.
Cu siguranță ar trebui să știi asta.
Mă gândesc la asta.
„Cu siguranță nu a mai avut unul de când am făcut sex”.

sexual. -Ridic din umeri-. Știu asta cu siguranță.
"Cât timp a trecut?"
„Umm. Mă încrunți și încerc să-mi amintesc. Despre

trei săptămâni sau cam asa ceva. Poate mai mult.
„Ceea ce înseamnă că probabil va veni în curând”, îmi spune Masters.
— S-a luptat în ultimele zile? întreabă Seb.

Am ochii mari.
-Da. subliniez. De fapt, se enervează pentru tot. m-a amenintat
cu îngroparea sub casa mea și toate astea.
Râd amândoi.
„Ești în siguranță”, îmi spune Masters chiar când sosește micul dejun.
Cu toții îi mulțumim chelneriței când ne pune mesele în fața noastră.
Nervii mi se răcesc puțin.

- Crezi că e în regulă?
„Știu că este. Ia o mușcătură. Hormonii transformă femeile în diavol.
Amenințările cu moartea se califică cu siguranță.
— Corect, murmură Seb.

„Bine, bine”, mormăi pe sub răsuflare, trecându-mi o mână pe față. Ce
naiba de dimineață. Cel mai bun sex din viața mea urmat de un atac de panică în
lift.
Râd amândoi.
— Nici măcar nu ți-ai dat seama ce ai făcut până mai târziu?
-Nu. Eu dau din cap. Mă neglijez pe mine, omule.
Seb râde.
„Este bine că nu ești pe piață. te intorci
neglijent, Spence.
Sau poate doar fericit. Masters zâmbește, tăindu-l pe al lui
paine prajita-. Copiii cu femeia pe care o iubești sunt o binecuvântare.
Expiră puternic când whisky-ul începe să-mi încălzească
sânge.
"Ce mai face Breezer-ul meu?" -Întreb.
-Enorm. Masters zâmbește. al naibii de frumos.
- Cât timp avem?
"Cateva saptamani.
„Spune-i să-și țină picioarele încrucișate până mă întorc

acest week-end.
"De ce, unde mergi?"
— În Grecia.
„Bănuiesc că chestia asta cu Charlotte merge foarte bine atunci.” Masters
zâmbește.
Ridic din umeri în timp ce mestec.
„Am rugat-o să se mute cu mine.
Furculița lui Seb îi lovește farfuria cu un zgomot și amândoi se uită la mine
tresăriți.
-Glumești? Masters se încruntă.
-Nu pentru că? întreb eu, surprins de reacția lui.
„O cunoști de șase săptămâni.
„Știu și într-un timp atât de scurt am devenit complet patetic.
Nu suport o noapte departe de ea. Fratele ei idiot a intrat în biroul meu și m-a avertizat
să stau departe de ea. În plus, Sheridan a amenințat că îmi va șterge contul dacă refuz
să-l vizionez în continuare.
-Ce?
Da, ascultă asta. Sheridan a venit la serviciu când eram la telefon... cu tine, de
fapt, Seb. Iau o înghițitură din whisky-ul meu. Ea se lasă în genunchi pe covor și încearcă
să-mi facă o muie în timp ce stau la telefon.
Seb se încruntă în timp ce mestecă.

— Când naiba a fost asta?
— Zilele trecute, când m-ai sunat despre saltea. Deci, ea este în genunchi și îmi
spune că mă iubește. Apoi începe să plângă și să facă așa ceva. Toate acestea se
întâmplă exact în același timp în care sună recepționera pentru a-mi spune că Edward
Prescott este acolo să mă vadă.
Masters râde și îi ciupiște puntea nasului.
— Numai tu, Spence. Ai cele mai bune povești.
„Atunci scap de Sheridan cu promisiunea de a lua cina pentru a discuta despre
relația noastră. Edward intră și îmi spune că nenorocitul de Alexander York i-a spus
povești despre mine și Charlotte împreună...
„Ei bine, este adevărat”, îl întrerupe Seb. Deci nu este chiar

o poveste.
-Ce-ai făcut? Masters se încruntă.

„Este doar un laudăros. Eu dau din cap.
Ne disprețuim instantaneu unul pe celălalt. În cele din urmă, l-am dat afară din biroul
meu.
„Doamne”, murmură Masters. Nu le faci asta cu viitorii tăi socri, Spence.
„Da, bine, ce ar trebui să fac?” Nu voi suporta rahatul tău. Lui Charlotte nu-i
pasă și, din păcate pentru el, eu da. Iau o mușcătură furioasă din micul dejun. Știi ce
mă deranjează cel mai mult la bobblehead? A zburat aici ieri de unde naiba era și nici
măcar nu a sunat-o pe Charlotte să o verifice.
Amândoi se încruntă.
„Nu-i pasă deloc de sentimentele tale sau de bunăstarea ta.
Tot ceea ce îi pasă este de sinele lui. Îmi mestec mâncarea în timp ce furia mea
începe să crească. Adică, cine naiba se crede? El nu o controlează. Cum îndrăznești
să crezi că faci?
Ridic mâna pentru încă o băutură.
Masters se uită la cele două pahare goale ale mele de whisky.
-Azi mergi la muncă?
-Da ca întotdeauna.
— Ai de gând să lucrezi beat? întreabă Seb cu atenție.
-Se pare!
— De ce a vrut Charlotte să te îngroape?
-Oh. Îmi ridic mâinile cu dezgust. Aceasta este o cu totul altă poveste.
Sheridan a vrut să iau cina cu ea pentru a vorbi despre relația noastră. Am spus da
doar ca să o scot din biroul meu pentru că Edward era în sala de așteptare. Aseară, i-
am spus Charlottei și era isteric. De parcă s-a speriat complet după mine, spunând că
de acum înainte era ea sau Sheridan.
Amândoi îmi zâmbesc.

"Nu e amuzant. Apoi a trebuit să-l sun pe Sheridan și să-i spun că nu o pot
vedea. Atunci ea a scos totul la iveală, dacă nu mă vezi, cum ar trebui să lucrăm
împreună? Poate că trebuie să găsești o altă companie siderurgică cu care să faci
afaceri.
Fețele lor cad.
„Cât valorează contractul tău?”
- Milioane. Dar nu-mi pasă, nu mă șantajează să fiu cu ea.
-Dumnezeu. Seb oftă.

„Oricum, asta e săptămâna mea pe scurt. —
murmur eu.
Sună al naibii de agitată. Seb face o față.
Mi se fac ochii mari când îmi amintesc că povestea este mai mult.
„Oh, și un paparazzi mi-a făcut o fotografie împreună cu mine și cu Charlotte”.
Presupun că în curând va fi și peste tot.
Masters râde în timp ce Seb dă din cap neîncrezător.
„M-am gândit că odată ce ai o prietenă, lucrurile ar putea fi mai lin pentru tine”.
-Și eu. „Aștept cu nerăbdare următorul meu whisky”. Pe mine.

De asemenea. Aceasta. Am crezut.
Charlotte
Beth îmi zâmbește.

-Spune-mi totul. „Noi doi ne-am întâlnit astăzi la prânz. Este la o conferință de
lucru de o săptămână, deși pare că a fost plecat de o lună. Am multe să vă spun.
„Oh, Beth, el este...” Eu clătin din cap. Cuvintele pur și simplu nu-i fac dreptate.
-Începem. Ce s-a întâmplat să o luăm în liniște și nu

sa te indragostesti de el?
-Nu l-am putut evita.

Ea ia o înghițitură din băutură, neimpresionată.
„Am avut discuția.
— Ce vorbă? Ea se încruntă.
— Vrei să fii exclusivist și...
-Ce? mă întrerupe.
„Sincer, vă spun că este ceva special între noi. Și de partea ta.
„Uf, bine, așa că ți-a bătut creierul și nu mai poți gândi corect.” Înțeleg.
Oh, sexul. Cum mi-a lipsit asta de atâta vreme

vreme? -Râd.
Râde și ea.
— Ți-am spus și arăți prostește de fericit.
Îi iau mâna pe masă.
„Sunt, Beth. Sunt atât de fericit.

„Bine pentru tine, Lottie Prescott. Ea ridică privirea și face contact vizual cu
Anthony, îndreptându-și încet atenția înapoi spre mine. I-ai putea da lui Anthony numărul
meu de telefon?
Mă uit în jur și Anthony își întoarce privirea cu un sentiment de
vina.
-S-a întâmplat ceva?
Continuă să se uite la mine de parcă ar vrea să mă mănânce.
Îmi strâng buzele pentru a-mi ascunde zâmbetul.
"Ar putea fi bine... nu?"
„La naiba da. Dă-i numărul meu și spune doar, te potrivesc cu Beth, așa că iată
numărul ei. Sună-o și te va tragi foarte tare.
Râd.
„ Nu am de gând să-ți spun asta. ”
— Bine, spune-i ce vrei, dar asigură-te că mă sună.
-Bine.
— Acum spune-mi ce se va întâmpla în seara asta. -Ea zambeste.
„O să pregătesc cina pentru Spencer”, anunț cu mândrie.
Beth zâmbește.
— Uită-te la tine, deja o gospodină completă.

-Vrei sa vii? -Întreb.
„Sper că voi fi ocupat cu penisul lui Anthony în gură”.
Dă-i numărul meu imediat ce pleci. Nu uita, vrei?
— S-ar putea să nu te sun nici măcar.
— De parcă n-a฀ fi de gând să o fac.
Oh, domnul meu Spencer.

E amuzant cât de repede devin lucrurile un obicei. Și prin chestii, mă refer la
Spencer Jones.
În fiecare seară vorbim și luăm cina împreună, apoi lenevim și râdem toată
noaptea, înainte ca el să mă ducă în pat și să mă facă să mă simt cea mai frumoasă fată
din lume. Ei bine, nu întotdeauna făcând dragoste dulce. Aproape întotdeauna mă ia de
parcă mă urăște, dar omule, îmi place când o face.
Nu am visat niciodată că ar putea fi atât de bine sau că mă pot simți atât de

mulțumit. Pentru prima dată după mult timp, trăiesc complet momentul. Râd toată ziua
la serviciu și apoi nopțile mele sunt pline de frumosul domnul Spencer.
Lucrurile sunt bune, foarte bune.

Stau întins pe canapea și îmi citesc cartea. Picioarele mele sunt în poala lui
Spencer și el citește și el. Nu glumeam în acel e-mail. El este cu adevărat un cititor pasionat.
— Poți să închizi televizorul? întreabă Spencer, fără a-și lăsa ochii să se abate de
la pagină.
— Nu, trebuie să-l port.
Își ridică privirea din carte.
— Ce vrei să spui că trebuie să-l ai pe el?

— Urăsc casele liniștite, nu ai observat? Am televizorul aprins tot timpul. Se
încruntă.
— Dar nici măcar nu cauți.

-Știu.
Întorc pagina cărții mele.
— Am nevoie de zgomot. Îi simt ochii pe mine, așa că mă uit
în sus-. Ce?
"De ce ai nevoie de zgomot de fundal?"
- Îmi face companie. -Ridic din umeri.
"De ce ai avea nevoie de o companie de televiziune?"
— Ei bine, acum că te am, nu știu.
„Când ai nevoie de compania unui televizor?”

„Ei bine, dacă este atât de important. țin telecomanda și
oprit. am citit din nou.
— Charlotte.
Mă uit la tonul vocii lui. Un lucru pe care l-am învățat despre Spencer este că îmi
spune Charlotte doar când are ceva în minte. În restul timpului sunt îngerul lui.
-Ce? -Întreb.
— Îmi poți răspunde la întrebare, te rog?
-Care a fost întrebarea? -suspin.
„Când ai nevoie de o companie de televiziune?”
„De când a murit mama. Se uită la mine și practic îi aud creierul ticând de aici. Îmi
las din nou atenția să mai citesc puțin.
— Ai auzit de Edward săptămâna asta? -Întrebare.

-Nu. Eu dau din cap.
Uită-te la cartea lui.
-De ce? -Întreb.

Întoarce pagina cu atâta forță încât aproape că se rupe.
-Cu plăcere.
-Spune-mi.
„Mă întreb de ce fratele tău a zburat în toată lumea ca să-mi vorbească despre
petrecerea timpului cu tine și totuși nici nu s-a obosit să te vadă sau să te sune.
Ridic trist din umeri. Si eu m-am gandit la asta toata ziua.
Dezamăgit este o subestimare. „Este

foarte ocupat”, murmur eu, luând marginea de la chestiune.
„Atât de ocupat încât are tot timpul din lume să-i sperie pe toată lumea de la tine,
dar nimeni să petreacă timpul cu tine”. Întoarce pagina din nou furios. Atitudinea lui mă
face rău.
— Spence, oft. Lasă-l. Nu e așa cu Edward și cu mine. William este cel mai apropiat
de mine. Edward mă iubește în felul lui, pur și simplu a fost înțeles greșit.
„Sau poate doar un ticălos egoist. Se uită la mine o clipă, apoi mă întreabă vinovat:
„Când voi putea să-l întâlnesc pe acest iubit William despre care vorbești cu atâta drag?”
„În curând”, zâmbesc, apoi mă întorc repede la citirea cărții mele. Dar, încă
o dată, îi simt ochii pe mine. Ridica privirea-. Ce se întâmplă?
"Cand iti scade menstruatia?"

Wow, întrebarea asta e ciudată.
-De ce?
„Pentru că am făcut sex neprotejat și se pare că nu-ți pasă.
Zâmbesc și mă întorc la cartea mea.

— Va fi aici la începutul săptămânii viitoare.
„Pentru că sunt la pastilă.
— Luați pastila? gâfâie el.
— De ce nu mi-ai spus asta? Aceasta este informația necesară. De
de ce folosim prezervative?
— Pentru că nu știu unde ai fost.
„Folosesc prezervative, Charlotte”, se repetă el. prezervative
„Poți înceta să te stresezi”.
„Nu am fost stresat.
„Ai fost, ai fost stresat toată săptămâna din cauza asta, știu că ai făcut-o.
-De unde stii ca?

„Pentru că încep să te cunosc și știu când te deranjează ceva.
„De ce nu mi-ai spus ceva care să mă scoată din
mizerie?” „Pentru că voiam să mă întrebi când îmi venea menstruația și să
ai această conversație.
Își mijește ochii și se târăște peste mine, proptindu-se pe coate.
„Am o minte bună să te pedepsesc chiar acum pentru că m-ai speriat de
paternitatea iminentă. A fost rău, asta mi-a mâncat creierul toată săptămâna.
Râd în hohote.
-Imbecil. De ce nu ai întrebat?
Mă sărută și acesta este singurul lui răspuns.
— Mâine mergem în Grecia, îți amintești?
Zâmbește larg.
-Asa este.
„Ce vom face în Grecia?”
„Mâncați, beți, înotați și dracului.

Râd în hohote.
„Ești un romantic înnăscut, Spencer Jones.
Telefonul meu dansează pe masă, numele tatălui luminând ecranul.
„Trebuie să taci. Sar în sus și îl apuc.

Spencer își dă ochii peste cap, neimpresionată.
-Salut tată. Mă așez din nou lângă Spencer.
-Buna draga. Vocea blândă a tatălui meu se filtrează prin telefon.
Ochii lui Spencer se luminează cu ceva și ea cade la pământ între ai mei

picioare. Îmi fac ochii mari și scutur din cap, rostind cuvântul
-Nu.
Zâmbește răutăcios și începe să-mi tragă jos pantalonii de pijama. Eu scutur
din cap.
— Ce e nou, tată? întreb eu, încercând să par casual.
„Se lucrează, ca de obicei. Am fost la un spectacol de la Broadway săptămâna

aceasta. Am cine de afaceri unele seri. Ce faci? Ce mai e nou?
Toate.
Spencer mă mușcă sexul cu dinții ei și îi dau o palmă pe cap.
„Lenevim, mă pregătesc de culcare”, mint în timp ce deschid ochii spre

Spencer. Suficient.
Îmi trage fundul de pijama în jos pe picioare și mă împinge spre marginea
canapelei, unde îmi desfășoară picioarele.
„O, Doamne”, spun eu. Cum e vremea, tată?
Dacă ar putea vedea ce fac acum.
„A fost foarte cald. Las Vegas este sufocant.
Limba groasă a lui Spencer alunecă peste carnea mea și
Tremur în timp ce încerc să-l țin împreună.
— Îmi pot imagina, expir.
Spencer alunecă două degete groase în sexul meu, forțându-mă să închid
ochii.
— Cum merge treaba, dragă? întreabă tata.
Spencer mă pompează puternic și mă strâng în jurul ei.

Ochii ni se întâlnesc și abia aud ce spune tatăl meu.
— Foarte bine, murmur eu.

-Excelent.
Vocea tatălui meu mă scoate din momentul meu.
„Tată, trebuie să merg la baie. Pot să te sun înapoi mâine?
— Desigur, draga mea, vorbim în curând. Te iubesc.
-Și eu te iubesc.
Închid, las telefonul și îl apuc pe Spencer să-l trag spre mine.
În momentul în care buzele noastre se ating, îl sărut profund. Un gând îmi trece prin
minte. La dracu. Mă ridic și fug prin cameră să-mi iau telefonul și să verific dacă este
cu siguranță oprit. Nu vreau ca tatăl meu să mă audă rostind următoarea propoziție.
„La dracu-mă”, ordon.

„Tocmai asta sunt pe cale să fac. Ridică picioarele alea naibii.
Am intrat mână în mână în aeroport. Spencer are un cărucior cu bagajele

noastre, în timp ce Anthony și Wyatt ne urmăresc cu ale lor.
Sunt oameni peste tot și când văd toate cozile, ochii mei se întorc instinctiv la Wyatt
pentru liniștire.
„Bine”, spune el.
— Ce-i, îngerule? Spencer se uită la mine încruntat.
„Nimic”, mint eu.
Spencer se uită la Wyatt în cauză.
„Ea este puțin copleșită de mulțime”, îi spune Wyatt.
Fața lui Spencer se schimbă imediat.
-Oh. Nu știam, nu știam. Esti bine?
Mă forțesc să zâmbesc.
— Da, sunt bine, să mergem mai departe.
Mă ia de mână și ne îndreptăm să stăm în spatele liniei de înregistrare. Mă
uit în jur la toți oamenii, simțind
cu adevărat ieșit din zona mea de confort. Spencer este în spatele meu cu mâinile pe
șoldurile mele. Vorbește cu băieții. Poartă o jachetă bleumarin și blugi albaștri cu un
tricou alb. Va arata delicios in orice tara. Îi simt buzele atingând tâmpla mea în timp
ce mă concentrez să rămân calm în mulțime.
— Ai luat vreodată un zbor comercial? ฀ opte฀ te el.

Dau din cap, jenat de stilul meu de viață prost.
— După cum puteți vedea, aeroporturile sunt o rahat.
Zâmbesc și dau din cap.
— Tatăl tău are un avion?
-Trei. -Dau din cap.
— Gata, bietul ticălos. Își dă ochii peste cap.
Zâmbesc timid. Am trecut prin înregistrare și, în cele din urmă, am trecut
prin toată securitatea și am ieșit în restaurant. Băieții iau loc la bar și noi stăm într-o
cabină.
— Ce vrei să bei, îngerule? întreabă Spencer în timp ce se uită prin meniul
de băuturi.
„Sunt ușor de mulțumit.
Ochii lui se concentrează asupra buzelor mele.
„Pur și simplu ești ușor cu mine”, șoptește el întunecat.
Aerul trosnește între noi.
Mă aplec înainte, sprijinindu-mi coatele pe masă între noi.
„Chiar abia aștept să-ți sug penisul mare în seara asta, domnule Spencer”,
șoptesc eu.
— Și eu aștept cu nerăbdare. El face cu ochiul.
Mă trezesc din nou zâmbind. Cine ar fi crezut că voi avea în mine să fiu așa?
— Ce băutură vrei?
-O Margarită.
— Bună alegere, și eu. Închide meniul și se îndreaptă spre bar.
În timp ce aștept, mă uit în jur și văd o librărie de peste drum.
Aș putea obține o carte nouă de citit lângă piscină. Mă ridic și mă apropii de băieți.
— Mă duc în acest magazin să cumpăr o carte. Nu voi fi mai mult de o clipă.

Stai aici.
Wyatt, ignorându-mă, se ridică imediat în picioare și mă urmează.

Așteaptă afară în timp ce intru și mă uit în jur. Îmi iau cartea și stau la coadă să
plătesc, când mă uit la chioșcul de ziare și îmi cade inima.
O fotografie cu mine și Spencer cu titlul:
Băiatul rău lovește din nou
Ce?
Apuc revista la sunetul sângelui care îmi pompează puternic în urechi.
Cât de umilitor... Băiatul rău.

Când a apărut această revistă? -Întreb.
Comerciantul plictisit ridică privirea.
—O, n-o să iasă decât mâine, dar îl primim mereu.
inainte de.
Mă forțesc să zâmbesc.
-Mulțumesc. O plătesc și mă întorc la masă să-l găsesc pe Spencer stând cu
cele două margarite ale noastre în fața lui. Îmi zâmbește obraznic.
— Poftim, hrănire pentru îndatoririle tale de suge pula în seara asta.
Pun revista pe masă și se uită imediat la ea. este nevoie de câteva

Câteva secunde realizează la ce se uită înainte să se încruntă.
-Ce naiba? Mă las înapoi pe scaun și răsfoiesc paginile.
care a ajuns în istorie.
Spencer începe să-și bea margarita și privește.
Îmi doresc să fiu oriunde decât aici.
Sunt vreo douăzeci de imagini cu el și cu mine împreună. Există chiar și
câțiva dintre Wyatt și Anthony care se luptă să scoată camera fotografului. Am citit
povestea cu voce tare.
Renumitul afemeiat Spencer Jones lovește din nou.

Blocat cu miliardarul enigmatic și extrem de privat
Charlotte Prescott.
Cei doi au fost capturați în timp ce mergeau mână în mână după ce au
luat prânzul marți.
Odată ce au fost văzuți, bodyguarzii lui au atacat fizic
fotografi să încerce să recupereze fotografiile.
Cu două zile mai devreme, Spencer a fost fotografiat cu modelul Tiffany Boland
pe un iaht din Ibiza. El a fost, de asemenea, legat în ultimele săptămâni de vedeta de reality
TV May Allywell.
Charlotte Prescott este cu siguranță nouă pe radarul nostru.
Avem impresia că vin focuri de artificii când tăticul milionar află.
17
Charlotte
— Ce naiba? Spencer se bâlbâie, cu ochii mari. Sunt al naibii de mincinoși. Nu am

fost la Ibiza. Știi că rahatul ăsta este inventat, am fost cu tine tot timpul. Și nici măcar
nu o cunosc pe May Allywell.
M-am uitat la el.
„Nu este vina mea”, se plânge el.

Stau înainte pe scaunul meu.
— Spencer, du-te la bar și adu-mi încă o băutură, te rog. De ce nu ai putut să-
ți ții nenorocitul de pula în pantaloni toți acești ani? șoptesc supărată.
„Crede-mă, mă întreb același lucru”, mormăie el nervos în timp ce se ridică.

Câte băuturi vrei?
Mă uit la el, simțindu-mă de parcă îmi iese aburi roșii din urechi.
„O să iau toată sticla”, mormăie el pe sub răsuflarea.
Îmi continuă privirea și el se strecoară spre bar
scăpa de furia mea.
Inspir profund pentru a încerca să mă calmez. Acest lucru nu merge conform
planului.
Trei ore mai târziu, îmi citesc cartea în avion, în altă parte
Circumstanțele ar fi deja adormit adânc.
-Ești încă supărată pe mine? șoptește Spencer.
„Nu sunt supărată pe tine”, spun, fără expresie, cu ochii ațintiți asupra cărții.
Nici nu citesc, sunt prea supărat să văd cuvintele. Habar n-am cum o să explic această
situație tatălui meu și lui Edward odată ce vor vedea această poveste. Partea cea mai
rea este că asta este exact ceea ce ei nu au vrut să se întâmple. Mă simt ca un prost
știind că toată lumea crede că își bate joc de mine, deși știu că nu este adevărat.
—Se pare că ești supărat pe mine, nu ești la fel ca întotdeauna. N-ai spus un
cuvânt de trei ore.
Mă uit la el în gol.
„Am voie să fiu supărat pe o situație. Întreaga lume nu se învârte în jurul
tău, știi.
Face ochii mari.
-Dumnezeu. Se gândește o clipă. Acesta este SPM-ul tău care vorbește?
Mă uit la el.
„Vreau să spun, ce mi-ai spune dacă nu ți-ar trece prin sânge chiar acum
hormonii ăia?
Din urechi îmi iese din nou aburi, omul ăsta nu poate fi atât de prost, cu
siguranță.
„Ceea ce ți-aș spune este să ții gura închisă. ”
Râde și îmi ridică mâna pentru a-i săruta dosul.
„Ești sexy când ești supărat, Prescott.
Expiră puternic și mă întorc la cartea mea.
— Știi că nu este adevărat, nu?
-Da, știu.
— Atunci de ce mai ești supărat pe mine?
„Pentru că arăt ca un prost.
"Nu, nu este așa."
-Da asa e.
„Dar știm adevărul. Se încruntă.
„Nimeni altcineva nu o face.
Expirați puternic.
„De ce ești atât de îngrijorat de ceea ce cred alții?”
Fă-ți griji pentru ceea ce știi și ce cred eu.
Mă uit la el pentru o clipă.
— Bine, ce crezi?
„Cred că acești oameni care lucrează pentru mass-media și reviste sunt niște
idioți și, așa cum v-am spus înainte, jumătate din rahatul pe care îl publică este
complet inventat.
-O imagine valorează cât o mie de cuvinte.
— Dar el? Chiar am fost fotografiat cu prietenii lui Seb în trecut și am fost în
tabloidele stupide pentru asta.
— De ce te urmăresc? Nu înțeleg de ce te vizează în mod special. „De fapt,

da. Este frumos, bogat și are suficient farmec pentru a lumina lumea... dar nu am de
gând să-l anunț. Își strânge umerii.
„A început acum aproximativ cinci ani, când m-am întâlnit cu o fată care era
model. Ea era cea pe care o căutau și au făcut niște poze cu noi împreună. Apoi am
cunoscut o altă fată care, necunoscută pentru mine, era actriță. Am fost fotografiați
plecând dintr-un club și am presupus că le văd pe cele două femei în același timp.
Atunci a început toată rahatul asta de casanova.
— Te-ai văzut pe ambele femei în același timp? El zambeste.
— Posibil, dar fiecare dintre ei știa că nu suntem

exclusiv și se întâlneau și cu alte persoane.
Mă uit pe fereastră și un val de dezamăgire mă cuprinde. Incapabil să opresc
să se întâmple, ochii mi se umplu de lacrimi. „Înger,” șoptește el, înconjurându-și
brațul în jurul meu. nu
te enervezi
„Nu așa am vrut să fac reclamă pentru prima mea relație cu familia mea,
Spence”, șoptesc.
"Stiu iubito. Mă las pe spate și îmi sprijin capul pe umărul lui.
- E o prostie. „Sărută-mi tâmpla”.
„Dar nu lăsați acest gunoaie să ne afecteze relația. Nu-mi pasă ce cred
altcineva, nu-mi pasă dacă mă urăsc, dar dacă te pierd din cauza unor minciuni
proaste de la oameni care nici măcar nu mă cunosc…” Vocea i se stinge. El are
dreptate. Nu este vina ta.
— Putem începe din nou weekendul, te rog? —

intreb sper.
Îmi zâmbește, cu ochii plini de empatie.
„Putem face ce vrei tu.
Mașina intră în garajul privat și îmi cocoșez umerii de emoție.
Suntem în Santorini, Grecia.

„Vila lui este la două uși de a noastră. Au piscina lor privată
le spune Spence băieților. Cheia este în cutia poștală laterală.
-Mulțumesc. Amândoi zâmbesc și cred că așa sunt în secret
entuziasmat ca mine
Îmi place cum Spencer își păstrează mereu lucrurile și are grijă de bunăstarea
ei, asigurându-se că sunt bine îngrijite. L-au acceptat bine și acum îl caută pentru
îndrumare. Înseamnă foarte mult pentru mine și spune multe despre genul de om
este Spencer.
„Mai întâi vom verifica casa ta, ești în regulă cu tine?” întreabă Anthony.
-Desigur.
Băieții ne iau bagajele și apoi dispar înăuntru, lăsându-ne în mașină. Nu-mi
amintesc să fi fost vreodată atât de entuziasmat.
Spencer îmi deschide ușa și îmi întinde mâna pentru ca eu să o iau.
— Ești gata, îngerule? Fața lui este plină de răutăți și știu asta.
locul pe care l-ai rezervat este uimitor.
-Da, sunt. Îi zâmbesc în timp ce îl iau de mână și cobor din mașină.
—. Mulțumesc pentru organizarea asta. Este uimitor.
„Nici nu ai văzut vila. -El râde-. Acest loc este foarte privat, așa că putem
merge la plajă fără costum de baie.
Îmi face unul dintre acele clipuri sexy pe care le face atât de bine.
„M-am gândit că ne putem distra de minune, ne putem cunoaște cu adevărat.”
Râd.
— Și asta ar fi uimitor.
Mă ia în brațe și mă sărută.
„Ești foarte ușor de mulțumit, Charlotte Prescott.
— Atâta timp cât sunt cu tine, voi fi fericit.
Ne sărutăm din nou în timp ce aerul se învârte în jurul nostru, mizeria
noastră din tabloide, din fericire, lăsată în urmă în avion. Am decis să nu ne gândim
la asta până luni când ne întoarcem. Nu are rost să ne îngrijorăm și să ne distrugem
timpul aici pentru ceva ce este deja făcut.
Ne aflăm pe versantul muntelui din Santorini, lângă un oraș numit Fira. Toate
casele și vilele sunt albe și au vedere la mare.
Arată ca ceva direct dintr-o broșură de călătorie.
„Hai să intrăm înăuntru”, îndemn.
„Așteaptă până când băieții termină primii.

Oh, vrei intimitate. Îmi place când vrei intimitate.
Râd de el și mă ține în brațe.
„Arăți foarte frumos în Grecia. Îmi zâmbește.
-Știu. -Râd-. Vremea chiar îmi convine. Râde și câteva clipe mai târziu
auzim cuvintele
Asteptam.
„Totul clar.
„Mulțumesc”, spune Spencer în timp ce se întorc în garaj. Lor
O sa sun dimineata. Nu există planuri, suntem aici să ne relaxăm.
-Bine.
Îl mângâie pe Wyatt pe spate în timp ce trece pe lângă el.
„Avem telefoanele noastre dacă ai nevoie de noi”, sună Anthony.
-Mulțumesc.
Spencer mă conduce prin ușile uriașe duble din lemn, iar gura îmi rămâne deschisă
în timp ce privesc în spațiu.
„O, Doamne,” icnesc.
Totul este alb și minimalist. Pereții sunt din ciment, iar podeaua are o placă
frumoasă de teracotă.
Camera a fost vopsită într-un roz strălucitor și nu am văzut niciodată ceva mai
frumos.
Apusul.
Întregul spate al vilei este din sticlă care dă spre o piscină infinită exotică, iar
priveliștea este superbă. Soarele apune peste apă. Spencer mă conduce prin ușile franceze
spre un balcon decorat cu șezlonguri exotice. Sunt perne frumoase împrăștiate în jurul
piscinei și nu pot să nu zâmbesc în timp ce iau totul.
„Este ca o scenă de film”, oft, simțind strălucirea roz de pe fața mea. Briza oceanului
îmi sufla părul și ridic privirea și îl văd pe Spencer zâmbind oceanului. Mulțumiri.
Mă ia în brațe și îmi dă părul înapoi de pe față.

„Îmi pare rău pentru ziua de azi.
-Nu e vina ta. Îmi cuprind brațele în jurul gâtului lui larg și buzele lui le ating
pe ale mele. Să mergem să înotăm.
-Bine. Începe imediat să se dezbrace, ridicându-și cămașa peste umeri. Ce
faci?
-Să mergem să înotăm.
— Nu cred că vreau asta pe coperta unei reviste. Ridic brațul pentru a indica
vilele de deasupra noastră de pe deal. Cine știe cine ne poate vedea de aici?
- Nu m-am gândit la asta. Isi da jos pantofii, isi da jos blugii si ii da jos. Sunt
răsplătit de vederea boxerului lui alb strâmt. Ochii mei călătoresc pe corpul ei și
înapoi la fața ei.
— Pune-ți bikini. Acum. Zâmbește întunecat. Sunt pe cale să te trag în piscina
asta.
Mi se întinde pielea de găină pe brațe și râd ca o școală. Fug înăuntru și îmi
iau geanta, ducând-o în dormitorul matrimonial.
Acesta este cel mai bun weekend din viața mea.

Mă opresc în loc când văd camera.
Încă o dată, am rămas fără cuvinte. Există un pat imens făcut dintr-un lemn
de culoare deschisă, care are în jurul lui o frumoasă plasă albă. Peretele din spate
este realizat din ferestre din sticlă și are, de asemenea, vederi magnifice la mare. În
spatele ușii se află o baie gigantică cu duș și cadă cu hidromasaj în mijloc.
Mi-am pus mâinile la gură cu uimire. Nu am fost niciodată într-un loc atât de
frumos. Scotoc prin geantă și îmi găsesc bikini auriu.
L-am pus și fug înapoi la piscină. Spencer stă pe treaptă și zâmbește când mă vede.
Mi-am întins mâinile larg.

"Ta-dah!" -Anunț.
Ochii lui Spencer sclipesc cu ceva ce nu văzuse până acum. Știu
Se ridică și mă ia de mână, conducându-mă la piscină.
„Uită-te la tine, înflorești în fața ochilor mei. Mă încruntă pentru că nu înțeleg
ce vrea să spună.
„Acum o lună, erai conștient și timid, iar acum…” Își întinde mâna spre bikini.
Sexy și sigură pe ea însăși.
Râd în timp ce-mi înconjoară brațele și picioarele în jurul lui
Apă.
„Ei bine, am un profesor foarte bun.

Se uită la mine, soarele îi luminează chipul. Apa e linistita si dintr-o data parca se
opreste lumea intreaga. Ochii ni se întâlnesc, trupurile noastre se ghemuiesc, dar eu sunt
aici din cauza inimii lui. Inima lui mare, frumoasă și iubitoare.
Aceasta este o tandrețe pe care nu am cunoscut-o niciodată, una pe care multe femei nu o
vor cunoaște niciodată.
Apropierea dintre noi este totul.
Ochii lui îi cercetează pe ai mei de parcă ar simți și el și, îndelung, ne uităm unul la
altul în amurg. În cele din urmă, îmi ia fața în mâini și buzele lui le perie ușor pe ale mele.
„Te iubesc, Charlotte”, șoptește el.

-Și eu te iubesc. Zâmbesc blând. Oh... asta este
perfect. El
este perfect.
Ne sărutăm, lung și încet, și îi simt erecția pe stomacul meu.
— A trebuit să-mi aduci totul în Grecia ca să spui asta?

Îmi oferă acel zâmbet obraznic pe care îl iubesc.
-Asa este. Am stricat mai întâi prezervativul, nu-i așa?
„Ei bine, dacă ai fi întrebat.
„Nu putem să ne întoarcem la acel coșmar?” Am avut viziuni despre mine conducând
un minivan cu cinci copii răvășiți pe scaun
spate.
Râdem în hohote și apoi revenim repede serioși.
—Am venit în Grecia pentru că am vrut ca prima dată când am spus că este special.
îi zâmbesc.
„Aceasta este o mare problemă în viața mea, știi? am facut
Terapia PPP merge pentru asta de ani de zile.
Râd de buzele lui și îl strâng puternic.
„Promite-mi că Edward nu se va pune între noi”, spune el.
— Nu va face, dragă. Îi peri părul de pe frunte în timp ce mă uit.
ochii lui mari albaștri. I฀ i promit.
Buzele lui le iau pe ale mele și de data asta e ceva diferit în sărutul lui.
Cunosc momentele în care îmi va face greu și seara asta este una dintre ele.
ei. Cu mâinile pe șoldurile mele, mă ghidează înainte și înapoi pe lungimea lui tare. Apa
începe să curgă în jurul nostru.
„Ridică-ți picioarele”, ordonă el răgușit, concentrându-se
trece la gura mea
Îmi place când se uită la gura mea. Știu că îți imaginezi cum s-ar simți în jurul tău.
Îmi pun picioarele pe treapta de o parte și de alta a lui și el inspiră puternic în timp
ce îmi strâng corpul spre el.
„O să te trag chiar aici, îngerasule.
-Da…
Îmi trage bikini în lateral și începe să-și frece penisul gros prin carnea mea umedă,
înainte și înapoi, înainte și înapoi. Deja simt tremur.
La naiba, sunt disperat.

„Așteaptă”, șoptește el. Nu fugi.
Zambesc.
— De parcă ar fi o alegere.
Cu mâinile pe fundul meu, mă îndrumă spre el și gemu amândoi în timp ce el
împinge puțin mai adânc.
Mă ia de mână și o pune peste inima lui. Îl simt bătut cu
putere în piept.
Se uită la mine.
„De fiecare dată, îngerule. De fiecare dată când sunt cu tine, inima îmi bate repede.
Mă apucă de falcă și mă sărută tare și incontrolabil. E la doar un centimetru

distanță, dar jur că o să esperma.
„Nu mă pot apropia suficient de tine”, șoptește el. Nu mă pot sătura de tine. Știi cât
timp am așteptat să mă simt așa?
Mi se umplu ochii de lacrimi. Sunt atât de îndrăgostit de el.
Sărutul nostru devine disperat, iar el mă apucă de umeri din spate, lovindu-mă de
penisul lui atât de tare încât aerul îmi este scos din plămâni.
E gros și lung și la naiba, sunt binecuvântat că bărbatul pe care îl iubesc este atât
de bărbătesc și de puternic. Penisul lui este dur... doar pentru mine.
Îmi alunec încet corpul în sus și în jos deasupra lui și mă învârt în cercuri adânc în interiorul
lui.
Ochii lui sunt întunecați în timp ce îmi linge gura deschisă.
— O să încerc ceva nou, bine, dragă?

Mâna lui se întoarce spre fundul meu și pune un deget peste intrarea mea
din spate.
Corpul meu se încordează instantaneu.
— Șst. Mă liniștește în timp ce penisul lui alunecă în și iese din sexul meu în
propriul ritm. A se apleca in fata.
Mă uit la el și știu că asta este: momentul în care îmi cere
incearca ceva nou.
Și vreau, vreau să fiu aventuros pentru el.
Cu buzele lipite de ale lui, mă aplec înainte și el alunecă un deget adânc în
intrarea mea din spate, alunecându-mă încet pe penisul lui în același timp.
Ochii mei se fac mari în timp ce îi țin pe ai ei. Expresia de pe chipul lui este
una de satisfacție pură.
— Mă simt bine, îngerule, nu-i așa? O să te trag într-o zi.
Audându-l spunând astfel de lucruri murdare îmi face ceva și mă convulsesc
imediat, corpul meu trecând într-un orgasm palpitant.
Gem tare și îmi pierd complet controlul.
„Oh, fetei mele îi place”, șoptește el cu o voce de nerecunoscut, în timp ce
începe să o lase să se descurce.
Apa lovește marginea piscinei și simt că, cu cât se apropie, cu atât degetul și
penisul îi intră mai adânc.
„Ridică-ți picioarele”, mârâie el.
Mi-e cam frică, dar fac ceea ce mi se spune. Își aruncă capul pe spate și
rămâne adânc în mine. Simt smucitura revelatoare a penisului în timp ce se golește.
"La naiba..." geme el. Continuă să pompeze, până se oprește în sfârșit.
Cu ochii ațintiți pe ai mei, degetul lui continuă să se miște înăuntru și să iasă

din mine. El este fascinat. Nu se poate opri.
Îngenunch peste el, complet blocat în timp ce îmi explorează corpul pentru
a-și satisface nevoile.
— La naiba, m-ai prins. Îmi mușcă sfarcul prin partea de sus a bikinilor,
degetul lui alunecând încet înăuntru și afară, și știu că profită la maximum de asta în
timp ce mă ține așa.
— Putem să dracului aici acum?
Îi sărut buzele mari și frumoase.

- Într-o zi.
Zâmbește încet și continuă să lucreze cu mine și la naiba că se simte atât de intim
și de crud.
Atât de neașteptat de bun.
Cine ar fi crezut că acesta va fi un moment special?
Îmi mușcă tare sfarcul. Mă face să tresară și mă îndepărtez de degetul lui
explorator. El este atât de obraznic.
— Poate fi chiar diavolul, domnule Spencer.
Zâmbește răutăcios și falsifică o plecăciune.
— La slujba dumneavoastră, doamnă. Mă trage înapoi și mă mușcă de gât. Îl
aștept cu nerăbdare pe a noastră într-o zi.
Soarele se uită peste orizont și eu zâmbesc uimită, respirând încet.
Este devreme și sunt pe terasă și privesc zorii unei noi zile. Este prea frumos
pentru a trece neobservat. Îmi înfășor halatul în jurul meu și zâmbesc în timp ce sclipiciul
auriu sare pe fața mea și briza oceanului se învârte în jurul meu și îmi trece prin păr.
Dragă.
Acest loc este frumos. Este atât de exotic și frumos... de altă lume.
Mă uit în jos la toate vilele albe de pe stânca de sub noi și mă întreb cine este în interiorul
lor. Sunt femeile la fel de norocoase ca mine?
Frumoasa mea Spencer încă doarme adânc în pat, fără să știe că îi lipsește cel
mai perfect răsărit pe care l-a văzut vreodată. De asemenea, nu conștientizează în mod
fericit teama din adâncul stomacului meu. Nu vreau ca Spence să știe că sunt îngrijorat
de povestea aceea stupidă din revistă în weekendul nostru special. Mă comport cât de
puternic pot, dar sincer, cum să nu fiu speriat? Sunt șocat până la capăt.
Îmi imaginez pe Edward și pe tatăl meu citind povestea și ce ar putea spune, sau
țipând, iar eu închid ochii cu tristețe.
Nu așa am vrut să vă spun despre Spencer. Nu aș putea fi mai departe de

cum voiam să vă spun, dar, desigur, această alegere nu-mi mai găsește acum. El va
fi judecat chiar înainte de a-l întâlni. Am impresia că a făcut-o deja.
Cel puțin pentru Edward.

Mi se gândește să-l viziteze pe Spencer la serviciu săptămâna aceasta și cum
Spencer era enervat că Edward nu a avut timp să vină să mă vadă când era la Londra.
Dacă sunt sincer, mi-a rănit sentimentele, dar nu i-aș spune niciodată lui
Spence că a făcut-o. L-ar înnebuni și trebuie să încerc să-i fac să se înțeleagă.
Îmi va face viața mult mai ușoară.
Dar de ce nu a venit Edward să mă vadă? Pur si simplu nu inteleg.
O barcă este pe cale să navigheze pe apă și văd oameni urcându-se.

Apoi, în timp ce se retrage încet, îl văd cum dispare prin apă.
Mă întreb unde se duc azi. Ce aventura esti pe cale sa ai?
Simt două mâini mari șerpuindu-mi în jurul taliei
spatele și buzele îmi perie ușor tâmpla.
„Bună dimineața, frumoasă”, toarcă vocea lui profundă.
Zâmbesc și îmi pun mâna pe fața lui.
„Bună dimineața”, șoptesc eu. Cum ai dormit?
-Ca un buștean. Îmi înconjoară brațele și
îmbrățișează strâns.
— Doamne, e atât de frumos aici, Spence.
Zâmbește în timp ce privește spre orizont.
-E adevarat.
Ne îmbrățișăm unii pe alții pentru o clipă în timp ce ne îmbibăm în
împrejurimile noastre.
-Ce vom face astăzi? -Întreb.
„Hai să facem o vizită.” Zâmbește larg. Pe scutere.
Mă întorc să mă uit la el.
— Scutere? -gâfâind-. Eu... eu niciodată...
Spencer râde de frica mea.
- Nu-ți face griji, voi conduce. Tu ești doar pasagerul meu
sexy.
"Pasager sexy?" Mi-am încrețit fruntea. Ce naiba face un pasager sexy?
-Mă ocup eu de asta-. El face cu ochiul. Stai pe spatele scuterului meu toată
ziua și apoi stai pe pula mea toată noaptea.
-Esti un idiot. -Râd.

Cu un zâmbet larg, mă mușcă de gât și mă conduce înapoi în casă.
„Dar mai întâi trebuie să-ți câștigi vesta”.
— Nu cred că este o idee bună. Wyatt se încruntă.

Mă uit la Wyatt în timp ce Spencer îmi pune casca de motocicletă. Sincer să
fiu, nici eu nu cred că este o idee bună, dar fac tot posibilul să mă comport mai
curajos decât sunt cu adevărat.
Spencer se încruntă în timp ce se concentrează să țină lesa.
sub bărbia mea.
„Acest lucru mă face să mă simt claustrofob”, spun eu. Zâmbește, alegând
să nu răspundă verbal.
„Câtă experiență ai cu adevărat pe motociclete?” -Întreb.
Mă uit la micuța mașinărie agilă parcata în garajul nostru.
-Foarte mult. Îmi lovește copita de trei ori. Am fost doar la
spital de trei sau patru ori. Unele oase rupte au fost cele mai rele.
-Ce? „Ochii mi se fac mari.
„Ambele picioare, ambele brațe”, glumește el. Craniu fracturat.
— Spune-mi că glume฀ ti.
„Îți jur, dacă o lovești în spatele scuterului...”
îl întrerupe Wyatt.
Anthony râde în timp ce privește.
„Nu mai râde, Ant”, avertizează Wyatt. acesta ar putea fi ultimul
excursie pe care o facem
— Sau ultima călătorie pe care am făcut-o, murmur eu categoric.
Ochii lui Spencer se fac mari de încântare.
— Toată lumea se va relaxa? Sunt un șofer excelent și...” El își balansează
piciorul peste scuter și se aplecă, prefăcându-se că merge repede. Nu vor putea ține
pasul cu Charlotte și cu mine.
Doamne, s-ar putea să mor astăzi.

„Spencer, nu știu dacă aceasta este o idee bună.
— Vino sus, femeie. Arătă cu bărbia spre spatele scuterului.
Îmi pun mâinile pe șolduri și îi zâmbesc. Mi-a mai spus, deși contextul a fost
complet diferit.
„Vino și înfășoară-ți picioarele în jurul meu.
Fac ceea ce mi se spune și mă bucur de felul în care mă ajută
stai in spatele lui.
„Sunteți de acord băieți cu totul?” îi întreabă Spencer. Wyatt pornește
bicicleta, urmat de Anthony. Pornește și Spencer
scuterul nostru.
„Mergi încet”, îl avertizează Wyatt. Nu conduce prost.
Spencer își dă ochii peste cap.
— M-ai certat până la moarte, Wyatt.
-Anumit? Anthony râde.
Spencer se întoarce și pune micul meu paraplu de sticlă peste ochi.
— Ține-te bine, îngerule. Se

trage încet înapoi, iar eu îmi închid ochii și mă țin strâns.
Începe să prindă viteză și o strâng atât de tare încât am
de teamă că va exploda.
Am ieșit afară și am coborât dealul.
-Esti bine? -el sună.
Dau din cap, prea speriat ca să răspund.
Mergem o vreme pe străzile pietruite și văd oameni care trec pe lângă noi ca pe o
neclară.
Își trece mâna pe coapsa mea. Hmm, poate că asta nu este atât de rău până
la urmă.
Ieșim pe un drum mai larg și el accelerează puțin. Wyatt apare de nicăieri pe
scuterul său lângă noi, întinzându-i mâna lui Spencer.
-Încetini! El ne sună.
Spencer scutură din cap, îi dă semnul degetului mijlociu și accelerează.
-Oh! țip în timp ce mă trage departe de forța G.

Mă uit înapoi și îi văd pe Wyatt și Anthony urmărindu-ne după noi cu o

expresie de teroare pură pe fețele lor. Râd și îi strig lui Spencer: „Pierde-i.
Spencer dă din cap și își întoarce încheietura pentru a ne trimite mai repede.
„Ne vedem mai târziu, nenorociților”, țipă el.
Aud cornul lui Wyatt prinde viață și îmi pun capul pe umărul lui Spencer și râd.
A fi obraznic este atât de distractiv.
Trei ore mai târziu, ajungem la plajă și chicotesc când îmi scot casca.
A fost cea mai distractivă pe care cred că am avut-o vreodată în viața mea. Avem
am văzut o mare parte din insulă și ne-am distrat de minune.
Wyatt și Anthony trag lângă noi, iar Spencer râde de îndată ce Wyatt își scoate
casca.
„Tocmai am îmbătrânit cincizeci de ani datorită ție. Wyatt pufni. Conduci ca
un nebun.
Spencer își întinde mâna pe plajă.
— Dar uită-te la recompensa ta.
Ne uităm în jurul nostru și vedem cea mai frumoasă plajă cu nisip negru. Are
șezlonguri aliniate în perechi, deasupra lor umbrele de paie. Apa este albastru
strălucitor și limpede ca cristalul. Există, de asemenea, un bar pe plajă, iar oamenii
stau pe terasă și beau cocktailuri.
— Pot să vă prezint plaja Perissa de la Marea Egee?
-Oh. -Zambesc-. Minunat.
— Și o atracție suplimentară a acestei plaje este priveliștea spectaculoasă.
Face semn spre șezlonguri unde sunt șiruri de femei frumoase, toate unse și topless.
„Această plajă este cunoscută și sub numele de Juggernauts Hangout.

Toți râdem și îmi dau ochii peste cap. Este ceva așa
să spună Spencer.
„Uite, băieți, am la inimă interesele voastre cele mai bune. Îi face rău cu ochiul.
-Excelent. Anthony zâmbește.

Spencer mă ajută să cobor scuterul și ne sprijină căștile pe ghidon.
„Charlotte și cu mine o să luăm prânzul înainte să facem baie și

odihneste-te cateva ore. Faceți ce doriți”, le spune Spencer.
„Vom fi aproape”, ne asigură Wyatt.
„Nu prea aproape. Spencer îmi ia mâna în a ei.
Luați indiciu și du-te și uită-te la sânii unei fete.
Le zâmbesc băieților. Spune-le să meargă să se uite la niște sâni
Nu este ceva ce îmi imaginez că ai mai auzit de la angajatorul tău.
-Aici. Spencer pleacă spre restaurant. Anthony merge lângă el și Wyatt îmi
zâmbește strâmb, de parcă ar avea ceva în minte.
minte.
— Ce este acea privire? Întreb în timp ce îmi trec brațul prin al lui și ne
întoarcem să-i urmăm pe ceilalți doi.
„Îmi place să te văd așa”, spune el, băgându-și mâinile în buzunare.
-Precum și?
-Fericit.
Îmi lovesc umărul de al lui.
— Este atât de vizibil?
„Ca un far.
Mergem o clipă și îl văd pe Spencer în față râzând în hohote de ceva ce a spus
Anthony. Râsul lui este lipsit de griji.
— E mult mai bine decât să petreci noaptea în Nottingham, nu-i așa?

Wyatt zâmbește în timp ce privește în jurul nostru.
— Pentru toți cei interesați.
Soarele de după-amiază îmi încălzește fața și zâmbesc cerului. Purtăm

ore pe plajă, e prea bine să plec.
Băieții sunt undeva, iar noi suntem lângă apă
pe șezlongurile noastre în costume de baie.
Am mâncat, am înotat, am băut și chiar am tras un pui de somn.

Spencer s-a dus la bar pentru niște cocktailuri în timp ce eu stau întins aici, în fericirea
mea.
Zgomot de valuri, pescăruși, râsete și muzică în depărtare...
Cred că acesta poate fi locul meu preferat în care am fost vreodată. Și am fost în
multe locuri uimitoare, dar cred că din cauza cu cine sunt aici.
Spencer este locul meu preferat. Orice loc cu el este raiul.
Reapare cu două băuturi foarte roz și cu aspect exotic
mâinile. Stau încruntat.
"Uau, ce sunt astea?"
Îmi întinde unul dintre paharele înalte, decorate cu paie fanteziste.
„O promisiune tandră pentru iubirea mea”.
Zâmbesc în timp ce mă uit suspicios la pahar. Probabil asa este
oricât de toxic pare.
-De ce?
Ia o înghițitură din băutură și își mijește ochii.
„Ei bine, ești dragostea mea și părțile tale sunt o nuanță delicioasă de roz.
-Își strânge umerii-. Deci promisiunea mea roz.
Râd și iau o înghițitură. Se lasă jos pe șezlong de lângă mine.
-Asta e delicios. -Dau din cap-. Buna alegere.
El îmi ridică paharul.
„Nu sunt doar o față drăguță.
Nu ăsta este adevărul?
Spencer este atât de departe de a fi o față drăguță încât nici nu-mi dau
seama că e atât de frumos. Iubesc ceea ce este în el. Cele două părți ale lui care îl fac
atât de diferit de oricine am întâlnit vreodată.
Este jucăuș, cinstit și dulce, dar are și această latură dominatoare care iese doar când
suntem în dormitor. Îmi amintesc cum a fost când i-a cunoscut pe Wyatt și Anthony
și știu că nu este ușor pentru cei care nu o fac.
ei stiu.
Ca Edward.
„Pot să te întreb ceva?” El dă din
cap în timp ce își suge paiele.
„Apropo, această băutură este letală. Nu ne lăsa să înotăm, putem
A muri.
Râd.
— Ai spus că ai făcut o călătorie Triple T. Ce înseamnă asta?
-Oh. Se încruntă. Triplu P?

-Daca asta. Ce este o călătorie Triple P?
„Este o plimbare pe gânduri”. Știi, când lucrurile devin prea mult și nu mai
suporti, trebuie să scapi din viață ca să ai timp să gândești.
-Atunci ce faci?
— Plec singur două sau trei săptămâni. Nu fac nimic, nu vorbesc cu nimeni,
doar reflectez.
— Cele patru anotimpuri de pe Maui. Trebuie să fie cele patru anotimpuri de pe Maui.
-Tu ai facut asta?
„Am făcut-o în fiecare an de când aveam șaptesprezece ani.
Îmi cade fața.
— În fiecare an, ai nevoie de o excursie pentru a gândi în fiecare an?

„Prima dată când am mers, eram o adolescentă hormonală, iar mama era
aproape de moarte cu mine. M-a trimis la Maui sperând că mă va calma. Își răsucește
buzele. Nu cunoșteam pe nimeni și nu vorbeam
cu nimeni.
— Ai fost supărat pentru tatăl tău? Își
strânge umerii.
— Da, aș începe anul înnebunindu-mă și aș avea probleme.
Ziua mea de naștere este treizeci și unu decembrie, așa că mi-am petrecut ultima zi
a fiecărui an așteptând să mă sune. Se oprește și privește în spațiu. Și apoi avea să-și
petreacă prima zi a fiecărui an nou devastat că nu a făcut-o.
„Ziua ta de naștere este ajunul Anului Nou?” -Întreb. Zâmbește

încet și dă din cap.
—Așa au început călătoriile PPP. Pe măsură ce înainta în vârstă, mergea din
alt motiv.
- Care a fost motivul? Mă apropii și îi iau mâna în a mea. Poti sa imi spui. Nu
te voi judeca.
— Am crezut că e stricat. Nu m-am simțit niciodată atașată. M-aș întâlni cu
toate aceste femei grozave și m-aș culca cu ele, apoi... El ridică din umeri. Orice.
-Orice?
-Chiar nimic. Mă culcam cu ei după sex, mă gândeam la serviciu și mă uitam
la ticăitul ceasului pentru a vedea când era acceptabil să plec fără să arăt ca un idiot.
Îi strâng mâna și îmi zâmbește trist.

„În fiecare an a devenit mai rău. Am început să mă bat pentru că sunt ca el.
Nu am vrut să fiu lângă nimeni de ziua mea. Urasem cine devin și îmi pretindeam
familiei că lipsesc, ca să nu fiu nevoită să-mi pun o mască.
— Spence, șoptesc eu cu tristețe. Deci ai petrecut fiecare an nou singur?” „Am

făcut-o mult timp, până când soția lui Masters a murit. Apoi, Seb și cu mine o
petreceam cu el și cu copiii. Era într-un loc mai întunecat decât mine.
Zâmbesc blând. Sunt atât de buni prieteni care să aibă grijă unul de celălalt
alte.
-Ce ai facut anul trecut? El
zambeste.
„Am jucat jocuri de societate la casa Masters, ce băiat de petrecere ești.”
a.m.
O iau de mână și o sărut din nou pe dos.
„Putem să ne întoarcem aici la Santorini de ziua ta anul acesta?”
L-am putea aduce pe Seb, Masters și familia lor, dacă vrei?
Întinde mâna și îmi prinde fața în mână, trecându-și degetul mare peste buza
de jos.
-Știi că te iubesc?
Mă urc lângă el pe șezlongul lui și îl îmbrățișez strâns. Am o imagine cu el
singur de atâția ani de ziua lui și în ajunul unui an nou. Mă întristează atât de mult.
„Va fi diferit de acum înainte, Spence”, șoptesc eu în timp ce eu

Îl îmbrățișez strâns. Acum mă ai și nu te voi lăsa niciodată singur.
Mă zdrobește de el și mă îmbrățișează.
„În tot acest timp, am crezut că e stricat. Se pare că doar te așteptam.
Mi se umplu ochii de lacrimi și ne sărutăm. Este lung, fraged și perfect.
— Ar trebui să mă duci acasă, îi șoptesc.

Zâmbește și i se face ochii mari.
— E deja într-o zi?
„Nu-ți testa norocul.
Am ajuns la bar în ultima noastră noapte în Santorini. E târziu și suntem o

mizerie. Prin dezastru, vreau să spun că am băut prea multe cocktail-uri și ne-am râs.
Totul este amuzant.

Nu-mi amintesc să fi fost vreodată atât de relaxat. Nu cred că m-am uitat în
oglindă de trei zile. Nu e nevoie. Spencer mă face să simt că sunt cea mai frumoasă
femeie din lume așa cum sunt.
Port o rochie scurtă de plajă galbenă, cu părul liber și dezordonat. Am o
floare roșie în spatele unei urechi, o floare pe care Spencer a cules-o dintr-o grădină
pentru mine. Poartă o cămașă albă de in cu nasturii de sus desfăcuți și pantaloni
scurți roz cu flori albe de hibiscus. Poartă și o pălărie de dinozaur verde strălucitor
pe care a cumpărat-o pentru nepoata sa.
Barul este practic gol și există o trupă care cântă pe o scenă mică. Are o
armonică pe un suport, un set de bongo și o chitară. Dreadlockurile lui lungi, maro,
îi oferă cea mai bună atmosfera hippie, vocea lui este frumoasă.
Ochii lui Spencer se luminează și mă trage pe ringul de dans.

Mă apucă de mâini, mă trage afară, apoi mă lovește de corpul lui.
-Îmi place acest cântec-. îmi zâmbește

„Nu am mai auzit asta până acum în viața mea.
-Nici eu nu. Mă împinge și mă învârte din nou.
„De unde știi că-l iubești?”
„Îmi place tot ce fac cu tine. Îmi zâmbește și aerul se învârte între noi. Chiar
și beat și dezordonat, el este cel mai perfect om din întreaga lume.
Cântecul se termină și amândoi batem din palme și ne aplăm pentru a

compensa lipsa de entuziasm unul celuilalt.
„Ce vrei să jucăm?” întreabă cântăre฀ ul cu accentul lui gros.
Spencer arată spre el și ochii ei se fac mari.

-Australian? -Întrebare.
"Da omule. Băiatul râde.
Spencer îl dă cinci de parcă ar fi cei mai buni prieteni pierduți.
„Îmi plac foarte mult australienii.

Mă întorc să-i văd pe Wyatt și Anthony râzând din colț.
Ei pot nega tot ce vor, dar știu că le place și acum pe Spencer. Cum ar putea cineva
să nu? Este cea mai prietenoasă persoană pe care am întâlnit-o vreodată.
-Care e numele tău? îl întreabă Spencer pe cântăreț.

— Reg. Băiatul zâmbește.
„Este un nume grozav!” Spencer răspunde, de parcă ar fi cea mai interesantă
informație pe care a auzit-o vreodată.
Râd din nou în hohote. Oh, omule, suntem atât de beți.
— Cântă-ne un cântec, Reggie. Mă ia de mână și o sărută, așteptând să
înceapă cântecul.
Reg ia o înghițitură din băutură și își ia chitara.
—Această melodie se numește Dream Catch Me.
Spencer îmi zâmbește și îmi face una dintre clipurile ei de flirt. Cântecul
începe și el începe să mă miște înainte și înapoi în ritmul muzicii.
Pe măsură ce cuvintele ies din Reggie, Spencer mi le cântă, dar cu întârziere. Le
ascultă mai întâi și apoi repetă totul clar.
Timpul tău este complet dezorientat.
Există un loc în care merg când sunt singur.

Fii cine vrei, fii cine vrei să fii.
Dar noi suntem cei care văd.
Începem să ne legănăm înainte și înapoi pe măsură ce dansul nostru scapă

puțin de sub control și eu râd când Spencer cântă cuvintele greșite în timp ce
dansează și își balansează șoldurile.
Zâmbetul lui mare și frumos îi acoperă fața în timp ce îmi cântă și eu râd de
el în pălăria proastă de dinozaur în timp ce mă leagănă ca o păpușă de cârpă.
Nu-mi vine să cred că cad.

Ține-mă strâns, nu lăsa asta.
Visul mă prinde când cad.
Corul erupe și Spencer mă eliberează. Începe să sară, să sară în sus și în jos,

să se bucure de timpul vieții sale.
-A sari. -Serie.
Mă trezesc oglindindu-i dansul, sărind lângă el cu un rânjet imens prost pe
față. Cum ar trebui să arătăm? Cui îi pasă?
Este atât de distractiv.

Muzica începe să se stingă.
-Grozav cântec-. Spencer bate din palme. Cântă-l din nou.
-Da. -Râd-. Din nou.
Reg râde cu noi și începe melodia de la început.
De data aceasta Spencer știe cuvintele și îmi cântă în timp ce mă ține în brațe.
Fii oricine vrei să fii, dar

pe noi ne văd.
Nu este nimeni altcineva pe pământ în seara asta.

Doar el.
Corul sună din nou și începe să cânte încă o dată. Îmi arunc capul pe spate
și râd, neputând să mă alătur. Arată absolut ridicol în pălăria aia de dinozaur, dar
este cel mai fericit lucru pe care l-am văzut vreodată. Zâmbetul lui imens este
molipsitor. Mă uit să-i văd pe băieți râzând la spectacolul pe care îl facem noi înșine.
Spencer mă învârte pe ringul de dans.

— Fii oricine vrei să fii, eu vreau să fiu! -îmi cântă-. Dar suntem
noi pe care îi văd... și nu-mi vine să cred că cad.
Cântecul începe să se estompeze și mă trage aproape. Buzele noastre se
ating și el mă trage înapoi.
„Știi ce altceva o să fac cândva, îngerule? ฀ opte฀ te el.
-Ce? îi zâmbesc.
Se uită la mine.
-Ma casatoresc cu tine. „Inima mi se oprește.
-Ce? -฀ oaptă.
Refrenul începe din nou, iar Spencer mă sărută repede,
ridicându-mă să dansez, încă o dată.
-A sari! -strigă.
Acesta nu este nici măcar un cântec la care sări. Este o baladă și încep să râd
atât de tare încât abia mă pot suporta.
Începe să danseze ca un nebun, sărind cu mâinile în aer ca și cum ar fi la un concert
rock. Acesta este cel mai amuzant lucru pe care l-am văzut vreodată în viața mea.
Râd atât de tare încât trebuie să-mi pun mâinile pe genunchi ca să mă susțin.
Cântecul se termină și batem amândoi din palme în aer.

-Bravo Bravo.
Râd în timp ce încă aplaud.
— Genial, amice, spune Spencer entuziasmat. Cel mai bun cântec al naibii de
vreodată.
Reg râde și clătină din cap la nebunul în șapca verde strălucitoare a
dinozaurului.
— Ești agitat, omule.
Râd în timp ce Spencer mă trage de pe ringul de dans și le face semn băieților
să deschidă ușa.
-Unde mergem? -Întreb.
„Trebuie să mergem acasă. Se întoarce și îmi pune pălăria de dinozaur pe
cap. Cântecul acela m-a făcut fierbinte.
„Ești mereu fierbinte.
Se întoarce și mă ia în brațe.
-Doar pentru tine.
Îi zâmbesc și inima mi se umflă. Ar putea spune cuvântul tată și mi-ar fi găsit-
o romantic.
-Te iubesc. Îmi zâmbește.
-Te iubesc mai mult. Îmi trec mâinile prin părul lui.
„O, Doamne,” geme Wyatt din spatele nostru.
„Visează-mă când cad”, cântă Spencer din răsputeri.
—. Altfel nu mă voi duce acasă.
Coborâm de pe treptele din față și Spencer ridică
mâna ca și cum ar fi scos o sabie.
— La magazinul de kebab! -strigă.
Așteptăm în salonul de plecare și mă uit la bărbatul frumos din fața mea. E mai
dezordonat decât l-am văzut vreodată și a atârnat ca nimic altceva. Mi-e teamă să mă
întorc acasă și să mă întorc la realitate.
Am avut cel mai frumos weekend din paradis și vreau să rămân aici în mica noastră
bulă de dragoste.
Spencer a rerezervat vilele pentru două săptămâni în timpul noului an. Nu
mă pot gândi la nimic mai perfect.
Telefonul meu începe să sară în jurul mesei în timp ce vibrează.
Numele lui Edward luminează ecranul.
Stomacul mi se răstoarnă.
Mă uit cum sună pentru o clipă, iar Spencer se încruntă, întrebată, în timp
ce se uită la mine. Știu că nu pot evita acest apel pentru totdeauna.

-Unde ești? Edward mârâie.
Închid ochii, ascultând furia evidentă din vocea lui.
-Grecia.
— Vreau să te întorci la Nottingham chiar acum!
Închide și inima mea se contractă. Mă uit la Spencer cu frică care mă
străbate. Îmi înghit nodul din gât.
Au văzut povestea revistei.
„Trebuie să merg acasă în Nottingham”, șoptesc. Astă seară.
18
Charlotte
-Cine a fost acela?

— Edward. Am pus șervețelul înapoi în poală, încercând să mă calmez. Ai văzut
povestea, trebuie să merg acasă.
„Mergem în weekendul acesta”, spune el categoric. Îmi încreț fruntea.
Ne?
—Nu, e bine, poți să vii în weekend să mă vezi. Îmi trec degetele prin păr,
încercând să par casual. Mă întorc în seara asta.
-Nu. Se uită la mine.
— Ce vrei să spui, nu?
„Nu mergi singur.
— Spence, oft. Trebuie să merg mai întâi să-i văd singură. nu
Am nevoie să mergi ca un elefant într-un magazin de porțelanuri. Va strica totul.
„Acesta este mizeria mea, Charlotte. Eu voi fi cel care o va curăța.
„Spencer, vreau să te văd mai întâi singur.
- Nici măcar să nu visezi. Își strânge maxilarul și se uită la mine. Rămâi la Londra
și mă duc să vorbesc cu ei.
-Ce? -A înnebunit?-. Nu mergi singur, nici măcar
am vorbit despre asta.
„Discutăm acum. Merg cu tine sau merg singur. Se ridică și, fără să mai spună
un cuvânt, merge spre bar.
Încep să aud bătăile frenetice ale inimii mele în urechi, ce mizerie. Cel mai rău
coșmar al meu este că merge acolo și îi înfruntă singur. Habar nu ai cu cine ai de-a face
aici. Vreau doar să-i țin depărtați, astfel încât să pot trăi într-o negare pașnică pentru tot
restul vieții mele.
Spencer comandă două băuturi și se întoarce la masă. Îmi dă un pahar de vin și
mă uit la al lui.
Whisky. Au dispărut cocktailurile și băuturile distractive, am revenit la chestii
zgomotoase. Expiră puternic, din păcate viața a devenit din nou grea.
Spencer îmi apucă brațul scaunului și mă trage aproape de el. Își sprijină
mâna în poala mea sub masă și eu forțesc un zâmbet.
„Nu vreau să te lupți cu ei”, șoptesc eu.

— Nici eu nu vreau să mă lupt cu ei.
— Cred că e mai bine dacă îi văd mai întâi singur.
Ia o înghițitură de whisky, apoi îl învârte în pahar.
— Și ți-am spus că răspunsul este nu. Nu te voi lăsa singur să te ocupi de asta.
Povestea este despre mine, lasă-mă să mă apăr. De ce ar trebui să suporti singur tot atacul?
Îmi strânge coapsa ca să mă liniștească.
De ce nu vrei să am grijă de ei?
„Sunt îngrozită că te vor speria”, îi șoptesc.
Își lasă băutura jos și îmi ia fața în mână. „Îngere,
nu voi fi exclus din viața ta împotriva voinței mele”. Nu pentru ei, nu pentru nimeni.
Ești singura persoană care poate pune capăt cu ce
avem.
— Îmi promiți?
„Nu e nevoie, știi că este adevărat. — Mă sărută. Nu este
Asa de?
Zâmbesc încet, știind că are dreptate. Știu că nu s-ar înghesui în fața lui Edward ca
toți ceilalți.
Spencer Jones poate fi multe lucruri, dar un laș nu este unul dintre ele.
-Ma iubesti? -Întrebare.

Dau din cap.
„Atunci ai încredere în mine. În seara asta, vom avea de-a face cu fratele tău, indiferent dacă
îi place sau nu.
Face ca totul să pară atât de simplu.
-E in regula? -Întrebare.
-E in regula. -Dau din cap.
Am făcut duș și m-am îmbrăcat în haine simple: pantaloni capri negri și un pulover de
lână de culoare crem care îmi cade de pe umeri. Părul meu este într-o coadă înaltă și port
pantofi negri.
Au dispărut rochiile mele de vară din Santorini, împreună cu oricare
relaxare pe care am avut-o când eram acolo. Tatăl meu și Edward și-au întrerupt
călătoria cu două săptămâni înainte de a pleca acasă și știu că vorbesc serios. Spencer
se pregătește sus, în timp ce eu stau pe blatul din bucătărie din apartamentul ei și
mă uit la poveștile de pe laptopul meu.
Cu cât citesc mai mult, cu atât mă simt mai bolnav.
Toate tabloidele au publicat despre noi în weekend. Există titlu după titlu
despre cum Casanova Spencer Jones a lovit din nou, cum îmi va frânge inima, cum
urmărește banii mei, cum există o diviziune uriașă în familie în familia Prescott.
Cum mă bântuie de luni de zile. Este un gunoi complet. Nici măcar nu l-am
cunoscut de luni de zile.
Știu că familia mea va fi citit toate aceste povești și ceea ce doare cel mai
mult este vocea sâcâitoare din psihicul meu care țipă la mine să ascult avertismentele.
Dacă totul este adevărat?

Nu este. Îl cunosc pe Spencer. Îl iubesc pe Spencer.
Asta fac ei. Îți otrăvesc gândurile cu povești false.
Mintea mea este în exces. Habar n-am ce se va întâmpla în seara asta când
intru în casa tatălui meu cu Spencer în remorche. Nu știu dacă să-l sun pe tatăl meu
și să-l avertizez, dar atunci vor fi gata și îl vor ataca cu toate armele pregătite.
Sunt confuz cu privire la modul corect de a face acest lucru. Încă cred că ar
fi mai bine dacă aș merge singur. Dar Spencer nu va permite. Oricum, ce naiba sa
întâmplat în biroul lui în ziua aceea când l-a dat afară pe Edward?
Vreau să știu ce s-a spus, cuvânt cu cuvânt. Îmi ciupesc puntea nasului în timp ce
încerc să mă calmez.
-Sunte฀ i gata? întreabă Spencer.
Ridic privirea și îl văd îmbrăcat într-un costum bleumarin, cămașă albă și
cravată.
— Porți costum? -Întreb.
Isi indrepta cravata si baga mana in buzunar.
„Mă simt mai confortabil într-un costum.
Inima îmi bate cu putere. Ceea ce vrea să spună este că simte
mai echipat să lupte într-un costum.
— Ai spus că nu vrei să te lupți cu ei?
-Si nu vreau.
— Atunci de ce porți costum?

— Nu voi accepta nimic din ce nu vreau în seara asta, Charlotte.
— Sunt familia mea, Spence.
„Știu, dar ei trebuie să știe că tu ești viitorul meu și că nu ne vor ține
separați. Nu o voi tolera.
— Promite-mi că nu te vei lupta cu ei.
-Sa mergem. Își ridică cheile.
„Spencer, promite-mi.
„Știi că nu pot face asta. Sa mergem. Fără un alt cuvânt, merge spre ușa
din față. Mă uit la blatul din bucătărie pentru o clipă cu inima bătându-mi
zgomotos în piept.
Vă rog, lăsați asta să meargă bine.
Două ore mai târziu, ne apropiem de porțile mari de piatră ale proprietății
tatălui meu și Spencer dă cu pumnul în codul de securitate. A trecut atât de mult
de când a fost aici. Cum naiba îți amintești? Wyatt și Anthony sunt în mașina din
spatele nostru și știu că îmi simt nervii.
Capetele lor sunt pe cale să se rostogolească și ele.
Ușile se deschid încet.
-Casa principala? întreabă el, ținându-și ochii pe
autostrada.
-Da. Dau din cap și mă uit la mâinile în poală. Ne-am spus două cuvinte
unul altuia pe parcursul întregii călătorii aici. De fapt, am spus cinci. M-a întrebat
dacă trebuie să merg la baie când s-a oprit pentru benzină. Parcă era deja supărat
înainte de a ajunge aici.
Am un sentiment prost despre asta.
— Lasă-mă să vorbesc, spun.
Maxilarul lui Spencer se strânge în timp ce se uită pe parbriz.
— Spence, m-ai auzit?

„Da, te-am auzit. Nu sunt de acord cu tine, asta-i tot.

„Nu te lupta cu ei. În timp, se vor calma și vor fi rezonabili. Dacă te lupți cu ei
în seara asta, vei începe un război și voi fi atât de supărat pe tine.
Limba îi iese și iese peste buza de jos. Este aroganța personificată.
— Vorbesc serios, Spence. Te rog fă-o pentru mine. Nu te certa cu ei. Se

apropie și mă ia de mână să-mi sărute degetele, cu ochii încă lipiți de drum. De ce nu
imi raspunzi?
—Pentru că nu am de gând să-ți fac promisiuni pe care nu știu dacă pot să le țin.
„O, pentru numele lui Dumnezeu, atunci să ne întoarcem și să mergem
acasă”. Nici nu vreau să intru dacă ai această atitudine. Aceasta este familia mea,
desigur că sunt îngrijorați. Cum vă așteptați să reacționeze la aceste povești din
reviste? -Clic-. Nu sunt tocmai încântat de ei.
Își înclină bărbia spre cer sfidătoare și clătină subtil din cap.
-Ce? -Clic.
- Și iată-l. Nici măcar nu i-a văzut încă și deja începi să te alături de ei.
— Nu sunt, răsturn eu furioasă. El

zambeste.
-Ce spui. Se oprește și parchează mașina. Inima începe să-mi bată cu putere
în piept. Îl prind de mână și mă uit la el în timp ce panica începe să se instaleze. Este
corect? Ai de gând să schimbi felul în care văd asta?
„Te iubesc”, șoptesc eu.

Ochii i se întunecă în timp ce se uită la mine.
"Arăta฀ i-mi." Coboară din mașină și închide ușa. imi inchid
ochi.
La dracu.
spencer
Deschid ușa mașinii pentru Charlotte și aproape că îi smulg nenorocitul de

balamale.
Sunt al naibii de furios.
Vreau să te întorci la Nottingham chiar acum.
Nimeni nu poate vorbi așa cu Charlotte.
Nici unul.
O iau de mână și îmi las capul în jos. Cu greu pot să mă uit la ea

ochi.
„Fără luptă”, șoptește el din nou. Mă uit la Wyatt și Anthony care parcează
lângă noi.
Inspir pe nas pentru a încerca să mă calmez în timp ce Charlotte merge
spre ușa din față și o deschide încet.
-Buna ziua! -Ea suna-. Sunt acasă.
-Dragă. A auzit o voce de bărbat salutând-o. Edward,
Lottie e acasă.
Omul vine după colț și în clipa în care mă vede, îi cade fața. El este un
bărbat mai în vârstă, evident tatăl ei. De asemenea, este frumos, distins și evident
bogat.
Charlotte se uită între noi.
„Tata, el este Spencer”, șoptește ea nervoasă.
Dau din cap.
-Încântat de cuno฀ tin฀ ă. Îmi forțesc un zâmbet și îmi întind mâna.
Spencer Jones.
Îmi strânge mâna, cu fața inexpresivă.
„Știu cine ești”, răspunde el categoric. Harold Prescott.
Ne-am uitat unul la altul.
— Tată, șoptește Charlotte. Vreau să vorbesc singur cu tine, pentru
favoare.
„Nu acum, Charlotte.” Din

hol, aud pe cineva spunând: „Ce naiba se întâmplă, Charlotte? Ați văzut
titlurile? Edward apare după colț și, ca tatăl său înaintea lui, fața îi cade când mă
vede. Ce dracu faci aici?
Neputând să mă abțin, zâmbesc sarcastic.

— Mă bucur să te revăd, Edward.
-Du-te dracu.
„Edward, te rog”, șoptește Charlotte. Am vrut să te cunoască.
„De ce?” „Pentru

că sunt îndrăgostit de el. Ea îmi ia mâna în a ei. Noi... suntem... suntem
îndrăgostiți.
Harold icnește, vădit surprins, și trebuie să lupt din nou dorința de a zâmbi.
Fața lui Edward se încrețește de dezgust.

— Nu-mi insulta inteligența, Charlotte. Îl cunoști de o
săptămână.
-Nu. Ea scutură din cap. Îl cunosc de mult mai mult timp.
Ochii reci ai lui Edward îi întâlnesc pe ai mei, plini de dispreț.
— Te-am avertizat să stai departe de ea.

— Și ți-am spus că nu e treaba ta. Singura persoană căreia îi voi răspunde
este domnul Prescott. Îi fac semn din cap către tatăl lui Charlotte în semn de
recunoaștere.
Harold își ridică bărbia în timp ce ne privește atent la amândoi.
Charlotte ia mâna tatălui ei.
„Putem să luăm cina, tată, și să vorbim despre asta... te rog?”
Furia mea clocotește când văd că trebuie să pledeze în numele meu.
Nu vreau să iau cina aici. Nu vreau ca ea să fie nevoită să cerșească pentru a
fi acceptată.
Nici măcar nu mă cunosc, la naiba.
Dă-i naibii
Ochii lui Harold îi țin pe ai mei și apoi se întoarce spre ea.
„Desigur, dragă. El îi sărută mâna. mi-ai lipsit atat de mult
Mai puțin.
Se întoarce și o conduce pe hol.
Edward și cu mine ne uităm unul la altul până când el face un pas înainte.
"Poți să o înșeli... dar nu mă înșeli pe mine."
Ridic o sprânceană și zâmbesc.
„E bine că nu mă culc cu tine, nu-i așa?” Al naibii
de idiot. Își pierde controlul și mă împinge cu putere în piept.
-Loveste-ma. -Zambesc-. Te provoc să o faci.

Mă împinge din nou și eu apuc reverele cămășii lui.

„Stai departe de drumul meu,” mârâi eu în fața ei.
„Oh, sunt pe urmele tale, bine.
— Edward! Sună Harold din cealaltă cameră, parcă
știi exact ce urmează să se întâmple. Aici. Acum!
Edward mă privește cu privirea și, fără un alt cuvânt, mă împinge și
intră în cealaltă cameră.
Expirez puternic pe măsură ce adrenalina îmi curge prin vene și îmi
trec mâinile prin păr.
Sângele meu fierbe.
"Spencer?" sună Charlotte. Poți să vii aici, te rog?
Mă întorc și îi urmăresc vocea, intrând într-o cameră destul de mare.
Locul este plin de antichități scumpe. Arată mai mult ca un muzeu decât
o casa.
— Să mergem să bem ceva. Charlotte zâmbește cu speranță, făcând o
Fac un semn către masa din sufragerie pentru ca toți să ne așezăm.
Inima mi se umple de empatie. Sărmanul meu înger.
-Asta ar fi bine. Fac un zâmbet și mă așez.
— Abigail! sună Charlotte.
Apare imediat o femeie de vârstă mijlocie în uniformă.
„Da, Charlotte.
— Poți să ne aduci ceva de băut, te rog?
-Desigur. Ce pot să-ți aduc?
Se uită în jur la noi, strângându-și mâinile nervos.
in fata ei.
„Trei scotch pe stânci și un...” Se încruntă pentru sine.
—. Fă acele patru whisky-uri pe stânci.
-Foarte bine. Abigail dă din cap.
— Nu bei whisky. Edward se încruntă.
-Aseara da. Charlotte dă din cap nervoasă.
„Charlotte și oaspetele ei stau la cină”, spune Harold.
-Da domnule. Abigail zâmbește și cu un semn elegant din cap dispare.
Harold stă în capul mesei, Charlotte lângă el, iar eu lângă el. Edward
se confruntă cu Charlotte. Nimeni nu știe pentru cine sunt celelalte douăzeci
și patru de locuri.
Cine are o masă atât de mare?
Edward se lasă pe spate în scaun, cu ochii ațintiți asupra mea.

— Deci unde v-ați întâlnit voi doi?
„A fost din cauza muncii”, răspunde imediat Charlotte.
Ce face ea? Nu ne-am întâlnit prin muncă.
„Ne cunoaștem de mult timp. noi am făcut
prieteni buni”, spune el încet în timp ce vin băuturile noastre.
-Mulțumesc. „Îmi iau băutura de la funcționar. Câți angajați aveți?
„Ar trebui să rămână așa”, răspunde Edward.

Îmi rotesc buzele ca să nu mă ridic și să nu-l lovesc pe nenorocitul ăsta
in cap.
— Nici măcar nu mă cunoști, îi spun eu calm.
„Știu că nu te plac. Asta e tot ce trebuie să știu.
Îmi îndrept atenția către Harold.
— Domnule Prescott, cu tot respectul, aș dori ca eu și Charlotte să vorbim cu tine
fără Edward aici.
Edward își lovește mâna pe masă.
—Poți să te duci dracului dacă vrei, asta e casa mea.
— Și te comporți irațional.
Harold își ciupește podul nasului.
— Edward, destul! se repezi el.
Charlotte își alunecă mâna peste a mea în poala mea.
„Poveștile pe care le-ai citit în reviste sunt în mare parte false”, încep eu.
-Mai ales. Edward pufni. Al naibii de imposibil.

Ai fost cu o altă femeie săptămâna trecută în Ibiza, pentru numele lui Dumnezeu.
„Nu, nu este adevărat”, îl întrerupe Charlotte. Toate acestea sunt minciuni.
„Charlotte, nu poți fi atât de credul”, țipă Edward. M-am străduit prea mult să te
protejez de rahat ca acesta pentru ca un ticălos ca el să-ți strice reputația într-o clipă.
Mă uit la Edward în timp ce îmi învârt whisky-ul în gură. Am o imagine în care mă

arunc pe masă și îl sugrumă până devine albastru.
Fața lui Charlotte cade.

„Nu este un ticălos și sunt îndrăgostit de el.
Harold își dă ochii peste cap.
„Nu ești îndrăgostit, Charlotte, ești îndrăgostit. Este primul tău

iubit. E o mare diferență, dragă.
„Te înșeli”, îi spun. Suntem foarte îndrăgostiți.
Mă bag în buzunarul interior al hainei și scot hârtia împăturită
care este acolo, dându-i-l lui Harold.
Își mijește ochii, o deschide și începe să citească.
-Ce-i asta? se plânge Edward.
„Este un fel de prenupțială”, răspund eu. Un acord de conviețuire.
Fața lui Charlotte cade în timp ce ochii ei îi cercetează pe ai mei.

-Ce? Edward răcnește, ridicându-se imediat. Scaunul lui cade pe spate și
lovește podeaua cu o bufnitură. Peste cadavrul meu mort, te muți de aici.
„Charlotte se mută cu mine la Londra. Iau o înghițitură din whisky-ul meu.

Astă seară.
Ochii lui Edward se îngustează și traversează camera și stă deasupra mea.
„Edward, oprește-te”, șoptește Charlotte. Tată, fă ceva.

— Nu pleci nicăieri, Charlotte. El este un ticălos și tu
folosește,” spune Edward furios.
Îmi pierd controlul asupra temperamentului.
-Astfel încât? -฀ ipăt-. Sunt îndrăgostit de ea. Cum înseamnă asta că îl
folosesc?
„Soldul dumneavoastră bancar este un stimulent incredibil, nu-i așa, dle.
Jones? El batjocorește.
„Nu vreau banii tăi. Este în alb și negru pe acel contract. Îi fac semn spre
contractul din mâinile lui Harold. Am succes pe cont propriu și am destui bani pentru
ca atât Charlotte, cât și eu să trăim pentru totdeauna fără să atingem un ban din
moștenirea ta.
Mă ridic în picioare de furie.
„Nu am venit aici pentru a-mi justifica caracterul. Totuși, am îndoieli serioase
cu privire la a ta. Spune-mi, Edward, de ce ai călătorit în cealaltă parte a lumii să mă
vezi, dar nu o dată te-ai întâlnit cu sora ta să vezi cum se descurcă? -Închide ochii.
„Nu este o posesie a naibii. Este o femeie frumoasă care merită să fie iubită
și nu-ți voi permite să o ai aici ca trofeu încă un minut”, țip când îmi pierd complet
controlul.
— Wyatt! sună Charlotte, simțind că asta e pe cale să se termine.

scapă de sub control
Harold se încruntă la ceea ce tocmai am spus.
Mă întorc către Harold.
„Este prizonieră soldului ei nenorocit de bancă!” -฀ ipăt.
Edward mă îndepărtează și eu îi prind repede reverele cămășii.
— Edward! strigă Harold, ridicându-se brusc. Pentru!
Charlotte plânge.
— Ajunge, amândoi.
Wyatt și Anthony apar și fug să ne despartă.
— Amândoi sunteți concediați! Edward țipă la ei în timp ce este târât departe de
mine. Cum au lăsat să se întâmple asta?
Ea se eliberează de strânsoarea lui.
„Ar trebui să o protejeze de bărbați ca el.

Îmi aspir aer în plămâni și mă uit la el. Disprețul pentru el se scurge din toți porii
mei. Nu cred că am urât vreodată pe cineva atât de mult. Fac un pas înapoi și îmi îndrept
costumul.
„Anthony și Wyatt lucrează pentru mine acum”, le spun pe nerăsuflate.
Ai grijă de Charlotte pentru mine. La naiba cu rahatul asta de Prescott.
Își pot băga banii prețioși în fund.
Fața lui Harold cade.
„Să vă spun asta”, spun eu. Sunt îndrăgostită de Charlotte. Mă căsătoresc cu
Charlotte, cu sau fără permisiunea ei, așa că ar fi bine să te obișnuiești cu ideea.
Mă întorc și o iau de mână pe Charlotte.

-Noi mergem.
„Spencer”, șoptește ea.
— Acum, mârâi eu.
„Nu te duce nicăieri cu el, Charlotte”, șuieră Edward. Te avertizez.
Mă întorc către Edward și arăt spre el.

— Nu îndrăzni să-l avertizi. Nimeni nu vorbește cu el așa. Mă pute฀ i auzi? Dacă o
supărați sau nu o respectați în vreun fel, voi veni aici și vă voi bate personal.
Ochii lui Edward sclipesc de furie.

Mă întorc către Harold și dau din cap.
Prescott, ești binevenit oricând la mine acasă.

Îmi pare rău că seara asta nu a mers atât de bine cum am sperat și Charlotte.
-Pa. O iau de mână pe Charlotte și o conduc afară.

Harold ne urmează.
"Nu pleca", o implora el linistit.
Charlotte își înfășoară brațele în jurul gâtului lui.
„Îmi pare rău, tată, trebuie să fac asta.
îi strâng mâna.
-Sper sa te vad curand.
Își lasă ochii pe podea, incapabil să facă contact vizual cu mine.
O scot pe Charlotte afară și îi deschid ușa mașinii. Ea ezită și se uită la tatăl

ei pe verandă, rugându-l în tăcere să mă accepte.
„Hai, îngerule. Am băgat-o în mașină și apoi ies pe uși, neputând să ratez
felul în care ochii i se umplu de lacrimi.
Îmi trec mâna prin păr în timp ce îi privesc pe Wyatt și Anthony ieșind.
în spatele meu pe drum. Inima îmi bate atât de tare în piept.
Ce mizerie al naibii.
Îmi prind volanul atât de tare degetele mele devin albe. Nu pot să cred ce
tocmai s-a întâmplat. De ce naiba mă urăsc atât de mult când nici măcar nu mă
cunosc? Bloody Alexander York primește un vizitator mâine. Ce ți-a spus despre mine?
Charlotte începe să plângă și îmi scade stomacul. Ma simt instantaneu ca un

rahat.
„Îmi pare rău că nu a mers conform planului, îngerule. Mă apropii și îi iau
mâna în a mea.
Fața ei se încrețește de lacrimi când se uită la mine.
— Asta-i tot, nu-i a฀ a? Ea începe să plângă pe bune. Nu-i voi vedea niciodată
acum, nu-i așa?
— Ce ai vrut să fac?
„Fii drăguț, Spencer. Am vrut să fii drăguță. Ai spus că vei fi drăguț.
„Am fost amabil. Ar fi trebuit să-l elimin, asta ar fi trebuit să fac.
Ea ridică mâinile disperată și începe să plângă.

Îmi dau ochii peste cap în timp ce îmi trag mâna peste față.
Excelent. al naibii de grozav.
Două ore mai târziu, plin de tăcere, intru în cele patru anotimpuri. Îi dau cheile
mașinii valetului. Charlotte a vrut să doarmă aici în seara asta și nu la mine acasă.
E supărată pe mine că m-am luptat cu ei, dar sincer, ce trebuia să fac? Ce ar

face orice om dacă ar fi sub un asemenea atac?
O țin de mână în timp ce urcăm și mai mult cu liftul

tăcere. Nici nu știu ce să-i spun să încerce să facă asta mai bine.
Știu mai mult decât oricine cât de mult doare respingerea unui părinte.
Mai întâi al meu, acum al ei.
Ei nici măcar nu mă cunosc.
Intrăm în apartament și ea se îndreaptă direct spre scări.
-Mă duc la culcare.

— Mă duc să beau ceva.
— Nu mai ai nici un whisky.
— Mă duc la bar să iau ceva de la bar.
„Orice”, răspunde ea categoric.
Tot ceea ce? Pentru Dumnezeu. O să-i dau lui Edward orice când îl voi vedea.
Ai făcut exact ceea ce ai vrut să faci, provocând necazuri între noi.
Ies și mă îndrept direct către barul hotelului.

"Ce îți pot aduce?" întreabă chelnerița.
— O sticlă de Black Label pentru a merge și un whisky pe stânci
acum.
Ea zâmbește în timp ce curăță barul.
-Desigur.
Câteva clipe mai târziu, ea îmi dă băutura și eu o beau cu tristețe.
Reluez conversația cu Edward în capul meu.
— Nu pleci nicăieri, Charlotte. El este un ticălos, tu

folosește.
Îmi trec mâinile prin păr cu dezgust. Urăsc să fiu perceput în acest fel.
O iubesc sincer.
Wyatt și Anthony intră și eu arăt spre locurile de lângă mine.
Se așează și amândoi se uită la mine de parcă tocmai aș fi ucis un bărbat.
-Nu. Oft în timp ce îmi sorbesc băutura.

— Unde este Charlotte? întreabă Anthony.
-A plecat la culcare.
Telefonul meu vibrează în buzunar și mă întind spre el pentru a vedea intermitent
un număr privat pe ecran.
„Mă duc la baie”, spune Anthony înainte să se ridice și să dispară după colț.

„Ai rănit-o și eu te voi omorî”, mârâie Edward. Ascult o clipă și apoi apelul este
deconectat.
Adrenalina îmi curge prin corp. Dă-mi naiba, ce urmează?
Expiră puternic și privesc drept înainte.
-Pot să vă întreb ceva? spune Wyatt.
-Da, desigur. Îmi beau whisky-ul.
— Te-ai tras vreodată cu un băiat?
Mă întorc spre el și fac o față: — Ce?
19
spencer
Se uită serios la mine înainte de a clarifica: „Vreau să spun... ai făcut

vreodată sex cu un bărbat?
Am ochii mari.
— De ce mă întrebi asta? Ridică din umeri și ia o înghițitură de
bere.
Mă uit la el pentru o clipă, mintea mea o grămadă de emoții.
De ce naiba mă întrebi asta?
-Nu-i spun-. Nu mi-am tras niciodată un bărbat.
— Ai fost vreodată dracului?
-Nu. Mi-am încrețit fruntea. Omule, îmi plac vaginurile.
Se uită la mine.
„Numai unul, ca să fiu mai precis. Dau din cap cu dezgust pentru
că discut cu el despre părțile corpului lui Charlotte.
Această zi a fost prea multă. Simt că capul meu este pe cale să explodeze.
De ce naiba m-ar întreba asta acum?
„Mă duc la apartament. -Ma grabesc.
Anthony se întoarce la bar.
-Ce am pierdut? întreabă el, privind între noi. De asemenea,
Putem vorbi despre noile noastre condiții de angajare?
Wyatt se uită înainte și sorbi din bere, în mod evident neinteresat
de termenii jobului.
-Diminea฀ ă. Mă duc sus.
-E in regula.
Mă duc la lift și apăs puternic butonul. Ușile se deschid și le scriu
lui Masters și Seb.
Micul dejun la șapte. Am nevoie de o întâlnire.

zi de iad
Ochii mei cad pe frumoasa femeie care doarme pe pat.

Părul ei blond este întins pe pernă, iar ochii îi flutură
în timp ce el doarme. Mă întind în jos și ridic încet cearceaful pentru a o acoperi și îi

sărut ușor fața.
S-a învârtit toată noaptea. Am făcut-o amândoi.
Mintea lui era la familia lui, mintea mea era la Wyatt.
De ce m-ai întrebat dacă m-am culcat vreodată cu un bărbat? A fost atât de
întâmplător... și momentul a fost ciudat. Ai auzit ceva despre mine care urmează să
fie lansat în reviste?
Încă o minciună al naibii.
Nu i-aș lăsa pe acești nenorociți să treacă pe lângă tine, vor face orice pentru
o poveste, orice are impact și îi face pe oameni să-și cumpere prostiile. Mă simt rău
la stomac și scap total de sub control asupra situației.
Charlotte merită mai mult decât asta. Mai bine.

Îi iau telefonul și setez alarma să sune pe a
ora.
Era atât de supărată aseară încât a uitat să o facă. Mă aplec și îi îndepărtez
părul de pe față.
„Plec, îngerule”, îi șoptesc. Te iubesc.
Ea zâmbește somnoroasă cu ochii închiși.
-Și eu te iubesc. Ea își înfășoară brațele în jurul meu.
O imbratisez strans si, cu o ultima privire la iubirea mea, o sarut pe obraz si
o las in pace.
Am un munte de rahat de reparat astăzi. Primul pe lista mea de succes:
Alexander York.
Intru în restaurant chiar la șapte și mă așez la masa noastră. Băieții nu au sosit

încă, așa că comand cafeaua și mesele noastre obișnuite.
Sunt în alertă maximă, de parcă aș lua un medicament care mă face foarte conștient
de tot și de toți cei din jurul meu. Adrenalina din sistemul meu este la cote maxime,
ceea ce face ca piciorul meu să sară sub masă incontrolabil.
Te-ai culcat vreodată cu un băiat?

Am o viziune a feței lui Charlotte dacă există vreodată publicată o poveste

care să spună că am tras un bărbat. Familia lui…
„Hei”, spune Masters, căzând pe scaunul lui lângă mine.
-Buna ziua. Forțez un zâmbet. Ce mai face Bree?
-Păi bine. Te-am văzut în toate tabloidele. Nenorociți murdari.
-Nu-mi aminti asta. -Mi-am pus ochiul alb.
Apare Seb și salută bucuros.
„De ce ești atât de fericit?” -suspin.
Masters râde când îl vede pe prietenul nostru.
-Buna ziua. Seb cade pe scaun.
-De ce ești atât de fericit? Il intreb.
Zâmbește și își pune șervețelul în poala mea.
-Oh nu stiu. El ridică din sprâncene.
— Poate pentru că mi-am petrecut weekendul în pat cu Angela. Mă uit la el
în gol. spune-mi ca glumesti...
-Nu…
Masters îi ciupește podul nasului.
— La naiba, la naiba.
— Te-ai tras cu sora fostei tale? mă încruntă.
„În tot felul în care am putut. Seb face cu ochiul.
Îmi trag mâna peste față.
-Esti nebun? Știi că ea o să plece de la capăt și te va duce în iad. Ridic mâna
pentru mai multă cafea. Îți poți lua rămas bun de la Bentley. Ar trebui să fac din nou
acest mic dejun scoțian?
„Mi-a dat deja rahatul și, în plus,” zâmbește Seb, „a meritat. Întotdeauna am
avut ceva pentru Angela. M-a simțit bine să o trag în sfârșit.

„O, Doamne, nu te îndrăgosti de Angela. subliniez. Eu sunt pentru tine
avertizare.
„Nu mă îndrăgostesc de ea, mă distrez”. Dar pot confirma că suspiciunile
mele erau corecte și că ea este mult mai bună în pat decât sora ei vrăjitoare.
Zâmbește, evident, foarte fericit cu el însuși. Oricum, ce sa întâmplat cu tine ieri?

„Cum a fost weekendul tău în Santorini?”
„Perfect”, oft. Ar fi trebuit să rămân acolo.
-De ce? întreabă Masters. Ea este insarcinata?

Doamne, nici nu m-am gândit la asta.
-El spune nu. Ieri eram la aeroport în drum spre casă și a primit un
telefon de la fratele ei prin care i-a cerut să se întoarcă imediat la Nottingham.
Deci, am fost acolo aseară... împreună. Fratele este un total idiot. El și cu mine
am ajuns să ne luptăm, iar tatăl lui este complet nemilos. Nu a scos niciun cuvânt.
Am plecat, eu și Charlotte ne-am certat, acum nu mai vorbește cu mine. Plângea
tot drumul înapoi. Apoi se culcă singură. Mă duc la barul hotelului ei să beau un
whisky și Edward, fratele ei, mă sună să-mi spună că dacă o rănesc, o să mă
omoare.
Amândoi fac o față.

-Mai tarziu. fac ochii mari.
— Doamne, atâ฀ ia mai târziu. Masters zâmbește.
„Ascultă, bodyguardul lui mă întreabă dacă am făcut-o vreodată
culcat cu un băiat.
Amândoi se încruntă și apoi schimbă priviri și apoi se uită în sus la mine.
-Ce vrei să spui? întreabă Seb.

„M-a întrebat dacă am tras un băiat!” -Clic-. De ce naiba mă întrebi asta?
— Te-ai tras vreodată cu un băiat? Masters se încruntă.

-Nu.
— Nici măcar o mufă?
— La naiba, nu! Tu știi asta.
— Are ceva de-a face cu pula? Seb se încruntă.
-Nu! Dar am stat treaz toată noaptea îngrijorându-mă că am auzit ceva
prin viță de vie, iar acum tabloidele vor inventa și mai multe știri false despre
mine și vor stropi peste tot.
Ambele fețe cad prin conectarea punctelor.
„Odată ce s-a raportat că ai fost vreodată cu un tip, toată lumea te crede
gay și te porți drept.
„Și crezi că povestea asta o să iasă și apoi Edward te va ucide oficial?”
Stăpânii suspină.
„Sau mai rău... o voi pierde pe Charlotte. „Mi-am pus capul în mâini”.
Toate acestea sunt un dezastru.
„Nu cred că asta este”, spune Seb. Cred că el vrea să o fac

La dracu.
-Ce? Mi-am încrețit fruntea. Nu e gay, Sebastian.

„E tot corpulent și mare. Acesta este tipul care credeam că i-a plăcut lui Charlotte
la început. De fapt, nu este un tip rău.
Cu siguranță nu este gay.
„Ei bine, cred că se gândește să-ți suge pula”, murmură Seb în cafeaua lui.
— Mai bine te gândești la altceva. Îmi încurcă fața de dezgust la imaginea

mentală. Nici măcar să nu spui asta cu voce tare.
Ne vin micul dejun și începem să mâncăm în tăcere.
-Atunci, ce ai de gând să faci? întreabă Masters.
E-mailul îmi trimite un ping pe telefon și îl ridic
citind-o.
„La prima oră de dimineață, o să-mi bag pumnul în craniul lui Alexandru”.
York. Îmi deschid e-mailul.
-Oh, minunat-. Masters își dă ochii peste cap. asta se va repara
Una peste alta, aveți șanse mari să rămâneți în afara închisorii.
Domnule Jones,
sper că sunteți bine.
Trebuie să participați la o întâlnire de licitație pentru a negocia noi
contracte pentru Universal Steel.
Întâlnirea va avea loc la biroul Sheridan Walters din NYC
17 octombrie la patru după-amiaza.
Vorbesc cu tine în
curând, Kellie
Anderson Asistent personal al lui Sheridan Walters
-Glumești cu mine? Dau clic în timp ce citesc

e-mail.
-Ce?
Oh, asta continuă să se îmbunătățească. Sheridan a aranjat o întâlnire la New
York pe data de șaptesprezece.
„Asta e săptămâna viitoare. Seb se încruntă.
„Îți cunosc jocul. Vrea să merg la New York în speranța că mă poate seduce.
Simt că ritmul cardiac începe să-mi crească. Aceasta se transformă deja într-o zi
foarte stresantă.
— Doamne, murmură Seb. Diabolic.
— Da, ca să-ți draci sora fostei tale.
„Nu, asta e al naibii de stupid”, mormăi Masters.
Ridic imediat mâna și chelnerița se apropie.
-Da, cu ce te pot ajuta?
— Pot să beau un whisky, te rog?
„Încă una pentru mine”, spune Seb. Vreți unul, Maeștri?
-Nu. Am impresia că voi doi veți avea nevoie de reprezentare legală foarte
curând. -Neagă cu capul-.
De preferat de la cineva care este treaz.
Charlotte
Mă duc în fundul dulapului și arunc totul deoparte.

-Unde sunt ei? „Nu găsesc nici măcar o pereche de pantofi de lucru. Toți
trebuie să fie acasă la Spencer.
Grozav, acum va trebui să trec pe aici în drum spre serviciu.
Ies din dulap și îl sun pe Wyatt.
- Buna raspunde.
-Buna ziua. Mi-am lăsat toți pantofii la Spencer. Va trebui să plecăm devreme
și să trecem pe acolo.
-E in regula. Vom fi în hol.
-Bine mul฀ umesc.
Termin repede de pregătire și douăzeci de minute mai târziu sunt în spatele
Mercedesului și sunt pe drum. În timp ce sunt pe drum, îmi sună telefonul. El este
tatăl meu. Stomacul mi se răstoarnă.
-Salut tată.
-Buna draga.
Zâmbesc auzindu-i vocea.
"Unde esti draga?"

Mașina intră în clădirea lui Spencer.

„Sunt în apartamentul lui Spencer.
-El este acasă?
„Nu, este la serviciu.
— Voi fi acolo în zece minute.
-Unde ești? mă încruntă.
-În Londra. Am venit azi dimineață pentru că vreau să vorbesc cu tine.
— Edward este cu tine?
-Nu.
Mă gândesc pentru o clipă. Cui îi pasă? Voi avea doar o zi liberă de la serviciu.
Acest lucru este mai important.
-Bine tata.
-Care este adresa ta?
Îi dau adresa în timp ce băieții coboară din mașină și așteaptă
termina apelul meu. Când o fac, Wyatt deschide ușa.
„Tatăl meu este pe drum.
Băieții fac schimb de priviri și, fără să mai spun un cuvânt, eu
Urmăresc liftul și urcă la etajul lui Spencer.
Ei știu că ar trebui să rămână în fața ușii mele tot timpul. Întotdeauna mi-am
dorit intimitate, așa că le-am anunțat și, atâta timp cât sunt în apropiere sau în
preajmă, nu simt că am nevoie de ei cu mine douăzeci și patru și șapte.
Tatăl meu este diferit. Nu are nicio problemă cu opt perechi de ochi pe mine
la un moment dat.
Ajungem la etajul apartamentului lui Spencer și ei își iau locul de fiecare
parte a noastră.
„Nu mă duc să lucrez azi”, le spun.
-Bine. Wyatt dă din cap.
Intru si inchid usa in urma mea. Îndrept pernele canapelei și îndoiesc pătura
pe care o lăsasem pe spate. Intru în bucătărie și scot ceștile de cafea din uscător.
Verific dacă totul este curat și ordonat, apoi alerg sus să-mi iau pantofii. Trec pe lângă
o oglindă din hol și mă opresc când mă văd.
Ochii mei sunt scufundați. Arat teribil.

„Ce mizerie”, îi șoptesc fetei care se uită înapoi la mine.
Mă duc repede la baie și aplic puțin machiaj și ruj.
Îmi iau pantofii și aud o bufnitură jos. Mă încalz repede și cobor scările să deschid
ușa în grabă.
Mă întâmpină o față caldă și familiară.
-Buna ziua.
Tatăl meu zâmbește încet și se aplecă să mă sărute pe obraz.

Poartă costumul și cravata lui obișnuite.
-Buna draga.
"Te rog, intra. imi intind bratul.
Se întoarce către bodyguarzii lui și dă din cap. În cele din urmă intră și
închide ușa în urma lui, aruncând o privire atentă la apartamentul spațios.
Îmi întind mâinile cu mândrie.

„Acesta este apartamentul lui Spencer.
-Foarte frumos. El dă din cap, impresionat. Deși, sunt aici să te văd pe tine,
nu pe apartamentul lui Spencer.
Expiră, știind că sunt pe cale să fiu lectură.
-Îți place o ceașcă de ceai?
"Ar fi minunat."
Ne îndreptăm spre bucătărie și el se așează la blatul din bucătărie.
— Ce se întâmplă, iubito? întreabă el încet. Cu greu am dormit aseară.

-Nici eu nu. Îi iau mâna în a mea. Îl iubesc, tată.
Zâmbește blând.
„Știu ce crezi tu...
-Nu. Eu dau din cap. Tată, da.
Se uită la mine.
-Spune-mi totul.
Simt că îmi cresc nervii, pentru că știu cât de important este să înțelegi bine.
„Ne-am cunoscut acum ceva vreme și...” „Cât de multe vă spun cu adevărat?”
Totul. Am avut niște întâlniri.
„De unde nu am știut că te întâlnești cu cineva?”
„Tată, nu știi nimic despre mine. Sunt singur de cele mai multe ori.
Tu și Edward sunteți atât de ocupați cu munca, încât nu ai idee ce se întâmplă cu
mine și cu viața mea. Nu chiar.
Fața îi cade dezamăgită.
— Spencer nu este ceea ce pare, tată.

„Cu siguranță poți înțelege temerile mele.
„Știu și îi urăsc și reputația, dar el nu este așa. -Ridic din umeri-. A fost
înainte, dar s-a schimbat și multe dintre poveștile despre el nu sunt adevărate.
Povestea a spus că a fost în Ibiza săptămâna trecută când a fost aici cu mine tot
timpul. Nici măcar nu știe modelele numite în acele povești.
El ridică din sprâncene sceptic.

„Știu că unele dintre acestea sunt adevărate și nu am nicio îndoială că era
un Casanova”, adaug. Nu sunt prost.
Se uită la mine.
„Ești o țintă pentru cineva ca el. Ești tânăr și nevinovat. El este mult mai în
vârstă decât tine, Charlotte.
„Știu, dar treisprezece ani nu este atât de lung. Pur și simplu se pare că nu-
mi plac bărbații de vârsta mea.
— Nu te-ai întâlnit cu niciunul dintre ei. De unde ai ști?
dau din umeri.
-Știu.
„Simt de parcă profită de lipsa ta de experiență.
„Tata, la început m-a respins din cauza lipsei mele de
experiență. Se încruntă.
-Ce vrei să spui?
La naiba, de ce am spus asta? Nu indraznesc.
„Continuă”, îndeamnă el.
„După câteva întâlniri, când ne-am apropiat, i-am spus lui Spencer că nu
am... experiență... și s-a despărțit imediat de mine. A spus că nu mă merită.
Se uită la mine în timp ce mă ascultă cu atenție.

„Peste săptămâni, l-am mințit și i-am spus că nu mai sunt virgină în
speranța că se va relaxa și mă va invita să ies. Știu că nu m-a iubit dacă ar fi trebuit
să-mi ia acea inocență.
„Charlotte”, șoptește el îngrozit. La ce naiba te gândeai?
„Tata, nu vezi? L-am urmărit la fel de mult cum m-a urmărit el pe mine.
Este special între noi.
Expiră puternic și își pune capul în mâini.
„Sunt doar…” El face o pauză. Îți cer doar să încetinești. Am pierdut deja un
fiu din cauza unei relații proaste. N-am suportat să te pierd și pe tine.
„Tată, Penelope este diferită.

— Este, Charlotte? -Neagă cu capul-. când William
am cunoscut-o pe Penelope, mulți ne-au avertizat cum este.
Ascult în timp ce privesc.
„Atât instinctul meu, cât și cel al lui Edward ne-au spus că a greșit pentru el,
dar avem încredere în judecata ei”. Cel mai apropiat prieten al lui Edward, Alexander
York, a venit la noi în primele etape ale relației lor și ne-a spus că a văzut-o pe
Penelope cu un alt bărbat într-un club.
-Când a fost asta?
— Chiar înainte ca William să se mute cu ea.
-Nu stiam asta.
Edward se învinovă฀ e฀ te pentru angoasa fratelui său. ură
faptul că îl ține ostatic pe Harrison lui William.
Tristețea mă umple.
„Fratele tău nu poate părăsi această relație fără să-și părăsească fiul.
îmi las capul în jos.
„Ești efectiv prins în capcană dacă vrei ca copilul tău să crească în
aceeasi casa ca el.
„Știu”, șoptesc eu.
„Alexander York s-a întors să ne viziteze săptămâna trecută... pentru a ne
avertiza despre Spencer.
Mă încruntă în timp ce privirea mea se ridică la ai lui.
„Charlotte, cum te simți acum este exact cum te-ai simțit.
William în primele etape ale relației lor. S-a îndrăgostit nebunește, s-a repezit
înăuntru și a fost ars grav. Doar că nu vreau aceeași soartă pentru tine. Și, pentru a
înrăutăți lucrurile, presa este acum implicată. Spencer Jones întoarce capetele
oriunde merge.
„Nu a cerut-o, tată.
— Unde e fum, acolo e foc, Charlotte. Atrage atenția din toate motivele
greșite. „Nu este Penelope. El este un om bun.
„Nu spun că nu este. Sincer să fiu, am fost impresionat aseară. Îmi place
felul în care s-a apărat cu Edward. imi place
felul în care a întocmit un contract pentru a te proteja și mi-a plăcut felul în care i-a supărat
lipsa de timp a lui Edward să te vadă. Mi-a arătat că are curaj și că îi pasă cu adevărat.
Zâmbesc, brusc plin de speranță.

Îmi ia mâinile în ale lui.
— Dar nu pot, cu conștiință bună, să-ți permit să te muți cu el încă.
Mă las pe spate în scaunul meu.

— Charlotte. Îmi ia fața în mână. Dacă vrei să te muți la Londra, e bine, dragă. Dar
ia-ți propriul apartament și ia o decizie informată cu privire la relația ta. Când a avut timp să
se dovedească... tuturor.
-Cartof. Mă uit la el și expir puternic.

-Nu-mi spune asta. Știi că am dreptate. Dacă îmi arăți că nu te conduc ca pe un
prost și că îți menții independența, voi sprijini cu bucurie orice faci tu sau orice bărbat pe
care-l alegi.
— Dar Edward? -Întreb.
„Edward mă va asculta și ar trebui să știi că fratele tău acționează din dragoste”.
Nu am suportat să văd că ești rănit ca William, l-aș ucide. Îmi zâmbește. Sincer, nu-l poți
învinovăți că este îngrijorat pentru Spencer când are o reputație atât de îngrozitoare.
Zâmbesc blând.
„Ca să fiu sincer, cred că și el a fost impresionat de Spencer, deși nu a lăsat
niciodată să se vadă. El face cu ochiul. Nimeni nu va fi suficient de bun pentru tine în ochii
lui.
„Nu vreau să fiu un prost cu nimeni”, șoptesc. Nu sunt prost și nu sunt orb.
Zâmbește și se aplecă să mă sărute pe frunte.

„Știu, dragă, și știu că în adâncul sufletului, știi că am dreptate. Fă un pas înapoi, fă-
ți timp și respiră. Dacă te iubește și face ceea ce trebuie cu tine, ai binecuvântarea mea.
Sper să demonstreze că eu și Edward am greșit în toate privințele. Vreau să te văd fericit.
Mai mult decât orice, vreau să fii fericit.
Zambesc.
— Nu este o cursă, Charlotte. Dacă te iubește, va aștepta.
-Știu. -Dau din cap.
Se uită la mine și știu că sunt mai multe.
-Ce este? -Întreb.

— Ce ai făcut cu securitatea ta cât am fost plecat?
-Ce vrei să spui?
— Adică, le-ai trimis noaptea?
îmi las capul în jos.
Își pune degetul sub bărbia mea și îmi aduce fața aproape de a lui.
— Ce ți-am spus despre asta, Charlotte?
„Ei bine, nu am nevoie de ele noaptea când sunt acasă în Nottingham”, argument.
„Proprietatea este complet închisă. Avem paznici acolo tot timpul. Nu trebuie să
stea la poarta ta pentru că patrulează în fiecare minut. Nimeni nu poate intra. Edward a
urmărit casetele de securitate aseară, iar Wyatt și Anthony au fost la barul hotelului tău în
majoritatea nopților.
„Le-am spus că nu mai am nevoie de ei”. Nu a fost vina lui. Ei rămân

închide.
— Înțelegi cât de vulnerabil ești? De ce ți-ai asuma un asemenea risc?

Am avut încredere că vei face ceea ce trebuie, și aici am aflat că îți concediezi bodyguarzii
în mijlocul schimbului ca să poată merge la un bar.
„Nu-ți da ochii peste cap la mine, domnișoară. Ai fost foarte iresponsabil.
„Nu, tată, tocmai m-am îndrăgostit.

„Dragostea este un lucru, Charlotte. Prostia este alta. — Se ridică. Ești o țintă
pentru mine. Ai patru miliarde de dolari în bancă. Luați în serios amenințarea la securitate.
Am mai adus patru bodyguarzi să plece cu tine. Nu veți mai fi fotografiat cu Spencer Jones
de acum înainte. Li s-a ordonat să scoată camerele de la oricine încearcă. Nu-ți voi permite
să devii un titlu de tabloid prost... în nicio circumstanță.
Expiră adânc, știind că acest lucru nu este negociabil.

-E in regula.
-Acum. Îmi zâmbește. Unde naiba este ceaiul meu? Chiar ești o gazdă groaznică.
Abia e ora șase seara când Spencer intră și nervii mei cedează.
se întoarce în stomac.
Sunt în bucătărie, pregătesc cina. Fața lui se luminează când mă vede și
zâmbește larg.
Bună, frumoasa mea fata.
Practic fug și sar în brațele lui și ne sărutăm încet.
„Mi-a fost dor de tine azi”, îi șoptesc.
Mă îmbrățișează strâns.
— De ce sunt o grămadă de bodyguarzi pe hol?

-Poveste lunga. Turnam un pahar de vin pentru amândoi. Tatăl meu a venit
astăzi.
Încerc să par casual, deși sunt o epavă nervoasă.
-Oh. -El zambeste-. Y?
Îmi beau vinul și mă uit în ochii lui.
„Vrea să am propriul meu apartament.
Fața îi cade și apoi se încruntă.
— Și ce ai spus?
— Am spus că o voi face.
douăzeci
Charlotte
Bărbia lui Spencer se ridică imediat, ea este furioasă. Pot sa

vezi că strânge maxilarul.
— Este doar semantică, Spence. Vom sta împreună în casa ta sau
împreună în casa mea. Nu va schimba nimic.
— Atunci de ce să o faci?
— Pentru că tatăl meu nu vrea să mă grăbesc în nimic. A spus că va accepta
relația noastră dacă nu locuiesc cu tine imediat.
Se uită la mine.
„Te rog, încearcă să înțelegi că familia mea este foarte importantă pentru
mine și sunt îngrijorați că mă vei răni.
Își linge buzele și știu că își alege cuvintele cu grijă.
„Chiar ai spus că dacă ai fi în mine ți-ai lua propriul apartament.

La un anumit nivel, știi că ceea ce spun ei este adevărat.
Își dă ochii peste cap.
„Dar nu voi avea propriul meu apartament, nu chiar. Vom avea doar două
apartamente între noi. Șase luni mai târziu, după puțină independență, mă mut
oficial aici.
Se așează pe un scaun și apoi se scarpină în cap, rămânând tăcut.
-Tu ce crezi? -Întreb.

— Contează ce cred eu?
„Desigur că face.
Ridică din umeri și își toarnă un pahar de vin.
Spune doar ceva... orice.
stau langa el. Cred că în orice moment o să înnebunească uitându-se cum își
bea vinul.
„Fă ce vrei”, murmură el în cele din urmă.
-Ce inseamna asta?
„Adică fă ce vrei.
Își strânge umerii.

-E฀ ti supărat pe mine?
„Supărat, nu. Dezamăgit... da.
Inima îmi bate cu putere.
„Ești dezamăgit”, șoptesc eu. Cred că aș prefera
era nervos.
Îmi ia obrazul în mână.
„Da, sunt dezamăgit. Expiră puternic. Am vrut sa
începem viața împreună chiar acum, dar și eu înțeleg.
-Ce intelegi? „Pierd firul acestei conversații.
„Înțeleg că familia ta este pe primul loc și că vei face întotdeauna, la un
anumit nivel, ceea ce vor ei să faci.
-E in regula. Își trece degetul mare peste buza mea de jos și se uită la mine.
privind o clipă. Va trebui să învăț să mă descurc cu asta.
— Atâta timp cât ei sunt fericiți, vei fi fericit, nu? O sa fac un dus.
Se întoarce și, fără să mai spună un cuvânt, pleacă să urce scările.
Mă uit la frigider, cuvintele lui răsunând în mine

minte.
Atâta timp cât ei sunt fericiți, vei fi fericit, nu?
Asta e corect?
Voi fi fericit doar dacă familia mea îl acceptă pe Spencer?
Dacă fac asta pentru ei și atunci nu acceptă niciodată asta de la toată lumea
moduri? Dacă îi las să facă o pană între noi doi?
Vreau să-l păstrez fericit pe tatăl meu. Sunt doar eu... dar ar trebui să vreau
asta pe cheltuiala lui Spencer?
Ei nici măcar nu-l cunosc. Ce le dă dreptul să-l judece?
Suntem atât de fericiți
împreună. A făcut totul bine. A obținut un acord să mă protejeze, a încercat
să fie civil în timp ce Edward l-a atacat fără oprire. Ce trebuia să fac? Bineînțeles că în
cele din urmă avea să riposteze.
Îmi las capul în mâini.
Sunt atât de confuz.
Va trebui să mă gândesc la asta. Nu vreau să înlătur nevoile lui Spencer

pentru că familia mea nu vrea să fie jenată de tabloide. Ceea ce face el de aici încolo
contează pentru mine. Nu-mi pasă de trecutul lui, vreau viitorul lui.
Îmi termin vinul și mă duc sus să-l găsesc pe Spencer sub duș. Se spală când
se întoarce spre mine și zâmbește. Nu ai idee cât de confuz sunt.
- Ai de gând să intri? -Întrebare.

Îi aduc un zâmbet strâmb, mă dezbrac și intru sub apă
Fierbinte. Brațele lui mari mă înconjoară și mă îmbrățișează strâns.
-Te iubesc. îi zâmbesc.
„Știu că faci, îngerule. Gura lui o ia pe a mea și limba lui alunecă încet pe
buzele mele.
— Nu vreau să te dezamăgesc, Spence, îi șoptesc.
„Iubito, nu m-ai putea dezamăgi niciodată. Știu de unde vin și sincer să fiu,
aș da orice pentru a avea un tată care mă iubește la fel de mult cum te iubește tatăl
tău pe tine. Este o binecuvântare.
Mi se umplu ochii de lacrimi, bietul meu om.
Mi se rupe inima pentru el și pentru durerea prin care a trecut din cauza
presupusului său tată.
Ne sărutăm din nou, și este lung și adânc și tandru și simt că excitarea îmi
arde adânc în mine. Erecția lui este împotriva stomacului meu. Îmi face semn să mă
ridic, dar îl opresc.
„Spence, nu pot.
-Ce?
-Sunt la menstruatie.
Fața lui cade și îmi lasă picioarele la pământ.
-Oh. Se încruntă.
Îi zâmbesc încet în timp ce îi îndepărtez părul de pe față.
„Credeam că abia aștepți să-mi vină menstruația. Amintește-ți că ai crezut că
viața ta s-a terminat săptămâna trecută. El râde.
-E adevarat. Mă ține de față și mă sărută din nou. După

surpriza mea inițială, mi-a plăcut ideea de a avea copilul în tine.
Inima mi se oprește și ochii mei caută pe ai lui. Asta este tot,
Tot ce mi-am dorit vreodată este aici cu mine.
Apa îi curge pe față. Nu am văzut niciodată un bărbat mai frumos.
„Îți voi da un copil într-o zi”, șoptesc eu.

-Este o promisiune? -El zambeste.
Dau din cap și îmi înconjoară strâns brațele în jurul lui. oh asta
sentimentul de apropiere dintre noi este atât de puternic.
Este o forță tangibilă... atotcuprinzătoare. Ne îmbrățișăm în timpul
o perioadă lungă de timp.
Mâna lui alunecă în cele din urmă în jos și mă apucă de fund.
— E azi într-o zi? întreabă, revenind la tonul său jucăuș.
Mă retrag și mă încruntă.
„Asta depinde de ce zi te referi.
— Într-o zi în care mă vei lăsa să-ți sparg fundul?
Râd în hohote.
-Imbecil. arunc cu apă peste el. Acesta este un moment romantic și îl strici.
Ochii lui sclipesc răutăcios și mă lipește de perete.

-Sunt serios. Trebuie să dracului, îngerule. Ai trei variante.
Mă mușcă de gât și râd în timp ce mă răvălește.
„Spencer Jones, ești un maniac sexual.
Mârâie, făcându-mi pielea de găină să-mi răspândească pe coloana vertebrală.
— Dar sunt tot al tău.
Introdu codul la poarta de securitate. 1105 Ușile

mari de metal se deschid încet și simt nervii
cum mi se strecoară. Băieții sunt în mașină în spatele meu. Conduc mașina
lui Spencer azi. De data asta am vrut să conduc chiar eu la Nottingham.
Nu mă întrebați de ce, pentru că nici nu știu cât de important este să conduc

și eu aici.
Dar cumva contează.
Spencer nu știe că sunt aici. L-am lăsat la serviciu azi dimineață și i-am spus
că o voi ridica. Nu a întrebat de ce își dorea mașina, dar asta e
Spencer pentru tine. El îmi susține fiecare decizie, chiar dacă nu știe
motivul din spatele lor.
Nu am dormit aseară. În schimb, l-am văzut pe bărbatul frumos alături de mine,
amintindu-și despre copilăria lui și despre cum a suferit din cauza lipsei de convingere a
tatălui său.
Felul în care îi pasă de mine, felul în care mă face să mă simt,
felul în care mă învață cu tandrețe despre mine și despre corpul meu...
Îl iubesc.
Și cândva în miezul nopții, am avut o epifanie.
Niciodată nu voi duce lipsă de convingere în dragostea mea pentru el. Nu o voi pune
niciodată pe al doilea... nici măcar în fața familiei mele.
Sunt aici să-mi scot lucrurile. Astăzi mă mut cu Spencer și, dacă nu-ți place,
va trebui să-l supui.
Nu voi fi responsabil pentru temerile tale.
Pentru că nu am niciunul. El
este sufletul meu pereche. El este omul pe care îl așteptam și nu
Mă voi înghesui în fața cererilor tale. Nu degeaba.
Mă târăsc pe alee și parchez în fața casei mele.
Habar n-am ce voi lua, dar știu că a trebuit să mă întorc acasă pentru a fi finală.
Trei ore mai târziu, stau pe peluza din peluza îngrijită a cimitirului familiei de pe
moșia tatălui meu. Mă uit la piatra funerară.
Sunt cu mama și mă invadează un sentiment de tristețe profundă. Mi-aș fi
dorit să-l fi cunoscut pe Spencer. Mi-aș dori să fiu aici să văd cât de fericit mă face.
Mi-am împachetat toate lucrurile și le-am încărcat în spatele mașinilor.

mașini. Știu că tatăl meu este acasă, dar nu a venit să mă vadă. El stie.
„Are păr blond, mamă, și ochi albaștri”, îmi șoptesc printr-un nod în gât. Este
înalt și chipeș și dacă ai vedea cum se uită la mine, ai înțelege.
Lacrimi mari curg pe fața mea.

-Îl iubesc.
Vreau doar să-i aud vocea, încă o dată.

Vreau să-mi spui că e în regulă, că înțelegi de ce fac asta.
Dar ea nu poate. Ea nu va face niciodată.

Ea a plecat.
Uneori, durerea de a nu fi aici este prea mare. Parcă trebuie să lupt pentru
următoarea mea respirație.
Cum ar trebui să trăiesc fără ea?
Simt o mână pe umăr și sar de frică.
— Ești bine, dragă? întreabă tatăl meu.
Mă ridic și îmi înconjoară brațele în jurul lui.
— Nu chiar, îi șoptesc pe umărul lui. Mi-e dor de ea, tată.
— Și mie mi-e dor de ea.
„Vreau să-mi spui că e în regulă. Îmi ridic bărbia și ochii lui îi cercetează pe ai mei.
Pentru că o să locuiesc cu el, tată. Îl iubesc și nu voi aștepta.
Fața lui cade.

"Dar ai spus...
„Știu ce am spus”, l-am întrerupt. Dar m-am gândit la asta.
— Te-a convins să nu faci asta, vrei să spui.
-Nu. Eu dau din cap. În niciun caz, nici nu știe că sunt aici. E timpul să cresc și să iau
propriile decizii, tată.
Ochii îi cad la pământ.
„Îmi place pe Spencer. În timp, vei ajunge să-l iubești și pe Spencer, pentru că este
un bărbat minunat.
„Charlotte”, șoptește el. Nu pot susține această relație.
— Atunci nu mă vei vedea.
-Nu spune asta. Fața lui se întristează.
„Îți amintești când te-ai îndrăgostit de mama și toată lumea era împotriva ta... dar
știai că e în regulă? Se încruntă.
„Știu că acesta este lucrul corect de făcut. În adâncul inimii mele, știu că acesta este
lucrul corect de făcut.
„Charlotte, ești atât de tânără și naivă. Care-i graba, dragă?

"De ce aș aștepta?" ฀ optesc eu. de ce să aștepți când
mă face mai fericit decât am fost vreodată?
Tatăl meu atârnă capul.
„Azi mă mut cu el. Lucrurile mele sunt deja împachetate și aș vrea să vii să
mă vizitezi.
El sta liniștit.
Mă încruntă și înghit cu regret. Simt ca mi se smulge inima din piept.
-Te iubesc tata.

„Și eu te iubesc”, șoptește el.
— Vii să mă vizitezi?
-Nu. Se uită la mine în gol.
Clipesc când mi se încețoșează vederea.
„Nu pot accepta această relație dacă te muți cu el. Deja ti-am spus.
Mă încruntă și mă îndepărtez de el, șocată, dar nu surprinsă de răceala lui.
„Atunci e la revedere.
Se uită la mine, cu fața goală și lipsită de emoții. Aștept să spună ceva, dar
nu spune.
Nu suport asta, trebuie să plec.
Mă întorc cu lacrimi curgându-mi pe față. Merg cât de repede pot și mă urc
în mașină, fără să pierd timpul ieșind din alee.
Mă uit la proprietate dispărând în oglinda retrovizoare, simțind

durere în piept.
Am crezut că mă iubește mai mult decât atât.
-Înger? sună Spencer. Ești bine, dragă?

Se aseaza langa mine cu grija.
-Hei? Îmi împing în sus pe coate. Oh, trebuie să fi adormit.
Oft în timp ce mă privesc întins pe canapea. dau jos

scump.
„Doamne, am uitat să te iau de la serviciu”, șoptesc eu în panică.

Cât este ceasul?
Îmi dă părul de pe frunte și zâmbește.
„Bine, l-am sunat pe Wyatt când nu am putut să te contactez și a venit să mă

caute. Am presupus că dormi.
Mă las pe spate și îmi pun antebrațul peste ochi, vreau ca această zi să se încheie.
Spencer se uită la cutiile cu lucrurile mele împrăștiate peste tot.

-Ce sunt toate astea?
-M-am mutat. Îi fac tot posibilul la mâinile de jazz.
Surprinde!
El zambeste.
— Credeam că o să-ți iei o casă pentru tine.
„În schimb, mi-am dorit propriul meu Spencer.
Se aplecă și mă sărută.
„Ți-am spus că nu-mi pasă.
-Știu. Îmi cuprind brațele în jurul umerilor lui. Dar mi-a păsat. Nu intru în această
relație cu nimeni altul decât tine ca prioritate.
-Te iubesc.
— Asta e bine, pentru că tatăl meu nu vrea să mă mai vadă. — O să
înțeleagă, dă-i timp. Oftă în timp ce mă ridică.
mână-. Haide, ridică-te și pregătește-te.
"De ce, unde mergem?" - Oftez.
-Trebuie să sărbătorim. Este o zi grozavă, tocmai ne-am mutat împreună. Să
vedem dacă găsim un bar care să cânte melodia noastră.
Râd.
„Nu există trupe australiene de un singur om în Londra care să cunoască cântecul,
Spence.
„Atunci este karaoke.
Cinci ore mai târziu, îi zâmbesc frumosului meu partener de dans, reparându-i cravata.
-Mulțumesc. -Zambesc.
-Despre ce?
„Pentru că dansezi cu mine într-un bar pustiu la unu dimineața în zilele

lucrătoare. Știu că încerci să-mi distragi atenția de la lucruri.
Mă face să mă învârt.
— Te înșeli în privința asta, Prescott. Îți pun gândurile pe drumul cel bun.
Aceasta este o mișcare strategică. Fac jocul campionilor.
Mă prefac șoc și îmi mijesc ochii.

-Oh, chiar a฀ a? Spuneți-mi, domnule Spencer... Îmi ridic mâna, îi dau părul de
pe frunte și îl sărut ușor pe buze. Creierul tău este pe penis în seara asta?
„Nu, creierul meu este în inima mea. — Și ce inimă frumoasă este.

„Erecția mea este pe penis. „Sărută-mi tâmpla”.
Râd de răspunsul lui ridicol și ne legănăm pe muzică.
— Mă vei iubi chiar dacă aș fi sărac, Lady Charlotte?
— De ce ai fi sărac, domnule Spencer? -Zambesc.
„Sheridan a vrut să vin la New York săptămâna viitoare pentru o întâlnire de
ultim moment.
Mă opresc din dans.
-Am spus nu.
-Ce inseamna asta? mă încruntă.
„Înseamnă că aveți dreptul de a retrage contractul de la compania mea”.
— Crezi că o va face?
Ridică din umeri și începe din nou să ne convingă.
-Eu nu cred acest lucru. Este hotărâtă, dar nu este proastă. Ea nu este atât de
răzbunătoare.
M-am uitat la el.
„Compania mea îi furnizează oțel de bună calitate, ea știe asta.

-De ce nu pleci? -Spune.
„Pentru că nu vreau să te părăsesc. — Mă sărută din nou.
„Bine, Spence, am încredere în tine. Poti pleca. Nu vreau să pierzi
afaceri pentru noi. -Înger.
Îmi zâmbește. Nu voi fi ținut pentru răscumpărare de un bătrân iubit și voi risca
să stric ceea ce am aici. Ea poate să-și bage contractul în fund în ceea ce mă privește.
Mă uit în jurul nostru, incapabil să mă opresc din zâmbet.

— Avem doi be฀ ivi în col฀ . Sunt fericit să le sacrific”, ofer.
Râde în timp ce se uită la cei doi bătrâni care stăteau beți pe

bar.
— Nici măcar n-a฀ renun฀ a.
Spencer ridică privirea și o vede pe Wyatt, iar eu văd o încruntare pe frunte.
-Ce se întâmplă? -Întreb.
— Cât de bine îl cuno฀ ti pe Wyatt?
-De ce nimic.
Se încruntă. Doar ceva ce mi-ai spus aseară m-a dezamăgit puțin.
-Ce a spus el?

„M-a întrebat dacă m-am culcat vreodată cu un băiat.
-Ce? Mă opresc din nou să dansez.
— Ciudat, nu? Face ochii mari.
„Se pare că nu am fost singurul care a observat atunci.
-Ce inseamna asta? Se încruntă.
„Wyatt îi plac bărbații și femeile.
-Ce? gâfâie el.
Râd de surprinderea lui.
— De unde știi asta? ฀ opte฀ te el.
„Suntem prieteni, bineînțeles că știu. A fost într-o relație de trei cu o
femeie și un bărbat timp de peste douăsprezece luni. S-au despărțit anul
trecut.
— Crezi că se uită la mine? șoptește el, complet îngrozit.
„Nu, cred că acesta a fost modul lui de a încerca să-ți spună că este
bisexual, fără să iasă din dulap și să spună asta”. Când ți-a spus asta, i-ai pus
aceeași întrebare? Pentru că știu că așa i-a spus lui Edward.
-Ce vrei să spui?
L-a întrebat pe Edward dacă s-a culcat vreodată cu un băiat, iar Edward
a spus că nu, iar apoi Edward l-a întrebat dacă a făcut-o. Desigur, Wyatt i-a
spus că da... că îi place în ambele sensuri.
Ochii lui Spencer se închid, ușurarea răsărind în el.

-Slavă Domnului. Am crezut că paparazzii inventau o poveste sinistră
despre mine. Mă înnebunea.
Râd în hohote.
„Spencer, de ce nu mă întrebi aceste lucruri în loc de

le ai în cap de zile întregi?
„La naiba, femeie. Își sprijină obrazul de al meu. eu am
în vârstă de treizeci de ani de când te-am cunoscut.
— Spence? îi zâmbesc.
-Da?
— Nu mi-ai cântat cântecul nostru.
Închideți ochii și începeți să cântați în timp ce ne mișcăm pe ritmul muzicii.
Zâmbim unul altuia și parcă ar fi singura persoană de pe pământ.
Eu insumi.
-Te iubesc. Zâmbește în timp ce mă îmbrățișează strâns.
-Te iubesc.
Momentul nostru este întrerupt când telefonul îi vibrează în buzunar.
Găsește-l și citește-l. Ochii i se luminează de emoție.
„Bree este în travaliu.
douăzeci și unu
Charlotte
Telefonul meu vibrează pe birou și îi răspund repede.

— Există știri? îl întreb pe Spencer.
— Are cinci centimetri dilatată.
-Ea este bine?
„După cuvintele lui Masters, ea este o campioană.
Emoția mă străbate.
— De câte ori ai vorbit cu el astăzi?
— În fiecare oră în oră.
Îi iubesc pe acești bărbați, sunt atât de apropiați.
— Erai atât de entuziasmat când a avut ceilalți copii ai ei?
— Da, gâfâie el. Bebelușii sunt al naibii de excitanți, Charlotte.
Zâmbesc visător când îmi imaginez ziua în care Spencer va deveni tată și cât
de entuziasmat va fi. Sper să fiu mama copiilor tăi.
— Ai de gând să-i vezi în seara asta? -Întreb.

„Dacă copilul s-a născut deja, o vom face.
-Vom face asta? Mi-am încrețit fruntea. Nu vreau să mă amestec.
„Nu fi prost. Acum faci parte din familia noastră. Tu nu vrei
vezi si copilul?
-Da, chiar dacă. Zâmbesc prostesc.
„Am aranjat și noi să ne uităm prin acel spațiu de birou pe care l-am găsit.
Agentul imobiliar ne va întâlni acolo la șase.
-Tu ai făcut-o?
— Dar întârzierea?
„Spence”, șoptesc eu. Chiar crezi că pot face asta?
„Știu că poți, îngerule”, răspunde el fără ezitare. De asemenea, știi că poți.
Dau din cap cu o hotărâre reînnoită.

„Ai dreptate, pot face asta.
„Oricum, clădirea poate să nu fie ceea ce cauți.

Ne uităm doar la opțiuni în această etapă.
— Din nou, ai dreptate.
„Te iau de la serviciu la cinci.
— Abia aștept, ne vedem atunci.
— La revedere, înger.
-Te iubesc.
-Și eu te iubesc.
Închide și mă uit pe fereastră. Nu voi ști niciodată cum omul ăsta
frumoasă și grijulie mă iubește mai presus de toate celelalte femei.
— Și aici este bucătăria. Agentul imobiliar zâmbește.

Spencer mă conduce de la birou la bucătărie. Mă lupt cu zâmbetul uriaș care
amenință să se răspândească pe buzele mele.
— Și condițiile contractului de închiriere? întreabă Spencer dezinvolt.
— Am putea semna un contract pe cinci ani.

„Vrem doar doi în acest moment. -Uită-te in jur-.
Plănuim să ne extindem în trei ani, iar acest spațiu nu va fi suficient de mare atunci
pentru noi.
„O să ies și o să-l sun pe proprietar acum; uite ce scrie. -Mulțumesc -. Ne-am
întors la biroul principal.
Ușa se închide în urma ei și el se întoarce spre mine.
-Tu ce crezi?
Mă uit în jurul spațiului mare și modern de la etajul zece, chiar în mijlocul
Londrei. Există șase birouri, toate cu pereți de sticlă și vedere la oraș. Zona de
receptie este spatioasa si moderna.
Are bucătărie, sală de conferințe și baie privată.
„Spence”, șoptesc eu. Este perfect.
-Anumit? Zâmbește, mândru de el că a găsit-o.
— Ești sigur că pot face asta?
„Poți face orice ți-ai propus, îngerule. Stop

îndoiește-te de tine
Îmi imaginez cum aș putea face acest loc să arate și mă umple entuziasm.
„Nu te porți ca și cum ai fi interesat”, spune el. ia-l cu

Calmează-te în timp ce discut despre termenii contractului de închiriere.
-Bine.
Mă îndrept spre birouri și încep să mă uit din nou la ele. Agentul se întoarce.
— Când ați dori să vă gândiți să începeți contractul de închiriere?

Mă gândesc pentru o clipă.
— Probabil după Crăciun. Mi-ar fi greu să găsesc personalul potrivit în această
perioadă a anului.
„Proprietarul a spus că ar trebui să fie bine”.
Spencer dă din cap.
„Bine, ne vom uita la alte clădiri în această după-amiază, așa că vă voi anunța.
Fața mea cade și Spencer se uită la mine. O, așa e, suntem

interpretând bine.
„Chiria este destul de mare”, spune el degajat.
„Să văd ce pot face în privința asta”, spune agentul.
„Dacă putem scădea puțin chiria, s-ar putea să rezolvăm ceva.”
„Vă mulțumim pentru întâlnirea cu noi. „Îi strâng mâna.

-Placerea este a mea.
O urmăm afară, aruncându-i o ultimă privire în spațiu și luptând să-și rețină un
zâmbet larg.
Cred că tocmai am găsit un birou pentru mine.
O urmăresc pe Spencer în timp ce merge pe holul spitalului. Ea poartă cel mai mare
buchet de flori pe care l-am văzut vreodată și sunt, de asemenea, plină de cadouri. Cred că
Spencer a cumpărat jumătate din magazin.
„Grăbește-te”, șoptește el.
El este atât de entuziasmat.

Văd această altă parte a lui despre care nu am știut niciodată că există...
partea tatălui.
Ovarele mi-au fost sparte.
Womanizer Spencer este sexy, fuckable, amuzant și întreaga lume vrea o
bucată din el. Dar omul de familie, Spencer, cel pe care doar câțiva oameni l-au
cunoscut vreodată, este grijuliu și grijuliu, uimitor și frumos... Aș putea continua și
mai departe.
Tot ce știu este că sunt o femeie foarte norocoasă să fiu iubită.
Felul în care mă privește, felul în care mă iubește este tot ce am nevoie.

Ajungem la o ușă și el se întoarce spre mine.
-Sunte฀ i gata?
— Nu eu sunt cel care a avut un copil, Spencer.
Râde și bate la ușă.
-Înainte! — sună cineva.
Spencer deschide ușa provizoriu. Bree este în pat și Julian
el stă pe un scaun lângă ea, ținând în brațe copilul nou-născut.
Spencer pune florile și se grăbește lângă Bree.
— Ești bine, dragă? șoptește el în timp ce îi sărută tâmpla și o ia pe a lui
mână în a ta.
„Sunt bine, Spencer. Ea râde de el.
Ea se întoarce spre mine.
Bună, Lottie.
-Buna ziua. O salut, aproape sărind de entuziasm. Felicitări.
-Mulțumesc. Ea zâmbește mândră. El este pur și simplu perfect.
Spencer se întoarce către Julian și scoate un râs liniștit.
„Felicitări, omule. Îi strânge mâna lui Julian, apoi coboară pătura albastră
pentru a se uita la copil.
-Care e numele ei? întreabă Spencer încet.
-Henry. Julian pare să izbucnească de mândrie. Mă trezesc în lacrimi văzându-
i pe cei doi bărbați îndrăgostiți de acest copil mic.
Mă întorc către Bree.

— Nașterea a fost în regulă? întreb eu încet.
-Dumnezeu. - Oftă-. A fost iadul.
Îmi mușc buza de jos ca să nu zâmbesc. O iubesc pe Bree. E atât de normală.
— Știi cum îți spun toată viața că e rău?

„Da”, răspund eu prudent.
„Este mai rău decât rău”. E de zece ori mai rău. Ea deschide ochii.
Am crezut că o să mor.
Râd și atenția mea se întoarce la Julian și Spencer care mă uită
mănunchiul din brațele lui Julian. Sunt absolut uimiți.
-Unde sunt copiii? întreabă Spencer.
„Tocmai s-au dus acasă, se vor întoarce în câteva ore”, îi spune Julian. Bree nici
măcar nu a făcut duș încă.
-Oh. Fața mea cade când mă uit între ei. Îmi pare foarte rău pentru imprudență.
-Nu fii prostuț. Seb încerca să intre în sala de nașteri.

Bree zâmbește. S-a dus să ne aducă niște cină.
„Voi doi îl puteți urmări pe Henry în timp ce eu o ajut pe Bree la duș? întreabă
Julian.
-Desigur. Spencer se ridică și ia copilul de la Julian.
Mă uit cum îl ridică la față și îi sărută ușor fruntea mică, apoi mă topesc.
Nu mă pot descurca cu asta. Spencer cu un copil îmi prăjește creierul.
Julian o ajută pe Bree să se ridice și o conduce în baie. Mă apropii de Spencer în

timp ce ea ține pachetul prețios, trag pătura înapoi și mă uit la fața perfect plinuță.
„Abia aștept să am un copil al meu într-o zi”, șoptesc.

Spencer zâmbește, se aplecă și mă sărută încet.
„Nici eu.” Îi zâmbim amândoi micuțului Henry care ne privește. Vei fi un tată
minunat, Spence.
-Intr-o zi. Ochii lui se ridică pentru a-i întâlni pe ai mei.
Asta, înger... tu și cu mine.
Emoția mă copleșește, ochii mi se umplu de lacrimi.
— Și asta va fi o zi perfectă.
Ne sarutam. Este moale și intim, o sărbătoare a vieții și o promisiune a lucrurilor
viitoare.
-Și eu te iubesc.
Edward
Stăm în mașină și ne uităm la Charlotte cum merge pe stradă.
- Asta mă omoară. Tatăl meu oftă.

-Este cel mai bun. Îi văd pe Wyatt și Anthony urmând-o la o cafenea. Ea
va veni. Nu va rămâne cu el, știu.
Tatăl meu expiră adânc, ne invadează o tristețe reciprocă.
Suntem atât de aproape, dar atât de departe.
„În fiecare săptămână am călătorit la Londra pentru a o vedea de departe.
Mi-e dor de ea Edward.
— Și eu, dar habar n-am ce vrea Spencer Jones cu ea și până nu va fi sigur că
nu putem, cu conștiință bună, să promovăm această relație.
Zece minute mai târziu, Charlotte reapare cu suc proaspăt și o pungă de

hârtie maro care conține prânzul ei. Ea dispare pe stradă. Pornesc mașina și ies în
trafic.
— Măcar e bine, oft.
„Nu sunt bine, Edward. Trebuie să începem să ne gândim să facem pace cu
asta. Ea nu se duce acasă.
„Crede-mă, se va spânzura... trebuie doar să așteptăm.
Charlotte
„Anthony m-a sunat”, spune Beth în timp ce își sorbiește cocktailul.

Gâfâi și mă uit la el stând lângă perete cu Wyatt.
— Doamne, când?
-Noaptea trecuta.
-D?
„Shh, nu vreau să știe Lara”.

-De ce nu?
„Pentru că dacă se înțelege cu Edward așa cum bănuim, o să-i spună.”
— Hmm, bine gândit. — Suntem într-un bar, ieșim într-o seară de fete. Spencer și
Sebastian sunt la noi acasă și se uită la fotbal. Lara este în baie la bar chiar acum, dar în
seara asta stă la noi
Casa.
— Ce a spus Anthony? — șoptesc.

„M-a întrebat dacă vreau să ies puțin”. Mi-a spus că Spencer l-a avertizat să stea
departe de mine acum câteva săptămâni; A spus că nu vrea să ieșim pentru că dacă nu ne
antrenăm, atunci nu vrea ca prietenia mea cu tine să aibă de suferit.
Îmi cade fața.
-Ce?
„Se pare că Spencer a știut că Anthony este îndrăgostit de mine tot timpul.
— Glumești, a spus asta?

„Știi, Spencer seamănă mai mult cu Edward decât crezi. -El spune.
-Dumnezeu.
Lara zâmbește călduros, mergând înapoi la masă.

-Încă o rundă? -Întrebare.
-Vă rog. -Zambesc.
— Sigur, spune Beth.
Amândoi privim cum Lara se apropie de bar.
„Cred că cu siguranță se culcă cu Edward”.
฀ oaptă.
— Dar de ce nu ne-ar spune asta? Ne spunem totul. Nu înțeleg. De ce ascunde asta?
-Nu stiu. -Ridic din umeri-. Tot ce știu este că în ultima lună familia mea nu a vorbit
cu mine, Lara a fost la Spencer de cinci ori. Asta e mai mult decât m-a văzut vreodată. Parcă
m-ar fi verificat pentru Edward.
„Dar cu siguranță poate vedea cât de fericiți sunt împreună”. Ea se încruntă. Te

adoră, pentru numele lui Dumnezeu.
Lara se întoarce la masă cu trei băuturi.
-Mulțumesc.
— Spune-mi totul despre noua ta companie. Lara zâmbește. Unde esti cu
asta?
— Nu este o afacere, este o fundație. Zâmbesc mândră.
Până acum, am spațiul de birou pe care mi-l doream și am angajat doi oameni cu
care lucram în camera de corespondență la vechiul meu loc de muncă.
-Cine e?
— Sarah și Paul.
— Sarah nu e puțin nebună? Laura se încruntă.
-Nu. E deșteaptă, e deșteaptă și o ador. Cât despre Paul, ei bine, este Paul.
Va fi bine pentru loc până la următoarea călătorie.
— Cine altcineva va lucra acolo?
— Doi tineri avocați care ies din facultate, ambii bărbați. Încep în februarie.
Beth sare pe scaunul ei.

„Este foarte interesant, Charlotte.
„Știu.” „Nu o
lăsa pe Sarah să se culce cu avocații”, mă avertizează Lara. Sau Paul, de altfel.
— Te-am avertizat: să nu faci sex cu personalul. -Râd.

"Ce a spus ea?" întreabă Laura.
„Mi-a spus că spera să aibă un grup în trei la biroul lui. -Zambesc.
— Charlotte. Lara gâfâie. De asemenea, vei avea păr pubian pe birou.
Toți am izbucnit în râs.

„Cum sunt tatăl meu și Edward?” -Întreb.
-Bun. Ochii lui îi întâlnesc pe ai mei când se oprește, ridicând neglijent din
umeri. După cum știu.
— I-ai văzut?
„Am dat de Edward zilele trecute. M-a întrebat cum ești.
-Ce ați spus?
Ea ridică din nou din umeri.
— I-am spus că ești fericit. — Mă uit la ea.
— I-ai spus să meargă în iad? întreabă Beth degajată, ducându-și băutura la
gură. sunt atât de dracului
supărat pe el. Dacă ți-ai face timp să o cunoști pe Spencer, ai vedea cât de minunată
este. Mă enervează la nesfârșit.
— Edward vrea doar să ai propriul tău spațiu pentru o vreme, Charlotte. Nu e
nerezonabil, dacă mă întrebi pe mine.
Ochii lui Beth îi întâlnesc pe ai mei. Îl apără mereu.
„Sunt destul de mare să iau propriile mele decizii, Lara.

Îl iubesc pe Spencer și vreau să trăiesc cu el. Familia mea ar trebui să accepte asta și să
nu-l mai judece așa cum o judecă pe Penelope. Spencer nu a greșit cu nimic și nu voi
permite să fie tratat așa cum este tratat.
Lara își dă ochii peste cap spre mine, clar șocată.
— A încercat vreunul dintre voi sclavia? întreabă Beth.
L-am cunoscut pe acest tip nou și vrea să mă lege.
Îmi mușc buzele ca să nu zâmbesc. Nu pot să cred pe Beth.
Ea caută informații pentru mine.
Lara zâmbește întunecat.
„Este foarte interesant. Soțiile sunt preferatele mele.
Beth se uită din nou la mine. Jur că a fost ea în cameră
Edward în noaptea aceea.
— Te-ai culcat vreodată cu Edward, Lara? se repezi Beth.

-Ce? Lara se sufocă cu băutura ei.
— Te-ai culcat vreodată cu Edward?
Am ochii mari de surprindere. Nu l-am întrebat niciodată pentru că nu a vrut
obligă-o să mă mintă.
-Ce naiba? se bâlbâie Lara. De ce ma întrebi asta?
— Este o întrebare da sau nu, Lara, spune Beth.
Lara flutură mâna în aer.
-Nu fi ridicol. Uite, e Charlie. Ea se oprește.
Mă întorc într-un minut.
Ea decolează și aproape fuge în partea cealaltă a restaurantului
fugi de noi.
Eu și Beth ne-am uitat unul la altul.
„Îl dă dracului total”, spune Beth.
-Da, știu. „Îmi beau băutura.

Mașina încetinește până la oprire și mă uit la casă prin fereastră.

Sunt aici să cunosc familia lui Spencer și sunt foarte nervos.
Reuniunile de familie nu au mers atât de bine pentru noi până acum.

Spencer îmi deschide ușa și practic mă trage afară din scaun.
— Sunt nervos, recunosc în grabă.
— Nu fi nervos, te vor adora. Mă ia de mână și mă conduce spre casă.
— Și dacă nu o fac?
— Atunci vom fi lega฀ i.
Oh Doamne.
Casa este frumoasa, ordonata si de marime medie, situata in mediul rural.
Zâmbesc în timp ce mă uit prin cartier. Am o viziune a lui Spencer, Seb și Julian care
stăteau pe aici pe bicicletele lor când erau copii și zâmbesc.
-Buna ziua! sună Spencer în timp ce deschide ușa din față. The
Mirosurile de ceva incredibil de gătit umplu casa.
-Buna ziua! Aud o femeie strigând din altă cameră înainte de a alerga înăuntru.
Spencer.
Îmi strâng nervos mâinile în fața mea când ea apare la vedere. Este atrăgătoare
și în formă bună. Are părul blond care îi cade chiar sub umeri și ochi albaștri care
strălucesc ca ai lui Spencer.
Imediat își înfășoară brațele în jurul meu și mă trage aproape.
Bună, draga mea Charlotte.
„Bună”, șoptesc eu nervoasă.
Ea îmi ia mâinile în ale ei, zâmbește și ridică privirea la mine.
jos.
— Deci ești iubita lui Spencer? Esti frumoasa.
-Mulțumesc.
Își îndreaptă atenția spre Spencer și o sărută pe obraz.
-Buna draga.
-Buna mama. El îi zâmbește.
- Unde este tatăl meu?
-In garaj.
Îl cheamă pe tatăl său vitreg? Nu stiam asta.

Spencer pleacă afară, întorcându-se doar câteva clipe mai târziu cu un tip
mare, corpulent, care arată ca un mecanic. Spencer mă prezintă de parcă aș fi o
păpușă de porțelan.
— Și iată-o. Aceasta este Charlotte a mea”, spune el mândru.
Charlotte a mea.
Bărbatul își șterge mâinile cu o cârpă de bucătărie înainte
dă-mi mâna
"Bună, dragă, mă bucur să te cunosc."
Se pare că are un fel de moștenire italiană sau europeană. Are ochi mari,
căprui și iubitori. Își pune brațul în jurul lui Spencer și le zâmbesc amândurora. Este
evident că sunt foarte apropiați.
— Sper că ți-e foame, am gătit pentru un regiment. Mama lui zâmbește.
Dau din cap nervos, neștiind ce să spun.

Spencer își dă ochii peste cap și își pune brațul în jurul meu.
„E nervoasă.
Mama lui râde.
- Acum suntem doi. Ești prima fată pe care Spencer a adus-o acasă.
Aproape că renunțasem la speranță.
— Era timpul, fiule, îl întrerupe tatăl său. Și e atât de frumoasă.
Râd, simțindu-mă puțin mai în largul meu.
Mama lui mă ia de mână și mă duce în bucătărie.
„Dacă Spencer te iubește, noi te iubim.
Sunt în pat și mă uit la televizor, dar nu văd sau aud.

Mintea mea este în Nottingham cu tatăl meu.
Mi-e dor de el... disperat.
Spencer citește lângă mine și lucrurile nu ar putea fi mai bune între noi.
Râdem, facem dragoste, ne dracului și vorbim despre caritatea pe care o creez. A
devenit cel mai bun prieten al meu și complicele meu.
Suntem îndrăgostiți la nebunie.
Dar am acest ghimpe în coastă care nu va dispărea.
Era una sau alta: familia mea sau iubirea mea. De ce nu le-aș putea avea pe
amândouă? Știu că dacă i-ar da o șansă, l-ar iubi.
Spencer se apropie și își alunecă mâna pe coapsa mea.
-Esti bine? -Întrebare.
Dau din cap, incapabil să vorbesc dincolo de nodul din gât.
— Ce-i, îngerule? Își lasă cartea jos și mă înconjoară cu brațele.
Eu dau din cap pentru că nu vreau să știe că mă întristez pentru pierderea familiei
mele.
„Sunt obosit, dragă”, șoptesc eu în timp ce îl sărut încet.
Îmi trec degetele prin miriștea lui, uitându-mă în ochii lui mari și frumoși. Mă sărută încet,
limba lui alunecând peste gura mea deschisă. Multă vreme ne-am întins unul în brațele
celuilalt și ne-am sărutat. E tandru, negrabă și intim și când mă sărută așa, nu e nimeni
altcineva pe pământ decât noi.
Buzele lui coboară la gâtul meu și mă mușcă cu presiunea potrivită înainte ca
mâinile lui să-mi alune încet chiloții pe picioare.
Îmi mușcă sfarcurile, sărutându-le pe fiecare cu evlavie, apoi cade din ce în ce

mai adânc. Îmi întinde picioarele și mă desparte pentru plăcerea lui. Îmi țin respirația în
timp ce el se uită la mine. Buzele lui îmi sărută ușor interiorul coapselor.
Întotdeauna se simte atât de intim când mă privește așa... intimitatea care

tânjind după el, felul principal spre perfecțiune.
Limba lui groasă alunecă peste carnea mea și îmi arcuiesc spatele în timp ce
plăcerea mă cuprinde. Spencer îmi sprijină picioarele pe umerii ei. Mâinile lui sunt întinse
pe burta mea și îl văd cum mă linge ca pe o zeiță.
zeița lui.
Cu fiecare lovitură de limbă, îl iubesc puțin mai mult. Mainile mele
Ele se sprijină pe ceafă.
„Iubito, vino aici”, îi șoptesc. Te vreau aproape în seara asta.
Se târăște în sus și peste mine. Buzele ei strălucesc de excitarea mea.
— Știi cât de mult te iubesc, îngerule? ฀ opte฀ te el.

Îmi înfășoară picioarele în jurul taliei lui.
-De ce nu mi-o demonstrezi?
Într-o mișcare perfect exersată, își alunecă penisul gros adânc în mine și gemem
amândoi la unison. Simt că al meu... Îmi pare rău că al meu
pulsul îmi bate în fiecare parte a corpului. Buzele noastre se ciocnesc și ne sărutăm
în timp ce corpul ei se retrage și ea alunecă încet spre casă încă o dată.
„Spence...” murmur eu pe buzele lui pline.

„Da, îngerule.
„Vreau să mă întorci și să mă tragi tare.
Îmi mușcă buza de jos și o trage cu dinții.
„Am creat un monstru.
Mă întoarce și mă plesnește puternic pe fund. Îmi apucă sfarcul și îl strânge,
făcându-mă să strig de durere.
„La dracu-mă,” gemu în timp ce sexul meu se strânge în jurul lui. Asta iubesc,
un fel de nebunie care mă pune stăpânire atunci când trezește animalul din sufletul
meu. dă- mă tare
22
Charlotte
opt săptămâni mai târziu
„Apucă cheile de parcă ai fi să le săruți”, îi dă instrucțiuni Spencer.

Îmi dau ochii peste cap cu un zâmbet, iubind în secret instrucțiunile lui. Fac ce îmi
spune și îmi țin cheile în timp ce dă clic pe telefon.
E devreme o luni seara și stăm la ușa din față a noului meu birou, doar luând
cheile. Spencer este în elementul ei ca fotograf al evenimentului.
"E in regula draga." Făcu un semn spre lacăt. Deschide-ți noul birou.
Întorc cheia și deschid ușa mare și grea și văd literele uriașe de bronz pe perete
care atârnă deasupra biroului de la recepție.
LA
„Îngeri, asistență juridică”, citește Spence cu voce tare, oferindu-mi o
pumn în stomac. Asta esti tu.
„O, Doamne, Spence. Nu pot să cred că am făcut-o.
„ Ai făcut asta. Zâmbește mândru și mă ia în brațe.
Îi zâmbesc bărbatului frumos din fața mea.
„Mulțumesc, nu aș fi putut face asta fără tine”.

„Da, ai fi putut. Mă sărută încet.
„Chiar nu puteam. Ești cel mai înțelegător om pe care l-am avut vreodată
cunoscut și m-ai ajutat la fiecare pas.
„Țintisem cea mai bună dracu’ vreodată, dar orice. — Îți încrești nasul.
-Și asta. -Râd.

— Cred că biroul tău a sosit astăzi. Du-te și aruncă o privire. -El
zambeste.
Sar pe hol și deschid ușa biroului meu. Îmi rămâne gura deschisă.
Mi-a sosit biroul, iar deasupra sunt vaze și vaze cu frumoase
flori.
„Spence”, șoptesc eu în timp ce mă uit la toți și văd că pe unul dintre ei

este fixat un card. o deschid.
Pentru frumoasa mea Charlotte.

Felicitări.
Sunt foarte mandru de tine.
Tu esti lumina vietii mele.
te iubesc
spence
Ochii mi se umplu instantaneu de lacrimi si ma intorc cu fata

cel.
-Te iubesc. Îmi zâmbește cu tandrețe.
„Sunt cea mai norocoasă fată din lume”, îi șoptesc, copleșită de emoție.
"Ce este acolo?" Mă întorc spre birou și văd o servietă.

negru.
„Acestea sunt rechizitele tale de birou. Zâmbește cu o privire
răutăcioasă în ochi.
Mă încrunți și o deschid. Toate aranjate și plasate strategic în spuma
neagră sunt o mare varietate de vibratoare și jucării sexuale.
-Ce naiba? Gâfâi în timp ce ochii îmi zboară spre

a lui-. Spencer!
Râde de reacția mea surprinsă.
— Pentru ce naiba mi-ar trebui asta?
„Pentru a avea pe birou în caz de urgență”.
— Crezi că o să mă masturb în biroul meu? Esti nebun? „Am gura
căscată.
Își strânge umerii.
„Este un mare eliberator de stres. Să fii în afaceri este greu
gagică.
-Oh Doamne. -Mi-am pus ochiul alb-. Ești un maniac sexual.
Închid servieta.
— Îi ducem acasă. Nu am cum să fac asta
Aici.
Își linge buzele, emoția pâlpâind în ochi.

— Trei în seara asta, asta o să facem.
„Vrei să faci un trio cu mine și un vibrator?”
-Asa este.
„Spencer Jones, ești un pervers.
Mă prinde de fund și își înfige dinții în gâtul meu.
„Unul căruia îi place să privească.
spencer
Mă uit la inelele cu diamante din fereastra de la Tiffany's.

Nimic nu-mi atrage atenția.
Acesta este al cincisprezecelea magazin de bijuterii la care am fost.
Cum ar putea un diamant fixat în aur să arate ce simt pentru ea?
Nu sunt suficiente cuvinte în dicționar pentru asta.

Această femeie, acest înger perfect, a intrat în viața mea schimbând tot ce
credeam că știu despre mine.
Am crezut că e fericit. Credeam că mi-am gândit toată viața, dar eram al naibii de
nenorocit înainte să o cunosc. Pur și simplu nu știam pentru că nu aveam cu ce să-l compar.
Nu puteam să-i rog pe Masters sau Seb să vină cu mine. Așa este
profund personal și ceva ce nu m-am gândit niciodată că o să fac.
Trebuie să o fac singură.
-Va pot ajuta domnule ? întreabă managerul magazinului.
— Uh. Mă încruntă, uitându-mă în continuare la toate inelele expuse. Încerc să-
mi fac niște idei, deși habar nu am ce caut.
— Vrei să te angajezi?
-A฀ a sper. Zâmbesc în sinea mea.
-Curând?
— Plănuiesc să-l întreb în Ajunul Crăciunului.
„Ce perioadă minunată a anului. Ea știe? Eu dau din cap.
-Nu este o surpriză.

-Ce minunat. Îți las puțin spațiu, dar anunță-mă dacă vezi ceva care îți atrage
atenția. Avem, de asemenea, un bijutier care te poate ajuta să proiectezi inelul
visurilor tale.
-Bine, excelent. Mulțumiri. Dacă ai un moment de liber, aș vrea să vorbesc
cu el, te rog?
„Voi vedea dacă este aici. „Ea dispare din vedere.
Mă tot uit prin ferestre. Aș vrea să-i pot cere părerea lui Sheridan. Ea a fost
întotdeauna confidenta mea.
Mi-e dor de ea.
Nu sexul, nu-mi lipsește să dorm cu ea. Mi-e dor de prietenia lor, dar știu
ca vine una cu cealalta si nu mai e posibil sa o am in viata mea.
Dar în momente ca acestea, când în mod normal ea ar fi
prima persoana la care as suna sa comentez, ma inconjoara absenta lui.
Mă întristează, dacă sunt sincer.
Zece ani este mult timp.
-Buna domnule. Un bărbat zâmbește, apare în spatele tejghelei.
Își întinde mâna ca să o strângă pe a mea. Eu sunt Cyrus, designerul.
-Buna ziua. -Zambesc.
„Stephanie mi-a spus că cauți un inel de logodnă.
—Da, trebuie să fie un diamant perfect și extrem de feminin, nimic gros. Nu
poate fi prea mare, ea urăște strălucitoare. Trebuie să fie subestimat și clasic
frumos... ca ea.
„Sună special. Zâmbetul bărbatului se lărgește.
-Ea este. Zâmbesc, inima mi se umflă de mândrie. Cum se face că mă iubește,
nu voi ști niciodată.
Șase ore mai târziu, ies din liftul de la etajul meu pentru a-i vedea pe cei mereu
prezenți bodyguarzi în fața ușii mele. Am petrecut încă două la parter, iar acum e
cineva cu mașinile noastre în parcarea de la subsol tot timpul.
„Hei Spencer”, mă salută.

— De cât timp e acasă? — Cer doar să încep o conversație.
„A ieșit devreme de la serviciu astăzi, așa că a fost acasă de câteva ore.
Mă încruntă, e ciudat.
„Noapte bună”, le spun înainte de a intra în apartamentul meu.
Televizorul este pornit, luminile stinse, apartamentul este

întuneric. Mă invadează o senzație de disconfort.
-Înger? -O sun. Fără răspuns.
Ies în sufragerie și o văd stând pe podea, în lacrimi
alergându-i pe față. Sângele îmi merge în picioare.
-Ce se întâmplă? Mă ghemuiesc lângă ea și observ că lângă cutia de brad pe
care am scos-o ieri sunt cutii cu decorațiuni de Crăciun.
O trag pe Charlotte în poală și o îmbrățișez strâns, ascultând cum tristețea

ei liniștită se transformă în suspine puternice.
-Gagică? șoptesc în timp ce o legăn.
După o clipă, vorbește încet.
„Doar că nu cred că pot face asta.
-Ce?
— Putem merge la Santorini acum?
-Ce? De ce? Ce s-a întâmplat?
„Cum poate fi Crăciun fără familia ta?” șoptește ea printre lacrimi. Putem sări
peste el anul acesta? Îți promit, anul viitor o să mă revanșez.
Inima îmi bate cu putere. Nu suportă gândul de a avea un Crăciun cu familia

lui fără să vorbească cu ea.
-Ce ai facut astazi? întreb eu, privind neputincios în jur.
Am cumpărat decorațiuni de Crăciun.

— Vrei să pui copacul?
-Nu. Ea scutură din cap.
Mă uit la ea pentru o clipă. Îmi amintesc cât de greu îmi era înainte
această perioadă a anului.
— Vrei să pun copacul gol? glumesc. Po฀ i

așează-te și bea un pahar de vin în timp ce te bucuri de spectacol.
-Nu. Ea își șterge ochii. Doar că nu vreau să sărbătoresc
Crăciunul din acest an, Spence. Uita.
Nu vrea să sărbătorească Crăciunul?
Rămânem tăcuți, amândoi pierduți în ale noastre
gânduri până nu mai suport tăcerea o clipă.
— De ce nu te duci acasă la Nottingham de Crăciun, iubito?
Se uită la mine cu o încruntătură îngrijorată.
„Du-te acasă de Crăciun și petrece-l cu familia ta. Ne vedem mai târziu — ofer.
„Nu voi petrece Crăciunul fără tine”, icnește ea, parcă surprinsă de simpla
sugestie.
— Nu există altă cale, Charlotte. Ei nu mă vor acolo și
Urăsc să te văd așa. Prefer să petrec Crăciunul singur decât să te văd rănit.
— Voi rămâne cu tine, Spencer. Nu-l vezi?
— Uite ce?
„Aceasta este o situație fără câștig. Nu pot fi fără tine, așa că trebuie să învăț
să trăiesc fără ei.
Ea se ghemuiește în pieptul meu și mă îmbrățișează strâns în timp ce plânge. The
Suspinele zgomotoase și incontrolabile îți fac să se cutremure întregul corp.
Tot ce pot face este să stau și să o îmbrățișez.
Camera devine o ceață roșie mohorâtă când mă simt
adrenalina începe să-mi pompeze prin vene.
-Ce pot face? ฀ optesc eu. Îți fac ceva pentru cină.
— Nu mi-e foame, mulțumesc. Mă sărută în timp ce încearcă să se calmeze.
Mă duc să mă culc, dragă, bine?
„Desigur că este. Îi peri părul de pe frunte.
-Îmi pare rău.
-Nu o face. -O sărut-. Voi fi gata să te bag într-un minut.
O ajut să iasă în poală și o privesc urcând scările până când

dispare din vedere.
Îmi torn un whisky și îl beau dintr-o înghițitură. furia străbate
venele mele ca praful de pușcă. Singurul lucru pe care l-a greșit a fost să se îndrăgostească de mine.
Așez paharul pe masă cu o mână tremurândă.
Cine naiba se cred ei?
1105
Introdu codul pentru porțile proprietății și conduc până la casa principală.
Nu ar trebui să fiu aici, dar nu-mi mai pasă ce cred ei despre mine.
Abia am dormit aseară. Am rămas treaz privindu-mi îngerul plângând.

Nu mai pot. Nu am răbdare și nu mai am nimic de dat.
Parcez mașina și bodyguarzii lui Harold apar de pe ușă.

orice.
-Ce vrei? mă întreabă unul.
„Vreau să-l văd pe Harold”, anunț, deși este dimineața devreme. Cu cât
ajungea mai devreme acolo, cu atât avea mai multe șanse ca ei să fie acolo.
Casa.
-El nu este aici.

„Atunci voi aștepta sau... îl voi găsi”, răsturn eu. Mai bine, sună-l pe
Edward.
Unul dintre ei intră în fugă în casă, lăsându-mă în partea de jos a treptelor
verandei. Mi se pare pentru totdeauna când eram la capătul pașilor lui Charlotte
la prima întâlnire, implorând-o să mă părăsească.
Intră.
Dacă aș ști ce fel de rai mă așteaptă, aș fi știut
am rămas în acea noapte și ne-ar fi economisit amândoi mult timp.
Ușa din față se deschide și fața lui Harold apare. M-am uitat la el
Alerg furios pe scări, pe lângă el ca să intru în casa lui.
Bodyguardul încearcă să mă oprească, dar Harold ridică mâna.
-E in regula.
În curând îl găsesc pe Edward în sufragerie.
-A naibii de idiot. Mormăi și-l împing cu putere în piept.

-Ce naiba? Se clătinește înapoi înainte să-și recapete calmul și să mă
împingă în schimb.
-E destul. Harold mârâie. M-am săturat deja de voi doi!
-Este fericit? strig la Harold.
-Pleacă de-aici. Edward batjocorește.
— Nu mă împinge, la naiba, altfel te doboare. Explicați-mi de ce Charlotte, o

femeie pe care ar trebui să o iubiți amândoi, și-a petrecut noaptea plângând pentru că voi
doi refuzați să o vedeți.
— Are inima zdrobită! -฀ ipăt-. Și pentru că? Toate
pentru că niciunul dintre voi nu are curajul să aibă încredere în mine?
„Nu ești bun pentru ea. Edward se uită la mine.
— Nu vrea să sărbătorească Crăciunul din cauza ta. Am venit acasă de la serviciu
aseară și am găsit-o pe podea plângând de familia ei egoistă.
Ochii lui Edward cad la pământ.

„Nu-mi pasă dacă nu mă placi”, strig eu. Dar nu o vei pedepsi pentru că mă
iubește.
Sunt atât de furios încât ochii mi se umplu de lacrimi neașteptate.
Edward ridică bărbia sfidător.
„Trebuie să vină acasă, aici îi este locul.
Temperamentul meu atinge punctul maxim.
„Nimeni nu o poate iubi mai mult decât mine. Nici unul! Am făcut niște
lucruri nenorocite în viața mea, recunosc, dar o iubesc și mă voi căsători cu ea
indiferent dacă îi place sau nu. Dacă continuă așa, daunele pe care le provoacă vor fi
prea mari pentru a fi reparate.
Harold se uită la mine și mă întorc spre el.
„Crezi că soția ta ar fi mândră de felul în care o tratezi pe fiica ei iubită?” șoptesc
disprețuitor.
Ochii lui bântuiți îi țin pe ai mei.
„Nu aș trata un câine însângerat așa cum ai tratat-o tu.
Tu, printre toate prostiile astea, ar trebui să înțelegi cum se simte. imi bat joc. Te-ai
îndrăgostit de cineva de la slujbă, pentru numele lui Dumnezeu.
„Nu îndrăzni să o aduci pe mama în asta”, se repezi Edward și mă lovește cu
pumnul în falcă. Mă clătinesc înapoi, îmi revin repede, apoi îl lovesc cât de tare pot în față.
Ne apucăm unul de altul transformându-l într-un scut. Se aruncă lovituri și masa este
răsturnată în hol. Un bodyguard vine în fugă de afară.
Ne luptăm pe pământ până când bicepșii mă ridică în picioare.

-Scoate-o! țipă Edward.
"Repara asta!" Îi strig la Harold cu sângele picurând din mine.

buze-. ma asculti? Repara asta.
Sunt împins pe ușa din față și în jos pe scări înainte ca bodyguarzii să mă
arunce în mașina mea.
Sunt atât de supărat încât nici măcar nu văd direct.
Ies și sprintez prin porți, uitându-mă la proprietatea care dispare rapid din
spatele meu. Tresesc când îmi ating ochiul, cred că deja e negru.
E târziu și comand doar pentru ziua respectivă. A trebuit să-mi cumpăr o cămașă
nouă înainte de a putea intra în birou. Cea pe care o purtam a fost ruptă azi dimineață
în Nottingham. Nici nu am idee cum îi voi explica Charlottei acest ochi negru și buză
tăiată. Cred că o să spun că s-a întâmplat în sală în timp ce eu făceam box.
Telefonul meu sună și numele îngerului meu luminează ecranul.

Bună, frumoasa mea fata.
„Bună”, respiră el și îmi dau seama că zâmbește. Multumesc pentru
fii atât de minunat.
Mă încruntă, întrebându-mă ce vrea să spună.
-Cum te simti? -Întreb. Știi despre micul meu atac
psiho în Nottingham azi dimineață?
-Mai bine. Nu vei crede.
-Ce?
„Tatăl meu tocmai m-a sunat.
-Într-adevăr? -Nu indraznesc. La naiba-. Ce a spus el?
„Vrea să repare această breșă dintre noi. vrei să încep de la
nou.
-Ce? Sprâncenele mele se ridică surprinse.
„Ne-a invitat la cina cu familia la Londra sâmbătă seara.
-Este incredibil.
„William vine și el acasă, iar tatăl meu vrea să ia cina cu toți copiii lui. Sunt
atât de entuziasmat, Spence. Speram să treacă peste asta, iar acum a făcut-o”, spune
el vesel.
Îmi suf aer pe obraji. Sincer să fiu, ultimul lucru pe care mi-l doresc
este să mergi la cină cu nenorociții ăia.
- E bine, nu? întreabă el cu speran฀ ă evidentă. Vei veni cu mine și vei încerca
să te înțelegi cu ei, nu-i așa? începe de la
nou.
mă scarpin în cap.
-Desigur. Voi face orice pentru tine, știi.
— Nu ai idee cât de u฀ urat este pentru mine. Simt că mi-a fost ridicată o
greutate de pe umeri și odată ce vor ajunge să te cunoască, știu că te vor iubi la fel
de mult ca mine.
Mi-am pus ochiul alb. Dacă ar fi știut ce s-a întâmplat azi dimineață. De fapt,
nu-mi pasă. Atâta timp cât e fericită, asta e tot ce contează.
— Și îl vei întâlni pe William și pe soția lui, care s-au întors din Elveția. Oh
asta va fi fantastic.
— E în regulă, iubito, oft. Fantastic, alt frate. Deja îmi este frică. Sună bine.
„Ne vedem curând, acum plec de la muncă”. Vom ridica copacul în seara asta.
Zambesc.
— Credeam că nu vrei să sărbătorești Crăciunul anul acesta?
„Crăciunul s-a întors oficial. Te iubesc.
-Excelent. Zâmbesc în timp ce îmi ating orbită palpitantă.
—. Ne vedem în curând.
Închid și expir adânc, uitându-mă la telefonul din mână.
Îmi legăn scaunul dintr-o parte în alta. Poate că mica mea vizită de dimineață a
funcționat până la urmă.
Interesant. O să aflu exact ce se întâmplă aici.
Formez numărul lui Harold. Răspunde la primul apel.
Salut Spencer.
"Care e siretlicul?" întreb. — Nu există
nicio captură. Vreau să merg înainte.
— Și Edward?
— Edward vrea ca sora lui să fie fericită. Această cină va fi un punct de plecare.
Tac la telefon.
„Îți mulțumesc că ai venit să mă vezi cu preocupările tale legate de Charlotte.
Apreciez asta.
— Știe ea că am fost?
„Nu, și nu vreau să o facă.
„Vreau doar ca ea să fie fericită.
-Ca noi. Charlotte este singura mea preocupare. Deci, ne vedem sâmbătă seara?
-Întrebare.
— Sigur, ne vedem acolo.
„Nu spune nimic despre lupta pe care am avut-o. Charlotte zâmbește.

Ea îmi ține mâna liberă, deși conduc, cu ochii ațintiți asupra mea în timp ce mă uit la drum.
Este sâmbătă seara și suntem pe drum să-i întâlnim familia. Charlotte este
entuziasmată. Pe mine? Fac tot posibilul să nu-mi dau ochii peste cap.
-Am înțeles.
— Și întreabă-l pe William despre munca lui ca medic. Îi place să vorbească
despre asta. Va sparge gheața.
-Bine.
— Și întreabă-l pe Edward despre slujbă. Încercați să porniți o conversație
obișnuită cu el, chiar dacă la început este destul de burlan.
nu te dracu
— Crezi că arăt bine?
Își repară rochia. Mă uit la ea și apoi mă încruntă.
-Ești importantă.
-Si singur...
— O să nu-mi mai spui ce să spun? îl întrerup. A.m
perfect capabil să poarte o conversație civilizată.
„Știu”, oftă ea. Îmi doresc foarte mult ca asta să funcționeze.
Se aplecă și mă sărută pe obraz în timp ce îmi țin ochii pe drum.
„Înseamnă foarte mult pentru mine că ești dispus să ierți și să uiți.

Îmi forțesc un zâmbet pentru că e plăcut să văd cât de emoționată este.
Sincer, vreau deja să se termine seara asta.
Asta e pentru ea.
În curând, ajungem la restaurant și deja văd patru bodyguarzi la ușă. Parcă
mașina și iau mâna lui Charlotte în a mea și apoi
noi intram.
Charlotte îi vede repede și îi salută bucuroasă. Pot vedea
Edward, Harold și un alt bărbat despre care presupun că este William... și apoi...
Sângele îmi merge în picioare.
— Cine este femeia aceea de la masă? — șoptesc.
Charlotte zâmbește și mă târăște prin restaurant.
„Aceasta este Penelope. soția lui William.
Simt că pământul se mișcă sub mine. Nu, nu poate fi. Oh, Doamne.
Sunt bărbatul pe care Penelope l-a tras pe la spatele soțului ei.

23
spencer
Stau pe loc, picioarele nu mi se mișcă.

Aerul îmi părăsește plămânii.
William ridică privirea și mă vede când ne apropiem de masă, iar
fața lui cade repede. El mă recunoaște.
„Charlotte”, șoptesc eu, oprindu-mă din nou. Trebuie sa vorbesc cu

tine. Afara acum.
-Aici. Ea continuă să mă târască la masă.
„Nenorocitul al naibii. țipă William când se ridică în picioare.
Ochii Penelopei se fac mari de groază.
„O, Doamne,” șoptește el în clipa în care mă vede.
Fața lui Charlotte este confuză când se uită între noi.
— William? -Întrebare.
-Ce se întâmplă?
— Dă-te dracu afară, acum! William mârâie.
Maxilarul meu simte ca pe pământ. Care sunt posibilitățile?
Sunt complet fără cuvinte. Ce dracu să spun la asta?

"Se cunosc unul pe celălalt?" întreabă Edward, confuz de interacțiunea
noastră.
William se uită la mine de parcă ar vrea să mă omoare.
„Oh, ne cunoaștem foarte bine.
Charlotte se uită la noi doi.
-Nu înțeleg.
„Ultima dată când l-am văzut, era în patul meu, adânc în interiorul
soției mele. William se aruncă spre mine, conectând un pumn la maxilarul
meu care mă forțează să zbor înapoi.
-Oh, Doamne! Penelope țipă în timp ce masa zboară.
Mă uit să văd că mâinile lui Charlotte sunt peste gura ei în timp ce
leagă punctele.
Harold se apucă de masă pentru a nu cădea și, bineînțeles, Edward pocnește

ca un nebun.
"Ce naiba?" -El striga.
-Nu! Charlotte plânge. Nu poate fi adevarat.
Ochii lui bântuiți îi întâlnesc pe ai mei.
„Îmi pare rău”, șoptesc.
-Nu! ฀ opte฀ te ea. Fața lui se încrețește de durere când își dă seama că este
adevărat.
„Charlotte”, șoptesc eu în timp ce ea începe să plângă isteric. Nu știam că e
căsătorită. Jur.
Edward ma apuca si ma impinge spre usa. Văd că un bliț al camerei îmi
lovește fața.
-Nu este adevarat! țipă Penelope. Știai exact cu cine era căsătorită și erai
după banii ei. M-a urmărit luni de zile până m-ai prins.
-Ce? țip, mincinos al naibii. Nici măcar nu te-am cunoscut ca Penelope. Mi-ai
spus că te cheamă Stephanie. William mă lovește din nou din lateral. Întregul
restaurant urmărește, iar gărzile de corp par să vină deodată în fugă din toate
direcțiile.
Edward mă târă pe ușă ca să scap de Charlotte.
„Charlotte”, strig eu. Ea minte, jur.
Mă lupt să mă eliberez, dar încă o văd pe Charlotte plângând
isteric în bra฀ ele lui Harold.
Nu!
Asta nu se poate intampla!
Mai multe camere clipesc în depărtare.
Apuc tocul ușii pentru a încerca să nu fiu târât departe de ea.
— Charlotte! O sun din nou. Charlotte, vino aici.

Ascultă la mine!
Ochii angoiați ai Charlottei îi țin pe ai mei pentru o clipă.
cu câteva secunde înainte să scuture din cap și să-mi întoarcă spatele.
Îmi înfund călcâiele pentru a încerca să nu fiu târât departe de ea.
— Charlotte!
— Pleacă, Spencer, strigă ea pe umărul tatălui ei. harold
își înfășoară brațele în jurul ei, ferindu-o și protejând-o de mine.
Mă târăsc afară și mă lupt să mă eliberez. Deodată, Charlotte iese în

grabă din restaurant, clicurile camerei pâlpâind peste tot până când este
pusă în spatele lui Bentley.
— Charlotte! strig, iar mașina pleacă cu viteză.
Edward se apropie de mine, cu privirea rece și plină de ură. Ești fericit
acum?” „Jur, Edward, nu știam. Gărzile lui de corp mă țin de brațe.
Edward mă lovește cu pumnul în stomac și aerul îmi iese din plămâni.

Mă dublez și cad la pământ pe pavajul rece și gri.
Sângele îmi umple gura.
Aud pași, mașini și blițurile mai multor camere. Și apoi se aude o
cacofonie de anvelope de mașină care țipă în depărtare. După un timp, simt
că sunt ridicat de pe pământ. Ridic privirea să-i văd pe Anthony și Wyatt.
Au rămas cu mine. Singurii.

Mă uit în jur să văd că toți ceilalți au plecat. vino,
O să te ducem acasă”, oftă Wyatt trist.
„Charlotte”, șoptesc eu.
— A plecat, amice, spune Anthony cu regret.
bâlbesc în panică.
„Noi... trebuie să mergem să o găsim.
Wyatt se uită la mine, cu fața tristă și plină de simpatie.
— Nu vrea să te vadă, Spence. Mi-a spus să te țin departe de ea.
Trec și-mi atârnă capul.

Asta nu se poate intampla!
Mă uit la televizor pe peretele barului în care sunt.

Masters și Seb sunt lângă mine, tăcuți. Ce poți spune?
L-am dat peste cap. L-am încurcat complet.
-Se va întoarce. Masters își sorbiește berea.
— Nu cred că o voi face, murmură Seb. Ai văzut ziarele azi? Scandalul ăsta
este al naibii peste tot.
— Nu ajuți, Seb! Masters se repezi. Încearcă să o suni din nou.
Îi dau telefonul meu. Formează numărul lui Charlotte și trece din nou direct
la mesageria vocală. Telefonul lui a fost oprit de la cina de aseară. Nu s-a întors în
apartamentul nostru. Dacă încerc să conduc la Nottingham, oricum nu mă vor lăsa
să o văd.
O să aștept aici, la Londra, să vină acasă.
Te rog vino acasă.
„Nu înțeleg cum nu ai știut asta. Masters se încruntă.
Cum dracui cu o femeie căsătorită și nu afli niciodată cu cine a fost căsătorită?
— Nu este ceva ce voiam să știu, bine? La dracu. Seb zâmbește.

și uită-te la masă.
-Ce? spun inexpresiv.
„Trebuie să recunoști că este puțin distractiv. Care sunt posibilitățile?
„Nu e amuzant, Sebastian, idiotule naibii. Ceea ce va fi amuzant este

când îți rearanjez fața urâtă, mârâi eu.
Masters râde.
„Acum, asta va fi distractiv. Aș plăti mulți bani ca să te văd
este.
Sosește un mesaj de la Bree.
Spence,
nu pot ajunge la ea.
O sa tot incerc.
Bree
Îmi trag mâna pe față cu disperare.

„Nu vede pe nimeni și nu primește apeluri”. Beth m-a sunat azi dimineață și
Charlotte nici nu o va vedea. Nu știu cum naiba ar trebui să repar asta când ea nici
măcar nu vrea să vorbească cu mine.
Tacem cu totii.
„Va veni acasă. Stăpânii suspină. Ea este in stare de soc. „Alătură-te
nenorocitului de club”, se plânge Seb. Si eu sunt in soc.
M-am uitat la el.
„Jur pe Dumnezeu, fața ta este atât de șocantă acum, încât nici măcar nu pot
suporta.
Amândoi râd de mine.
„Puteți să vă dați dracu și să mă lăsați în pace?
„Nu”, răspunde Masters fără ezitare. am trecut prin
vremuri mai dificile decât acestea și rămânem mereu împreună.
Îmi ciupesc puntea nasului. O amintire a chipului Charlottei când și-a dat
seama că m-am culcat cu Penelope mă spală și mă doare inima.
Nu-mi vine să cred că m-am culcat cu Penelope.

Ce dracu am făcut?
Charlotte
Treizeci și șapte de ore de când m-a îmbrățișat.

Treizeci și șapte de ore de când mi-a fost smuls inima
piept plin.
Sunt în patul meu și mă uit la perete.
Nu pot să beau, nu pot să mănânc, nu pot să gândesc. Aș vrea să nu pot
simți...
Continui să văd chipul lui Spencer în timp ce îl târăsc departe de mine,
frica din ochii lui.
Știam... Știam atunci, în acel moment, care este viitorul nostru.
Nu suntem o poveste de dragoste. Suntem o tragedie.
Lacrimile îmi curg pe față. Lacrimile isterice s-au terminat, înlocuite de
amorțeală, un sentiment rece, de moarte, care acum îmi stăpânește inima.
Sunt un vas gol, stricat fără reparații.

Tot ceea ce credeam că știu este o minciună. Viața pe care am plănuit-o cu el s-
a încheiat.
Dragostea cu el nu va mai fi niciodată la fel. Omul de la care eu
M-am îndrăgostit nu există.
În locul lui este un năpădător, un om pe care îl disprețuiesc și tot ceea ce

reprezintă.
Un bărbat cu o altă moralitate decât a mea și unul de care nu aș putea să fiu
îndrăgostit.
Durerea este profundă, reală și simt că trăiesc din nou moartea cuiva.
Doare.
Aud claxonul unei mașini în depărtare.
Bip, bip, beeeeeeeep.
Ce-i asta?
Aud o bătaie în ușă și apoi pași în timp ce cineva trece
alergând pe lângă casa mea pe aleea cu pietriș.
Ce naiba se întâmplă acolo?
Mă târăsc până la fereastră și mă uit prin draperiile transparente doar ca să
văd mașina lui Spencer în afara ușilor. Stă lângă mașină și bate claxonul prin ușa
deschisă.
— Charlotte! -El striga-. Vino aici.
Bip bip.
— CHARLOTTE! -el striga.
Trec și simt că mai curg lacrimi când mă uit la el. E frenetic.
„Înger, te rog”, roagă el. Îți promit, nu știam.

Îmi acopăr urechile cu mâinile.
„Destul”, șoptesc eu. Lasa-ma in pace.
— Charlotte? Mă întorc și îl văd pe Edward. Mă ciocnesc de pieptul lui în timp
ce mă înfășoară în brațele lui sigure. Bine, Lottie, îl iau acum.
Url la pieptul lui; această durere insuportabilă.

Cel mai rău lucru este că știu că Spencer va suferi la fel de mult ca și mine.
Dar ceea ce s-a făcut s-a
făcut. El nu poate schimba trecutul și nu va fi niciodată ceva cu care să
trăiască.
S-a culcat cu soția fratelui meu. Penelope.
Gust de bilă, îmi imaginez-l în patul lui William cu soția lui William și plâng
din ce în ce mai tare până nu pot respira. nu pot
vezi-l.
Nu vreau să-l mai văd niciodată.
Nu pot spune nimic care să poată anula ceea ce ai făcut tu sau răul pe care l-
ai făcut iubitului meu frate.
Un nou val de durere se scurge printr-un alt strat în inima mea.
„Spencer”, strig eu. Iubirea mea. De ce? De ce ai făcut asta, Edward, de ce?
-Liniște.
Aud din nou claxonul mașinii și Spencer strigă numele meu.
— Charlotte!
„Fă-l să plece”, strig eu mai tare.
„Îl iau acum. Tatăl meu este la secția de poliție și primește un ordin de
restricție împotriva lui în timp ce vorbim. Nu vei putea veni aici fără să fii arestat.
Ideea că nu mai poate veni aici legal îmi rupe mințile.

inima și mai tare și plâng necontrolat.
„Îmi pare rău că am lăsat să se întâmple asta”, șoptește Edward împotriva
parul meu-. Asta e vina mea.
— Charlotte! Spencer țipă din nou și îmi acopăr urechile cu mâinile.
mâinile.
„Fă-o să se oprească, Edward, fă-o să se oprească.

„Charlotte, te rog... te iubesc”, țipă Spencer cu vocea ei
spart-. Te iubesc.
Gărzile de corp încep să țipe și apoi se face zarvă.
Știu că Spencer se luptă cu ei pentru a încerca să ajungă la mine.
Alunec din brațele lui Edward și mă rostogolesc într-o minge pe mine
pat, acoperindu-mi urechile cu mainile in timp ce plang isteric.
Tu ai.
Acea.
Est.
Durere.
Știu.
Stop.
spencer
Mă uit la computer, uitându-mă la fotografiile mele în afara restaurantului.
Dar tot ce văd este fața rănită a lui Charlotte.

Toate tabloidele, toate revistele, toți știu că am dormit
cu Penelope, soția fratelui Charlottei. Afurisita ta de cumnata.
Pentru a înrăutăți lucrurile, cineva chiar a filmat ce spunea Penelope în restaurant.
S-a jucat iar și iar.
Pretutindeni.
Nici măcar nu este adevărat.
M-am culcat cu ea? Da.
Știai că a fost căsătorită? Nu.
Habar n-avea care era numele lui adevărat. Am contactat-o de mai multe ori și
mi-a spus că este divorțată. Am văzut-o într-un club într-o noapte și ne-am întors la ea.
Ceea ce credeam că este casa lui, oricum.

Apoi un soț nebun a intrat în noi în mijlocul sexului și bărbatul a luat-o razna. Mi-
am adunat hainele și am fugit. Nu m-am întors niciodată la ea
ceas.
Îmi amintesc și acum devastarea de pe fața lui când ne-a prins. Este ceva la care
m-am gândit adesea de-a lungul anilor.
Este genul de lucru pe care nu-l uiți niciodată.
Nu avea cum să fi fost acolo dacă ar fi știut adevărul. Nu m-aș culca cu bună
știință cu o femeie căsătorită decât dacă ar fi într-o relație deschisă. Știu prin ce a trecut
Seb. Nu aș provoca niciodată această durere altei persoane.
Pieptul meu se contractă când îmi amintesc singura persoană care contează în
această poveste.
Charlotte. Frumoasa mea Charlotte.
Am pierdut-o.
Ea nu îmi răspunde la apeluri, nu îmi deschide mesajele text. Ea nu mă va vedea.
Are inima zdrobită și cine o poate învinovăți?

Nu știu ce să fac, nu știu ce să spun. Cum salvez asta?

O voce mică din adâncul minții îmi spune că este imposibil.
Ies din povestea de pe ecran și îmi trec mâinile prin păr cu dezgust.
Ma doare stomacul.
Acesta este Dumnezeu care mă pedepsește. Sunt pedepsit pentru că am
fost promiscuu înainte să o cunosc.
Draga mea... a dispărut.
Aud ușa biroului meu deschizându-se, ridic privirea și văd o față cunoscută.
Neputând să mă abțin, lacrimi de ușurare îmi umplu ochii și mă ridic repede.
„Spence”, șoptește Sheridan, luându-mă în brațe.

Mă agățăm de ea de parcă viața mea ar depinde de asta. Dupa o
Multă vreme, se retrage să mă privească în față, ținându-l în mâini.
— Ești bine, dragă? întreabă el încet, cu ochii cercetându-i pe ai mei.
„Nu”, șoptesc eu. Nu sunt.

Mă ia din nou în brațe și mă îmbrățișează strâns.
-E in regula. Sunt aici acum, dragă. Voi avea grijă de tine. Vom trece peste asta
împreună.
Charlotte
Mă trezesc din vis năucit și rămân în întuneric.

Este ziua de Crăciun, ziua în care îmi era teamă să nu fiu fără familia mea.
Acea durere palidează și devine nesemnificativă acum. Am o viziune a lui Spencer
trezindu-se singură în apartamentul ei și buza inferioară îmi tremură. El este bine?
Nu voi plânge azi. Nu voi plânge azi, cânt în capul meu.

Penelope și William s-au certat și ea a părăsit moșia aseară.
L-a luat pe Harrison cu ea... e Crăciunul.

Au trecut zece zile de când nu l-am văzut pe Spencer. Zece zile fără dragostea lui...
Fără mângâierile tale.
Simt că o parte din mine a murit și încerc să învăț să trăiesc fără un membru.
Voi trece peste asta, știu că o voi face.

Trebuie să vorbesc cu Spencer, dar mă simt prea slab ca să fac asta chiar acum.
Știu că dacă l-aș vedea acum, m-ar convinge cumva. Nu am puterea să spun ceea ce trebuie
să spun fără să plâng și să-l implor să se întoarcă în timp.
Sincer să fiu, nu știu dacă voi face vreodată.

Dragostea lui a fost perfectă. A fost ceva pe care simt că trebuia să-l experimentez.
Dar asta a fost înainte.

Trebuia să plecăm la Santorini în trei zile. Am o viziune cu noi râzând și mergând
cu scutere ultima dată când am fost acolo și închid ochii, urăsc modul în care îmi umflă
pieptul.
contracte.
Cum fac oamenii asta? Cum se recuperează?

Întotdeauna am auzit de oameni care trec printr-o despărțire serioasă, dar până
când inima nu ți-a fost smulsă și nu ai fost călcat pe picioare, nu ai idee de enormitatea ei.
Parcă lumea se sfârșește.

William are nevoie de mine azi. Vei petrece Crăciunul fără fiul tău.
Știu că lupta pe care ai avut-o aseară a fost pentru Spencer. Am auzit numele ei
țipând în timp ce se țipau unul la altul.
Cred că l-am văzut pe Spencer deschis cutia Pandorei pentru William.
Cum mergi mai departe când ai văzut pe altcineva făcând dragoste cu soția ta? Când acea
persoană apare ani mai târziu ca noul iubit al surorii tale mai mici? Ar trebui să-ți încurc
mintea.
Știu că al meu este complet încurcat. Gustul amar al
trădarea îmi umple gura.
A făcut sex cu Penelope... de mai multe ori.
Nu l-aș mai putea privi niciodată la fel. El este pătat pentru totdeauna în ochii mei.
Continui să am o viziune cu ei goi împreună, iar și iar,

de parcă l-aș fi văzut cu ochii mei.
Mă face rău.
„Charlotte”, strigă tatăl meu de pe holul casei mele. A rămas cu mine de

când s-au întâmplat toate acestea. Cred că îi este frică să nu mă lase în pace. Speriat
de ce, nu sunt sigur.
-Da tata.
Iese în vedere, uitându-se pe u฀ ă.
„Crăciun fericit, dragă.
Zâmbesc și ochii mi se umplu de lacrimi. El este singurul om în care pot avea
întotdeauna încredere.
— Crăciun fericit, tată.
-Știați? spune Lara. Mă bucur că s-a întâmplat asta. Cel puțin acum avem dovada
a ceea ce Edward și tatăl tău au spus tot timpul.
— Asta nu ajută, Laura. -Mi-am pus ochiul alb.

Stăm pe veranda casei mele pe douăzeci și șase decembrie.
Lara și Beth au venit să încerce să mă înveselească... cred că la insistențele
lui Edward, deși Lara nu se descurcă prea bine. Ieri am avut una dintre cele mai
proaste zile din viața mea.
Crăciun fără Spencer.
-La dracu. Cum ai putut să spui așa ceva? strigă Beth la el.
„Întotdeauna au crezut că ceva nu este în regulă și au avut dreptate. Laura
ridică din umeri.
Beth își dă ochii peste cap.
— Edward ți-a spus asta în timp ce îi sugeai penisul?
Zambesc.
— Îl vei lăsa pe Edward în pace? se plânge Laura.
Beth glumește acum deschis cu Lara despre Edward, iar Lara evită subiectul
nerăspunzând la o întrebare directă. Chiar cred că s-au dracu sau au dracu în trecut.
Care, nu sunt sigur.
Este ceva ce nu-mi place să-mi imaginez.
„Vrei să încetezi să o faci pe Spencer răufăcătoarea din această poveste,
pentru că ea nu este?” Beth mormăie furioasă. Curva Penelopei și vaginul ei liber au
cauzat toată această durere. Spencer nu
Am fost căsătorit. Spencer nu avea o iubită. Cui îi pasă cu cine dracu înainte să te
cunoască?
„Când era soția fratelui meu, de fapt, Beth”, îi răspund.
Își dă ochii peste cap spre mine și alege să nu răspundă.

„Toată lumea va ști. Pentru tot restul vieții, toată lumea va ști că și-a tras-o
pe soția fratelui meu. A apărut peste tot în tabloide de o săptămână. Lacrimile îmi
umplu ochii. Nu pot fi cu cineva care a făcut asta, indiferent cât de mult l-aș iubi. Nu
pot trece peste asta.
„Atunci du-te să vorbești cu el și despărți-te de el ca un adevărat adult.
Vina ma umple.
— De ce te ascunzi de el?
„Pentru că dacă o văd, mă va convinge.
— Pentru că știi că are dreptate! strigă Beth.
„Oh, taci, Beth. Lara oftă. Ea nu poate fi cu el după asta. Ea va fi râsul
societății.
Beth se încruntă la noi doi și se ridică, indignată.
— Lara, m-aș aștepta să te închini în fața societății și să le sugi mingile. Dar
tu...” arătă el spre mine, „ești al naibii de ridicol.
Spencer este un om minunat și nu-mi pasă ce a făcut înainte să te cunosc pentru că
văd cât de fericit te-a făcut. Dacă ar fi tras-o acum, ar fi diferit. Dar nu a făcut-o, a fost
cu ani în urmă. Trezește-te, deschide ochii, așa că
prostesc.
Mă uit la ea printre lacrimi.

Ea arată spre mine.
„O vei pierde, iar în zece ani, când Penelope va divorța de William și Spencer
va fi căsătorit fericit cu altcineva, vei regreta că ai aruncat cel mai bun lucru care ți s-
a întâmplat vreodată.
Ne uităm amândoi la ea și frica mă străbate. Ceea ce tocmai ai spus este o
posibilitate reală.
„Acum, mă duc să mă culc, pentru că voi doi și această rușine de societate
mă enervați.” Înainte să plece, Beth se întoarce spre mine. Am crezut că vrei să te
căsătorești din dragoste, Lottie?
-Fac.
„Nu te porți ca și cum l-ai iubi. Te porți ca un copil egoist...
„La naiba, Beth. Nu este, e deșteaptă, pentru o dată”, o întrerupe Lara.
„Imaginați-vă cum se simte acum. Lacrimile îmi curg pe obraji.
-Știați? Mi-aș fi dorit ca Spencer Jones să se fi îndrăgostit de mine pentru că

n-are cum să stea aici în această nenorocită de închisoare cu tine.
Mă uit la ea.
— Tatăl tău nu a vorbit cu tine timp de opt săptămâni pentru că nu a ieșit
așa, Charlotte. Ea își ridică mâinile în aer. Ce îți spune asta despre situația asta? Cum
să nu-l vezi?
„Destul, o supări”, o certa Lara.
— Unde era Spencer? strigă Beth. unde era Spencer
cand ai avut nevoie?
Îmi las capul în mâini în timp ce emoțiile îmi fierb.
— Așa e, Lottie, Spencer a fost alături de tine tot timpul. Nici o dată nu te-ai
îndoit de dragostea lui pentru tine.
Wyatt vine după colț după ce ne-a auzit țipetele.
-Ce se petrece aici? -Întrebare.
-Orice. Beth oftă dezgustată. Mă duc la culcare. Acești doi și lipsa lor de
priorități mă fac rău.
Ușa se închide trântind în urma ei când ea dispare.
Wyatt se încruntă și ochii lui se îndreaptă spre mine întrebător.
— Du-te și tu în pat, Lara. Voi fi acolo într-un minut -

suspin. Mă sărută pe obraz și intră în casă.
-Esti bine? întreabă Wyatt încet.
„Aproape că nu mai știu”, șoptesc eu.
Se așează pe treapta la picioarele mele și amândoi privim spre proprietate

și spre întunericul nopții. Nu spune nimic și nu încearcă să mă convingă de felul lui
de a gândi. El rămâne, și acum, asta-i tot
Necesar.
spencer
Bum, bum, bum, bum!

Ce naiba?
Sunt două zile după Crăciun și, eventual, după
Cel mai deprimant Crăciun pe care l-am avut vreodată, îmi fac bagajele pentru Santorini.
Ea va veni.
Știu că va fi. Dragostea noastră era prea puternică. Nu o vei uita,
orice ar fi.
Ea va veni.
Trebuie să cred. Trebuie să cred că poate trece peste asta pentru că
Realitatea este că dacă nu o faci, va fi mai mult decât pot suporta eu.
Bum, bum, bum, bum!
Deschid ușa în grabă.
-Unde este ea? Edward mârâie, privind dincolo de mine și
în cameră.
-Ce? mă încruntă. El și Harold trec pe lângă mine și intră
în apartamentul meu-. Te rog, intra.
nemernicii
-Unde este ea?
-Despre ce vorbesti?
„Nu te comporta prost, știi exact unde este.”
„Nu am mai văzut-o de la restaurant, știi.
Harold își ciupește podul nasului.
„Ar putea fi oriunde. Ea și-a luat rămas bun. -Știu
cade pe canapea.
— Bodyguarzii ei nu sunt cu ea? intreb confuz.
"Ea este... Charlotte este singură," se bâlbâie Harold panicat. Ea a
fugit în miezul nopții.
- Toate acestea sunt vina mea. Edward geme. Pentru că eu…?
-Ce? Mi-am încrețit fruntea. Ce s-a întâmplat?
Clătină din cap și se prăbușește lângă tatăl său pe canapea.
-Am luptat.
— Te-ai luptat cu ea? -Clic-. E destul de rănită, de ce naiba te-ai lupta
cu ea?
-Nu stiu. Eram supărată pe Penelope pentru că a plecat și eu... Clătină
din cap ca pentru sine.
"Ce a spus ea?" — Încep să mă sperii.

„A lăsat un bilet în care spunea că se va întoarce curând”, îmi spune Harold
încet.
— Ce notă?
Își pune mâna în buzunarul costumului și scoate o foaie de hârtie și mi-o dă.
Tată,
sunt confuz. Și am nevoie de timp singură să mă gândesc.
Plec într-o excursie PPP. Nu-ți face griji, sunt sigur.
Ne vedem in doua saptamani.
Te
iubesc, Charlotte.
Inima mea se umple de speranță și mândrie. Asta este fata mea.

24
spencer
Dacă a plecat într-o excursie PPP în cea mai adevărată formă, cred că va fi plecat
în Maui și va fi rămas la Four Seasons. Dacă a plecat în miezul nopții, nici nu va fi
acolo încă.
Ea este în locul meu special.
Vreau să ai timp să te gândești. Vreau ca ea să poată lua singură această
decizie. Dar apoi... văd îngrijorarea pe chipul lui Harold și nu pot să-i fac asta.
-Doar un minut. Mă îndrept spre bucătărie, îmi iau telefonul și merg pe

Google la hotel. Când apare, formez numărul.
„Aloha, Four Seasons”, răspunde recepționera.
— Bună, poți să mă pui în legătură cu Maxine, te rog? -Întreb -. Spune-i că
este Spencer Jones.
-Desigur dl.
Aștept pe linie până când telefonul se conectează la o altă linie.
Salut Spencer. Maxine râde entuziasmată. A fost o perioadă lungă.
— El a făcut-o, iar eu am o călătorie înaintea mea foarte curând. Mă uit la cei

doi bărbați din fața mea. Am un prieten care sosește acolo în seara asta. Poți verifica
dacă mi-a sosit deja, te rog?
-Desigur. Care e numele ei?
Ce ar fi purtat ea? Mă gândesc pentru o clipă în timp ce Harold și Edward
privesc.
— Lottie Preston.
-Doar un minut. O aud dând cu pumnul în tastele computerului ei. Oh da.
Nu va sosi decât mai târziu în seara asta. Pot lasa un mesaj?
-Nu multumesc. O să sun înapoi mai târziu, spun înainte de a închide.

„Știu unde mergi. Mă întorc spre ei.
Amândoi își pun mâinile pe sâni în relief.
— Slavă Domnului, unde?
Mă uit la ei pentru o clipă. Aceasta este singura mea pârghie și trebuie să o folosesc.
— Vreau să vorbesc cu William, spun eu ferm.

— La naiba, mârâie Edward. Nu vrea să vorbească cu tine.
-E in regula. Atunci iesi afara.
„Te rog, Spencer, spune-ne unde este. Ea este în pericol.
— Îi voi spune lui William unde este.
— De ce ai vrea să vorbești cu el? se repezi Edward. Nu-i a฀ a

făcut deja destul?
„Trebuie să-mi cer scuze. fac o pauză. Habar n-aveam asta
Era căsătorită.
„La naiba. Ne-a spus totul.
Ridic o sprânceană.
— Și tu crezi orice iese din gura acelui cățeu mincinos, nu? O știam ca Stephanie și
se înrăutățește. De fapt, m-a contactat de mai multe ori în ultimii ani și a rugat să mă revadă.

„De fiecare dată când este la Londra, încearcă să mă vadă. Îți spun eu, ea știe
se ia cu alți tipi tot timpul.
-฀ tiam eu. Edward miji ochii. Am nevoie de dovezi.
Harold se încruntă în timp ce mă privește.
-Ai vreodata...?
— La naiba nu. - Mă înfior-. Mă mortifică faptul că m-a pus în poziția pe care a făcut-
o în noaptea aceea.
Îmi atârnă capul de rușine.
„Nu sunt mândru de asta, vă spun,” expir cu putere. Expresia de pe chipul lui
William mă va bântui pentru totdeauna.
Edward se uită la mine.
„O iubesc pe Charlotte. Nu ar fi urmărit-o niciodată dacă ar fi știut că o cunoaște pe

Stephanie.
— Penelope. Harold se uită la mine. Doamne, nici măcar nu-i știi numele naibii.
„Așa este, eu nu. Acum spune toate aceste minciuni pentru a se proteja în
detrimentul inimii lui Charlotte.” Oftă.
din pacate-. Ea îmi întoarce stomacul. Charlotte nu merită să fie rănită așa. Nu pot
suporta asta.
„Este cuvântul tău împotriva ei”, spune Edward. Dă-mi dovezi.
Am nevoie de dovezi concrete că a venit la tine. Dacă pot dovedi că ea încă se culcă
cu alții, el poate divorța de ea și obține custodia lui Harrison.
-Nu am nici un. Poate că înregistrările mele telefonice pot

arata de cate ori m-ai contactat? - Ofer. Nu stiu.
Îi țin privirea lui Edward.
— Adu-mi pe William și-ți spun unde este Charlotte.
"De ce ar trebui să?" se repezi Harold.
„Pentru că amândoi trebuie să înțeleagă adevărul. Eram un afemeiat. La
naiba, m-am tras de ani de zile, sunt primul care recunosc.
Dar imediat ce am cunoscut-o pe Charlotte m-am oprit imediat. Nu vreau pe nimeni
altcineva. Nu am secrete și Charlotte știe totul despre mine. Nu am mințit-o o dată și
dacă aș fi știut despre Stephanie, i-aș fi spus. Chiar crezi că aș vrea ca ea să treacă
prin asta? Pentru numele lui Dumnezeu, nici măcar nu vorbesc cu propriul meu tată
pentru că e un nemernic adulter.
Amândoi se uită la mine în timp ce mă ascultă.

—Nu mai fusesem niciodată într-o relație înainte de Charlotte din acest motiv
corect. Nu putea fi un mincinos cu două fețe. Nu sunt cine sunt.
Edward își dă ochii peste cap.
„Știi ce naiba mă enervează mai mult decât asta? -Spun.
-Ce? Harold oftă.
„Dacă mi-ai fi dat ora din zi în care ne-am întâlnit în loc să mă tratezi ca pe
Stephanie murdară sau cum ar fi numele ei, ai fi văzut adevărul. Ai fi știut ce simt
pentru Charlotte.
Harold ridică bărbia.
„Nu am făcut nimic rău. Îmi ridic mâinile în fața mea. Îți promit și știi că nu
am făcut-o. Probabil că ai oameni care mă urmăresc, sperând să mă prindă.
Edward își dă buzele și știu că am dreptate.

„Biata mea Charlotte este singură în cealaltă parte a lumii, cu inima zdrobită,
iar voi doi nu ați susținut-o deloc. Toți sunt atât de otrăviți de cățea aceea încât și-au
scos păcatele asupra mea. Dar Charlotte este cea care a suportat greul.
-Ce mizerie. Harold expiră profund. Te rog, Spencer, spune-ne unde este.
— Nu până nu-l vei aduce pe William la mine. Mă uit la ei și deschid ușa casei
mele. Acum te rog du-te.
— Ne dai afară? Edward gâfâie.
— Da, o să te dau afară. Ai ascuns-o pe Charlotte de mine când am vrut să
încerc să explic. M-am săturat de micile tale jocuri de putere.
Harold clătină din cap în timp ce merge spre u฀ ă.
"William va fi aici în curând."
-Bine.
Ochii lui Edward îi țin pe ai mei și pentru prima dată văd empatie în ei.
„Nu te va mai putea lua înapoi după asta. Nu ai idee cât de mult o urăște pe
Penelope.
Îmi strâng maxilarul și dau din cap. Aceasta este frica mea cea mai mare.
— Știu, oft trist. Înțeleg de ce. Nu sunt sigur că aș putea face asta dacă aș fi
ea.
Cu o ultimă privire, amândoi se întorc și pleacă. Un val de tristețe nouă mă
copleșește. Acea interacțiune cu ei părea atât de finală și se simțea de parcă o știau
și ei... de parcă nu i-ar mai vedea niciodată.
ceas.
Poate că nu.
Se întunecă când aud o bătaie în u฀ ă. Închid

ochii cu regret. William.
Nu voi uita niciodată expresia de pe chipul lui în acea noapte, devastarea
totală. M-am simțit rău din cauza asta timp de săptămâni și ceea ce a înrăutățit
situația a fost că ea a continuat să mă sune, dorind să ne întâlnim. Nu avea absolut
nicio remu฀ care.
M-am pus în pielea ei acum și îmi imaginez cum s-ar simți dacă ar intra și ar
vedea un alt bărbat făcând sex cu Charlotte.
Nu puteam suporta, aș înnebuni.
Deschid ușa și i se vede fața. Este înalt și frumos, asemănător cu Edward, dar
mai moale și mai rafinat. Nu-mi amintesc multe despre acea noapte, dar îmi amintesc
chipul lui. Cum aș putea uita?
— Spencer, spune el categoric. Nici el
nu vrea să fie aici, e evident.
-Buna ziua. imi intind mana. Te rog, intra.
Trece pe lângă mine și intră în apartament.
— Vrei o băutură sau ceva? -Întreb-. Ce ai dori?
— Indiferent ce ai alege. - Își strânge umerii.
Respir adânc în timp ce turnez două pahare de whisky. ii dau unul.
Ia o gura.
„Așa că mi-ai tras-o cu soția”, spune el calm.
-Da. -Dau din cap.
Ochii lui reci îi țin pe ai mei.
— Asta e tot ce poți spune?
„Nimic din ce pot spune nu ar compensa asta.
Inspiră puternic și se îndreaptă spre ferestre pentru a se uita la
oraș, adânc în gânduri.
Nu am idee ce să spun, așa că tac.
-Cât de des? întreabă el întorcându-mi spatele.
-De trei ori.
Se întoarce să se uite la mine și știu care este adevărata întrebare la
care vrea să i se răspundă.
„De multe ori în acele trei ocazii”, recunosc cu jenă.
Se întoarce să privească pe fereastră.
-Pot să vă întreb ceva? -Spune-. De ce nu ai părăsit-o?
- Ar fi fost mai ușor.
— De ce ai rămas?
-Am un fiu. Își golește paharul. Nu vreau să-l iau
mama, dar nici eu nu vreau sa-l las cu ea.
Se apropie și își umple din nou paharul.
„Singurul mod în care pot să-i asigur viitorul este să rămân
cu ea până când Harrison va îmbătrâni.
Mă încruntă în timp ce mă uit la el. Pare ciudat detasat de toate astea.
-Tu o iubești?
-Am iubit-o.
-Nu mai?
„Iubirea și eu nu ne amestecăm, domnule Jones. Se uită la mine. am invatat
acea lecție pe calea grea.
„Știe ea asta, știe că nu o iubești?”
-Da.
— Atunci de ce rămâne ea? Mi-am încrețit fruntea. A.m
confuz.
Își mijește ochii de parcă îl doare să o spună cu voce tare.
— Cred că amândoi știm de ce rămâne.
Banii.
Îmi las capul în timp ce dezamăgirea mă umple de ceea ce i-am provocat.
-Îmi pare rău. Știu că nu mă crezi când îți spun asta, dar am crezut că e
divorțată și o cunoșteam ca Stephanie. Când am cunoscut-o pe Charlotte, nu aveam
idee că ea este soția ta... sau că ești fratele lui Charlotte. Zâmbește în timp ce se uită
pe fereastră.
-De ce zambesti? mă încruntă.
„Te-am învinovățit întotdeauna pentru distrugerea noastră, m-am învinovățit
pe mine, am dat vina pe toți, în afară de ea, când, în adâncul sufletului, știam
adevărul. În urmă cu o lună, un alt medic de la spitalul cu care lucrez mi-a spus că a
cunoscut o femeie pe nume Stephanie pe site-ul de întâlniri al lui Ashley Maddison...
cel pentru oameni căsătoriți pentru afaceri secrete. Au dormit împreună de ceva
vreme. Se încruntă ușor. Am avut un al șaselea simț și am cerut să văd o poză cu ea.
Imi inchid ochii. La dracu.

„Îți poți imagina surpriza mea când văd o poză cu propria mea soție,
dezordonată și pur și simplu futută, adormită în patul ei. Habar nu avea că imaginea
a fost făcută.
-La dracu. Îmi arunc capul pe spate și îmi scurg paharul. Asta este incredibil.
„Am avocați care ajustează acordurile prenupțiale în timp ce vorbim. Ea nu

știe că știu despre colegul meu. Nici măcar nu știe că ea este soția mea. De fiecare
dată când ne certăm, ea amenință că îl va lua pe Harrison. Nu pot risca asta. Ia o
înghițitură din băutură. Trebuie să aștept până când toate nodurile sunt legate.
- Și când va fi asta?
„Acolo am nevoie de ajutorul tău.

-Ce? -Întreb.
„Puteți depune mărturie. Se întoarce spre mine.
-Ce vrei să spui? mă încruntă.
„Poți depune mărturie pentru mine la o instanță că te-ai culcat cu ea în timp ce ea
era căsătorită cu mine.
„Doamne, nu poți să-mi ceri să fac asta. Aș omorî-o pe Charlotte, șoptesc eu. Presa
tabloidă avea să intre în overdrive.
„Ei sunt deja și am nevoie de dovezi că Penelope este o adulteră, altfel acordul
meu prenupțial va fi nul.
-Ce vrei să spui? El
zambeste.
„Eram atât de prostește îndrăgostită de această femeie încât am renunțat la
acordul prenupțial. -Imi inchid ochii.
— Singura prevedere care mă împiedică să-ți dau jumătate din averea mea este
infidelitatea ta.
Mă uit la el.
— Nu am chef să-i dau două miliarde de dolari, Spencer. -The
Zâmbește ca amuzat. Nu e ca și cum ar fi meritat.
-La naiba. Mă gândesc pentru o clipă. Familia ta știe ceva despre asta?
-Da. Își dă ochii peste cap. Dar Edward are propria sa agendă. Nu-i pasă de
sentimentele mele. Când s-a culcat cu tine prima dată, am crezut că este un lucru de o
singură dată. M-am învinovățit că sunt un dependent de muncă și că am lăsat-o singură
tot timpul. Am fost la consiliere matrimonială și am încercat... de dragul fiului meu. Dar
Edward nu renunța. Era sigur că va rămâne cu mine pentru bani și a devenit urât și abuziv
față de ea. A provocat o ruptură uriașă între el și mine. Dacă voia să încerce să-mi repare
căsnicia, nu era treaba lui.
expir. Știu cât de nenorocit poate fi Edward.

„A urât-o atât de mult și i s-a părut insuportabil să fie în preajma familiei mele. Ea
și cu mine ne-am certat pentru asta și a înrăutățit lucrurile mult. Așa că, până la urmă, am
stat departe. Ne-am mutat în Elveția pentru a încerca să o luăm de la capăt.
— Îmi pare rău, oft.

-Și eu. Ochii lui îi întâlnesc pe ai mei.
-Ceea ce ai de gând să faci?

„Divorțează de ea”. Acum... unde este Charlotte? -Întrebare.
— Îți spun cu o condiție.
- Care este acela?

„Trebuie să mergi singur la ea.
-De ce? Se încruntă.
„Pentru că ea are nevoie de tine și doar de tine. Se uită la mine.
„Mi-a spus că e cea mai apropiată de tine.
„Nu am fost cu ea în ultima vreme. Ochii îi cad la pământ.
— Aveai de treaba ta de care să te ocupi, ea știe asta.
-E in regula. Mă duc”, spune el după ce s-a gândit o clipă.
-Mulțumesc. Forțez un zâmbet. Ea este la Four Seasons in
Maui.
„Dacă știi unde este, de ce nu te-ai dus să-l vezi singur?”
„Pentru că a fost decizia lui să plece. Mă opresc o clipă, trebuie să se întoarcă
—. la mine din proprie voință. Nu aș forța niciodată să facă ceva ce nu vrea. O iubesc
prea mult ca să încerc să o controlez. Ea a fost deja suficient de controlată în viața ei.
Expirați puternic.
„Știi, în diferite circumstanțe, probabil că aș crede asta
nu ești un tip rău. -Scutura capul-. Asta e dracului.
-Știu. -Zambesc.
Se întoarce spre mine.
— Deci, mă vei ajuta?
„O voi pierde pe Charlotte dacă o voi face. Nu ar trece peste genul ăsta de
publicitate.
Se uită la mine.
— Urăsc să-ți spun asta, Spencer, dar deja ai pierdut-o. Ea a plecat, omule.
Îmi las capul în jos și mă uit la pământ... și dacă are dreptate?

„Îmi pare rău, chiar da. Oftă. Dar nu pot rămâne căsătorită cu această femeie
și nu-mi pot pierde fiul.
— Spune că mă vei ajuta.
Charlotte
Vulturul plutește deasupra apei privindu-și prada. Cum ar trebui să fie,

fi o pasăre? Fără responsabilități, fără așteptări.
Fără frângerea inimii.
Sunt pe șezlong sub umbrela mare și mă uit la ocean.

E aproape patru după-amiaza și soarele îmi este încă fierbinte pe piele.
Am un cocktail lângă mine și tocmai am înotat. Maui este frumos, locul
perfect pentru a scăpa.
Dacă ar fi fost aici cu mine.
Închid ochii, mă opresc, nu mă mai gândesc la el. S-a terminat.
Au trecut câteva zile foarte lungi. Mi-am cumpărat biletul cu
numerar de la aeroportul Heathrow, ca să nu mă poată urmări. Am avut
mult timp și am cumpărat prostește toate revistele, doar să văd ce au spus
despre noi. Nu știu de ce, dar trebuia să știu.
Nu ar fi trebuit. Ar fi trebuit să-l asculte pe Spencer și să stea
departe. Drept urmare, am plâns în tăcere pentru cea mai mare parte a
călătoriei, de la Londra la Los Angeles, cu o așteptare de patru ore pentru
un zbor de legătură către Maui. Titl după titlu despre Spencer dormind în
timp ce familia Prescott mă ataca. Imaginile cu el au apărut cu fiecare
femeie de pe Pământ și știu că sunt imagini vechi, dar se adaugă la insultă.
Filmări ale momentului îngrozitor au fost redate și pe TMZ. A fost

încărcat de o persoană care mânca în restaurant în acel moment. Furia lui
William, groaza mea și apoi lacrimile mele isterice când Edward a
înnebunit...
Niciodată nu m-am simțit mai rușinat.
Un sentiment de regret se scufundă adânc în stomacul meu.
Dezamăgirea și tristețea au devenit o singură minge de plumb. M-am lăsat
să mă îndrăgostesc de el. Știam că și-a câștigat reputația și nu-mi păsa.
Am sărit cu capul înainte, ignorând toate avertismentele care mi s-au dat.
Nu am crezut niciodată că trecutul lui m-ar putea răni așa cum a făcut-o.
Niciodată într-un milion de ani nu am văzut asta venind.
Iubitul meu s-a culcat cu sotia fratelui meu...nu sunt mai multe titluri de atat.
încă mi-e dor de el. Mi-e atât de dor de el, fizic mă doare pieptul.
Cum ar trebui să trăiesc fără dragostea ei?
Dar de fiecare dată când am o viziune despre frumoasa mea Spencer, îl văd
cu ea. E tot ce pot vedea. Un nor negru atârnă deasupra lui. Parcă amintirea mea
despre el nu mai este doar el. Se împletește ca o viță de vie otrăvitoare care sugrumă
viața iubirii noastre. Am retrăit fiecare moment dezgustător petrecut cu ea, iar și iar
în mintea mea.
Am viziuni, viziuni vibrante despre el gol... cu ea.
Greu... pentru ea.
A tras-o cu ea ca si pe mine? În ce poziții au făcut-o?
Penelope este frumoasă și are un corp uimitor. Este un corp care, sunt sigur, l-a
încântat enorm.
De câte ori a fugit?
Oh Doamne…
Clipesc, știind că nu există leac pentru această durere de inimă. Nu pot să
înțeleg. Nu o voi înțelege niciodată.
Spencer Jones este stricat pentru totdeauna în ochii mei, niciodată
O sa ma uit din nou la fel.
Și doare... atât de mult, este insuportabil.
Telefonul meu sună lângă mine și mă uit în jos la masă.
Sună un număr necunoscut.
Este el.
Am blocat numărul lui Spencer în prima noapte când m-a sunat fără oprire.
Dar în fiecare zi îmi trimite mesaje de la un număr de telefon nou. Nu știu dacă
cumpără telefoane noi în fiecare zi sau folosește toate telefoanele prietenilor săi.
Oricum, mesajele ei text au durut.

Îmi sorbesc cocktailul și mă uit peste apă, tocmai la timp să văd vulturul
mișcându-se și coborând. El reapare câteva secunde mai târziu cu un pește mare în
cioc. Succes, zâmbesc trist. Cel puțin cineva de aici obține ceea ce își dorește. Expiră
adânc și deschid mesajul care mă așteaptă.

Mi se formează lacrimi în ochi.

Cuvintele sunt atât de potrivite acum.
Aș vrea să-i pot trimite un mesaj înapoi, dar sunt supărat.
Sunt supărat pe el, supărat pe mine pentru că nu reușesc să trec peste asta... Mă
simt atât de dezamăgit. A căzut și nu pot să-l prind.
Cum îndrăznești să-mi ceri s-o fac?

Mă încruntă și privesc spre mare și sosește un al doilea mesaj text. La naiba,
am uitat să blochez numărul imediat, așa cum fac de obicei. Dau clic pentru a-l
deschide.
Nu ma parasi.
Ai spus că mă iubești.
Am apăsat apelul bloc și termin băutura.

„Te-am iubit, Spencer”, șoptesc eu furioasă. Dar asta a fost atunci și asta este
acum.
Acest lucru nu se va opri. Aceste texte mă înnebunesc și eu nu
sunt bune pentru mine chiar acum.
Scot cartela SIM din telefon și o pun în paharul cu apă cu gheață de lângă
mine. O privesc plutind dintr-o parte in alta inainte de a se scufunda in fund. El poate
merge în iad.
Am terminat.
Lumina lumânărilor îmi pâlpâie pe față și mă așez în briza caldă a oceanului.

Sunt singur la o masă pentru doi afară, pe terasa restaurantului.
Cina mea a fost frumoasă și tocmai mi-am comandat a treia margarita. În circumstanțe
normale, aceasta ar fi noaptea perfectă.
Sunt de două zile în Maui și sunt de acord, este destinația perfectă pentru o
excursie PPP.
— Te superi dacă mă așez? întreabă o voce familiară.
Ridic privirea surprinsă să-l văd pe William.
-Ce? Unde... de unde ai știut...?

Scoate scaunul și se așează.
— O pasăre mi-a spus unde să te găsesc.
- Asa cum a facut...? — Îmi cade fa฀ a. Scrisoarea.
Mă uit în jur în panică.
„Sunt singur, nu-ți face griji. El zâmbește blând. Fără
Cu toate acestea, chiar trebuie să vă îmbunătățiți abilitățile de ascunde.
Ia-mă de mână pe masă.
„Sugerez Elveția dacă nu vrei să fii găsit”.
Mă aplec, o sărut pe obraz și zâmbesc.
„Îmi pare rău pentru toate astea.
-Nu o face. - Strânge-mă de mână.

— Ce bem? — Chelnerul se apropie. William uită-te la mine
sticlă.
— Margarete. -Zambesc.
„Două margarite, te rog”, îi spune chelnerului. Da domnule.
-Cine te-a trimis? -Întreb.
-Spencer.
— E bine? „Simpa menționarea numelui lui mă face să plâng.
El ridică din umeri și se uită la ocean.
„Nu-mi pasă cum este, sincer să fiu.
Dau din cap și îmi amintesc repede cu cine vorbesc.
" Ești bine?" -ma intreaba.

Eu dau din cap.
— Nu, dar voi fi. -Am un nod în gât-. Dar am nevoie de ceva timp. Dă
din cap în timp ce mă privește, îi vine băutura, o ia și
o ridică
„Nenorocit pe Maui. Zâmbește ca un toast.
— Nu acesta este adevărul? iau o înghițitură. Adică, am vrut
petrec timp cu tine, dar acest tip de legătură este puțin extrem.
El râde și ochii mei rămân pe fața lui. Vântul bate și
Sunetul valurilor blânde care lăsesc malul răsună în depărtare.
-Ce? -Întrebare.
"Arati diferit. mă încruntă.
-Ce zici de asta?
„Nu știu, doar arăți diferit.

„Divorțez de Penelope.
-O s-o faci? Întreb plin de speranță, iar apoi fața mea cade în timp ce
realitatea revine de ce. Este vorba despre Spencer?
Văzând că a deschis cutia Pandorei pentru tine?
Se uită la mare așa cum gândește.
„Nu, aveam să ne despărțim mereu. Ia o înghițitură din băutură. Mi-a luat
ceva timp să mă pregătesc să plec. Deși toate acestea mi-au forțat mâna. Când te
căsătorești, presupui pur și simplu...
— Presupui că totul va fi bine, știi?
Dau din cap în timp ce ascult.
„Aflarea că persoana de care te-ai îndrăgostit nu te iubește... este
ceva greu de asimilat.
Cuvintele lui au lovit puțin prea aproape de casă, iar ochii îmi strălucesc.
„Nu am aspirat niciodată să fiu divorțat. Se încruntă. S-a întâlnit cu altcineva.
-Ce?
„Am prins-o din nou recent. Ea nu știe că eu știu.
Mă uit la el, inima mi se umple de tristețe.
"Dumnezeu va.
„L-am rugat pe Spencer să depună mărturie că s-a culcat cu ea în timp
ce ea era căsătorită cu mine.
-Ce? Mi-am încrețit fruntea. Ce a spus el?
„A spus că nu vrea să te mai târască prin noroi și că doar a lui
grija esti tu.
Inima îmi bate cu putere. Bunăstarea mea a fost singura lui preocupare.
Stăm în tăcere pentru o vreme în timp ce amândoi privim spre mare, pierduți
în propriile noastre gânduri triste.
— Te întorci la el? întreabă el în cele din urmă.
Îmi ridic picioarele pe scaun și le bag sub mine.
„Mi-aș dori să fie atât de ușor”.
-Ce vrei să spui? El ridică o sprânceană.
Îmi trec degetul de-a lungul marginii mesei în timp ce încerc să-mi împletesc
gândurile încurcate.
„De fiecare dată când mă gândesc la el, o văd pe Penelope. Știa că
era căsătorită, cu siguranță.
Strânge-ți maxilarul.
„Nu cred că a făcut-o, sincer să fiu.
„Ne-a păcălit pe amândoi, William. Ai văzut tabloidele?
Suntem de râs, șoptesc eu. Cum ar trebui să-l iert pentru asta?
Șterg o lacrimă rătăcită și zâmbesc trist.

„Nu sunt sigur că îmi place chestia asta cu relația.
„Asta nasol”.
Râd de ironia situației noastre.
— Ți-ai imaginat vreodată să stai aici pe Maui și să ai această
conversație?
Neagă cu capul.
„Nu pot spune că am făcut-o.
Râd, în ciuda lacrimilor mele, apoi se rupe un fel de bandă de sănătate
mintală și ne uităm unul la altul și râdem amândoi.
William își acoperă ochii cu mâinile.
„Aceasta este cea mai naibii de ridicolă situație despre care am auzit
vreodată.
-Știu. Râd mai tare.
„Săracul Edward. - El râde.
Deodată ne gândim serios la angoasa prin care va trece fratele
nostru. Va avea o conotație pentru nenorocirea tuturor.
„Știa că spărgerea inimii era iminentă pentru mine”, spun eu.

„Știu că a făcut-o”, oftă el trist. Încerca să ne protejeze pe amândoi în
felul lui nenorocit.
„Poate că ar fi trebuit să ascultăm când am avut ocazia. „Încă o dată,
tăcem.
— Ei bine, Charlotte, spune el cu un scop reînnoit. Există un singur
lucru de făcut în această situație.
-Vă rog. -Zambesc-. Spune-mi ce este, pentru că habar n-am.
„Bea tot alcoolul de pe insulă.
El își ridică paharul și eu zâmbesc în timp ce îl ridic pe al meu pentru

a-l întâlni.
- Sună ca un plan.
„Sus, jos, centru...”
Soarele după-amiezii strălucește prin perdelele mele transparente. Sunt

într-un vis amețit.
William nu glumea, el și cu mine am băut aproape toată băutura de
pe insulă aseară.
Astăzi am luat-o foarte calm. Am mers sa inotam,
mănâncă și acum un pui de somn de după-amiază.
Am încetat să fiu supărat. Acum sunt supărat. Telefonul meu de la hotel
sună și mă încruntă.
— Bună, domni฀ oară Preston? întreabă managerul.
-Da.
— Aveți un vizitator aici, la recepție.
-OMS?
„Spune că o cheamă Sheridan Myer.
25
Charlotte
- Scuze. — Mă ridic imediat. Ce-ai zis?

„Un Sheridan Myer este aici să te vadă.
Sângele îmi este rece. Ce naiba vrea târfa aia?
— Vă rog să-i spuneți că nu accept vizitatori.
-Doar un moment. Își pune mâna pe telefon și o aud difuzând mesajul meu
în fundal.
-Ce? Da-mi telefonul. spune Sheridan înainte să-i aud vocea îndreptată către
mine. Ascultă, prințesă, am zburat mult ca să vin să te văd, așa că du-ți fundul aici
chiar acum.
-Nu am ce sa-ti spun.
— Ei bine, am multe să-ți spun și nu mă duc acasă până nu o fac.
face.
-Ce vrei?
— Vino jos, pentru numele lui Dumnezeu, și îți voi spune. — Închide
telefonează înainte de a te putea certa.
Tresc telefonul nervos și mă uit la el câteva minute
momente.
Ce naiba?
Îmi trec mâinile prin păr și încep să merg în timp ce nervii îmi năvălesc. Ce
vrea? Nu pot să mă descurc cu ea în asta
moment.
Dacă a fost cu Spencer săptămâna aceasta și este aici să se laude cu asta?
Mi se face rău la stomac.

Telefonul sună din nou și mă uit la el înainte de a răspunde.
-Buna ziua?
Bună, sunt din nou manager. Domnișoara Sheridan vrea să urce în camera
ei. Îmi fac ochii mari și înghit nodul din gât.
Presupun că ar fi mai puțin spectaculos. Dumnezeu știe că m-am săturat de acestea
săptămâna trecută.
— Domnișoară Preston, este în regulă?
„Nu, voi fi acolo într-un minut.

Nu vreau acea vrăjitoare în camera mea. o disprețuiesc.
Altul din haremul ei.
Mă îmbrac într-o bluză albă de in și pantaloni scurți bleumarin. Mă spăl
repede pe dinți și îmi trag părul înapoi într-o coadă de cal.
Arăt atât de băiețel în comparație cu stilul ei plin de farmec, dar în mod clar
nu m-am gândit bine când am făcut bagajele. Am adus cu mine cele mai ridicole
haine. Cumva, toate hainele mele de iarnă au ajuns în valiză și nimic altceva. A trebuit
chiar să-mi cumpăr un costum de baie când am ajuns. Bănuiesc că asta se întâmplă
când faci bagajele la două dimineața, în timp ce plângi isteric ca un nebun.
Cu o ultimă suflare și mă uit la mine, ies pe hol. Anthony mă așteaptă, mereu

tovarășul meu credincios și loial, care nu m-a dezamăgit niciodată. Desigur, când
William a apărut aseară, la fel și echipa mea de securitate.
„Mă întâlnesc cu cineva în hol”, îi spun în timp ce trec pe lângă el.
-OMS?
-Nu vrei sa stii.
— Cu cine ai de gând să te întâlne฀ ti?
-O femeie. Și înainte de a mă putea opri, am izbucnit: „Este un
dintre vechile iubite ale lui Spencer. Dumnezeu știe ce face aici.
Fața lui cade.
"Oh... eu..." El clătină din cap. iti recomand
Te îndemn să nu o faci, Charlotte.
„Voi vorbi cu ea cinci minute”, oft. Dacă pare că nu merge bine, vino să mă
găsești.
— Spencer este cu ea?
Am ochii mari. Nu m-am gândit la asta. Dar trebuie să aibă
a spus unde sunt.
La naiba, asta e o ambuscadă? Cu siguranță nu putea fi atât de prost.
Înainte să pot ghici decizia mea de a vorbi cu ea, coborâm scările și intrăm
în lift. Ușile liftului se deschid în sfârșit și Sheridan apare la vedere cu spatele la
Anthony și la mine.
Poartă pescari negri și un top negru strâmt.
Încă o ținută puternică și, mai rău decât atât, încă al naibii de uimitoare.
Se întoarce spre mine și ochii lui îi întâlnesc pe ai mei. Neputând să se abțină, își
înclină bărbia dezaprobator.
El îmi întinde mâna.
„Numele meu este Sheridan.
-Stiu cine esti. Mă uit la ea în gol și trec pe lângă ea.
prin hotel, spre bar. Îl aud bâzâind în spatele meu.
A fost foarte nepoliticos din partea mea să nu-i strâng mâna, dar poate
du-te dracu Urăsc această femeie cu pasiune.
Ajungem pe terasă și ea face semn către o masă.
-Ne așezăm aici?
-Depinde. Ai de gând să te îngenunchezi și să încerci să-mi faci sex oral ca să-ți
iasă cum vrei?
Se uită la mine.
-Păi bine. Ea zâmbește și știu că am surprins-o. Nu ai echipa potrivită ca să vreau
ceva cu tine.
Ea scoate scaunul și ia loc.
-Ce vrei? mă răstesc în timp ce stau.
Ea zâmbește și ridică mâna către chelnerița, care vine imediat.
— Voi lua un Martini pe stânci. Ea își îndreaptă atenția spre mine

—. Ce vrei?
-Aceeași. Tot ceea ce. — Sunt prea supărat să pun două cuvinte împreună.
— Ce fel de Martini ți-ar plăcea, domnișoară? — mă întreabă el

Chelner.
„Al meu perfect și al ei murdar”.

Fața lui Sheridan cade pentru o secundă înainte ca ea să-și arunce capul pe spate
și să râdă în hohote.
-Oh asta e bine. Și atât de potrivit. De fapt, prefer un Martini
murdar.
-Desigur ca da. Îmi dau ochii peste cap, neimpresionată.
Chelnerul ne lasa in pace si ma uit la ea. Părul ei lung și întunecat este

liber și are structura osoasă perfectă. Ea chiar este frumoasa.
— Ce dracu vrei? -Întreb.
-Vreau sa vorbesc cu tine.

-De ce?
„Pentru că cineva pe care-l iubesc suferă.
— Pun pariu că ai fost acolo să-i usuci lacrimile. Ea zâmbește și ridică o
sprânceană. Am, de fapt.
Ochii ni se întâlnesc și dintr-o dată suntem singuri pe lume,
cerul se înroșește brusc de furia mea și ea este singura mea țintă.
—Bineînțeles, nu ai rata ocazia de a alerga ca Juana
Arco pe calul său alb și salvează ziua.
Un zâmbet rece îi străbate buzele.
— Sunt mai mult ca Lady Godiva.
Că฀ ea.
Băuturile noastre sosesc și iau o înghițitură din a mea. Uf, urăsc aceste
lucruri. Și eu o urăsc, așa că băutura e în regulă.
— Deci ai venit până aici să-mi spui că te-ai culcat cu Spencer săptămâna
asta? -Întreb.
-Nu. Își bagă mâna în buzunar. Am zburat aici să-ți dau asta.
Întinde mâna și ține un stick USB.

Mă încruntă în timp ce mă uit la el.
-Ce este?
„Ei bine, în timp ce ai fost aici jucându-te pe o domnișoară jalnică în dificultate
și Spencer a murit pentru tine, cineva de aici și-a folosit creierul nenorocit.
-Nu înțeleg.
„Spencer are un asistent personal care trebuie concediat și eram destul de
sigur că va încerca să-l saboteze la un moment dat. Voia să o prindă și să-l protejeze.
Mă uit la ea.
„Am pus camere de securitate în biroul lui.
— Ce dracu are asta de-a face cu mine?
— Știai că Penelope a mers să-l vadă cu o zi înainte să o fi văzut cu William la
cină? Știai că ea a vrut să o vadă pentru sex în noaptea aceea?
-Ce?
— Știai că s-au certat și a dat -o afară pe „Stephanie” din birou?
-Nu înțeleg.
„Nu, nu ai vrea. Ea stă înainte. Pentru că ești o târfă egoistă care nici măcar
nu vrea să asculte ce are de spus.
Trebuie să cumperi o hartă și să te localizezi, nu te mai gândi doar la tine.
-Du-te dracu. Nici măcar nu mă cunoști.
„O să-ți spun ce știu”, șoptește ea furioasă. Am urmărit ore și ore de filmări
din biroul lui Spencer săptămâna aceasta, încercând să pun cap la cap tot ce-i
dovedește nevinovăția.
Îmi cade fața.
— Asta e, dragă. se batjocore฀ te ea. I-am auzit conversațiile cu tine. L-am

văzut apărându-ți onoarea în fața fratelui tău. Am văzut discuțiile tale despre mine
și, la naiba, cel mai rău dintre toate, l-am văzut făcându-te pe birou.
— Și aș da orice pentru ca el să mă privească așa cum se uită el la tine.
Auzind acele cuvinte mi-am dorit atât de mult să aud de zece ani.

— Nu fi o idioată, Charlotte. Dacă îl părăsești, va fi cel mai mare regret din
viața ta.
Clipesc rapid, neștiind ce să spun.
„Bărbatul de care sunt îndrăgostit este în Santorini în timp ce vorbim, și te
așteaptă.
Îmi las bărbia la piept în timp ce tristețea mă copleșește.
— Te-ai culcat cu el?
„Este timpul să plec”, se repetă o voce.
Amândoi ridicăm privirea și îl vedem pe Anthony planându-se deasupra
noastră ca o gorilă.
"Cine naiba esti tu?" Sheridan batjocorește.
— Sunt bodyguardul ei și nu apreciez că ai făcut-o supărată.
„Oh, du-te dracului, idiotule”, spune el cu ochii peste cap. Suntem în mijlocul
a ceva.
Se uită la mine și eu dau din cap. Te rog pleaca-. Mergeți spre cealaltă parte
a piscinei.
Ochii noștri se întâlnesc din nou, iar ai ei sunt reci, în timp ce ai mei sunt
plini de lacrimi.
-Îl iubești? ฀ opte฀ te ea.
— Da, spun și dau din cap.
„Dacă l-ai cunoaște pe Spencer Jones, atunci ai ști al naibii de bine că nu s-ar
fi culcat cu mine săptămâna asta. El este îndrăgostit de tine. Este un om mândru, iar
dacă nu îl vezi curând, nu vei mai avea ocazia. L-ai rănit profund, Charlotte. Adevărul
este că poate fi deja prea târziu.
„Nu știu cum să trec peste asta. De fiecare dată când îmi imaginez, o văd.
„Nu te pot ajuta cu asta. Dacă Spencer m-ar iubi, nimic altceva de pe acest
pământ nu ar conta. -Ne-am uitat unul la altul-. Chiar o vei lăsa pe Penelope să ți-o
ia, din cauza a ceva ce s-a întâmplat acum patru ani, când habar n-avea cine era ea
sau că era căsătorită?
Mă uit la ea în timp ce o mulțime de emoții trec prin mine.
„La naiba cu tabloidele. La naiba cu familia ta. Ia ce este al tău și ține-l cu
ambele mâini.
„Este acesta discursul tău motivațional?”
„Acesta este deschideți ochii și mergeți la discursul de la Santorini. Își scurge
paharul și se ridică, iar fără un alt cuvânt, Sheridan pleacă în depărtare.
Își răstoarnă părul peste umăr și mă uit la silueta ei mică.

rătăcind sexy prin zona recepției.
Mă uit la stick-ul USB din mână. Acum ce?
spencer
Briza plutește pe pielea mea în timp ce privesc reflectarea dansului lunii pe apă.
Sunt pe balcon, deasupra oceanului, cu cea mai frumoasă priveliște la îndemână.
Focul de tabără este aprins și mă uit înapoi.
Aud sărbătorile în depărtare. Există muzică și lumini colorate înșirate

sporadic de la o proprietate la alta pe dealul de deasupra mea. Toți sclipesc în
depărtare. Din când în când, o mulțime aplaudă în timp ce sărbătoresc împreună.
Chicotele lor plutesc prin aer cu un ecou ciudat.

E revelion. Este treizeci și unu decembrie. Este ziua mea.
Sunt în Santorini și sunt foarte singur.

Ea nu a venit.
Și iată-mă, uitându-mă la pozele cu Charlotte pe telefon, amintindu-mi
vremurile bune.
Este raiul și iadul, toate într-unul.
Imagine după imagine, văd chipul ei frumos zâmbitor privindu-mă.
Este aproape ca și cum îi simt brațele în jurul meu. Îmi amintesc când ne-am
întâlnit prima dată și cum inima mea a început să-mi bată mai repede de fiecare dată
când se uita la mine. Cum mi-ar flutura stomacul la zâmbetul ei...
Sărutările lui... sărutările lui perfecte.

Expiră puternic și îmi ciupesc puntea nasului. am avut
niște zile de naștere proaste în viața mea, dar acesta ia tortul.
N-am plecat toată ziua din vilă, convinsă că, dacă aș face-o, ea ar veni cât
eram plecată. Poate sunt eu. Poate că sunt destinat ca oamenii cărora le pasă să
plece din viața mea.
Mintea mea se întoarce la o vreme când mă simțeam așa, singură în camera
mea, așteptând să mă sune de ziua mea. Așteptând să-și întindă o creangă de măslin
și disperat după cel mai mic semn că, de fapt, mă iubea așa cum îi iubeau părinții
prietenilor mei.
Îmi trag mâna peste față. Asta e dracului. Și apoi sună soneria vilei. Soneria?
Ce?
Ea este aici.
Mă ridic și fug spre ușa din față, deschizând-o repede.
Dar Wyatt este cel care este în fața mea, nu Charlotte.
-Buna ziua. Mă uit pe lângă el. Unde este ea?
Simpatia strălucește în ochii lui.
„Charlotte mi-a cerut să-ți aduc asta. Ține în sus un plic sigilat de culoare
crem. Mi-am citit numele scris pe față cu scrisul tău elegant de mână.

-Unde este ea? șoptesc, împingându-l pe lângă nodul din gâtul meu.
Neagă cu capul.
„Îmi pare rău, omule, ea nu este aici. am vrut să-ți dau asta
în persoană.
Nu-mi amintesc să fi închis ușa, să mă fi întors la casa mea lângă foc sau să fi
deschis scrisoarea.
Îl țin în mâini tremurânde.
Spencerul meu frumos.

La multi ani dragostea mea.
Mi-aș dori să pot fi cu tine astăzi pentru a sărbători.
Mă încrunți și o închid din nou. Nu pot sa o fac. Nu pot citi scrisoarea asta
blestemata. Nu vreau scrisoarea asta blestemata.
O vreau.
Cumva, mă forțesc să continui să citesc.
Îmi pare foarte rău pentru durerea pe care ați suferit-o în ultimele două
săptămâni.
Te rog, iartă-mă, iubirea mea.

Să-ți fac asta este ceva din care nu mă voi recupera niciodată.
Ne întâlnim cu oameni în anumite momente din viața noastră din cauza
motive necunoscute.
Dar știu exact de ce te-am cunoscut.
M-ai învățat să iubesc și să fiu iubită în cel mai frumos mod.
Nu pot să vă mulțumesc suficient pentru toate momentele pe care le-am
împărtășit.
Cu toate acestea…
-Nu. Inima mea începe să-mi bată repede și răsfoiesc scrisoarea. Nu, Charlotte.

„Nu-mi face asta naibii”, șoptesc eu furios. Nu îndrăzni să-mi faci asta.
Oricât m-aș strădui, nu pot lăsa relația ta cu Penelope în urmă.
Mă omoară faptul că nu pot fi o persoană mai matură și abia văd prin lacrimi ce
scriu acum.
Inima mea este complet zdrobită și nu-mi va reveni niciodată.
Nu este corect că ești cu mine când dragostea mea pentru tine este pătată
în acest fel.
Meriti mai mult.
Nu toate poveștile de dragoste au un final fericit, dragă.
Unele sunt frumoase, altele sunt înfricoșătoare și altele sunt tragice.
Povestea noastră de dragoste este toate aceste lucruri.
Te las să pleci, Spence.
Vei fi mereu iubirea vieții mele, omul care m-a învățat cine sunt cu adevărat.
Sufletul meu pereche și totul. Vă rog să mă amintiți cu dragoste, afecțiune și

În timp, știu că vei înțelege.
Dragostea nu ar trebui niciodată pătată, mai ales una la fel de frumoasă ca a
noastră.
Te iubesc.
Mototolesc scrisoarea și mă uit la flăcările focului.

Dintr-un motiv bolnav, nenorocit, trebuie să aud. Trebuie să mai aud cântecul
nostru încă o dată. Verific Spotify și apăs pe play.
Stau și mă uit în foc în timp ce ritmul tantric al cântecului cântă în jurul meu și
ascult cum versurile îmi deschid ultimele bucăți din inima.
Ea nu mă iubește suficient.
Îi arunc scrisoarea în flăcări și o văd cum arde încet în timp ce eu
melodia se termină.

Sau nu mă voi întoarce niciodată.
Mă bag în buzunar și scot inelul de logodnă pe care i l-am cumpărat.

Tot ce pot face este să mă uit la el.
Avea atât de multe speranțe și atât de multe vise pentru noi când el
Am ales.
Uralele izbucnesc în depărtare și ridic privirea și văd focurile de artificii stingând

peste apă.
Este miezul nopții: sfârșitul unui an, începutul altuia. O sărbătoare pentru
majoritatea.
Sfârșitul lumii pentru mine.
Mă îndrept spre marginea balconului și mă uit la inelul cu diamante dintre ele
lacrimi. Nodul din gat este dureros.
Furia mă sfâșie și arunc inelul cât pot de tare de pe stâncă.
Îl văd cum sări de pe stânci și dispare în noapte. Emoția mă cuprinde și

plâng, răsuflarea îmi tremură cu fiecare respirație pe care o inspir.
-An Nou Fericit. La multi ani.

26
Charlotte
cu paisprezece ore înainte
Mă uit la tablă și citesc cuvintele de temut.
Zbor întârziat.
-Nu. Mă întorc către Anthony. Se întârzie.

-La dracu.
„Găsește-ne un alt zbor, te rog”, spun în timp ce încep să intru în panică. De
ce i-am trimis scrisoarea aia nenorocită cu Wyatt? La ce naiba mă gândeam?
— Încearcă să-l suni pe Wyatt din nou. Nu o poți livra.

Pur și simplu nu se poate.
— Este în aer, nu are serviciu. Anthony clătină din cap și spune încet ți- am
spus deja de zece ori înainte de a dispărea în recepție pentru a încerca să aranjeze
zboruri.
Mă las pe scaun cu capul în mâini. am
o viziune cu frumoasa mea Spencer singură de ziua ei care mă așteaptă.
De ce naiba mi-a luat atât de mult să-mi pun capul în ordine?
Ce naiba e in neregula cu mine?

Nu am telefonul meu pentru că mi-am scăpat SIM-ul în apă în timpul furiei.
Telefonul lui Anthony nu funcționează aici pentru că suntem într-o altă țară, așa că îl
pot suna pe Spencer doar de la un telefon public.
Încerc de o oră, dar el nu răspunde.
Probabil pentru că nu știe numărul.
Anthony reapare, cu fața solemnă.
— Ai noroc? -Întreb.
— Pot să ne aduc un zbor în altă oră și jumătate.
„Oh grozav, fă asta.
„Dar este la o scară diferită, așa că de fapt ne va duce la Santorini mai târziu
decât originalul.
-Oh, Doamne. Am stricat totul, șoptesc eu în panică. Astazi este ziua ta.
„Acolo e dimineața devreme. Vom reusi.

— Nu vom ajunge la timp. Știi că nu.
Anthony expiră adânc și știu că acesta este modul lui de a fi de acord cu mine.
„Sună-l pe tatăl meu. Trimite avionul. Am nevoie urgentă de avionul tău.
„Până când va fi alimentat și va ajunge aici, zborul pe care ne aflăm va fi mai

rapid.
„De ce naiba sunt întârziate toate zborurile?”
Își pune brațul în jurul meu.
-Ia-o usor. Avem trei ore la bord și apoi un zbor de la

paisprezece ore. Vei avea un atac de cord înainte de a atinge acest ritm.
- Acesta este un coșmar. Nu e de mirare că oamenii se plâng de zborurile
comerciale. Habar nu aveam că întârzierile erau atât de mari.
Zâmbește în timp ce se uită la bordul de zbor și știu că suna ca un nebun
complet răsfățat.
„Cred că ai nevoie de băutură”, oftă el.
— Nu, ceea ce am nevoie este să încerc să-l sun din nou pe Spencer. -Eu
Mă apropii de telefoanele publice și stau la coadă. Asta e vina mea.
Te rog ridică telefonul, Spence. Te rog să răspunzi.
nouăsprezece ore mai târziu
Taxiul oprește până la alee și o senzație grozavă de

Spaima se odihnește pe umerii mei în timp ce mă uit în jurul vilei întunecate.
Am ratat ziua lui. Wyatt era încă în aer când ne-am îmbarcat, așa că nu i-am
putut spune să nu-i dea scrisoarea. Când l-am scris și i-am trimis-o lui Wyatt înainte ca
Sheridan să vină la mine, am crezut că făceam ceea ce trebuie să-l eliberez, oferindu-i
ceva de închidere pentru a începe Anul Nou din nou.
Privind retrospectiv, a fost atât de rănită de trecutul ei încât nu a putut

gândește clar și nu mă voi ierta niciodată că l-am supus asta.
Îi strâng mâna lui Anthony.
„Urează-mi noroc”, șoptesc eu.
Îmi aruncă un zâmbet strâmb.
-Mult noroc.
Coborâm din mașină și mă îndrept spre ușa din față. Întorc mânerul și îmi dau
seama că este deschis. El este aici.
— Rămâi aici, te rog, îi șoptesc.
-Eu nu cred acest lucru…
— Rămâi aici, l-am întrerupt.

Mă plimb prin sat. Lămpile mici sunt aprinse, dar luminile principale sunt stinse.
Este exact așa cum mi-am amintit, doar că de data aceasta mult mai trist. Trebuie să
doarme. Intru in dormitor, dar patul e gol, inca facut. Încă nu s-a culcat, dar gențile lui
sunt aici. Verific celelalte dormitoare, apoi ies în sufragerie.
E pe balcon. Inima mea începe să-mi bată repede când ies.

Este ora locală patru dimineața și cerul începe să se lumineze.
Este ciudat de liniște. Focul de tabără are tărăciune roșie strălucitoare când
ultimul foc se stinge și o sticlă de whisky goală stă pe masă.
Spencer nu e aici.
Mă îndrept spre balustrada balconului și mă uit la priveliștea peste stâncă. Tot ce
pot vedea este întunericul în timp ce briza mării îmi trece prin păr. Mult timp stau și mă
uit peste stâncă.
Am o viziune despre el petrecându-și ziua de naștere singur și mă doare inima.
Wyatt.
Sper că e cu Wyatt. Da, îmi revine speranța. In speranta,
El și Wyatt au plecat.
Sper că au vopsit orașul în roșu.
Sunt epuizată, așa că poate mă duc la culcare. revin in curand
Încerc să mă consolez. Da, duș și pat.
Mă întorc să intru înăuntru și să mă opresc în loc.
Spencer stă în întuneric lângă perete, cu ochii ei reci ațintiți asupra mea.
Are un pahar de whisky în mână.

Se uită la mine în timp ce ia o înghițitură din băutură.
-Spencer. Zâmbesc cu speranță. Sunt aici dragă. Îmi pare rău.
-Pleaca. El batjocorește.
-Ce? — Îmi cade fața.
— Am spus să mergi dracului. Vocea lui este profundă și distorsionată.
Este foarte beat.
Fac un pas înapoi, surprins de tonul lui.
— Înțeleg de ce ești supărat, șoptesc printre lacrimi.
Ia o înghițitură din băutură, expresia feței lui este criminală.
— Spence, putem rezolva asta, îi șoptesc.
Ia din nou o înghițitură din băutură, dar rămâne tăcut.
-Te iubesc.
-Nu o face! se repezi el. Nu o face. Nu îndrăzni
spune-mi asta.
-Este adevarul.
Face un pas înainte și se aplecă astfel încât fața lui să fie dreaptă
la un centimetru de al meu.
„Ieși din ochii mei”, mârâie el.
Frica mă străbate. Nu mai văzusem niciodată așa.
-Spencer.
"Pleacă de aici!" strigă el din răsputeri. Mi se umplu ochii de lacrimi.
Mă duc să-l pun cu brațele în jurul lui, dar el se retrage.

— Nu mă atinge, la naiba. Își aruncă paharul în perete și se sparge în o mie de
bucăți.
Mi-am pus mâinile pe cap.
Din viziunea mea periferică, îl văd pe Anthony pândind înăuntru, privind...
așteptând să văd ce se întâmplă. Spencer este prea beat și furios.
„Când te simți mai bine, trebuie să vorbim, te rog”, șoptesc printre lacrimi.
-Nu am ce sa-ti spun. Intră în furtună și se împiedică pe treaptă, aproape căzând.

Din fericire, nu-l vede pe Anthony și
El dispare în camera lui. Ușa se închide trântind.

Închid ochii în timp ce inima îmi bate sălbatic. Ce
naiba a fost asta?
Adrenalina îmi trece prin corp și Anthony iese.
„Poți să pleci”, îi spun, stânjenită de ceea ce tocmai a văzut.
— Nu te las aici cu el în starea aceea.
Stau lângă foc și mă uit la jarul roșu. Soarele răsare la orizont acum. Iau o
pătură și o înfășoară în jurul meu. E frig... ca bun venit.
Cât de rănit trebuie să fie pentru a se comporta așa? Este cât de departe de
personalitatea lui.
Ce am facut?
Timp de o jumătate de oră, mă uit în foc, cu mintea la exces. De-a lungul
timpului, când oboseala începe să ia stăpânire, nu mă mai pot lupta cu pleoapele.
Intru în dormitor să-l găsesc pe Spencer gol și adormit pe spate.
Mă întorc la Anthony, care este pe canapea. -El

doarme. Puteți merge să dormi în camera de oaspeți la
capătul holului. Voi dormi în celălalt.
-Esti sigur? Se încruntă.
Dau din cap și o iau de mână.
— Îți mulțumesc că ai grijă de mine
atât de bine. Zâmbește trist și apoi zâmbește de parcă și-ar fi amintit ceva.
— Unde dracu este Wyatt?
— Sper că te distrezi mai mult decât noi. El râde.
„Este un Revelion foarte nenorocit.

-Anumit.
Se ridică și intră să-l verifice pe Spencer înainte de a pleca și
încuie totul.
„Bună seara, Charlotte”, spune el.
-Noapte bună. — Stau mult timp și privesc cum răsare încet soarele prin
ferestre. E ca și cum lumea a intrat în mișcare lentă și știu mai mult decât orice că
trebuie să înțeleg asta corect. Intru în dormitorul lui Spencer și fac un duș lung și
fierbinte. Odată curat și gol, mă urc în pat lângă ea.
Miroase ca și cum o sticlă de whisky a fost turnată peste corpul tău. Aș putea
să mă îmbăt doar din parfumul lui, dar nu-mi pasă.
Îmi înconjoară brațul în jurul lui și îmi pun capul pe umărul lui, aruncându-mi piciorul
de sus peste al lui. Îi sărut ușor pieptul și, cu familiaritatea corpului său cald lângă al
meu, cad într-un somn obosit.
Mă trezesc cu lumina care trece prin fereastră. Ochii îmi flutură să lupte.
Spencer este încă adormit pe spate, iar eu mă rostogolesc pe o parte să mă

uit la el.
Brațele lui mari sunt în spatele capului. Ochii mei cad peste pieptul lui amplu
și stomacul ondulat, apoi peste părul pubian bine îngrijit până la partea mea
preferată a corpului.
Penisul lui stă lângă stomacul ei. E mare, frumoasă și gata să trateze.
Zâmbesc văzând-o. Chiar și în somn adânc, el este specimenul perfect.
Neputând să mă abțin, îi sărut pieptul și apoi bicepsul în timp ce degetele

îmi trec pe abdomen și în jos. Simt excitarea mea strecurându-se în timp ce degetele
îmi trec prin părul ei pubian.
Doamne, e frumos. Mi-a fost foarte dor de el.
Degetele mele se înfășoară în jurul lungimii lui groase și buzele lui se despart în timp
ce doarme.
„Oh, te-aș putea face să te simți atât de bine, dragă”, îmi șoptesc.
Îl mângâi, el inspiră și își desfășoară picioarele de parcă mi-ar fi dat voie. Aceasta
Mă mângâi din nou și el pre-ejaculează perle în vârful capului.
— Ai nevoie de mine, dragă? murmur la pieptul lui. Pentru că am nevoie de
tine.
Picioarele ei se deschid mai larg și încep să-mi simt pulsul între al meu.
A trecut mult timp de când ne-am atins. Am simțit că lipsește o parte din mine. Îi
sărut încet abdomenul și șoldurile. Îi sărut penisul și se îndoaie sub buzele mele.
Zâmbesc în timp ce îl lins.
Geme în timp ce se mișcă, genunchii despărțindu-și și căzând pe saltea.

Am nevoie de ea. Știu că ești supărat pe mine, dar ce mod grozav de a te împăca. O
iau în gură și limba mea se învârte în jurul vârfului. Inspiră adânc în somn, iar eu zâmbesc în
jurul lui.
— Îți place asta, dragă? O iau din ce în ce mai adânc, construind un ritm, iar gura
mi se umple de el.
Încep să-mi pierd controlul și să-l iau mai adânc, când el sare brusc trezit.
Ochii lui ii intalnesc pe ai mei si ma opresc din ceea ce fac, asteptand reactia lui.
Mă vei împinge departe?

Zâmbesc încet în jurul penisului lui, iar el își strânge maxilarul în timp ce se uită la
mine, cu mâinile încă pe cap.
E în regulă, nu m-a refuzat. Voi continua. Îl iau mai adânc, iar mâna mea începe să-
l mângâie în timp ce îmi urmărește buzele.
Inspiră puternic și îmi dau seama că e aproape. Îi simt penisul tremurând sub limba
mea.
„Mi-ai fost dor de tine”, îi șoptesc în jurul ei.
Ochii i se întunecă în timp ce se uită la mine. Încep să-mi mișc limba peste vârful
lui, ceva despre care știu că îl obligă să esperma sau să tragă. Nu are unde să meargă când
fac asta. Nu te poți ascunde.
Corpul lui convulsează. Îmi prinde două pumni de păr pentru a mă ține pe loc și
începe să-mi ia gura cu pompe adânci. Îmi păsesc cât de nepoliticos este și mă îndepărtez
de el. Saliva curge de pe buzele mele pe penisul lui.
-La dracu. ” Geme când îl vede. La naiba.

Înainte să știu ce se întâmplă, mă răstoarnă și mă prinde pe spate, cu picioarele
depărtate.
Ochii i se întunecă când se uită la mine în timp ce alunecă
profund cu o împingere puternică.
Corpul meu convulsează și el se trage înapoi doar ca să mă pătrundă și mai tare.
„Oh, Spence”, șoptesc eu. Atenție.

Mă aduce în genunchi.
„Ultimele cuvinte celebre”, mârâie el în timp ce mă plesnește puternic pe fund și
mă pătrunde adânc, împingându-mă de saltea.
Oh, la naiba!
Are o mână din părul meu într-o mână, în timp ce cealaltă
el mă ține de umăr în timp ce îmi lovește corpul de al lui.
Îl simt atât de adânc în mine și este atât de gros. El devine din ce în ce mai
repede și, Doamne, nu suport cât de nepoliticos este. Dar la naiba, am nevoie de
asta. Sunetul pielii noastre se ciocnește cu ecourile ei în toată încăperea.
„Spence”, gemu în timp ce aerul este lovit. Oh Doamne.

Mă apucă de umăr și mă împinge pe saltea.
Penisul lui ajunge într-un loc nou și mai adânc. Un geamăt gutural părăsește
corpul meu și mă plesnește din nou pe spate.
-Ia-l. ฀ uieră el. Ia-l.
Mă strâng și țip în pernă în timp ce văd stelele, corpul meu bătând cu putere
în timp ce un orgasm mă sfâșie. Continui să lucrez într-un ritm atât de rapid. Nu pot
decât să prind cearșafurile de sub mine și să simt căldura întinsă a posesiei lui. Se
ține adânc și își aruncă capul pe spate, iar eu îi simt zguduirea penisului adânc în
mine.
Dar în loc de mângâieri tandre cu care se golește în mod normal, de data
asta e altfel. El continuă să mă tragă tare, cu penetrări puternice, de parcă corpul
meu ar fi doar un instrument pe care îl folosește pentru a-și scurge plăcerea.
Nu există nicio emoție în atingerea lui. E rece ca gheața.

Cu fiecare lovitură, mi se formează lacrimile. Acest lucru este ciudat pentru mine
atât de diferit de modul în care facem dragoste de obicei.
Parcă ar fi un străin.
Îmi plesnește încă o dată pe fund și apoi pleacă. Fără
Un cuvânt, se ridică și intră în baie, închizând ușa în urma lui.
Sunt șocat, corpul meu încă tremură de la orgasmul care
Tocmai am avut. Respirația îmi este zdrențuită în timp ce găfesc după aer.
Dragă Doamne, ce dracu a fost asta?
Mă rostogolesc pe spate și mă uit la tavan prin vederea mea încețoșată.
La naiba cu asta.
Mă ridic și intru în baie. E la duș, făcând spumă.
-Ce naiba a fost aia? Il intreb.
uită-te la mine
— A฀ vrea să ฀ tiu ฀ i eu.

Mă încruntă confuz.
-Ce vrei să spui? M-ai tras de parcă nici măcar nu mă cunoști.
„Asta pentru că nu te cunosc.

Îmi cade fața.
— Spence.
„Ai întârziat”, latră el, iar inima îmi bate o bătaie.
El este atât de rănit.
Se ridică să facă un duș.

-Dulceata. Mă afund sub apă și îmi înconjoară brațele în jurul lui. Te iubesc.
Îmi pare rău. A trebuit să-mi dau seama de asta singură și a durat mai mult decât
credeam. Nu am putut lua un zbor și apoi mi-am petrecut toată ziua sunându-te. De
ce nu ți-ai răspuns la telefon?
Este rigid, cu mâinile în lateral.
Ochii mei îi cercetează pe ai ei și îi cuprind obrajii.
„Putem să vorbim și să rezolvăm asta?”
— Momentul să vorbim a fost săptămâna trecută, Charlotte. M-ai trecut prin
iad.
— Știu, șoptesc. Am fost în iad și m-am întors și eu din el.
Iese grăbit de la duș.

„Nu vreau să te văd, la naiba.
„Nu spune asta”, mă rog în timp ce îl ajung din urmă. Mi-a fost dor de tine.
Se uită la mine.
Mă ridic în vârful picioarelor și îi sărut ușor buzele. Îl iau de brațe și mă
înconjoară cu ele.
„Te iubesc, Spencer Jones. O să-mi petrec tot restul vieții plăcându-mă cu tine.
„Cum ai putut să-mi faci asta?” întreabă el încet, cu vocea trosnind. Nu știam
că e căsătorită. ți-am jurat.
-Știu. Lacrimile îmi umplu ochii. Nu ai idee cât de greu a fost pentru mine,
Spence. Sunt atât de devastată de felul în care au ieșit lucrurile.
— Crezi că mi-a plăcut? -strigă.

-Știu și eu. Nu știu cum să trec peste asta, dar știu că nu pot trăi fără tine.
Am incercat si nu am putut.
Se uită la mine.
„Lasă-mă să rămân, să petrec săptămâna cu tine și vom încerca și...” Mă opresc în

timp ce îmi exprim sentimentele. Vom încerca să reparăm acest lucru.
-Nu.
„Nu există presiune pentru a ne întoarce împreună. Am nevoie doar de timp
cu tine, mă rog, și încerc să ne bag înapoi sub apă. Se încruntă, de parcă și-
ar fi amintit ceva.
-Ce? -Întreb.
— Cred că ți-am aruncat inelul de logodnă de pe stâncă.
-Ce? Mi-am încrețit fruntea. Ai avut un inel de logodnă?
Inima mi se scufundă în piept când îmi imaginez că așteaptă
cu el și ochii mi se umplu de lacrimi.
„O, Doamne, Spence, am distrus totul.
„Da, ai făcut-o, în mod spectaculos.
Simt puțin din rezistența lui începe să cedeze, mă aplec și îl sărut ușor. Buzele
noastre se sprijină una pe cealaltă și limba mea alunecă ușor peste gura ei deschisă.
„Te iubesc atât de mult”, respir.

Sărutul nostru se adâncește și simt că emoția trece prin noi ca un colac de salvare.
— Spence. Ușa băii se deschide și Julian iese la vedere.

Fața îi cade când mă vede.
— Ce naiba, Mae฀ tri? țipă Spencer.
-Oh, la naiba. „Întoarce-ți imediat spatele, deși e prea târziu. Le-a văzut deja pe
toate. Îmi pare rău. El face o față.
— Credeam că ești singur. Își coboară umerii ca și cum ar fi entuziasmat. Bună,

Charlotte.
Zâmbesc în timp ce mă uit la bărbatul meu chipeș și-i strâng fața.
Bună Jules.
— Tocmai veneam să văd dacă voi... ei bine, voi doi ați vrut să veniți la plajă acum.
Dar văd că ești ocupat.
Spencer se uită la mine.
"Ne vedem acolo."
Nu mă pot opri să-l sărut, deși Julian este încă aici.
„Deși Charlotte poate fi într-o geantă pentru cadavre când termin cu ea”, adaugă
Spencer sec.
Julian râde.
— Bine, bine, asigură-te doar că bodyguarzii ei nu văd că o omori. Nu sunt
sigur că te pot scoate din asta și ești prea drăguță ca să mergi la închisoare.
Zâmbesc încet și, în acel moment, știu că totul va fi bine.

Să trecem împreună peste asta. Prietenii tăi, prietenii mei și ai noștri
familiile combinate o vor face să funcționeze... orice este nevoie.
„Ne vedem mai târziu”, spune Julian în timp ce pleacă.
Mă încruntă, confuz.
— Unde stă Julian? „El, Bree și
copiii sunt la trei uși mai sus, iar Seb este în
oraș. Nu m-au lăsat să vin singură în caz că nu ai apărut.
— De ce nu au fost cu tine ieri?
„Am vrut să fiu singur. Te asteptam.
Mă uit la bărbatul frumos din fața mea.
— Îmi poți cere acum să mă căsătoresc cu tine?
-Nu. - Sărută-mi buzele.
Fața îmi cade și mă gândesc o clipă.
-E in regula. Spencer Jones... vrei să te căsătorești cu mine?
-Nu din nou.
— Spencer, mă plâng. Ar trebui să spui da.
„Și trebuia să rămâi lângă mine când lucrurile devin grele.
Inima îmi bate cu putere. Urăsc să te fi dezamăgit.

-O voi face acum. I฀ i promit. Fac o pauză și zâmbesc. Știi ce este asta, Spence?
Este un nou început pentru noi.
Expiră puternic și lasă capul în jos.
„Ultimele două săptămâni...” Vocea i se stinge.
Mă uit în ochii lui mari și albaștri, iar durerea din ei mă rupe
inima larg deschisă
„Iubito”, șoptesc eu. Își înconjoară brațele în jurul meu și mă îmbrățișează
strâns. Ne ținem în brațe mult timp și parcă, cu cât corpurile noastre ating pielea cu
pielea mai mult, cu atât mai mult simt emoțiile curgând între noi.
„Hai să ne întoarcem la culcare”, sugerez încet. El dă

din cap și ieșim din duș. Ne uscăm pe amândoi și apoi pe noi
duce la dormitor. Mă întind lângă el.
„Te iubesc, Spencer.

Ochii lui se închid de parcă m-ar auzi spunând că l-a durut și apoi eu
sărut. Chiar mă sărută cu inima în mână și fără să se rețină.
Este lung și lent și adânc și tot ce mi-a lipsit de la noi.
Se ridică deasupra mea și alunecă încet în adâncuri. Gurile noastre se
deschid la plăcerea copleșitoare a trupurilor celuilalt. Mi-a ratat asta. Mi-a
lipsit.
-Te iubesc.
— Spence...?
— Și eu te iubesc, îngerasule.
Buzele noastre se ciocnesc și ne lipim unul de celălalt cât de strâns
putem, încercând cu disperare să alungăm teama de a ne pierde unul pe
celălalt vreodată. Nu știu prin ce fel de iad tocmai am trecut, dar acum pot
vedea o rază de lumină la capătul tunelului întunecat.
Dacă ne îmbrățișăm suficient, am putea reuși.
— Ești gata să faci asta? Il intreb.

Spencer ridică din umeri și eu îi iau mâna în a mea.
Tocmai am aterizat pe aeroportul Heathrow și suntem pe cale să părăsim sala
de sosiri. Știu că paparazzii ne așteaptă. Securitatea i-a sunat pe băieți să-i
anunțe, așa că iau inelul mamei mele din mâna dreaptă și îl strec pe inelarul
stâng.
-Ce faci? Se încruntă.
— Dă-le ceva despre care să vorbească. Dacă ei cred că suntem deja
căsătoriți, nu vor ști când ne vom logodi. Și în plus, de acum înainte am de
gând să vă ofer cât mai mult material fals de publicat. Vreau ca lumea să știe
că nu poate avea încredere în ceea ce citesc în acest gunoi. Își dă ochii peste
cap.
— Nu ne vom angaja, Charlotte. Nava aia a navigat bine

când am aruncat un sfert de milion de lire de pe o stâncă.
îi zâmbesc. Anthony, Wyatt și cu mine am cutreierat stânca aceea blestemata

timp de două zile căutându-mi inelul... fără noroc. Spencer nu ne-a ajutat, desigur. A
rămas pe terasa de lângă piscină, bea cocktailuri.
El a spus că inelul a fost ghinion și un semn că nu ar trebui să se căsătorească
niciodată. Plănuiesc să-i demonstrez că greșește dacă este ultimul lucru pe care îl face.
„Ai un inel pe care să-l pui pe degetul inelar?” - Întreb.
Se uită la mine în gol.

„Nu, pentru că nu mă căsătoresc.
Am avut o săptămână bună în Santorini, o săptămână minunată și, deși știu
că încă are ranchiună față de mine, suntem împreună, încă ne iubim și în fiecare zi
ne apropiem puțin de cine eram înainte. Chiar am încurcat lucrurile între noi și de
fiecare dată când îmi spune că nu ne vom căsători niciodată, mă sperie în liniște.
-Bine.
„Vorbesc serios”, șoptește el când venim în vizorul fotografilor.
— Charlotte! strigă toți fotografi. Pe aici, pe aici.

Zâmbesc camerelor în timp ce îl apuc de mâna lui Spencer cu mâna dreaptă
și fac semn cu stânga. Își ține capul în jos și se concentrează pe a ne duce înainte.
„Mașina e în față”, spune Wyatt în timp ce ne conduce spre porți.
— Poartă un inel! țipă cineva și toți merg mai departe.

— Charlotte, te-ai căsătorit cu Spencer Jones? Ce crede tatăl tău despre asta?
Și William? L-ai văzut pe iubita ta, Penelope Prescott, Spencer?
Erau în luna de miere?
Camionul Mercedes negru apare la vedere și se oprește la bordură. Spencer
deschide ușa și apoi ezită când îi vede pe tatăl meu și pe Edward deja în ea.
„Intră”, îl îndemn în timp ce camerele fac clic.

Spencer intră și trântește ușa, iar eu îmi țin respirația. Mașina începe să
scape de nebunie.
„Bună, Spencer”, spune Edward.
— La naiba, mormăie Spencer. Lasa-ma la mine acasa acum.
Edward și tatăl meu fac schimb de priviri.
— Vrem să vorbim cu tine.
— Da, bine, n-am nimic de spus. El ține ochii deschiși pe fereastră.
Îi iau mâna lui Spencer în a mea, o odihnesc în poală și tăc.
„Avem nevoie de ajutorul tău”, spune tatăl meu.

Ochii lui Spencer se ridică spre ai lor și ea zâmbește.
„Ai spus foarte clar unde suntem tu și cu mine. Nu veni la mine când ai
nevoie de ajutor pentru a scăpa de ea. El dă din cap dezgustat. Nu mă vor folosi.
O apuc strâns de mână.

„Charlotte, încearcă să argumentezi cu el”, spune Edward.
-Nu. Nu o voi face, iar el are perfectă dreptate. Lasă-ne în pace, îți spun chiar
acum că dacă nu-l accepți pe Spencer în familia noastră, nici nu mă vei vedea.
Amândoi se uită la mine.
„Eu și Spencer ne căsătorim. Indiferent dacă vii la nunta noastră sau nu,
depinde de tine.
Edward strânge maxilarul.
Mașina se oprește spre clădirea lui Spencer și el iese grăbit. Tatăl meu și
Edward sar în spatele meu.
-Ce faci? întreabă tatăl meu.
„Mă duc acasă, tată.
„Casa ta este în Nottingham.
„Casa mea este cu Spencer. Oriunde ar fi el, aceasta este casa mea.
Tandrețea umple ochii lui Spencer în timp ce o privește, fără să scoată un
cuvânt.
„Acum, dacă ați vrea amândoi să veniți la Londra weekendul viitor și să luați
cina cu noi, ar fi grozav”. Daca nu, bafta lor. Mă ridic să o sărut pe Spencer și să-i iau
mâna în a mea.
Edward inspiră adânc, încercând clar să-și țină limba.
Tatăl meu zâmbește și se uită la noi. Știi că asta-i tot. Nu mă voi da înapoi de la
nou.
— Cina ar fi un lucru minunat, dragă. Ne vedem weekendul viitor. Aștept
entuziasmat. Mă sărută pe obraz și întinde mâna să strângă mâna lui Spencer.
Pentru o clipă, Spencer se uită doar la el.
Îmi țin respirația în timp ce aștept. Există atât de multă istorie, atât de multă suferință...
Vă rog să dați mâna.

În cele din urmă, bunele maniere prevalează, iar Spencer cedează și dă mâna.
„Ai grijă de ea”, șoptește tatăl meu.

Spencer îi dă un scurt semn din cap și se întoarce, conducându-mă în clădire.
Intrăm în lift și ușile se închid în urma noastră.
Îi zâmbesc bărbatului frumos din fața mea, recunoscător că este dispus să renunțe
la toate astea.
— Îmi poți arăta cât într-un minut.
Râd.
— Tender Spencer Jones la cel mai bun sentiment romantic.
Îmi face cu ochiul sexy și ne sărutăm în timp ce liftul ne duce
ia din ce în ce mai sus.
Nu contează ce se întâmplă de aici pentru că știu că totul va fi
dreapta.
El mă iubește și eu îl iubesc. El
este totul pentru mine.
Sfarsit
Epilog
spencer
Doi ani mai tarziu
Vocea lui Beyoncé cântă melodia fetei obraznice.

Stau la o parte a ringului de dans cu Masters și Seb în timp ce ne uităm la
fete. Bree, Beth și Charlotte sunt bune prietene acum. Ei râd și râd la o glumă în timp
ce dansează. Afacerile lui Charlotte sunt în plină expansiune. Acum are șase avocați
care lucrează pentru ea și tocmai au câștigat un premiu pentru cea mai bună
organizație caritabilă a anului. Sarah și Paul sunt încă acolo pentru sprijinul moral al
lui Charlotte, oferindu-i o mulțime de râsete.
Viata e buna. Încă locuim în apartamentul meu din Londra. De asemenea,

suntem îndrăgostiți nebunește și nimic nu s-a schimbat. De fapt, nimic nu s-a
schimbat. Lucrurile dintre noi au mers din putere în putere.
Charlotte a primit un pisoi gri și alb și l-am numit Greyson.

Pisica aceea este cel mai răsfățat lucru din lume. El este șeful în apartamentul nostru.
Am depus mărturie la o audiere privată împotriva Penelopei în urmă cu

aproape un an, iar ea și William împărtășesc acum custodia lui Harrison.
Interesant, Edward și cu mine ne înțelegem bine acum. Nu este un tip rău sub toate
rahaturile de control pe care le are. Harold insistă să-mi arate părți din afacere, ca să-
l pot ajuta pe Edward dacă i se întâmplă ceva.
William și cu mine... ei bine, asta e altă poveste. Este un tip grozav și îl

respect enorm, dar nu mă va ierta niciodată și nu-l învinovățesc după ce s-a întâmplat.
Este o vinovăție cu care a trebuit să învăț să trăiesc. Suntem prietenoși și știu că este
fericit că Charlotte este fericită, dar cam atât.
Acum locuiește la Londra și Charlotte îl vede în mod regulat. Mă întâlnesc cu el doar
la evenimentele de familie.
Îl văd pe fundul sexy al lui Charlotte mișcându-se pe muzică și emoția mă
cuprinde.
Această femeie, această femeie frumoasă a intrat în viața mea și a schimbat totul.
Zâmbesc încet în timp ce o privesc râzând cu prietenii ei.
Ea este perfecta. Înăuntru și afară.
— Charlotte încă încearcă să te facă să te căsătorești cu ea? întreabă Masters.
„Nu a mai pomenit de ceva vreme, aș fi vrut să fi renunțat”.

— Ai încurcat. adaugă Seb cu dezgust.
Îmi dau ochii peste cap și îmi beau berea.
—De fiecare dată când ești cu ea, te uiți la ea ca pe o adolescentă
iubit.
„Da, ei bine, știm ce s-a întâmplat ultima dată când am încercat să o cer în
căsătorie. Să mă căsătoresc este ghinion pentru mine.
-Minciuni. Maeștri mârâie. Fii speriat.
Oftez și mă uit în continuare la fundul îngerului meu. O să-mi trag fundul ăla
frumos în seara asta.
— Cât ai plătit pentru acel inel pe care l-ai aruncat ca un nebun? —
Masters se încruntă.
-De asemenea. -Zambesc. Am înnebunit în noaptea aceea, nu
îndoială.
„Știi că își dorește un copil”, spune Masters degajat în timp ce își bea berea.
-Ce?
„Am auzit-o zicându-i lui Bree zilele trecute când erau la mine
bucătărie. Îl ținea pe Henry în brațe și spunea că i-ar plăcea să aibă un copil.
„Nu mi-a pomenit nimic. - Frica se învârte în mine
stomac. Gândul de a schimba dinamica dintre noi mă îngrozește.
-Pentru că aș face? se repezi Seb. Nici măcar nu te vei căsători cu ea.
„Știi de ce nu mă voi căsători cu ea. Nu are nimic de-a face cu felul în care mă
simt.
-Știe ea?
- Ea știe asta.
O privesc dansând în timp ce stomacul meu se strânge. căsătoria ฀ i
copii... cu Charlotte.
Visul meu mai mare.
Cea mai mare frică a mea.
Adevăratul meu destin?
Charlotte
șase săptămâni mai târziu
Mă trezesc cu senzația că Spencer s-a ghemuit în jurul meu și

Îmi întorc capul în timp ce el îmi sărută tâmpla.
„Bună dimineața, domnule Spencer.
Simt că zâmbesc pe pielea mea.
„Bună dimineața, domnișoară Prescott.
-Este sambata. Zâmbesc somnoros.
Mă trage aproape de corpul lui și îi simt erecția pe șoldul meu.
„Ziua mea preferată a săptămânii. Vă am pe toți pentru mine. Buzele lui cad la
gâtul meu.
Mă uit prin cameră.
— Unde e Greyson?
-Cui îi pasă? Probabil că zdrobesc canapeaua de jos.
Râd.
O auzim sunând, apoi ceva se sparge pe scări.
„La naiba de pisică”, mormăie Spencer pe sub răsuflarea ei.
Râd și mă dau jos din pat. Îmi pun halatul și cobor să investighez. O oală a fost
răsturnată și este murdărie peste tot.
-Ce faci? îi șoptesc pisicuței obraznice în timp ce el
se freacă de picioarele mele de parcă ar fi mândru de el însuși.
— Greyson, oft, evaluând daunele. Spencer se preface că ne urăște pisica, dar
știu că îl iubește în secret. De fiecare dată când intru, sunt ghemuiți pe canapea. Curăță
murdăria, fac o ceașcă de cafea pentru noi doi și apoi mă îndrept sus. Intru în camera mea
și îl găsesc pe Spencer în baie lângă chiuvetă. Pun cafelele pe măsuța de lângă pat și intru
să-l pun cu brațele în jurul lui. Mă uit la corpul lui în reflexia oglinzii și văd că are o erecție.
Bărbatul are întotdeauna o erecție.

Zâmbesc și întind mâna să-l mângâi și simt ceva.
-Ce-i asta?
Se întoarce spre mine și mă uit în jos. Are o panglică roșie legată în jurul
penisului tare.
-Ce naiba? — Râd, omul ăsta mă ucide. Zâmbește, cu
privirea aceea răutăcioasă care îmi place atât de mult.
— Mai bine îți desfaci cadoul.
Râd și mă aplec să mi-o duc la gură. Încep să dezleg
buclă când observ un inel pe bandă.
Mă încruntă în timp ce mă uit la el. Este un solitari imens pe o bandă de aur
roz. Ochii mei îi întâlnesc pe ai lui.
-Căsătorește-te cu mine.
-Ce? -gâfâind.
„Căsătorește-te cu mine, Charlotte. -Zâmbet.
„Mi-ai legat inelul de logodnă de penisul tău și mi-ai cerut să mă căsătoresc
cu tine cu penisul în gură?” Spencer Jones!
— Era legat acolo sau de plugul tău. El ridică din umeri lejer. Și am vrut o
poveste pe care să o putem spune nepoților noștri.
Râd în hohote când mă ajută să mă ridic.

„Ești cel mai nebun om pe care îl cunosc.
Buzele noastre se întâlnesc într-un sărut.
— Căsătorește-te cu mine, îngerule. Frunțile noastre se ating.
-Depinde.
-Despre ce?
-Nu stiu. Îi mângâi penisul și deschid ochii. Chestie.
Ochii lui dansează de plăcere, mă apucă brusc și îmi alunecă inelul pe deget.
Te mai întreb încă o dată înainte să te trag inconștient.
— Te vei căsători cu mine, Charlotte Prescott?

Îi sărut buzele cu un zâmbet larg.
-Te iubesc.
-Și eu te iubesc. Acum răspunde la blestemata întrebare.
-Da, mă căsătoresc cu tine.
Zâmbim unul altuia; această propunere este atât de Spencer.
-Bine. Acum pune-ți în genunchi și termină ceea ce ai început.
Cinci ani mai tarziu

Este ora unsprezece noaptea și îl privesc pe soțul meu plimbându-se prin
sufragerie cu fiica noastră în brațe, în timp ce încearcă să o consoleze. Amelia
are optsprezece luni, face dinți și se află într-o lume a durerii.
"E in regula draga. E în regulă, tata e aici.
Dacă obișnuiai să crezi că Spencer Jones este perfect, nimic nu se compară cu
urmăriți-l cu fiica noastră. Adoră pământul pe care merge.
Sunt foarte însărcinată cu al doilea copil al nostru, întins pe canapea,
învins de epuizare. A fost o săptămână lungă.
Chestia asta cu dentiția este grea. Nu am dormit mai mult de trei ore
într-o noapte... și e pe cale să se înrăutățească.
„Iubito”, șoptesc eu.
— Da, îngerule?
El stă pe canapea la picioarele mele.
„Uite ce obosită este mama”, îi spune Ameliei în timp ce mă freacă pe
picioare.
„Am contracții.
Fața lui devine albă.
-Ce?
Dau din cap.
-Acum?
-Acum.
Se uită la mine, fără expresie, și se grăbește să se așeze pe pământ lângă
mine, privindu-mă pentru o clipă.
„Minți-mă”, șoptește el. Dă-mi ceva de care să mă țin.
Zâmbesc blând. Este o chestie cu Spencer, trec pe lângă mine și trec pe lângă mine
degetele prin barbă.
„Suntem pe un iaht, navigând în Caraibe.
-Da. -Zâmbet.
„Și nu port decât un bikini auriu.
Se aplecă înainte și își trece degetele prin părul meu.
„Doamne, asta sună atât de bine.
— Toată ziua am făcut sex nebunesc, îi șoptesc.
-Da, îmi place. Ce fac acum?

- Dormi fără întreruperi.
El râde.
-Ai dreptate; dormitul este fantezia mea chiar acum.
Amelia se agită și izbucnește din nou în lacrimi. O ia in brate.
— Hai, dragă, trebuie să o ducem pe mama la spital. Ai o petrecere de pijamă
acasă la bunica. Începe să o ducă la etaj ca să o pregătească.
— Spence! Îl sun.
Se întoarce să se uite la mine.
„Într-o zi, vom merge în Caraibe doar ca să-ți poți avea fantezia.
I฀ i promit.
Se îndreaptă spre mine și mă sărută încet, cu mâna odihnită
tandru pe burta mea uriașă.
„În fiecare zi cu tine este fantezia mea, îngerule. In fiecare zi.
Multumesc mult pentru lectura.

Îmi faci visele să devină realitate.
Pentru a accesa scene bonus din cărțile pe care le iubiți și oferte speciale,
accesați linkul de mai jos și înscrieți-vă la newsletter-ul meu.
T. L. Swan Autor

Wa0022.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Wa0022.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

Machine Translated by Google

Drepturi de autor 2019 de T. L. Swan

Toate drepturile rezervate.

Rena, ai intrat în viața mea ca o gură de aer curat și cumva

Pentru Linda și echipa mea de PR de la Forward. Ei au fost cu mine de la început

Anul acesta voi adăuga pe cineva nou pe lista mea.

Calitatea de a fi recunoscător; Disponibilitate

În acele douăzeci și șase de scrisori,

Data viitoare când spui că alfabetul amintește-ți puterea lui.

O fac în fiecare zi.

Aceiași oameni falși. Aceeași mulțime pe care o găsesc insipidă. The

„Și apoi m-am dus la Harvard să studiez dreptul și am absolvit cu onoruri,

Zâmbesc la semnal și mă uit în jur, făcând orice pentru a scăpa de această

De ce nu sunt interesat de acest tip? Nimeni nu mai știe și nu am idee ce e cu mine.

— Charlotte. Zâmbește în timp ce mă sărută pe obraji. Te-am căutat peste

Elizabeth, sau Beth, cum o numim noi, locuiește la Londra și este

Eu... Ei bine, nu m-a interesat niciodată dragostea. După ce mama mea a

„Oh, e drăguț”, șoptește Lara, ridicând paharul la buze.

Mă uit peste și văd un bărbat înalt cu părul negru stând în colț.

Mă uit la el pentru o clipă în timp ce râde și zâmbește. Pare distractiv.

Mă întreb cine este.

Sincer, aș prefera să mi se tragă dinții decât să merg la acestea

„Aceasta trebuie să fie noua lui soție”, murmură Lara, încruntându-se.

Deschid larg ochii.

— Desigur, răspund eu, distrasă. nu aș face-o.

„Oh, eu...” ridic din umeri. E foarte frumos, asta e

— Vrei ceva de băut, dragă? o întreabă Masters pe soția lui în timp ce

— O să iau o limonadă, te rog. Bree zâmbește.

-Da Da. Doamne, Bree, trebuie să te sătura de el. E ca o erupție cutanată.

-Cine este ea? întreb în timp ce studiez specimenul perfect.

„Aceasta este Lady Charlotte”, spune Julian.

Mă uit la frumoasa creatură care vorbește și râde cu prietena ei.

îi zâmbesc lui Masters.

— Pun pariu cu două sute de lire că am o întâlnire cu ea la ora asta săptămâna

-În acord. -Zambesc. Mâinile îmi cad pe burta lui Bree și

-Buna ziua. -Zambesc.

„Bine, deși am o problemă.

Îi zâmbesc și îmi pun cheia în buzunar.

De asemenea, este foarte diferită de ceea ce consider tipul meu de fată. O

Mijesc ochii în timp ce mă uit la el.

„Sau fiorul de a fi atârnat de mingi”. Te draci cu ea și tatăl ei te va ucide fără

Zâmbesc când mă întorc și o văd pe Charlotte vorbind cu cei doi bărbați.

— Provocare acceptată, băiete.

Zâmbesc în timp ce mă uit la ea. Fugiți, băieți.

Pentru! Probabil că nici măcar nu mă țintește.

„Numele lui este Evan. Îi cunosc familia și se întâmplă să fie avocat.

Mă încruntă, mă uit în jur și arăt spre pieptul meu. El dă din

Oh, Doamne. Stomacul mi se răstoarnă.

„Mă duc la toaletă”, îi șoptesc tatălui meu.

Aceasta nunta a fost incredibila iar atentia la detalii a fost impecabila.

Pot auzi muzica în depărtare în timp ce mă uit la reflexia mea în oglindă și

Cel mai eligibil burlac din Londra, o casanova.

Cu o ultimă privire, ies în grădină și urc pe poteca spre

Pulsul meu crește vertiginos.

„Iartă-mă că te urmăresc, dar a trebuit să vin cu cea mai frumoasă femeie pe

— Charlotte? repetă el, smulgându-mă din gânduri.

Face un pas înainte și mă ia în brațe.

Râd de îndrăzneala ei.

„Te rog, nu vorbi despre alte femei”. Te curtez, concentrându-mă pe tine și

Mă dă drumul și ridică o mână, apoi mă învârte și mă smulge.

„Doamne, la naiba, Charlotte”, icnește el în timp ce mă sărută din nou.

Se întinde din nou spre mine, dar eu fac un pas înapoi.