Sylvia Day - Carnal Thirst 1-2

Machine Translated by Google
LAUDĂ PENTRU ZIUA SILVIEI
„Știi că ai o carte bună atunci când alți autori – și vreau să spun

O mulțime de alți autori – recomand.”
— USA Today
„Un întorcator de pagini!”
— Accesați Hollywood Live
„Oameni strălucitori, decoruri chic, sexul plin de aburi și dragostea căsătorită pasională
fac din aceasta o concluzie emoționantă și îmbucurătoare a serialului.”
—Publishers Weekly
„[O] poveste foarte încărcată, care curge și lovește marcajul.”

— Recenzii Kirkus
„Te va face să răsfoiești paginile cu furie.”

— Glamour
„Sofisticat, captivant, inteligent și dulce.”
— The Irish Independent
„Scrierea superbă. . . Abia aștept să văd ce face Day în continuare!”

— Recenzii de cărți RT
„Când vine vorba de a crea o chimie sexuală arzătoare, Day are puțini rivali literari.”
-Lista de carti
„Day scrie o fantezie indulgentă în cea mai plăcută formă, într-o poveste populată de frumuseți și greble
din înalta societate, toate ascunzând pasiuni întunecate și secrete mai întunecate în spatele fațadelor lor
strălucitoare.”
— Conștientizarea raftului
„Această poveste îndrăzneață și erotică despre pasiune și răzbunare prezintă o distribuție de
personaje pline de culoare și un complot complex și intrigant.”
— Jurnalul Bibliotecii
OceanofPDF.com
ALTE CĂRȚI DE SYLVIA DAY
Romantism contemporan
Saga Crossfire®
Dezgolit pentru Tine
Reflectat in tine
Impletite cu tine
captivat de tine
Una cu Tine
Seria Jax & Gia
Afterburn/Aftershock
Romantism paranormal
Seria Îngerii renegați

Un sărut întunecat al răpirii
O atingere de Crimson
O mângâiere de aripi
O foame atât de sălbatică
Seria Gardienii Visului
Plăcerile Nopții
Căldura nopții
Romantism istoric
Seria georgiană
Cere-o
Pasiune pentru Joc
O pasiune pentru El
Nu Mă tentează
Fantezie urbană
Seria marcată
Ajunul Întunericului
începutul distrugerii
Ajunul haosului
Eve of Warfare
Ajunul Sin City
Titluri unice
Străinul cu care m-am căsătorit
Șapte ani până la păcat
Mândrie și plăcere
În carne și oase
Pentru toti
Vrăjit
Legături scandaloase
Aventuri amoroase
Nuvelele
Miniseria Shadow Stalkers
Muchia lamei
Luând căldura
Sânge și Trandafiri
În flăcări
Seria Carnal Thirst
indus în eroare
Sărutul Nopții
Fluture în îngheț
Toate Revved Up
„Mischief and the Marques” în Perfect Kisses

„Hard to Breathe” în Premiere
OceanofPDF.com
OceanofPDF.com
Această antologie este o operă de ficțiune. Numele, personajele, locurile și incidentele sunt produse ale imaginației
scriitorilor sau au fost folosite în mod fictiv și nu trebuie interpretate ca fiind reale. Orice asemănare cu
persoane, vii sau morți, evenimente reale, locații sau organizații este în întregime coincidență.
SETE CARNALĂ: SĂRUTĂRI ÎNtunecoase
Copyright © 2005 de Sylvia Day.
„Induce în eroare” © 2005 de Sylvia Day, LLC.
„Sărutul nopții” © 2005 de Sylvia Day.
Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte a acestei antologii nu poate fi utilizată sau reprodusă în niciun fel
fără permisiunea scrisă, cu excepția cazului de citate scurte încorporate în articole și recenzii critice.
ISBN: 978-1-62650-009-9
Număr de control al Bibliotecii Congresului: 2012921276
Editat de Briana St. James.
Design de copertă de Frauke, Croco Designs.
Design interior de VMC Art & Design, LLC
Publicat de Sylvia Day, LLC 5130 S.
Fort Apache Rd.

Tu esti. #215-447
Las Vegas, NV 8918
www.sylviaday.com
OceanofPDF.com
CUPRINS
INȘEL: Cartea 1
Prolog
Capitolul 1
capitolul 2
capitolul 3
capitolul 4
capitolul 5
Capitolul 6
Capitolul 7
Capitolul 8
Capitolul 9
SĂRUTUL NOPȚII: Cartea a 2-a
Capitolul 1
capitolul 2
capitolul 3
capitolul 4
capitolul 5
Capitolul 6
Capitolul 7
Capitolul 8
Despre autor
OceanofPDF.com
OceanofPDF.com
Această poveste este dedicată două femei fabuloase – Tawny Taylor și Jordan
Veri. Tawny pentru că a susținut concursul „Some Like it Hot” unde a devenit
finalist, iar Jordan pentru că a citit concursul, a luat legătura cu mine și a
devenit un prieten drag. Ambele femei mi-au oferit o doză de încredere atât
de necesară la începutul carierei mele. Multumesc amandurora.
OceanofPDF.com
Sable Taylor avea să ajungă cu siguranță la închisoare de data asta.
Și Derek a urmărit evenimentele care au condus la arestarea ei cu un ușor zâmbet.

Rezemat pe spate, a sprijinit un umăr lat de perete și și-a încrucișat brațele. Sable
nu era decât o neclaritate pentru oamenii care se întorceau
Primăria în stil paladian din Windemere Court, dar vederea lui de vampir i-a surprins
mișcările fără nicio problemă. Vânătorul de recompense alerga de-a lungul zidurilor
de piatră albă, trupul ei flexibil mișcându-se cu puțină efort în timp ce îl urmărea pe
criminalul pe care îl urmăreau amândoi.
O putea ajuta, presupunea el, dar Sable nu ar aprecia. În ciuda slujbei sale ca
agent Special Task Force, el a fost inamicul ei, concurența directă în capturarea
criminalilor căutați. El a făcut-o pentru dreptate, ea pentru bani, dar el nu s-a gândit
mai puțin la ea. Ea își câștigase respectul, în
pe lângă un interes mai carnal. Un interes pe care ea a revenit, dar a respins cu fiecare
ocazie.
Când s-au întâlnit prima dată, el era un începător și învățase multe privindu-o în acțiune.
O va vedea într-o clipită, un scurt moment de recunoaștere ascuțită, înainte ca unul dintre
ei, de obicei el, să plece cu cariera lor.
De fiecare dată când o vedea, era mai frumoasă decât își amintea. Sable și-a șlefuit corpul
cu un antrenament dur și o dietă de sânge. Părul ei era negru, mai profund decât șuvițele
lui de corb și complet drept, o perdea lungă de mătase. Pielea ei era palidă ca lumina
stelelor și la fel de luminoasă.
Și ochii ei — el a visat la ochii ei. Erau de un albastru bogat, așa că uimitoarea vedere l-a
luat mereu pe nepregătite.

O poftise din momentul în care o văzuse pentru prima dată. El a avut
a simțit mirosul ei luxuriant și a auzit bătăile inimii ei abia acolo, iar el știa că era una de
felul lui. Ultimii doi ani în care a privit-o pe Sable lucrând — admirându-i priceperea,
îndrăzneala și curajul ei — nu făcuseră decât să o dorească mai mult. Munca lor, prin
natura sa, a fost o existenta singuratica. Mereu în urmărire, vânătorii nu au stat niciodată
într-un loc suficient de mult pentru a se atașa de ceva. Sau oricine. Ea știa cum era viața lui,
pentru că trăia una asemănătoare cu ea. Această caracteristică comună a oferit împerecherii
lor inevitabile un fir comun pe care aștepta cu nerăbdare să îl exploreze.
Dar mai întâi trebuiau să treacă prin această captură.
Îl vânau pe Jared Ione, unul de felul lor care trecuse limita dintre a bea pentru a trăi și a
bea pentru a ucide. Jared era un vampir în floare fizică, dar abia stătea în fața lui Sable, a
cărui rezistență fizică l-a făcut pe Derek să-l dureze maxilarul și colții să-i coboare. Să-și
imagineze toată acea energie în patul lui a fost suficientă pentru a-și întări penisul. Doar o
dată și-ar dori un amant care să dea la fel de bine pe cât a primit ea - un egal, egalul lui.
Se aștepta să mai dureze cel mult încă un minut până când autoritățile din Primărie pun
capăt urmăririi. Windemere avea o lege împotriva vampirilor care își folosesc abilitățile
supraomenești în clădiri publice. Era considerat prea periculos pentru oameni să fie în
calea vampirilor care alergau cu viteză maximă.
O coliziune directă era adesea mortală. Dar Sable era cunoscută pentru că ignora orice
lege care i-a ieșit în cale. Cu frumusețea ei neobișnuită și sex-appeal-ul flagrant și înnăscut,
de obicei își putea scăpa de orice zgârietură. Dar de data aceasta, Derek urma să intervină
și să o prindă înainte ca ea să aibă șansa de a vorbi dulce. Era obosit să aștepte ca ea să
revină la felul lui de a gândi, care includea câteva săptămâni și patul lui cu baldachin.
Doi ani, la naiba. Petrecuse doi ani poftind după ea.
Astăzi avea să obțină ceea ce își dorea.
După cum prezisese el, doi ofițeri Windemere au pășit în vizor și unul dintre ei a țintit cu
o armă de plasă. Dispozitivul de urmărire încorporat s-a blocat pe vampurile de curse, iar
ofițerul a tras, înglobând cele două corpuri tensionate într-o singură plasă. Cu o lovitură
uluitoare, au căzut la podea, amândoi mârâind într-o frustrare aproape asurzitoare.
Oameni speriați împrăștiați cu țipete pătrunzătoare. Derek a împins de perete și a mers la
salvare, arătându-și insigna cu un zâmbet.
„Bună ziua, ofițerilor”, a salutat el.
„La naiba, Atkinson!” strigă Sable, luptând în zadar atât împotriva capcanei, cât și
împotriva vampirului încuiat cu ea. Cu un mârâit scăzut, întinse mâna spre blasterul ei și îl
neutralizează pe Ione.
A durat câteva minute pentru a o descurca, apoi încă un minut pentru a-i pune la cătușe
vampirul inconștient și-l predă ofițerilor în așteptare.
„El este captura mea!” s-a plâns Sable, punându-și mâinile pe șoldurile bine bine formate
și uitându-se la el. Îmbrăcat într-un costum bio negru fără mâneci, fiecare curbă coaptă i-a
fost afișată vederii.

Derek își linse colții care coborau, așa cum făceau ori de câte ori un vampir vâna...
sau poftea. A făcut parte din mutația provocată de virus. La naiba, era fierbinte.
Picioare lungi și curbate în toate locurile potrivite, cu sânii plini și multă atitudine. I-
a plăcut foarte mult atitudinea. Era o femeie alfa pură sută la sută. "Întoarce i-vă."
"Ce?" Ea a rămas în picioare.

„Trebuie să te încătușez.”
"Ce?"
S-a apropiat și a inspirat-o, corpul lui trezindu-se instantaneu la o excitare deplină.

A fost nevoie de tot ceea ce avea pentru a lupta împotriva unui dur. Mirosul ei îl
chema la nivel celular, amestecându-i sângele și apoi trimițându-l direct
penisul lui.
— Ce naiba faci, Atkinson?

Își întinse mâna în jurul taliei ei și îi puse manșetele la încheieturi. Au măsurat
circumferința automat și au asigurat-o cu un clic ușor.
„Te salvează de o lună de închisoare.”
Cu sânii ei apăsați în pieptul lui, Derek nu voia să se miște. Dar a trebuit să o
scoată din Windemere înainte ca autoritățile să se răzgândească și să decidă să o
păstreze. Din moment ce nu avea de gând să o lase din strânsă, asta n-ar fi bine.
Din mai multe motive, nu a avut nevoie să atragă probleme de la sediu. Dar ar face-
o pentru Sable.
O dorea destul de mult.
Derek și-a pus mâna pe curba fundului ei și a împins-o pe holul principal, apoi a
plecat spre compartimentele de transport. Au trecut prin coloanele canelate, ocolind
mulțimea care se adunase pentru a urmări arestarea.
„Nu ne pot vedea acum”, a spus ea în șoaptă furioasă. "Lasa-ma sa plec!"
El a râs. — Asta-i toată recunoștința pe care o primesc pentru că ți-am salvat
fundul ăla dulce? A strâns ferm și apoi a împins-o pe rampa lui
așteptând Starwing, urmând direct în spate.
Privirea lui a căzut spre șoldurile ei care se legănau seducător și a fost pierdut. Total și
complet consumat de poftă. A lovit încuietoarea și rampa s-a ridicat în spatele lui. Vidul
brusc al navei i-a amplificat atracția. În cele din urmă, au fost închise împreună, ascunse
de restul universului. Liberi să-și tragă sufletul și să se cunoască unul pe altul. În toate
modurile posibile.
Doi ani naibii. Ar fi trebuit să-și piardă interesul, dar îi plăcea prea mult de ea.
Era unică. În toate secolele sale, nu întâlnise niciodată o femeie ca ea.
Ochii lui Sable s-au îngustat când își desfăcu fermoarul costumului bio. Colții i-au
coborât în timp ce ea șuieră la el. „Sunt recunoscător, dar nu sunt atât de recunoscător.
Doar m-ai costat o sută cincizeci de mii de credite, asta e suficientă plată.”
Cadrul ei era rigid, privirea ei neprimitoare, dar parfumul excitării ei pătrundea în aer.
Dulce și coapte ca cireșele, era îmbătătoare. Durerea pe care o evitase înainte s-a umflat
cu o răzbunare, penisul i se întări instantaneu și dureros.
„Dacă ai fi dat dovadă de puțină răbdare, Ione ar fi părăsit în cele din urmă Primăria.”
— Nu-mi permit să am răbdare, Atkinson, când tu vânezi la fel
recompensă așa cum sunt eu.”
Derek își lăsă costumul să cadă pe lângă șolduri pentru a-și găzdui pe punte. Se uita cu
satisfacție în timp ce ochii ei s-au întunecat la vederea erecției lui fulgerătoare.
— Stai departe, spuse ea cu o voce înecată.
„Hai acum, iubito. Fii sincer. Să stai departe este ultimul lucru pe care ți-l dorești
eu să fac.”
Sable se dădu înapoi cu pruden ă. „S-ar putea să te gândești la pula ta, dar eu mă
gândesc la conturile mele. Și chiar acum au nevoie de o infuzie de credit.” Ea a încercat
să treacă în fugă pe lângă el până la ușa compartimentului de marfă, dar el anticipase
mișcarea și i-a blocat ușor ieșirea.

— Din moment ce l-ai scos pe Ione de sub mine, trebuie să-l capturez pe Castle, se
răsti ea. „El valorează aproape la fel de mult. Nu am timp pentru asta dacă vreau să-
mi plătesc facturile.”
Derek întinse mâna și coborî încet fermoarul costumului ei, dându-i ocazia să se
desprindă, dacă asta și-a dorit cu adevărat. El a mârâit aprobarea când ea nu s-a
mișcat și apoi a tresărit când i s-a dezvăluit valea luxuriantă a decolteului ei.
— Îl luăm pe bărbatul nostru, iubito, o asigură el cu o voce răgușită de dorință.

„Am o bună autoritate că Castle va fi la Deep Space 12 în două zile. Îl vom prinde
atunci. Între timp, avem ceva timp de petrecut împreună.”
Vârful degetului lui trecu peste umflarea moale a sânului ei. „Știu că și tu o simți”,
respiră el, „aceasta nevoie dintre noi. Avem două zile, mergem în aceeași direcție, de
ce nu ar trebui să avem puțin R&R și să ardem chestia asta. Nu știu despre tine, dar
începe să-mi afecteze meseria. Nu mă pot gândi la muncă când mă gândesc la tine.”
„Nava mea...”
— Îl remorc, spuse el repede, sărind pe acel pic de capitulare.
„Ai plănuit asta!” a acuzat ea.

„De unde aș putea să știu că vei încălca legea în Windemere?” a subliniat el inocent.
„Nu mă învinovăți că am profitat de o oportunitate cu care mi-ai oferit-o.”
În timp ce studia frumusețea cremoasă a pielii ei expuse, vocea i se coborî

mai departe. „Pot să te ajut dacă te privesc cum lucrezi?”
Ea înghiți în sec, cu ochii albaștri mari. „Da?”
„La naiba, da. Toată acea putere și rezistență. Gândești repede și acționezi mai repede. Aceasta
mă excită.”
„Am cunoscut bărbați care sunt amenințați de munca mea.”

— Ai cunoscut idioți.
El se apropie, reprimându- i un zâmbet în timp ce ea continua să se men ină. Sable
stătea pe loc pentru că voia ea, nu pentru că o făcea el. În trecut, încercase să-și folosească
chemarea senzuală asupra ei, un mecanism de supraviețuire a vampirilor care îi ajuta să
supune prada pentru a se putea hrăni. El era mult mai în vârstă decât ea și, prin urmare,
mai puternic, dar ea era întotdeauna capabilă să renunțe la chemarea lui cu ușurință. Nu
îl deranja, însemna că ea a fost sedusă de el și nu de vampirul din el.
El, la rândul său, a fost sedus de totul despre ea.
Sable era prea începătoare în felul vampirilor pentru a ști cum să-și folosească
chemarea, dar o avea la fel. Învârtindu-se în jurul ei ca o ceață deasă, ea radia sex și
dorință. Pe măsură ce s-a apropiat, a fost atras de vraja ei senzuală, atras în ea până când
nu se mai putea gândi la nimic altceva.
Nu dorea nimic altceva.
Mâinile lui se întinseră și se încurcau în mătasea lungă a părului ei. Strângându-și
pumnii, Derek și-a tras capul pe spate, dezvăluind coloana de fildeș a gâtului ei. Îi auzea
sângele curgând și îl putea vedea pulsand vena mare de sub pielea aproape translucidă.
Se aplecă peste ea și o mângâie cu limba într-o alunecare lentă, deliberată, înainte și
înapoi. Sable gemu încet, poziția ei fiind aproape una de rugăciune, dacă nu pentru colții
de prădător care îi trădau adevărata natură.
Însăși natura ei l-a atras cel mai mult și, pentru a sărbători asta, gura lui s-a mișcat în
sus peste maxilarul ei. El i-a lins buzele și apoi colții, mârâind când limba ei a întins mâna
și s-a lovit de a lui.
Cu o apăsare rapidă pe manșete, le-au eliberat și au căzut pe punte. Își întinse mâna
între clapele deschise ale costumului ei, strecurându-și mâinile peste umerii ei și
împingându-i costumul bio pe brațe. Atingerea pielii ei

i-a ars palmele și știa că ea îl va pârjoli de viu când o va trage. Simplul gând la asta îi făcu o
ceață de transpirație pe piele.
„Spune-mi să mă opresc acum”, gemu el. "Daca asta e ceea ce vrei."
Și-a mușcat buza inferioară, colții făcând să apară picături mici de purpuriu.
Mirosul sângelui ei l-a înnebunit. Restul costumului i s-a desprins
în bucă i în timp ce gura lui se cobora spre a ei.
Mistuit de frenezia lui, Sable l-a prins de umeri și i-a întors sărutul cu aceeași pasiune.
Sfarcurile ei, tari și strânse, i-au înjunghiat pieptul. El a tras-o mai aproape până când ea și-
a desfășurat picioarele și și-a frecat căldura lipicioasă a sexului ei de-a lungul penisului.
Căldura corpului ei, parfumul sufocant al excitării ei, dulceața sângelui ei, toate combinate
pentru a face reținerea imposibilă. Dar nu avea nevoie de reținere. Acesta era Sable, un
vampir cu inima unui războinic și un corp care să-l susțină. El nu avea
să o mângâie. Ea nu l-ar lăsa, chiar dacă ar fi vrut.
„Atinge-mă”, îi spuse ea în gură, iar Derek și-a dat seama că stătea înghețat și dureros
de trezit. Sable se ondula lângă el, coapsele ei un leagăn ferm pentru erecția lui. Era
acoperit cu crema ei și era pe cale să vină din
minune pură de pisica ei mângâind înainte și înapoi peste penisul lui.
Aproape de teamă să o atingă și să-și piardă controlul, el și-a pus mâinile la talia ei,
degetele alunecând pe pielea ei moale. Limba ei îi dădea gura în cel mai erotic dans și
Derek s-a cutremurat, iubind cum a luat ceea ce avea nevoie fără ezitare. Asta nu a fost
doar pentru el sau doar pentru ea.
Erau în acest moment împreună, ceva pe care îl anticipase, dar tot îl găsise minunat de
neașteptat.
Sable și-a pus mâinile peste ale lui și le-a îndreptat spre sânii ei, apăsând vârfurile tari și
strânse adânc în palmele lui.
„Sable...” gemu el, cu ochii închizându-se în timp ce frământa sânii la care visase ani de
zile, uimit de cât de plini erau, în ciuda cât de slabă era ea.
a fost. Aplecându-se, el lăsă capul în jos și o luă în gură.

Gâfâi și se arcui în el. „Suge mai tare.”
Derek a prins un mamelon copt pe cerul gurii și a alăptat-o, obrajii lui
scobindu-se la fiecare tragere. Sable a început să tremure și apoi a progresat
până când picioarele ei au cedat și el a ținut-o suspendată în brațe, arcuită
peste antebrațe, gura lui acționând-o spre orgasm.
„Nu...” icni ea.

El a ridicat capul. „Nu ce?”
„Nu mă face să vin așa.” Arcuindu-și șoldurile, ea își înfipse păsărica în

rădăcina arborelui lui, unghiile scurte înfipându-i în bicepși. „Dă-mi penisul tău”.
Strângându-și strânsoarea pe trunchiul ei, Derek sări, ținându-o de peretele

etanș, cu picioarele atârnându-le în timp ce el a plonjat în păsărica ei cremoasă
și a înfipt colții adânc în gâtul ei.
„Derek!” țipă ea de plăcere și durere surprinsă, înclinându-se împotriva lui
într-un mod care făcea imposibilă gândirea rațională.
Pânza ei strânsă s-a lipit de tija lui dureroasă, caldă și primitoare. Picioarele
ei îi înconjurau șoldurile, trăgându-l înăuntru cu puterea fizică pe care o admira
atât de mult. Ea s-a topit în jurul lui, penisul lui s-a strâns într-un pumn moale și
s-a scăldat în sucul excitării ei. Și ea a avut gust de rai.
Sable nu-l mai spusese niciodată pe prenumele său și cumva simpla
familiaritate l-a atins într-un mod pe care nu-l mai experimentase de secole.
Nevoia crudă și carnală îi ardea prin vene în timp ce sângele ei țâșnea pe gâtul
lui, așezându-se greu și insistent între picioarele lui. El a alunecat din ea, penisul
udat cu crema ei, iar ea a scâncit, un sunet blând de protest care l-a îndemnat
să o ia dracu cu aruncări lente și adânci. Gemetul ei a reverberat prin limitele
metalice ale navei lui.
Derek a apucat-o de coapsă, deschizând-o astfel încât să-i poată trage păsărica cu
pompe constante, ritmice ale penisului. La naiba să fii, se gândi el, plin de plăcere
despre care știa că va crea dependență. Simțirea cunei ei în timp ce el îi înconjura
șoldurile și s-a înșurubat adânc în ea a fost amețitoare. Se simțea beat de ea, îmbătat
de gustul și mirosul ei.
Obrazul ei stâng s-a sprijinit de peretele rece, dându-i acces la gâtul ei minunat și la
elixirul care curgea în vene chiar sub suprafață.
Avea ochii închiși, gura întredeschisă. — Derek, spuse ea încet, cu vocea neclară. "Te
simti atat de bine…"
Era bucuros că aveau două zile la dispoziție, pentru că avea să dureze cel puțin atât
de mult până se satură.
Își smulse gura din gâtul ei cu un blestem. „Trebuie să te trag.

Greu."
"Da."
Maxilarul i s-a strâns strâns, Derek și-a abandonat pasul îndelet și a tras-o ca
animalul care era, lovind-o în păsărica ei strânsă și fierbinte cu atâta forță încât a
împins-o pe Sable în perete și pe tavan. Senzațiile erau prea multe, veneau prea
repede – sânii ei plini apăsați pe pieptul lui, pizda îi mulgea ritmic penisul, răsuflarea
ei trecând peste urechea lui în timp ce gemea numele lui într-un cânt primar de
plăcere fără minte.
— Ia-mă, mârâi el, oferindu-i gâtul. Ochii lui s-au închis în timp ce colții ei îi
străpunseră pielea, inundându-l cu căldură și dorință arzătoare. Avea să vină, nu s-a
putut abține. Bilele lui erau strânse, grele de materialul seminal pe care era pe cale să
o golească în ea.
A întins mâna cu chemarea lui, stabilind o conexiune mentală.
În mod normal, își ținea gândurile pentru el când avea orgasmul asupra lui.
A considerat că este un moment personal, nu ceva pe care l-a împărtășit dincolo de
aparența sa exterioară de plăcere. Uneori îi asculta cu urechea
gândurile partenerului, doar pentru a fi sigur că îi făcea plăcere cât mai mult posibil, dar
eliberarea lui era a lui.
Dar această unire a fost diferită. Era atât de profund sătul de actul de a-l dracu pe Sable,
încât se simțea aproape... recunoscător. Și ura că era atât de excitat, mingile lui tari, penisul
umflat îl dorea, încât nu mergea

pentru a o satura în schimb.
În șapte secole, nu terminase niciodată înaintea partenerului său. Nu. Așa că a decis să-și
împărtășească plăcerea cu ea, sperând că ea va găsi o oarecare satisfacție pur și simplu
dându-i atât de mult din ea. De asemenea, voia să o cunoască, să vadă în gândurile ei și să
constate puritatea motivelor ei, pentru că deodată nu voia să fie doar un alt dracu pentru ea.
Se zvârcoli peste el, țintă între el și tavan, torcând ca o pisică sălbatică în timp ce se hrănea.
El a prins coapsele ei și le-a întins larg, pompându-și penisul adânc în ea.
Luxurința trupului ei îl copleși complet. Sexul nu a fost menit să fie așa, făcând un bărbat
lipsit de minte, de nevoie și scăpat de sub control.
Acest lucru a fost mortal, captivant. Nu va fi niciodată liber.
Păsărica ei mătăsoasă i-a strâns axul în ondulații decadente și el a venit, urlând de extaz
atât de intens încât a fost dureros. Derek și-a turnat excesul de senzație în mintea ei, arătându-
i orbirea orbitoare a orgasmului său până când Sable s-a înțepenit împotriva lui și a izbucnit
în propria ei eliberare, un orgasm atât de puternic, încât ea i-a prins penisul ca pe o menghină,
ținându-l în ea ca și cum ar fi. nu am vrut niciodată să-l las să plece.
Nici nu voia să o lase să plece.
A avut două zile să o convingă să-i dea o șansă. După doi ani de așteptare, Derek nu avea
prea multe speranțe, dar avea să încerce tot posibilul. Din fericire, cel mai bun lui a fost al
naibii de bun.
Ferme în intenția lui, i-a coborât pe podea și l-a dus pe Sable la ai lui
pat.
OceanofPDF.com
Sable își găsise prada. Simțea mirosul fricii care curgea din el
valuri cețoase, chiar și peste mirosurile de bere veche și de țigări.

Știa că ea îl vânează.
Gura ei s-a curbat în zâmbet atât de sălbatic încât bărbații care o
priveau cu ochi luxurii au privit în altă parte, interesul lor s-a stins
instantaneu. Pășind mai departe în barul slab luminat din hallul Deep
Space 12, mâna ei a căzut automat pe sabia laser ținută în tocul de pe
coapsă. Era ilegal să folosești arme în hall, era ilegal chiar și să purtați
o armă, dar ea se acostase în zona de îndepărtare a deșeurilor, oferindu-
i posibilitatea de a scăpa de securitate.
Încruntându-se, a adulmecat aerul pentru a-și verifica fugarul, Butch Castle, dar
și pentru a căuta un alt parfum – unul atât de masculin și viril încât a condus-o la
nebunie. De fapt, încă simțea mirosul pe piele și o ținea

fierbinte și excitat, distragându-i atenția atunci când trebuia să fie cea mai concentrată. Se
for ă să se concentreze, stingând muzica de fundal din micul bar i paginarea
informa iilor de zbor răsunând în terminalul din spatele ei.
Focalizarea ei se îngustă, o vânătoare apropiindu-se de ucidere.
Umerii i s-au relaxat când a confirmat că era singurul vampir din cameră. Totuși, Sable
știa că nu avea mult timp înainte ca Derek să o ajungă din urmă. Cătușele pe care le folosise
pentru a-l lega de pat aveau să le țină, dar stâlpii de pat nu. Ar fi al naibii dacă l-ar lăsa să-i
fure un alt fugar, chiar dacă el era cel mai bun dracu pe care l-ar fi avut în peste un secol.
Ea a pășit mai departe în bar...
— Știi, toarcă o voce profundă catifelată în spatele ei. „Un tip ar putea să o ia personal
când femeia lui îl ia nesimțit și apoi pleacă fără un sărut de rămas-bun.”
Căldura s-a acumulat instantaneu în vârful coloanei ei și a coborât în spirală.
ocat, Sable se întoarse. "Ce naiba?"
Derek Atkinson stătea la doar un centimetru depărtare, mâinile lui puternice strângându-
i șoldurile înguste în timp ce o privi cu privirea lui argintie – o privire încă topită de dorința
pentru ea. „Încă n-am terminat cu tine. Tocmai făceam un pui de somn înainte să începem
din nou.”
Un fior îi străbătu corpul la cuvintele lui. Privirea lui zguduitoare a dezbrăcat-o de haine
și a lăsat-o goală la vederea lui. Ar fi vrut mai mult de la ea?
După două zile consecutive de sex uluitor? Omul era un animal.
Nările i s-au deschis. Stând atât de aproape de el, ea putea în sfârșit să simtă mirosul lui
delicios îngropat sub mirosul copleșitor al ei însăși. Nu era de mirare că nu-l detectase mai
devreme.
Ochii lui dansau cu amuzament diavolesc. „Credeam că sunt într-o formă destul de bună,
dar cred că nu dacă adorm și încă mai ai energia să te ridici și să-mi urmărești fugarul.”
Acel comentariu arogant i-a pătruns uimirea. „Nu este fugarul tău !”
El îi cuprinse obrazul cu o mână caldă. Instantaneu pielea ei a devenit fierbinte,

păsărica i s-a umezit, sfarcurile ei tari. Chiar și după două zile consecutive de atenția
carnală captivantă a lui Derek, ea încă era gata să-l tragă din nou. Imediat.
Colții ei alunecară în jos în așteptare.
„Sable, dulce.” El a zâmbit, buzele lui senzuale curbându-se în sus pentru a dezvălui
colți albi sidefați chiar mai lungi și mai mortali decât ai ei.
Gura i s-a uscat instantaneu.
Vocea lui s-a coborât și ea a știut că îi simțea mirosul de excitare. "Ești un
vânător talentat, iubito, fără îndoială. Dar operațiunea dumneavoastră este mică și
sunteți adesea prost echipat. Dacă mă lași...
Cu coada ochiului, îl văzu pe Butch Castle îndreptându-se spre ieșirea din sala
principală. Mai repede decât o putea vedea ochiul uman, ea a sărit peste mesele
dintre ea și prada ei. L-a băgat pe bărbat, cu ușurință de două ori greutatea ei
corporală, sub braț și l-a părăsit pe Derek fără să se uite înapoi. L-a auzit strigând
după ea în timp ce se târa de-a lungul peretelui până la tavanul fără trafic și alerga
spre nava ei. Și apoi nu putu auzi nimic cu Butch țipând îngrozit în timp ce zburau
prin sala cu capul în jos, ochii lui umani neputând să vadă mai mult decât o neclaritate.
Sable îl simțea pe Derek câștigând rapid teren și înjură pe sub răsuflarea ei. Ea nu
era pe măsură pentru el din punct de vedere fizic, așa cum dovedise el în mai multe
rânduri în trecut, și era îngreunată de umanul care țipa. Își văzu rândul venind, dar și-
a menținut viteza fulgerului, făcându-se spre stânga în ultimul moment posibil. Derek
trecu pe lângă ei. Smecheria i-a cumpărat doar câteva secunde, dar a fost suficient
de lung pentru ca ea să intre în transportul ei și să închidă depozitul de marfă. Exact
când portalul se încuia cu un șuierat de
aer, ea simți o bufnitură când Derek se trânti în ușă. Probabil că dărâmase blestemat.
Sable îl împinse pe Butch Castle în bric. „Fă un duș”, a ordonat ea.

„Spălă-te de duhoarea fricii de pe tine. Mi-e foame, așa că după ce vom decola mă voi
întoarce să mă hrănesc.” Ea i-a văzut ochii mari de consternare și a zâmbit. „Nu-ți face
griji, te vei bucura. Oamenii o fac mereu.”
Trecând pe punte, s-a așezat pe scaunul de căpitan și și-a asigurat hamul în cinci
puncte. Apoi a activat legătura exterioară de comunicare. — Îndepărtează-te, Derek.
Sunt pe punctul de a decola.”
— La naiba, Sable, mârâi el. „Târfa! Nu au însemnat ultimele două zile
ceva pentru tine?”
Ea a înghițit greu. Înseamnă ceva? Au însemnat totul.
Ce idioată fusese să cedeze dorinței ei de a-l avea. Arde chestia asta, spusese el, iar
ea a sărit la scuza pentru a-l avea, deși știa în adâncul sufletului că totul se va înrăutăți.
Ridicându-și privirea, ea îl văzu stând în zona de încărcare, cu o mână aruncându-i

prin părul gros de corb, frustrată. Era incontestabil superb.
Înalt, cu umerii largi și cu mușchi gros, el a preluat întregul ei ecran de vizualizare de
la piept în sus. Inima i-a bătut cu putere în cutia toracică și pieptul i s-a strâns. — Nu
te juca de mine, Derek, spuse ea cu o voce care o trăda cu răgușeală.
El își ridică privirea ascuțită și își duse privirea metalică în a ei prin ecranul video. Nu
o putea vedea, dar privirea lui încă căuta răspunsuri. „Mi se pare că eu sunt cel care se
joacă. Am fost doar un dracu convenabil pentru tine, iubito? Câteva zeci de orgasme
și mi-am depășit utilitatea?”
„Du-te dracului”, a spus ea, chiar dacă tremura la amintire. „Ai fost
o să-mi facă același lucru, doar te-am bătut la pumn. Acum dă-te înapoi!”
El s-a dat înapoi câțiva pași, oferindu-i o vedere clară asupra umflăturii masive a
penisului, care își încorda costumul. Chipul lui frumos era așezat în linii dure, privirea
îi străpungea furia. — Dacă crezi asta, Sable, după tot timpul petrecut în tine, nu știi
absolut nimic despre mine.
Sable închise ochii pentru o clipă, îndepărtând arsurile din spatele pleoapelor ei,
care ar împiedica-o să-și vadă drumul din golful îngust de andocare. Dacă lucrurile
ar putea fi altfel.
— La revedere, Derek, spuse ea încet în timp ce termina audio. Cind ea
și-a deschis ochii și s-a uitat la ecran, el nu mai era.
Și cu o tragere pricepută a comenzilor, așa era și ea.
Derek s-a așezat pe puntea navei sale Viper și a privit noul model elegant al lui
Sable, Starwing, care a izbucnit în viteza luminii și a dispărut. Nava i se potrivea
perfect. Îi plăceau jucăriile noi – cu cât mai rapide și mai puternice, cu atât mai bine
– motiv pentru care era probabil atât de îndrăzneață pentru el.
Buzele i se răsuciră ironic. Ultimele patruzeci și opt de ore fuseseră cele mai
plăcute din viața lui. Având în vedere câți ani avea, asta spunea ceva. Nu
experimentase niciodată ceva atât de puternic ca să fie cu Sable; penisul îi fusese
dureros de tare aproape toate două zile.
A așteptat până când i s-a lăsat limpede să urmeze, a stabilit navigația pentru
săritură și s-a dus să facă un duș. În timp ce păși sub jet de apă, parfumul
inconfundabil al sexului tare i se ridica din piele pentru a se disipa în abur.
Derek închise ochii și își sprijini fruntea de metalul rece al cabinei de duș. Nu a fost
greu să o imaginez pe Sable așa cum fusese cu doar câteva ore în urmă, imprimându-
i mirosul într-un mod pe care el știa că nu va pleca niciodată.
l. Ea a fost dracului secolului, de câteva secole de fapt. A gemut cu un sunet

de chinuire. Probabil că ar fi nevoie de mai multe înainte să o ardă din sânge.
Acum că o avusese de fapt... ei bine, încă nu era săturat. Nu la jumătate.

Derek a oftat când a terminat de clătit părul și apoi a ieșit din duș, cu
mintea obosită și inima grea pur și simplu pentru că Sable nu mai era cu el.
Ea devenise o complicație într-un fel pe care ar fi trebuit să o vadă venind.
Intrând în cabina lui, se opri la vederea baldachinului său șifonat.

Sable fusese uimit și apoi încântat la vederea patului. A fost un lux în care s-a
răsfățat pentru că și-a petrecut atât de mult timp în urmărire.
O legase de acel pat, o drapese peste marginea lui, o trase pe podea lângă
el, o luase în picioare lângă stâlpii de la picioarele acestuia. Știa că nu se va
mai uita niciodată la acel pat fără să se gândească la ea. Și dorind să fie în ea.
A naibii de femeie aia imposibilă. Urma să se omoare.

Sable era prea nesăbuită și prea nerăbdătoare pentru a studia regulile
lumilor pe care le invadase în căutarea prăzii. Derek încercase să-și ofere
ajutorul, dar de fiecare dată când aducea în discuție, Sable îl tăiase cu trupul
ei până când era prea epuizat pentru a continua să încerce. O parte din el a
fost recunoscător să amâne conversația, simțind o ciudată disperare de a se
bucura de ceea ce putea, în timp ce putea. Apoi se trezise în după-amiaza
asta și se trezise încătușat de stâlpii patului, nava ei nemaifiind în spatele lui.
Aparent, ea nu știa cât de puternic putea deveni un Maestru la fel de bătrân
ca el. Se risipise în ceață și o urmase cu ușurință. Ea ar fi
părea atât de uimit să-l găsească în spatele ei, în barul din salon.
Uimit și trezit instantaneu. Oricare ar fi fost motivele ei pentru a pleca, nu a

fost pentru că nu-l mai dorea.
Derek știa că se întorcea înapoi în Sectorul Gamma pentru a preda Castle
și adună recompensă. Erau cartierele generale de teren în fiecare sector, dar ea părea să-l
prefere pe cel din Gamma, care era al lui. Ea avea să strângă lista actualizată a fugarilor, să
se stabilească pe cel care merită cele mai multe credite și apoi să-și ia imediat zborul din nou
în speranța de a-l evita când a andocat.

pentru același motiv.
Ea fugea de el, dar el nu a fost suficient de prost încât să o ia personal. Nu-i ratase regretul
din vocea ei când își luase rămas-bun sau emoția din privirea ei ultima dată când făcuseră
dragoste. În ciuda înverșunității ei, Sable era un amant tandru și dăruitor și îi venerase trupul
într-un mod care trebuia să însemne ceva pentru ea. Cu siguranță însemnase ceva pentru el.
Dar știa că ea nu va lăsa sentimentele ei personale să-i stea în calea planurilor. Era foarte
bună la meseria ei. Ar trebui să fie mai bine dacă spera să prindă un vânător de calibrul ei.
Deci vânătoarea a început.
Și Sable era prada lui.
OceanofPDF.com
Nerăbdătoare, Sable își bătu cizma în staccato rapid de podea.
Reținută timp de aproape o oră în biroul căpitanului Grupului Special de

Lucru al Consiliului Interstelar, nervii îi erau încordați. Biroul din sectorul
Gamma ar trebui să se simtă ca acasă, având în vedere timpul petrecut
acolo, dar căpitanului Hoff nu-i plăceau vampirii. Nu avea încredere în ei
și făcuse lobby din greu pentru a-i scoate din Forță. Biroul de teren era
bastionul lui și, din cauza sentimentelor sale anti-vamp, nu-i plăcea să fie acolo.
Gemuind de frustrare, Sable se uită la poza înrămată de pe birou pentru a miea
oară de când a intrat în cameră. Era sătulă să se uite la căpitanul roșcat cu soția lui
drăguță brunetă și doi copii cu părul roșu. Îi dădea încă un minut sau două să apară
și apoi pleca, indiferent dacă îi plăcea sau nu.
Dintr-o dată, ea s-a liniștit, întrebându-se dacă Derek a trecut înainte și
a aranjat această întârziere.
Pe cât de repede i-a venit gândul, Sable l-a retras. Ea știa cât de profund îi făcuse plăcere
— cum să nu-l facă când el îi umplea mintea cu asta? — dar Derek Atkinson nu era cunoscut
doar pentru abilitățile sale de agent.
Era cunoscut și pentru priceperea sa în pat, o abilitate singulară pe care nu avea probleme
să o împărtășească în mod liber. Ea a refuzat să creadă că însemna mai mult pentru el decât
alte mii de femei pe care le-a încurcat în ultimele șase sau șapte sute
ani.
Dar, la naiba, știa să tragă bine. Împărțirea patului lui fusese atât de bine, încât nu putea
regreta. Era ceva de spus despre un bărbat cu o experiență de câteva secole în a seduce
femeile.
Bine. Pe cine glumea? Erau multe de spus.
Întotdeauna admirase aspectul întunecat al lui Derek și corpul uimitor, dar el nu fusese
mai mult decât atât, un bărbat superb pe care să saliva. Nu știa nimic mai personal despre
el decât putea strânge din bârfe și din câteva rânduri de text într-un dosar subțire de
personal. Acum îl cunoștea ca bărbat, în toate modurile posibile.
Derek era dincolo de uimitor ca iubit, uneori sălbatic și animal, alteori tandru și reverent.
Mintea lui, pe care ea o cunoștea la fel de intim ca și corpul lui, era inteligentă și inteligentă.
Avea un profund simț al onoarei și dorința de a da sens vieții sale nesfârșite prin căutarea
valoroasă a dreptății. Pe scurt, el era toate lucrurile pe care ea le admira la jumătatea
masculină a speciei ei.
Sable și-ar fi dorit să fi putut găsi ceva în neregulă cu el, orice lucru mic care l-ar fi făcut
mai puțin atrăgător. Dar ea nu făcuse și pentru că el era tot ce își dorea, se îndrăgostise de
el. Greu. Când s-a uitat în ochii ei ultima oară când a alunecat în ea, ea nu a reușit să
reușească.
impersonal, nu puteam face doar sex. Construise legătura mentală între ei și făcuseră
dragoste. Doar amintirea asta a făcut-o să-l doară.
Dar ea nu l-a putut avea.
Ușa se deschise în urma ei și ea se ridică. — Căpitane, salută ea u urată, recunoscătoare
că nu era Derek i recunoscătoare pentru răgazul din gândurile ei.
Forma înaltă și slăbită a lui Hoff domina pragul ușii. — Ia loc, Special
Agent Taylor.”
Sable se lăsă înapoi în scaun, când căpitanul își luă locul pe partea opusă a biroului. În
spatele lui era o fereastră întinsă cu vedere la spațiu dincolo. „Bună treabă, aducând Castle
în custodie.”
"Multumesc domnule."
„Au fost și alți agenți în urmărire când l-ai prins?”
— Numai agentul Atkinson. Obrajii lui Sable s-au încins doar de a rosti numele lui Derek.
Spera că perspicacătorul căpitan să nu observe.
„Se pare că te întâlnești destul de mult cu Atkinson. Crezi că te suspectează?”
"În nici un caz." Ea știa asta cu siguranță. Derek nu și-ar fi tras-o niciodată
dacă ar fi știut că lucra sub acoperire pentru Afaceri Interne. În schimb, ar fi făcut-o
am privit-o cu dezgust și au considerat-o un șobolan pentru vânătoarea colegilor agenți.
Pieptul i s-a strâns dureros la acest gând. Pierderea respectului ar fi prea mult de suportat.
„Ai descoperit ceva nou de când am vorbit ultima dată cu tine?” el

a întrebat.
Și-a încrețit nasul. „Știi că nu pot împărtăși informații cu IAB
tu, căpitane. Nu în timp ce ancheta este încă în curs.”

Ochii albaștri pal ai lui Hoff se mijiră. „Când îți vei aresta, vreau să fiu primul care știe.
Nu pot să cred că unul dintre agenții mei vinde informații Federației. Ești sub acoperire de
doi ani și nu ai descoperit nimic incriminator. Poate că IAB se înșeală cu privire la scurgerea
care vine de la acest birou de teren.”
Sable își păstra fața impasibilă. Ea știa că IAB nu greșise. În ultimele două zile,
informatorul de la acest birou a vândut informații false pe care le-a plantat în baza de date.
Deși ura să fi ratat ocazia de a-l prinde pe trădător, a fost u urată să-l exonereze pe Derek
fără îndoială. Stătuse în pat cu ea în ultimele două zile. Și dușul. Și masa de sufragerie. Si…
La naiba, mai bine să nu te gândești la asta.
În orice caz, nu se apropiase nicăieri de comenzile navei sale pentru a accesa
computerele principale.
„IAB greșește rareori”, a spus ea cu încredere. „Există o scurgere. Si voi

gaseste-l." Ea a stat.
În timp ce se îndrepta spre u ă, căpitanul a strigat după ea.
— Ești concediat, agent Taylor.
Ea și-a dat ochii peste cap.
Ieșind pe hol, s-a izbit de un perete de stâncă. Cel puțin se simțea ca una.
— Ai grijă, a spus ea, în timp ce peretele o ținea. Ea se uită în foc
ochi argintii i mu că înapoi un geamăt. — Dere... eh, agent Atkinson.
Derek purta uniforma lui STF albastru închis și ea abia și-a putut trage respirația la
vederea lui. Întotdeauna fusese o iubitoare pentru un bărbat în uniformă, iar Derek îl
făcea să pară deosebit de delicios.
El și-a alunecat mâinile pe brațele ei, arzându-i pielea și făcându-i valuri de conștientizare
aprinse în miezul ei. — Bună, Sable. Vocea lui era bogată

și cald și plin de promisiune senzuală. „Aveți din nou probleme cu căpitanul? Ce ai

făcut de data asta?”
Ea s-a încruntat și a ridicat din umeri de la atingerea lui, săpat adânc după puterea de
care avea nevoie pentru a pleca. „Am intrat în docul de andocare puțin prea repede”, a mințit ea.
Ocolindu-l, ea se îndreptă pe hol cu pași repezi.

El a căzut în pas lângă ea. „Pe cine urmărești acum?”
— Nu e treaba ta, se răsti ea, încercând să nu se uite la chipul lui frumos cu
zâmbetul ei sexy și privirea furioasă. Era evident că încă era supărat că ea l-a părăsit
la DS12 în urmă cu două zile. Într-un fel, era bucuroasă.
Arăta că îi pasă, chiar dacă doar puțin.
— Bine, spuse el lin, dar ea auzi frustrarea în tonul lui. "Este al meu
sperma îți picură încă pe coapse?”
Se opri brusc, cu gura căscată. "Ce?"
A ridicat din umeri și a încercat să pară nevinovat, ceea ce era imposibil. „Asta ar
fi treaba mea, nu-i așa? Adică dacă fluidele mele corporale sunt în tine
—”
"Taci." Brațele întinse, Sable era sigură că nu fusese niciodată atât de furioasă în
viața ei, ceea ce era exact ceea ce intenționa Derek cu întrebarea lui scandaloasă.
Nu a fost un om care a luat bine să fie ignorat și a luptat
spate fără blocare.
El i-a imitat postura și a ridicat o sprânceană de corb. În ciuda furiei lui, el arăta
ca raiul, raiul ei , dar ea nu putea face nimic în privința asta atâta timp cât era sub
acoperire în biroul lui de teren.
Sable îi iubea zâmbetul și corpul, părul mătăsos și colții străpunzători. Ea îi admira
puterea și controlul lui. El era rece și liniștit când ea era fierbinte și neplăcută. El a
fost strâns împreună și iute în picioare, când ea se prăbuși și îngheța pe loc. A
completat-o din toate punctele de vedere
asta conta.
Doar că ea îl dorea pentru totdeauna și el o dorea pentru acum.

Obișnuia să-și iubească meseria, obișnuia să știe că ținea grupul de lucru curat și
fără ofițeri murdari. Acum o ura. Urase asta de când l-a cunoscut pe Derek în urmă
cu doi ani, pentru că slujba ei o împiedica să-l aibă pe el oricât de mult i-ar fi acordat
atenția. Era destul de mâncăcioasă pentru pedeapsă încât ar fi dispusă să ia ceea ce
putea primi atunci când era vorba de Derek Atkinson.
Sable închise ochii și eliberă o respirație lungă și lentă. Când se uită din nou la el,
era mult mai calmă și nu la fel de supărată. „Ascultă, Derek. Timpul pe care l-am
împărțit a fost grozav, nu regret...”
— Asta e ceva, presupun, mormăi el.
„Dar nu se poate întâmpla din nou. Chiar nu ar fi trebuit să înceapă
cu."
Pufni și buzele lui pline se strânseră de neplăcere. "Cum poți spune

acea? Știu că ai simțit ceva.”
„Poate că am făcut-o. Dar amândoi știm că nu ești un fel de vampir de relație pe
termen lung...
„De unde naiba am ști amândoi asta?” mârâi el.
"Câți ani ai?" Ea î i arcui o sprânceană. — Cel puțin vechi de câteva secole.
Și totuși nu ai fost niciodată căsătorit, niciodată logodit.”
„Poate că nu am găsit ceea ce căutam”, a argumentat el.
„Poate că nu o vei face niciodată.”
„Poate că am.”
Sable clătină din cap, stingând fluturarea din stomac și porni din nou pe hol. —
Orice, Derek. Ea a respins declarația lui cu o mișcare a mâinii. „A fost distractiv, dar
acum s-a terminat. Să nu stricăm memoria certându-ne.”
"Ai terminat?" el s-a întins.

"Categoric." Ea a continuat să meargă în timp ce el încetini.
"Bun."
El o prinse de cot și o târă într-o cameră de interogatoriu din stânga. Înainte ca

ea să-și dea seama ce se întâmpla, el o ținuse prinsă de perete, cu gura lui pe a ei,
cu limba prin buzele ei întredeschise.
Degetele lui lungi s-au mișcat prin părul ei, cuprinzându-i ceafa pentru a o
poziționa așa cum dorea el. Bărbatul a sărutat felul în care a tras, profund și posesiv,
cu o abilitate care i-a furat capacitatea de a gândi sau de a se mișca. Șoldurile lui îi
apăsau pe ale ei de perete, erecția lui fierbinte și grea pe burta ei.
Peste tot în jurul lui simțea dorința lui, amețitoare și copleșitoare, pură și
îmbucurătoare.
Sable se topi în el în timp ce limba lui îi mângâia interiorul gurii și mâinile îi
mângâiau corpul cu cunoștințe devastatoare de secole. Avea un gust incredibil de
bun, ca păcatul pe un bă , iar ea voia mai mult. Mult mai mult. Meseria ei era atât
de singură, munca ei consumatoare.
Numai Derek a înțeles rigorile. Trupul lui îi oferea o mângâiere pe care nu o găsise
nicăieri. A-l atinge, a-l ține în brațe era un răgaz foarte necesar și o intimitate diferită
de orice cunoscuse înainte. Era greșit să-l dorești și fără speranță, dar ea nu se
putea abține.
Străgându-și gura de a lui, ea îi trase capul mai jos, își dezveli colții și se scufundă
acasă în întinderea puternică a gâtului lui, revendicându-l, pentru că el o revendicase.
Instantaneu, gustul bogat, îmbătător al sângelui lui, îmbătrânit ca un vin fin, i-a
revărsat pe gât. L-a simțit cercetându-și mintea, încurajând și încurajând până când
nu-i păsa unde sunt. Tot ce îi păsa era Derek, corpul lui mare și mâinile talentate,
lungimea muschilor lui de sub vârfurile ei apreciative și puterea puternică a sângelui
lui care curgea în ea.
Sable s-a hrănit pentru momente lungi, zvârcolindu-se împotriva lui într-o agonie
de poftă. Sângele lui ar trebui să o liniștească, să o calmeze. În schimb, a încălzit-o
din interior, făcându-i pielea furnicături și sfarcurile ei strânse. El i-a mângâiat

lungimea coloanei vertebrale, ținând-o aproape, legănându-și penisul tare de
clitoris. Și-a înțepenit șoldurile în acea umflătură, dorind să vină aproape cu disperare.
Hrănirea a fost, prin natură, un act senzual, dar cu Derek a fost mult mai puternic
decât nevoia fizică de a avea orgasm. A fost aproape instinctiv.
— Știi, respiră el, vocea lui profundă vibrând pe buzele ei. „Nu a fost niciodată
așa pentru mine.”
Vorbea despre poftă? se întrebă ea.

Și asta, dar și cadoul. Nu l-am apreciat niciodată cu adevărat.
Fără tragere de inimă, Sable și-a retras colții, lăsind micile înțepături cu limba
pentru a le sigila. Când se lăsă pe spate să se uite la el, irisii argintii ai lui Derek se
învârteau ca metalul topit.
Daruri — schimbul de sânge între vampiri. Nu a fost pentru întreținere.
A fost un dar, un schimb al fluidului prețios care a fost centrul existenței lor. Pentru
unii vampiri, nu era mai intim decât un sărut. Pentru alții, a fost un act profund
personal, mai mult decât un act sexual.
A ridicat-o și a purtat-o, cu intenția lui sexuală clară. Camera era mică, fără
ferestre și metalică. Singurele obiecte din interiorul lui erau măsuța pe care a pus-o
jos, un singur scaun și un maestru vampir foarte excitat.
„Va veni cineva aici”, șopti ea, un protest simbolic.
„O să-i țin departe.”
"Cum?" De îndată ce a întrebat, ea a știut, cumva, el putea face ca el
a spus.
— Ai încredere în mine, iubito, o îndemnă el în timp ce o trăgea spre margine. "Esti al meu. eu
nu va împărtăși nici măcar o privire din tine cu altcineva.”

Sable ridică fusta scurtă și evazată pe care o purta și se scoase din tanga, în timp ce
Derek lovi uniforma lui și ridică din umeri din ea. El a împins haina până la coapse, eliberând
penisul magnific care o înnebunise cu doar două zile înainte. Era lung și incredibil de gros,
frumos modelat, cu o frânghie groasă de vene care o făcea plăcere din interior.
„Îți iubesc corpul”, a gemut ea în timp ce el păși printre coapsele ei desfăcute, cu penisul
în mână și ținti spre deschiderea ei cremoasă. Pieptul lui era lat și sculptat, mușchii bine
formați flectându-se în timp ce se mângâia, făcând

arborele lui din ce în ce mai tare și mai gros.
— Totul este al tău, Sable.
Și-a mușcat buzele, încercând să stingă posesivitatea pe care nu avea dreptul să o simtă.
Derek se aplecă și și-a lins buza.
„Uită-te că te iau”, șopti el, mâna lui liberă apăsând-o ușor înapoi până când ea își puse
brațele în spatele ei pentru a-și susține greutatea. El i-a ridicat fusta până la talie, atrăgându-
i ochii spre buclele strălucitoare dintre coapse și cocoșul rumen care se apropia de ei.
Sable a privit, hipnotizat, când el a intrat în ea cu o încetineală rafinată, capul evazat
făcând-o spărturi, întinzând-o. Pleoapele i s-au îngreunat în timp ce Derek a intrat încet
înăuntru, fierbinte și tare, un instrument mătăsos de chin sexual și de ușurare supremă.
Ea tremura și gemu în timp ce el aluneca mai adânc, alunecând prin crema ei, lățimea și
lungimea lui impresionante ca un masaj interior cald. S-a îngropat până la mâner, capul
căzând pe spate, în timp ce un fior i-a zguduit lungimea corpului. El a oferit un zâmbet
blând, dezvăluind colți răi și ochi topiți făcuți strălucitori de animalul dezlănțuit în interiorul
lui. Se retrase și apoi apăsă din nou înainte, stomacul i se undui de mușchi în timp ce făcu
o aruncătură lungă și adâncă.

— Atât de fierbinte, spuse el răgu it. „Atât de strâns și de umed.” S-a tras până când a
rămas doar vârful în ea. „Uită-te la toată crema ta de pe penisul meu. Este cel mai erotic
lucru pe care l-am văzut vreodată.”
Ea înghiți în sec, cu pielea umedă de căldură.
„Pune-ți degetul în gură mea”, a îndemnat el.
Aplecându-se într-o parte, ea și-a eliberat o mână și a făcut ce i-a cerut el. Obrajii lui s-au
scobit în timp ce sugea, atrăgând asupra ei cu o aspirație constantă, al cărei tempo a fost
răsunat în agrafele păsăricii ei de pe penisul lui. Gâfâi, atât de excitată încât nu putea să
gândească.
„Așa simți tu pentru mine. Mă face să vin, Sable. Mă doare mingile. Te aprinde? Mă vezi
cum te drac? Simți că te mângâie?”
„Da...” Sable se uită cu privirea, sfarcurile ei atât de tare încât o dureau, în timp ce el îi pompa pe ale lui
cocoș în păsărica ei, ritmul lui atât de lent, șoldurile lui învârtindu-se și apoi aruncându-se.
Nimic nu se simțise vreodată la fel de bine ca asta. Nu s-ar fi săturat niciodată de el, nu s-ar fi oprit
niciodată să-i poarte poftă. Sexul a devenit mai bun de fiecare dată.
Și mai personal.
Cu un mârâit, Derek i-a revendicat gâtul cu colții, în timp ce împingerile lui luau viteză,
propulsându-se adânc în ea cu lovituri ușoare ale șoldurilor lui către ale ei. Gândurile lui i-
au pătruns în cap cu o claritate pe care învăța să o prețuiască. Mi-a fost dor de asta, iubito.
Mi-a fost dor de tine.
Sable și-a înfășurat picioarele în jurul taliei lui, adăugând puterea ei la a lui, făcându-i
penisul să lovească adânc, atât de adânc. Derek nu era ca ceilalți iubiți pe care îi avusese.
Tot ceea ce a făcut, fiecare mișcare pe care a făcut-o era plănuită pentru plăcerea ei.
Gura lui lacomă a tras de pielea ei, construind un extaz atât de intens încât a venit,
scăldându-l într-o umezeală grabnică. El a încetinit, savurând orgasmul ei, atingerea lui
blândă de parcă ar fi cunoscut temerile ei și ar fi dorit să le liniștească. Ea tânjea

să-l lase.
„Atât de bine”, a gemut ea, cu corpul în flăcări, iar Derek a mârâit de acord în timp ce bea.
Ea i-a prins fesele îndoite, îndemnându-l mai adânc când nu mai era de mers.
Sable îl simțea peste tot. El a pătruns totul cu o pătrundere fără milă care îi aducea atâta
durere cât și plăcere. Cu întârziere, ea a luptat împotriva invaziei lui, încercând să se ferească
de devastările pe care le-ar aduce pierderea lui.
A întins o mână între ei și i-a mângâiat clitorisul în timp cu
împingerea șoldurilor. Nu te poți abține. Nu mai incerca.
În timp ce corpul ei se strângea cu un alt orgasm, lacrimile i-au alunecat și
a picurat pe obrazul ei.
Nu, a implorat el. Nu plânge. E în regulă. Sunt aici cu tine. Nu sunte i

singur.
„Sunt mereu singură”, strigă ea încet. „Este natura fiarei noastre.”
Și meseria ei.
S-a aplecat deasupra ei, ținând-o la masă, împingând-o cu putere până când ea a venit cu
un țipăt. El i-a eliberat gâtul și și-a arcuit spatele, un strigăt gutural smuls din gât, în timp ce
își împroșca sămânța adânc în ea.
Derek se agită încet, reticent să-și ridice capul de pe perna din sânul lui Sable. Se simțea
epuizat și totuși atotputernic în același timp. Puterea lui creștea constant pe măsură ce
petrecea mai mult timp în ea. Sable l-a acuzat într-un fel pe care nu știa că există, nu știa că
era posibil.
De aceea a poftit de ea?

Nu, acesta nu ar putea fi motivul. O dorise înainte. Graba pe care a experimentat-o
fiind cu ea a fost doar o ademenire suplimentară. Trebuie să fie virusul. Poate

împreună, el și Sable au creat o sinergie. Chiar dacă nu o dorea atât de mult, doar asta
merita explorat.
Întoarse capul și se uită la oglinda bidirecțională de pe perete. Nu văzu decât o
cameră goală, cu reflexele lor absente din sticla argintie.
Sable avea dreptate. Era natura fiarei lor să fie singuratică, separată de ceilalți care nu
erau de felul lor. Dar s-au găsit unul pe altul. Împotriva șanselor și tuturor regulilor.
Ar fi trebuit să fie mai circumspect înainte de a o duce pe nava lui și de a o dracu zile
întregi. Ar fi trebuit să știe că pofta călărindu-l atât de tare însemna mai mult decât era
dispus să admită. Dacă nu ar fi fost atât de orb, ar fi putut să o curteze, să o cortejeze,
în loc să-și ia drumul cu penisul.
Dar nu așa a mers și în ciuda supărării sale, Derek nu putea regreta. Sable era în
brațele lui și el era adânc în ea, îmbibat în crema lor. Au avut partea sexuală a unei
relații romantice rezolvată la perfecțiune. Restul avea să cadă la locul lor în cele din
urmă.
S-a ridicat, dar a rămas o parte din ea. Sable nu putea nega legătura lor când erau
atât de strâns uniți. Întinzându-se în jos, el îi îndepărtă firele mătăsoase ale părului de
pe frunte. Atingerea lui era plină de respect și adorare, la fel și mângâierea mâinii ei
drepte pe șoldul lui.
Închizând ochii, respirația i s-a încetinit până la un pantalon moale.
"Ce imi faci?" opti ea întreruptă.

Degetele lui au plutit de-a lungul lungimii incredibil de lungi a genelor ei,
spălând lacrimile care se agă au acolo. „De ce ți-e frică, iubito?”
"Nu mă tem." Ea s-a ridicat. Spre surprinderea lui, ea și-a cuprins brațele în jurul
taliei lui și și-a sprijinit capul pe pieptul lui. „Dar acest lucru nu se poate întâmpla în
continuare. Trebuie să se oprească.”
"De ce?" Se trase înapoi să-i cerceteze fața. Tristețea din ochii ei îi opri privirea. El
simțise asta în timpul conexiunii lor mentale și era frustrat de zidul pe care ea îl
ridicase în mintea ei. L-a lăsat să vadă doar o mică parte din cine era ea, ținând cea
mai mare parte din ea ascunsă.
Ce nu împărtășea ea cu el?
— Aici se întâmplă mai mult decât pofta, Sable. Știu că și tu o simți. Tu
altfel nu ar plânge.”
„Sunt lucruri pe care nu le știi despre mine.”
„Nu-mi pasă ce sunt.” A fost surprins să-și dea seama că spunea adevărul.
Era un om curios, ceea ce l-a făcut bun la meseria lui. „Aștept până când ești gata să-
mi spui. Tot ce îmi pasă este de noi – tu și cu mine și felul în care mă simt când sunt
în tine. Felul în care mă faci să mă simt când mă privești ca și cum faci acum.”
Sable își întoarse privirea și el o prinse de bărbie, trăgându-i privirea înapoi la a lui.
„Nu te întoarce de la mine, iubito.”
— Nu împinge, Derek. Bine?"
Derek o eliberă și își trecu o mână prin păr. „Am petrecut șase sute de ani căutând
asta. Nu sunt pe cale să-l las acum că am găsit
aceasta."
"Mă iubești?" întrebă ea răspicat, cu privirea de safir cercetătoare,

invaziv.
S-a înecat de sinceritatea ei și de întrebările pe care îl făceau să-și pună.

—A a am crezut, murmură ea fără a se înclina. Ea l-a împins înapoi, forțându-i
penisul semi-erect de la adăpostul păsăricii ei, lăsându-l să se simtă lipsit și respins. Și-
a netezit fusta scurtă peste coapse și a alunecat de pe masă, făcând o pauză pentru a-
și recupera tangul. Zidul dintre ei era un lucru tangibil și îl speria. Și l-a supărat
oprit.
"La naiba!" Derek își trase uniforma, uitându-se la ea. "Dă-mi

șansa de a gândi.”
"Uită-l." Sable zbură spre u ă înainte să se poată mi ca. Se opri în prag,

cu gura sub iată de hotărâre. — Stai departe de viața mea, Atkinson. Găsiți
o altă modalitate de a petrece timpul.”
Sable s-a așezat în cabina lui Starwing și și-a amintit că era o femeie puternică
care putea face față la orice. Frecându-și ochii, se lăsă pe spate în scaunul
căpitanului și își dori să aibă rădăcini undeva, ceva care să fie al ei, un loc pe
care să-l numească acasă. Ea intrase în posesia complimentelor de navă
foarte dorite ale unui contrabandist care fusese prins de Vama Interstelară.
Aproape tot ce deținea ea era bunuri confiscate de la sechestrarea a jumătate
de duzină de agenții diferite de aplicare a legii. Trebuia să aibă tot ce e mai
bun pentru a-și menține aspectul unui vânător de recompense avid de bani.
Din nefericire, asta însemna și că Sable Taylor nu avea nimic
a ei.
Se uită pe fereastra cabinei la jumătatea de duzină de nave andocate în

jurul ei. S-au ramificat pe spițe din centrul care se învârtea încet, care era
biroul de teren al Task Force pentru această parte a universului. Nava lui
Derek era ușor de observat. El conducea un Starwing nu cu mult mai în vârstă
decât al ei, dar nava lui era cu siguranță mai luxoasă.
Derek Atkinson avea bani — mulți. Investițiile judicioase făcute de-a lungul
mai multor secole ar face pe oricine bogat peste măsură. A fost o mărturie a
caracterului lui Derek că el a ales să lucreze pentru STF, decât să-și petreacă
zilele cu liniște, înconjurat de femei dornice. Impermeabilitatea lui la
mita l-a făcut cel mai puțin probabil dintre suspecții ei. Era sigură că nicio sumă de bani nu-l
putea atrage pe Derek să se curve în Federație.

Deci cine a fost trădătorul?
Se gândise la această întrebare de o sută de ori. Pornind motoarele, se uită în jos la
indicatorul de pe consolă. Jeffrey Leroy a fost următorul pe lista ei de agenți de investigat.
Era în Sectorul Deltei și urmărea un contrabandist, așa că aceasta era următoarea ei
destinație. Decuplându-se din docul de andocare, Sable a îndepărtat distanța necesară de
biroul de teren înainte de a programa saltul la viteza luminii. Apoi s-a ridicat, întinzându-se
mușchii făcuți delicios de languriți de la două orgasme fabuloase.
Făcând un duș rapid, a încercat să nu se gândească la ce s-a întâmplat la sediu și a eșuat
lamentabil. Cum a putut să nu se gândească la asta? Ignorase fiecare protocol al slujbei ei
implicându-se cu un agent. Și ea a fost cu siguranță implicată, fără îndoială. Ar fi mult mai
ușor să dai vina pe singurătatea ușurată de plăcerea fizică, dar asta nu ar fi adevărat și
trebuia să fie sinceră cu ea însăși. Altfel, ar face ceva prostesc, cum ar fi să-l mai dracui, ceea
ce era exact ceea ce o făcuse în mizeria asta de la început.
Sable a oprit spray-ul și și-a uscat pielea cu prosoape.
Și ce naiba intrase în Derek? Aproape că făcuse să pară că ceea ce aveau ei era mai mult
decât doar sex și pentru el, dar ea știa mai bine decât atât. Expresia lui îngrozită când rostise
cuvântul „dragoste” dovedise acest lucru. Da, sexul a fost grozav, chiar fabulos, dar nu a
fost un lucru bun când un partener se desface și celălalt voia doar să facă.
vino.
Cu un oftat obosit, se aruncă pe patul ei și se uită cu privirea spre tavan.
Fusese o proastă să se îndrăgostească de Derek Atkinson – un vampir Maestru complet
cu o chemare senzuală care transforma fiecare femeie într-o sclavă sexuală mieunoasă. Ea ar
a pariat un milion de credite că nu fusese îndrăgostit în viața lui. A trăit secole
ca burlac și părea să se bucure enorm, dacă zvonurile erau adevărate. A lăsat inimi frânte
în urma lui.
Exact ca a ei.
Ea închise ochii și, fără măcar să încerce, îl simțea, parfumul pielii lui infinit ademenitor.
Sânii ei s-au încordat și au devenit grei când își imaginea privirea fierbinte și gura delicioasă.
Întinzând mâna, ea strânse

carne umflată pentru a ușura durerea și și-a dorit să nu fie singură.
— Mi-e dor de tine, Derek, șopti ea în aerul lini tit.

Știu.
Pumnii lui Sable s-au strâns când vocea lui Derek i-a trecut prin minte ca fumul. "Iesi din
capul meu!" mârâi ea spre camera în general. Cu o concentrare profundă, ea îl împinse
ferm din gândurile ei.
— Știi, iubito, murmură el. „Trebuie să ne dăm seama cum îmi renunți atât de ușor.”
Privirea ei cu ochii mari s-a îndreptat spre prag, șocată să-l găsească pe Derek tolănit
acolo cu aroganță dezinvoltă. Inima ei trădătoare tresări, fericită să-l vadă.
— La naiba să fii, Derek.
OceanofPDF.com
Derek privi cu atenție răpită cum Sable se ridică gol din patul mic
și s-a mutat în garderobă. Cu căderea lungă a părului ei întunecat și șoldurile

care se legănau ușor, era ispita întruchipată. A fost nevoie de tot ce avea
pentru a-și menține aspectul obișnuit, când animalul din interiorul lui tânjea
să săre distanța dintre ei și să o ia dracu fără sens. Nu se putea abține să nu
se întrebe dacă se va sătura vreodată de ea. O dorea la fel de mult de parcă
nu ar fi venit ultima picătură cu puțin timp în urmă.
Străgând de un umeraș o foaie scurtă, fără mâneci, ea și-a acoperit forma
flexibilă, iar el a înlăturat un geamăt de dezamăgire. Când se întoarse cu
fața lui, chipul ei încântător era impasibil, înfrânând bătăile rapide ale
pulsului ei și umezeala pe care o simțea cum se strângea între coapsele ei.
Era fericită să-l vadă, deși se străduia din greu să ascundă acest fapt. A ascuns a
zâmbet. Ea spusese că îi era dor de el.
„Ce faci să te atri pe nava mea?” întrebă ea, trecând pe lângă

l.
— Nu poți fugi de mine, Sable.

„Nu alergam.” Ea mârâi frustrată când și-a dat seama că deja făcuseră saltul la
viteza luminii. „La naiba. Ce naiba o să fac cu tine acum?”
„Am câteva sugestii”, a oferit el cu ajutor. „Îmbrăcăminte opțională.”

Ea îi aruncă o privire exasperată.
Se îndreptă spre scaunul căpitanului și se făcu ca acasă. El verificase restul
Starwing-ului în timp ce ea făcuse duș. Întreaga navă fusese lipsită de orice confort.
Evident, luxul era ceva fără de care putea trăi. Sau a fost forțat să trăiască fără.
„În câte necazuri ai?” întrebă el încet.

Ea îi aruncă o privire uluită. "Ce?"
Derek flutură cu mâna în jurul punții rare, într-un mod atotcuprinzător
gest. „Evident că ai probleme financiare. Cât de adânc ești?”
"De ce iti pasa?" Sable și-a smuls prosopul de pe cap și s-a întors înapoi
în dormitor.
„Cine a spus că îmi pasă? Poate că doar încerc să-mi ușurez contul bancar.”
A auzit-o pufnind batjocoritor și a râs.
— Nu vreau caritatea ta, mormăi ea.
„Și nu vreau prostiile tale. Uneori primim ceea ce nu ne dorim.”
Sable se întoarse în prag, cu un zâmbet reticent curbându-i buzele. Era
prima dată când Derek văzuse ceva aproape de un zâmbet pe chipul ei și era
uimit de felul în care aceasta i-a transformat trăsăturile de la frumoase la uluitoare.
„Serios, Derek. Nu am nevoie de banii tăi.”
S-a încruntat. „Mi-ai spune dacă ai face-o?”
Ea râse atunci, un sunet încântător care îl făcu să înghită în sec. "Nu.

Nu ți-aș spune.”
Derek s-a împins de pe scaun cu un blestem. „De ce naiba nu?”
„Nu te-am tras pentru banii tăi.”
Sprâncenele i s-au ridicat la declarația directă. „Mă bucur să aud.” Foarte bucuros,
dar oricum nu se gândise niciodată la asta. Sable era prea independent. Făcu o pauză
și apoi puse întrebarea evidentă, condamnându-se că îi pasă de răspuns. „De ce ai
făcut-o atunci?”
„Pentru acel cocoș uriaș al tău, desigur.” Ochii ei de safir străluceau
cu amuzament răutăcios.
Când el s-a încruntat, ea și-a dat capul pe spate și a râs de încântare. Râsul se
revărsa din ea, ușor și muzical și înainte să-și dea seama, chicotea și el. Era cât pe ce
să întindă mâna spre ea și să o tragă în brațe, când nava s-a legănat puternic în
lateral, aruncând-o în brațele lui.
Au sunat alarmele.
"Ce naiba?" gâfâi ea în timp ce se sprijini de el. Ochii ei s-au mărit când se uita la
el și el știa că se întreba cum îi salvase dintr-o băltoacă de membre încurcate. Ea se
uită în jos, observând că pluteau chiar deasupra podelei. Privirea ei era acuzatoare.
„Există ceva pentru care nu ești pregătit?”
El o sărută rapid și dur înainte de a se muta pe scaunul căpitanului.

Fuseseră atât de implicați să vorbească între ei, încât nu observaseră când nava
căzuse din viteza luminii.
„La naiba! Rezistă." A apucat comenzile, a oprit pilotul automat și a activat scuturile,
înainte de a le înclina puternic spre dreapta. Un fazer a tras abia
le-a lipsit.
Sable luă scaunul copilotului. — Este o navă a Federației, spuse ea surprinsă după
o privire rapidă către consolă. Abia și-a asigurat hamul înainte
a fost nevoit să facă o altă rostogolire evazivă.
Cu o resemnare sumbră, Derek își ținu ochii pe panoul de control din fața lui și observă
apropierea a doua navă a Federației. — Acum ar fi un moment bun să-mi spui în ce fel de
probleme te afli, Sable.
"Pe mine? De ce trebuie să fie vorba despre mine?”
El riscă să arunce o privire laterală la ea. „Tăiați rahatul. Suntem la marginile îndepărtate ale
Sectorul Deltei. De ce ai decis să renunți la viteza luminii aici?
Ochii ei îi întâlniră pe ai lui pentru o clipă, apoi se înroși și își întoarse privirea. "La
evitați-vă. M-am gândit că nu te vei gândi să mă cauți aici.
A apăsat pe câțiva nasturi pe cotieră și pe o vizor coborât din tavan. În câteva secunde,
scaunul se învârti în tăcere în timp ce ea urmărea inamicul lor prin vizor și întoarse focul.
Derek clătină din cap. A naibii de femeie imposibilă. „Vom discuta problemele relației
tale mai târziu. Chiar acum vreau să știu cum două nave de luptă ale Federației au ajuns
adânc în spațiul Consiliului, exact în locația îndepărtată pe care ați decis să o utilizați.”
„N-am nicio idee. Mi-am raportat intenția de a călători la Rashier 6, dar nu și planul de
zbor. Nimeni nu știa că vin aici.”
Derek a privit cum a doua navă a Federației zbura peste ei, urmată de o salvă rapidă
de fazere de la Sable. Era bună. A doua navă era deja grav avariată.
„Poate că am dat peste ceva din întâmplare.” Și-a rotit scaunul spre
stânga și trase pe prima navă.
Aripa stelară se zgudui cu o forță clănțănitoare din dinți. „Da, un mare accident.
Scuturile au scăzut la șaptezeci și cinci la sută.”
Sable a tras înapoi cu și mai multă ferocitate. „Poți să ne scoți de aici?”
"Nu. Prima lovitură a eliminat hyperdrive și legătura de comunicații.
Oricine ar fi acești tipi, nu te plac deloc.”

„Va trebui să ia un număr.” Următoarea ei rundă de foc a distrus una dintre ele
navele Federa iei. „Întoarce-te ca să-l pot lua pe celălalt.”
A tras în sus și din nou, venind în spatele navei rămase care a continuat să tragă
asupra lor cu entuziasm. „Scuturi până la cincizeci la sută și cad rapid.”
Sable se întoarse și înjură. Nava rămasă a Federației dispăruse.

„Au sărit.”
„Au cronometrat atât de bine”, a remarcat Derek. „Au sosit și au plecat înainte de
sonda de frontieră a făcut o tură.”
Ea a scuturat hamul. Vizorul se ridică automat din calea ei.
„De ce nu ne-au terminat?”
„Nu știu, dar cred că probabil că nu se așteptau la o luptă și au fugit
ramas fara timp."
Ea stătea în picioare, cu halatul scurt răsucit de mișcarea scaunului și a hamului în

cinci puncte, până când aproape că i-a putut vedea păsărica.
S-a îndurerat instantaneu.
La dracu. Nu ar trebui să se gândească la asta acum. Frustrat, a ie it

scaunul lui.
„Trebuie să reparăm nava și să plecăm de aici înainte ca ei să decidă

întoarce-te, mârâi el, trecându-și o mână prin păr.
Ea îi aruncă o privire întrebătoare. — Morocănos, nu-i așa?
— Înfierbântat, a corectat el și și-a înăbușit râsul la grimasă pe care a făcut-o.
Ea s-a retras în grabă.
— Mă duc să repar hiperdrive-ul, strigă ea în timp ce cobora
punte. „Tu lucrezi la scuturi.”
Simțea mirosul de excitare care venea de pe pielea ei satinată. Un cuvânt de la el

și trupul ei era nerăbdător după al lui. În schimb, ea a fugit.
A naibii de femeie imposibilă.
Sable și-a împins părul de pe față și s-a târât pe mâini și genunchi înapoi în puțul de
întreținere al hyperdrive-ului. Era veșnic recunoscătoare că reparațiile erau aproape
terminate. Puțul nu a fost proiectat pentru ocupare, așa că spațiul nu avea controale
de mediu, făcându-l fierbinte și inconfortabil. Doar jumătatea superioară a
trunchiului ei încapea în spațiul mic, lăsându-i șoldurile îndoite într-un unghi ciudat.
S-a întrebat pentru scurt timp cât de mult progresa Derek pe scuturi. Ea a avut
încredere în el pentru a lucra pe nava ei, ceea ce spunea multe despre cât de mult
îl respecta și credea în el. O ciudată a controlului, ea a preferat să se ocupe de totul
singură, așa că știa că o sarcină a fost îndeplinită spre satisfacția ei.
Nu era îngrijorată de asta cu Derek. Nu a făcut niciodată nimic în jumătate de
măsură. Sable era u urat că fusese cu ea astăzi. Fără el, lucrurile ar fi putut fi mult
mai rele. De fapt, s-ar putea chiar să fie moartă.
Derek avea dreptate. Navele acelea o a teptaseră. Îi dezactivaseră hipermotorul,
paralizând-o, dar în cele din urmă o lăsaseră în viață.
Poate că au vrut doar să o întârzie? Dar de ce? Nimeni nu știa că îl urmărea pe
agentul Leroy în afară de IAB și acea bază de date era atât de sigură că nici măcar
Președintele Consiliului de Securitate Interstelar nu avea acces la ea.
Așadar, cine ar fi putut ști unde va renunța la viteza luminii când nici măcar nu se
cunoștea pe ea însăși până când nu a dat cu pumnul în coordonatele? Nu avea sens.
De ce să nu o ucizi și să scapi de amenințarea pe care a prezentat-o împreună?
Da! Vocea triumfătoare a lui Derek îi umplu mintea. Am reparat scuturile. Ce mai
faci acolo jos?
„Aproape gata”, mormăi ea în timp ce reatașa pământul.

Ai nevoie de ajutor?
"Nu, mulțumesc. Sunteți familiarizat cu aspectul acestor nave. The

axul de întreținere este mic. Sunt prost aici așa cum este și înghesuit ca naiba.”
Bine, iubito.
Vocea din mintea ei tăcu și, în mod ciudat, se simțea singură fără ea.
Ea se obișnuise mult prea mult să-l aibă în preajmă, iar conștientizarea era supărată
ea la nesfârșit. Inima ei nebună era hotărâtă să fie zdrobită în praf.
Ea a terminat și a început încet să iasă înapoi din puțul de întreținere.

„Uite ce am găsit”, se auzi vocea lui Derek într-o pufătură fierbinte împotriva lui
interiorul coapsei ei chiar înainte ca limba lui să i se adâncească în păsărică.
Uimită, Sable sări, lovind-o cu capul. „Oww, la naiba! Ce naiba

Faci?"
„Nu este evident?” mârâi el încet. Despărțindu-i pliurile cu degete blânde, el a
continuat să o lingă cu poale sinuoase, mângâindu-i peste clitoris până când acesta
s-a umflat și s-a uitat afară. „Ai spus că ești prost. A trebuit să vin să văd singur.”
El și-a înfipt limba fierbinte adânc în păsărica ei și a gemut, ținându-i șoldurile

nemișcate când a încercat să se miște. „Și ce găsesc? Tu, îndoit în talie, fluturând
spre mine o bucată de rai prețuită.” Îi clinti clitorisul cu mișcări rapide. „Cum aș
putea rezista un pic de gust?”
Întregul corp al lui Sable începuse să ardă la prima lovitură a limbii lui rea. Acum
era în flăcări. „Derek…” gemu ea, aruncându-și șoldurile înapoi spre el, avea nevoie
de mai mult decât chinul lui tachinator.
Răspunsul lui chicoti era plin de satisfacție masculină în timp ce își îngropa gura
între coapsele ei cu un entuziasm măgulitor. Cu o clipă înainte fusese morocănosă
și frustrată. Acum era o trezire dureroasă, pe nerăsuflate, păsărica ei era lipită de
poftă și se înmuia în așteptarea nerăbdătoare a
un alt orgasm minunat. Derek și-a bătut dorința cu lisări adânci și apoi s-a cufundat în ea,
făcând-o cu plonjările lente și constante pe care știa că le adora.
Sable și-a lăsat capul pe brațele încrucișate, înclinându-și șoldurile în sus pentru a-i
oferi mai mult acces la despicatura ei umedă. Bărbatul era incredibil de talentat cu limba,
știind exact unde să lingă și când să alunece adânc.
El o ridică mai sus, ținându-i șoldurile în sus cu puterea vampirului fără efort.
Cu gura deschisă, el i-a înconjurat clitorisul și l-a mângâiat încet cu limba, înainte și înapoi
într-o alunecare umedă, scoțând mici zgomote sexy de geamăt.
Și mie mi-a dor de asta, gustul tău.
Ea simți marginile netede ale colților lui pe labiile ei și știa că era complet erect. Gândul
la penisul lui și la felul în care se simțea în ea a făcut-o să scâncească și să-i ude gura. Și
totuși limba lui își făcea magia, plutind înainte și înapoi pe clitorisul ei expus. În afară și
înăuntru. Era atât de priceput și o cunoștea deja atât de bine. Unghiile ei scurte se gheare
în zadar
metalul neted de sub ea.
"Derek... te rog..."
Ea a țipat când a venit, vocea ei răsunând în limitele mici ale

arborele de întreținere.
Nu a avut timp să-și tragă respirația înainte ca Derek să se tragă înapoi și apoi să-și
arunce erecția pulsatorie în ea, întinzând-o incredibil de strâns în poziția ei aplecată. El și-
a mângâiat penisul rapid, depășind orgasmul ei, făcându-l să dureze cât mai mult posibil.
Îmi place să fiu în tine.

"Da…"
Îmi place când țipi și vii după mine. Fă-o din nou.
— Derek, icni ea, cu tot corpul tremurând de forța împingerilor lui. El i-a coborât
genunchii pe podea și a pompat mai adânc, greu

greutatea bilelor lui lovindu-se de clitorisul ei cu fiecare lovitură în jos.
„O să mă omori.”
Se întinse în jurul taliei ei și între picioarele ei, găsind locul unde
ea se întinse larg pentru a-l acomoda. Vino după mine, ordonă el.
Sable nici măcar nu putea să scâncească când a venit din nou. Gâtul i s-a închis ca un
pumn, la fel și păsărica, care s-a strâns pe penisul masiv care o călărea într-o convulsie
nesfârșită de plăcere.
Sable! Strigătul uluit al lui Derek i-a umplut mintea, în timp ce el venea tare și furios, cu
mâinile la talia ei tremurând, răsuflarea lui zvâcnindu-i în burdufuri grozavi, cu tija
smucind violent în interiorul ei.
El s-a prăbușit pe spatele ei și picioarele ei au alunecat de sub ele, tremurând prea mult
pentru a le susține greutatea. El a tras-o de pe arborele hipermotor și s-a rostogolit,
lingurindu-se în spatele ei, în timp ce amândoi se străduiau să

a respira.
Sable ar fi putut adormi acolo, pe podea, dacă Derek n-ar fi luat-o și n-ar fi dus-o la duș.
Satula si obosita, ea si-a sprijinit corpul de al lui in timp ce el o sapuna si ii spala parul. În
timp ce mâinile lui mari alunecau peste pielea ei, frământând într-un mod menit să
calmeze mai degrabă decât să stârnească, ea a recunoscut că s-ar putea obișnui cu acest
tip de răsfăț.
„O naiba bună te pune întotdeauna într-o dispoziție atât de generoasă?” întrebă ea, în
timp ce el își clăti părul.
Buzele lui s-au curbat într-un rânjet sexy, dar tandrețea din privirea lui era aceea
i-a oprit inima. "Doar bine?"
„Bine, grozav”, se amendă ea.
"Perfect?" a tachinat el, în timp ce începu să-și săpună pieptul musculos.
La naiba. La naiba. La naiba. Era atât de fierbinte cu mâinile lui săpun care mângâia
acei mușchi frumoși și apa care curgea din părul lui corb. Chiar voia să-l păstreze.
„Fantastic, grozav, uluitor”, a spus ea deodată uscată
buze. Era ridicol cât de mult îl tânjea ea.
„Cel mai bun sex pe care l-ai făcut vreodată?” Privirea lui argintie a cercetat prea adânc pentru
întrebarea să fie frivolă.
Ea se mișcă inconfortabilă sub privirea argintie pătrunzătoare și încercă să fie lejer. „Cu
reputația ta libidinoasă, n-aș crede că ego-ul tău ar avea nevoie de mai multe mângâieri.”
Mâinile lui Derek se liniștiră și se încruntă. „Nu mă deranjează să-ți spun cum
îmi place mult să fac dragoste cu tine.”
A face dragoste. Sable privi în jos, luptându-se cu sentimentul de bucurie pe care îl dorea
să răsară în ea. — Știi că îmi place, spuse ea încet.
„Destul să fii doar cu mine? Nimeni altcineva?"
Privirea ei zbură spre a lui surprinsă. Vorbea serios? Dintr-o dată foarte nervoasă, ea s-a
sprijinit cu spatele de peretele rece al dușului, încercând să creeze o oarecare distanță între
ei. „Ce mă întrebi mai exact?”
„Vreau să încerc să fac asta să funcționeze, Sable.” Derek pă i sub stropire

a clăti. "Tu și cu mine. Nimeni altcineva."
Ochii ei s-au închis. Vorbea serios . Îi venea să râdă și să plângă în același timp. Ea știa ce
ar trebui să spună, ce îi cerea meseria să spună. Dar ea pur și simplu nu a putut să o facă.
— Mi-ar plăcea asta, șopti ea. Apoi a strigat surprinsă ca Derek
a tras-o la pieptul lui și a răsplătit-o cu un sărut rapid și dur.
— Slavă Domnului, mormăi el cu o u urare emo ionantă.

„Nu am terminat.”
Se înțepeni și se trase înapoi pentru a o privi cu precauție.
Întinzându-se, ea îi dădu părul ud de pe frunte cu o mângâiere afectuoasă. Avea trăsături
atât de puternice cu nasul lui acvilin, maxilarul încăpățânat și buzele ferme. Se simțea în
siguranță cu el, știind cât de pregătită

el a fost pentru toate. Viața ei fusese întotdeauna haotică și se confrunta adesea cu
ramificații pentru alegerile ei neplăcute, mult timp după ce au fost făcute. — Nu vreau pe
nimeni altcineva, Derek. Dar nu pot să mă implic cu tine acum. Sunt câteva lucruri de care
trebuie să mă ocup mai întâi.”
"Precum ce?" Mâinile lui îi mângâiau posesiv lungimea umedă a coloanei ei.
Ea a încercat să explice. „Sunt lucruri pe care nu le știi…”

"Atunci spune-mi."
„Nu ar trebui...”
"Nu-mi pasă."
„Nu-ți va plăcea.”
"O sa trec peste."
Ea a râs trist la perseverența lui obscenată. „Derek, nu poți

—”
"Nu." Buzele lui pline se subțiră de hotărâre. "La naiba. Vrei să

fii cu mine sau nu?”
"Da, dar-"
A scuturat din cap. "Fara asteptare. A trecut prea mult timp. Doi ani, Sable. Ce te reține?
Un soț pe care l-ai ascuns undeva? Un iubit? Datori cuiva bani?”
"Nu. Nimic de genul asta.”
El a ridicat din umeri. „Orice ar fi, ne vom ocupa de asta. Împreună."
Sable se întinse în spatele lui și opri apa. „Bine”, ea
recunoscu cu un oftat. "Sunt-"
Din carlingă se auzi un bip insistent. Derek mârâi frustrat de întrerupere. "Ignora."
„Hiperdrive-ul este reîncărcat”, a spus ea cu un zâmbet despre care știa că nu-și ascunde
ușurarea. Nu era încă pregătită să-i spună. Nu voia să-și asume șansa de a distruge ceea
ce aveau, oricare ar fi fost. Nu era nicio îndoială în

gândul ei că ar fi mai bine să aibă un soț de ascuns decât să recunoască că a

lucrat pentru IAB. Era codul nerostit. Agenții nu i-au bătut pe agenți.
Și-au protejat pe ai lor. Nu i-au vânat.
— Poate aștepta, spuse el cu obstinație. "Spune-mi."
Sable și-a înclinat capul pe spate și și-a lipit buzele de ale lui. Era pentru prima
dată când făcea vreodată un avans către el și când el se cutremură, își dădu
seama cât de mult ajungea cu adevărat la el. Stomacul ei flutura. — Acea navă a
Federației s-ar putea întoarce cu întăriri, îi aminti ea pe buzele lui.
El a tras-o mai aproape când a încercat să se îndepărteze. „Sărută-mă din nou, iubito.
Și dă totul.”
Ținându-și brațele pe umerii lui, Sable și-a tras gura în jos spre a ei.
L-a sărutat așa cum și-a dorit întotdeauna, cu linge profunde ale limbii de-a
lungul a lui, până când a simțit pieptul complet și greu al erecției lui pe burta ei.
Ea a râs. „Dacă continuăm așa, nu vom ieși niciodată din acest sector și nu voi
putea merge. Poate că sunt un vampir, dar chiar și eu am nevoie de o pauză.”
— Bine, bine, spuse el cu vădită reticență. „Să scăpăm dracului
Aici."
OceanofPDF.com
Derek se ridică de pe scaunul copilotului și tresări când mușchii lui scârțâiau
protest. Fuseseră ținuți în zbor de peste trei ore, așteptând deschiderea unui
port de andocare pe Rashier 6. Sable avea nava bine în mână, dar prefera să
stea cu ea decât să se ocupe în altă parte. Gândul ăsta îl făcu să înăbu e un râs
ironic. Tot ceea ce făcea ea îl fascina, chiar și stând pe un scaun înjurând la
turnul de control.
„Pe cine vânăm acum?” el a intrebat.
Sable s-a ridicat și s-a întins și ea, sânii plini încordându-și partea din față a
costumului bio în timp ce își arcuia spatele. „Nu trebuie să te întorci la muncă?
Și ce zici de nava ta? Bunurile tale? Nu ai alte haine în afară de uniformă.”
„Încerci să scapi de mine?”

— Nu am spus asta, Derek.
Întinzând mâna ei, el și-a împletit degetele cu ale ei. „Mi-am luat concediu și nava mea
este andocată la biroul de teren. Va fi bine. Voi cumpăra ce am nevoie imediat ce vom
debarca și apoi voi scăpa de asta.” El a tras de

fața uniformei cu mâna liberă.
„Cred că arăți al naibii de sexy în uniforma aceea”, a spus ea într-un mod provocator
toarce care îi încingea sângele.
El a zambit. Ea se îmblânzise considerabil fa ă de el de când ajunseseră

din dus.
Ea îi sărută rapid gura. „Îți mulțumesc că ți-ai dat grija să vii după mine, chiar dacă te-ai
așezat să o faci.”
Îi plăcea asta. Ea începea să se întindă la el fizic. Lucrurile progresau între ei și el a
simțit o profundă satisfacție masculină că relația lor se dezvoltase mult mai repede decât
anticipase el.
Meritase să aștepte.
Sable și-a tras mâna de pe a lui. „Nu ne putem ține de mână.”
Derek se uită la ea, cu gura căscată. Poate că până la urmă nu ajunsese atât de departe.
„De ce naiba nu?”
Zâmbetul ei era aproape... înțelegător. — Nu putem face evident că suntem... că tu și
cu mine suntem... Ea tresări.
„Întâlniri? La naiba?” sugeră el nepoliticos. La naiba, o durea că voia să-l ascundă.
tresărirea ei s-a adâncit. „Da.”
"Amenda." S-a îndepărtat, cu maxilarul încleștat.

"Amenda?"
A auzit biletul rănit din întrebarea ei și a zâmbit sumbru. "Tot ceea ce
vrei, iubito, spuse el cu chelie.
Derek a lovit eliberarea ușii de marfă și a ieșit în terminalul plin de viață. L-a simțit pe
Sable urmându-l și a întins mâna cu mintea, folosind

ascuns, așa că ea a rămas inconștientă de sondarea lui. Tristețea ei era profundă și aproape
palpabilă. Pieptul lui Derek se strânse. Ar fi putut face față mâniei ei – la naiba, i-ar plăcea
un meci bun care țipă chiar acum – dar tristețea ei îi sfâșie interiorul. Acea izbucnire ascuțită
de durere l-a făcut să realizeze cât de mult îi pasă de ea.
Nu că ar fi fost complet necunoscut. Știa că o plăcea foarte mult și dorea să petreacă un
timp exclusiv pentru a o cunoaște mai bine, dar nu înțelesese prea bine că ea avea puterea
de a-l răni și de a-l stârni. Era un risc căruia nu era sigur că era pregătit să-l facă față.
S-a oprit la ghișeul de întreținere și a făcut aranjamente ca să se facă reparații la Starwing
avariat. Apoi a continuat spre

terminal de taxi.
— Îmi pare rău, spuse Sable în șoaptă în spatele lui. „Nu vreau să fie
ca aceasta. Vă rog să credeți asta.”
Derek strânse din dinți. De ce nu ar fi putut să se simtă așa pentru o altă femeie? Cineva
deschis, fără nimic de ascuns. Cineva care îl dorea la fel de mult pe cât și-o dorea el pe ea.
Nu a mai vorbit cu ea ore întregi.
Luând un taxi, s-au străduit prin traficul cu mai multe niveluri și s-au îndreptat spre
hotelul pe care îl rezervaseră. Aerul și străzile erau înfundate de turiști de toate speciile.
Bannerele răvășite se întindeau de la zgârie-nori la zgârie-nori chiar deasupra transporturilor
de echipă. Efectul general al orașului a fost unul de prosperitate și sărbătoare, dar starea
de spirit nu l-a impresionat pe el sau pe Sable. După apropierea pe care tocmai o
împărtășiseră, această tăcere dureroasă era ca o baie cu apă cu gheață.
Au ajuns la hotel și ea l-a ignorat în mod flagrant în timp ce se înregistra.
Ea și-a luat cardul și l-a lăsat uitându-se după ea în timp ce urca în lift fără el. Doar ca să o
deranjeze, el a insistat să ia camera

care se alătura cu a ei. Ar fi al naibii dacă ar lua un etaj separat doar ca să-i mulțumească
simțul înclinat al proprietății.
Supărat, Derek a părăsit hotelul și a plecat la cumpărături pentru haine și articole de
toaletă. După ce s-a schimbat în dressingul unui magazin de îmbrăcăminte, și-a trimis
uniforma și achizițiile înapoi la hotel și s-a îndreptat către o cafenea de telecomunicații din
apropiere. Instalându-se într-o cabină, departe de geamul mare de sticlă și de privirile
indiscrete ale pietonilor de cealaltă parte, și-a introdus cartea de identitate și a așteptat
doar o clipă până când asistentul său să apară pe ecran.
„Bună ziua, domnule”, a salutat Charles Stein zâmbind. A îndepărtat privirea de la
monitor și apoi a spus: „Pe Rashier 6, înțeleg. O perioadă minunată a anului pentru a vizita.
Sunt în mijlocul retrobrației lor, nu-i așa?
— Habar n-am, spuse sec Derek. Nu acordase deloc atenție împrejurimilor pentru că era
prea supărat pe Sable. Era un semn sigur

că a fost înșurubat. Întreaga lui viață a fost centrată pe nevoia de a ști ce
naiba se petrecea în jurul lui. „Am nevoie de toate informațiile pe care le poți găsi despre o
femeie pe nume Sable Taylor. Și anume lucrări de service sau întreținere efectuate pe
Starwing-ul ei.”
"O clipă." Stein se încruntă, apoi tastă furios pe tastatură.
„Ei bine, nu sunt multe în baza de date a Consiliului.” Distras, vocea i se coborî în timp ce
citea de pe ecran. „De fapt, nu există nicio înregistrare pentru dna.
Taylor înainte de acum zece ani.”
Derek se încruntă. "Nu se poate asa ceva. E un vampir, cel puțin o sută cincizeci de ani. I-
am verificat dosarul înainte și era lung de un kilometru.” El

a încercat să-și amintească ce putea despre conținutul acelui fișier și apoi
oftă la conștientizarea că fusese mai interesat de fotografii decât de detaliile despre
transportul ei.
Stein mai tastă câteva, săpând adânc în înregistrările Consiliului. "Scuzati-ma domnule.
Fișierul ei nu este ascuns, a fost șters.”

Șters? Imposibil. A fost nevoie de autoritatea votului majorității Consiliului Interstelar
pentru a șterge informațiile din baza de date. „Ce a mai rămas în dosarul ei?”
„Numele, adresa și informațiile contului bancar ei.”
„Istoria ei personală a dispărut?” întrebă Derek. „Fără istoric de întâlniri, nu
evidențele de familie, niciun rude apropiat?”
„Nimic de natură personală.”
„La naiba.” Derek se legănă pe spate în scaun. „Cine a fost ultima persoană care a ajuns
accesați fișierul ei?”
Stein verifică, apoi fluieră încet. „Marius Drake, președintele Adunării Generale a
Consiliului Interstelar.”
Derek dădu sumbru din cap, nu cel puțin surprins, dar îndurerat la fel de vești. „Și unul
dintre puținii oameni cu acces suficient de mare pentru a modifica baza de date.”
"Este adevărat. Este încă ilegal, dar ar putea reuși, dacă nevoia lui ar fi suficient de
puternică.” Stein se uită înapoi în monitor către Derek. „De ce ar fi președintele Drake
interesat de un vânător de recompense? Oricare ar fi motivul, nu poate fi bine.”
„Da, norocul meu să mă implic în probleme.”
"Implicat?" Stein clipi. „Ca într-un tip „personal” de implicat?”

„Nu arăta atât de șocată.”
„Vă cunosc de multă vreme, domnule, și în acel timp nu ați mai fost niciodată
„implicat” cu oricine.”
„Există o prima dată pentru toate.”
„Deși nu voi fi de acord, vă sugerez că ar trebui să lăsați această femeie în pace. Nu-mi
place aspectul asta.”
„Mi-aș dori să fie atât de ușor.” Derek și-a trecut o mână prin păr. Sable avea ceva
periculos. Dacă în cele din urmă s-ar fi îndrăgostit de o femeie, doar să

trebuie să o arestezi? A bătut cu degetele pe masă. Dacă Sable ar fi fost implicată într-o
întreprindere criminală, ar explica dorința ei de a păstra secretă relația lor înfloritoare.
Întâlnirea ei cu un agent STF i-ar putea pune pe amândoi în joc. — Continuă să sapi, Stein.
O să revin cu tine în câteva zile pentru a vedea ce ai descoperit.”
"Desigur. Poate ar trebui să petreci intervalul întrebând-o pe doamna Taylor despre ea.
Dacă ea simte la fel pentru tine ca și tu pentru ea, ea îți va spune adevărul.”
Derek dădu din cap. „Ea al naibii de bine mai bine.”
Sable privi cu prudență rochia subțire și argintie de pe pat. Era Retro-bration pe Rashier 6
și trebuia să poarte chestia de modă veche dacă voia să se potrivească - indiferent dacă ura
sau nu. Indiferent de ce, trebuia să fie admisă la RetroBall care avea loc la hotel mai târziu
în acea seară.
Jeffrey Leroy raportase că va participa la eveniment în timpul îndatoririlor sale și ea plănuia
să-l urmărească până când va putea determina ce face.
Oftând resemnată, ea a ridicat din umeri pentru sine. Oh bine. Când în
Rashier, fă așa cum fac Rashienii. Sau asa ceva.

"Pune-o pe."
Se întoarse pentru a înfrunta Derek, care s-a rezemat de cadrul deschis
pragul alăturat.
„Cum te strecori mereu pe mine așa?” întrebă ea pe nerăsuflate, bând în vederea lui. El
era plecat de ore în șir și ea era atât de fericită să-l vadă.

Dar nu părea deloc fericit să o vadă.
„Concentrarea ta este întotdeauna împărțită.”
Privind pe lângă el, ea văzu patul în spatele lui. „Ai luat camera următoare
la al meu?”
„Tu ești motivul pentru care sunt aici”, a spus el pe un ton sec al vocii care a trădat
furia lui continuă. „Ar fi o prostie să stau departe de tine.”
Tremurând, Sable a recunoscut că avea tot dreptul să fie supărat.
Îl tratase îngrozitor mai devreme și avusese timp să se gândească la ce făcuse. Unul dintre
motivele pentru care ezitase să-l ia în serios

pentru că îi era teamă că el o va răni. Deci ce a făcut ea?
Rănește-l mai întâi. Nu a fost corect. Trebuia să fie sinceră cu el și să-i spună cine era. Dacă
nu voia să fie cu ea după ce a știut, așa stau lucrurile. Mai bine să știi acum. A-l răni pentru
a-i salva sentimentele nu a fost calea de a proceda. „Derek, lasă-mă să explic.” Ea întinse
mâna spre el.
Privirea lui argintie se îngustă periculos. — Nu sunt o jucărie, Sable.
„Nu am spus niciodată că ești.”
„Așa mă tratezi. Singura dată când mă pot apropia de tine este
când mă trag cu tine.”
Evident, ea nu putea vorbi cu el când era atât de supărat. Mâinile îi erau strânse în
pumni și maxilarul strâns strâns.
Ea și-a lins buzele și i-a privit ochii mocnind în timp ce îi urmau limba. „Nu putem vorbi
când ești atât de tensionat.” Ea se îndreptă spre el cu o balansare exagerată a șoldurilor.
Încordarea bruscă și ridicată a corpului său puternic era palpabilă. „Lasă-mă să te ajut să
te relaxezi și apoi îți voi spune totul.”
"Spune-mi acum."
„Nu ai chef să mă asculți. Vrei să alegi o luptă. aș

mai degrabă folosește acea energie făcând ceva puțin mai plăcut.”
„Un orgasm nu mă va face să mă simt mai bine”, mârâi el.
"Esti sigur de asta? Sper să mă ierți, dar oricum am să te ating. Vezi, odată ce
auzi ce am de spus, s-ar putea să nu vrei să te mai ating vreodată. Și dacă asta se
va întâmpla, voi lua ceea ce pot obține acum.” Ea lipi un sărut pe buzele lui strânse
și apoi se lăsă cu grație în genunchi.
„Sable”. Vocea lui profundă era întunecată de avertisment. "La naiba. Dacă îmi
spui adevărul, nu va trebui să-ți faci griji că te voi părăsi.”
„Vă spun adevărul. I i promit. Când termin." Ea a lucrat încet la închizările
pantalonilor lui, atrăgându-i anticiparea. Ea a văzut penisul lui magnific umflandu-
se în fața ochilor ei. „Mi-e dor de uniformă, trebuie să recunosc. Dar îmi place cel
mai mult de tine goală. Ai un corp atât de superb, Derek.
Și îmi place atât de bine.”
I-a lini tit mâinile cu ale lui.
Ea ridică privirea spre el cu ochi rugători, cu respirația rapidă aproape de panică.

Ar muri dacă nu a primit asta ultima dată cu el. — Lasă-mă să te sug, iubito, spuse
ea răgușit.
"Ce ascunzi?" Mâna mare a lui Derek îi cuprinse obrazul. "De ce sunt
faci asta?”
„Nu ai vrea să intri în gura mea?”
Fața i se îmbujora de dorință reticentă. „Vreau răspunsuri. Vreau să știu
în ce fel de probleme te afli.”

„Dacă ai încredere în mine să-ți spun adevărul acum, ar trebui să ai încredere în
mine să-ți spun adevărul mai târziu.” Ea a băgat mâna în pantalonii lui și i-a scos axul greu.
Fără ezitare, ea lingă peste capul de mărimea unei prune și în jos de-a lungul unei
vene crestate.
Respirația lui Derek șuieră între dinți și șoldurile i se înclină înainte.

„Sable...”
„Shhh. Îmi pare atât de rău pentru cum te-am tratat mai devreme. Relaxează-te și
lasă-mă să-ți cer scuze corect. Poți să-mi pui întrebări mai târziu.” O picătură
strălucitoare de lichid i-a îmbrăcat vârful penisului și ea l-a aspirat cu nerăbdare în
gură, tremurând la gustul lui.
"La dracu." Ochii i s-au închis. „Sunt atât de înnebunit.” În ciuda frustrării lui,
mâinile lui s-au încurcat în părul ei, ținând-o nemișcată în timp ce el și-a strecurat
penisul între buzele ei întredeschise.
Sable gemu la simțirea căptușelii sale cu vene groase alunecând de-a lungul limbii
ei. Pielea era moale și întinsă strâns peste duritatea pulsatorie de dedesubt. Ea îi
prinse fundul, frământându-i ușor, simțindu-i obrajii fundului încleștându-se în timp
ce el se băga mai adânc în gura ei. Ea a început să suge, în timp ce el îi trecea încet
prin cercul buzelor, un ritm constant, superficial, însoțit de strigăte guturale din gâtul
lui. Ea a tremurat la senzația că păsărica ei se cremă de dorință – o dorință creată de
încântarea erotică pe care a primit-o concentrându-se în întregime pe nevoile lui.
Petrecuse atâtea ore făcându-i plăcere. Trecuse de mult vremea când trebuia să-i
întoarcă favoarea.
„Mai greu”, a gâfâit el, degetele întinzându-și în părul ei. „Suge mai tare.”
Strângându-și buzele în jurul lui, își scobi obrajii, strângându-i șoldurile pentru a-l
ține neclintit. Rezistența lui era uimitoare, dorința lui pentru ea sfâșietoare. Și Sable
nu și-a luat slăbiciunea pentru ea de la sine înțeles. A fost un cadou și l-a prețuit ca pe
unul. Ar găsi o modalitate de a-i demonstra asta.
Derek s-a încordat, respirația i s-a cuprins în plămâni și apoi a strigat numele ei în
timp ce penisul i-a smucit pe limba ei, împușcându-i cum pe gâtul ei. Savurând
plăcerea lui, ea a băut din el. Chiar și atunci când i-a simțit mingile goale și genunchii
tremurând, ea nu și-a încetat aspirația gurii.
— Ajunge, gemu el. „Mă vei ucide.”
S-a lăsat pe podea în fața ei, târându-o peste el în timp ce el

s-a prăbușit pe spate.
Ea și-a încrucișat brațele peste pieptul lui încordat și și-a sprijinit bărbia pe ele. Ea i-
a studiat trăsăturile, întunecate de pasiune și aburite de sudoare. Cu ochii închiși,
părea mai tânăr, mai vulnerabil. Sable oftă.
— Pentru mine nu ești doar o jucărie, Derek. Nu a fost niciodată despre asta.”
— Mincinos, a replicat el răgu it.
„Ei bine, poate că este vorba în parte despre asta”, a corectat ea cu un rânjet. „A deveni
fizic cu tine este... ei bine, este dincolo de cuvinte. Dar asta nu este tot ce meriti pentru
mine. Să nu te gândești niciodată la asta.”
Respirația lui a început să încetinească. „Ce dracu ar trebui să mă gândesc,

Sable? Ți-e rușine să fii văzut cu mine, tu...”
"Nu este adevarat! Sunt flatat că mă vrei. Sunt uimit că te-ai așezat pe nava mea
doar ca să fii cu mine. Sunt mândru de tine și puțin surprins că ți-am putut capta
interesul, darămite să-l păstrez.”
Derek deschise ochii. „Despre asta este vorba? Crezi că nu poți
să-mi păstrez interesul?”
„Nu este o posibilitate?” a provocat ea.

El îi ținu privirea mult timp înainte de a recunoaște. „Nu mai știu ce să cred. Știu că
mă poți răni. Nu sunt sigur ce simt despre asta.”
Ea a oferit un zâmbet trist. — Măcar ești sinceră.
— Pentru că asta vreau de la tine în schimb, Sable, onestitatea ta.
„Și ți-o dau.”
Sable îl împinse și se ridică în picioare, în ciuda protestelor lui. Mergând spre
comodă, a deschis un sertar și și-a luat cartea de identitate. Când ea s-a întors spre el,
el stătea în picioare, privind-o cu flagrant
curiozitate și mai mult decât un strop de precauție. Ea întinse mâna și el se ridică să o ia,
oprindu-se doar o clipă pentru a-și îndrepta hainele.

S-a uitat la card și a ezitat.
— Ia-o, a îndemnat ea. „Toate răspunsurile la întrebările tale sunt chiar aici.”
El a acceptat oferta ei în timp ce îi arunca o privire piezișă. Cu pași evident reticente, se
duse la legătura de comunicație din colț și introduse cardul înăuntru.
„Bună seara, agent special Taylor”, salută vocea feminină a lui
link de comunicație. „Nu aveți mesaje noi în baza de date IAB.”
Sable îl privi pe Derek liniștit, uitându-se în jos la legătura de comunicație ca și cum n-ar fi
văzut niciodată una înainte. Apoi s-a întors spre ea. Privirea lui argintie era atentă,
cercetătoare. Ea s-a încordat și a așteptat condamnarea lui.
„Asta mi-ai ascuns? Că ești un agent IAB?”

Ea înghiți în sec și încuviință din cap.
— Mai vrei să-mi spui ceva? a mu cat. „Acum ar fi

timp."
„Ei bine, misiunea mea este...”
— Nu, îl întrerupse el, ridicând mâna. „Îmi poți spune despre misiunea ta mai târziu. Există
vreun alt motiv pentru care nu vrei să fii văzut cu tine?

pe mine?"
Ea clătină din cap. „Ce altceva ar mai fi?” Ea se mi că nervoasă
și a mărturisit: „Sunt înnebunit după tine, Derek. Absolut nebun.”
„Oh, Sable.” Vocea lui deveni adâncă și răgușită. "Slavă domnului." S-a risipit în ceață și a
reapărut instantaneu în fața ei, zdrobindu-o în pieptul lui cu o îmbrățișare uriașă.
Ea rămase nemișcată în stare de șoc.
Mâinile lui mari se îndreptară în părul ei și îi apăsă sărutări dulci și ușurate pe toată fața ei.
„Nu ai idee ce am crezut... Eram atât de îngrijorat...”

El a râs nebunesc și a luat-o în sus, învârtindu-o.

„Derek?” întrebă ea, puțin îngrijorată. „Nu ești supărat că sunt IAB?
Dezgustat?"
Ochii i se mariră. "Desigur că nu. Totul are sens acum. Nu poți fi
văzut cu mine, pentru că îți va arunca acoperirea.”
Sable știa că zâmbetul ei trebuie să fie strălucitor, pentru că chipul lui se înmuia
cu atâta tandrețe. „Majoritatea agenților urăsc IAB. Ei nu au încredere în noi. Ești

sigur că chiar nu-ți pasă?”
„La naiba, nu, nu-mi pasă!” A râs din nou. „Iubito, am crezut că ești un fel de
criminal. Mă sfâșieam întrebându-mă în ce m-am băgat.” El îi sărută vârful nasului.
„Știam deja, indiferent în ce ai fi implicat, că nu te pot lăsa să pleci.”
Profund atinsă, Sable își simți ochii lacrimând. Derek trăia pentru munca lui și
totuși se gândise să-și lase scrupulele deoparte doar pentru a fi cu ea. A fost un
sacrificiu care a spus multe.
— Nu plânge, spuse el grăbit. „Este în regulă, te pot ajuta. Vă vom rezolva cazul,
vă vom scoate din biroul meu de teren și apoi ne vom putea continua cu viața.
Împreună."
„Ești atât de optimist”, remarcă ea clătinând din cap. „Și aș face-o
am auzit mereu că ești atât de cinic.”
El a ridicat din umeri. „Avem multe de așteptat. Abia aștept să vă am pe toți pentru
mine zile întregi. Îmi doresc ocazia să te cunosc mai bine.” Vocea îi picura de
promisiune. „În toate modurile posibile.”
Cu o împingere blândă, ea a creat distanță între ei și a început să se plimbe
neliniștită. — Poate că trebuie să aștepți mult, Derek. Ea nu s-a uitat la el. Ea nu
putea. „Și nu pot să-ți cer să faci asta. N-ar fi corect.”
„Așteptați cât timp?” întrebă el, încruntat evident în tonul lui.
„Sunt deja pe acest caz de doi ani și nu sunt mult mai aproape de a-l rezolva decât atunci
când am început.” Mâinile ei strânseră în pumni în lateral.
— Există o scurgere în biroul tău, Derek. Unul dintre agenți vinde informații sensibile către
Federație. Sunt doar la jumătatea investigației. Mai am jumătate din agenți de investigat.”
O apucă în timp ce trecea pe lângă el, trăgând-o să se oprească în fața lui.
"Doi ani? Cam aia a fost momentul în care te-am întâlnit prima dată.”
Ea a dat din cap. — Ai fost primul agent pe care l-am investigat.
— Și ce a dezvăluit ancheta ta?
Sable și-a ridicat bărbia pentru a-i întâlni ochii uimitori. „Că am întâlnit un bărbat care m-a
făcut fierbinte. Un bărbat care m-a făcut să-mi doresc lucruri pe care nu le pot avea. Lucruri pe
care nu este posibil pentru el să le dea.”
„Până când te-am cunoscut”. Privirea i s-a topit. „Sunt limpede în ochii tăi?”
"Desigur."
"Esti sigur?" I-a cercetat chipul. „Nu ai nicio îndoială?”
Ea a întâlnit privirea lui întrebătoare cu capul în față. „Nu m-aș fi culcat cu tine dacă aș fi
făcut-o. Nici nu mi-aș fi dorit.”
Tensiunea se scurgea vizibil de pe umerii lui.
Ea a ie it din îmbră i area lui. „Acum trebuie să mă pregătesc pentru
RetroBall. Agentul Leroy va fi prezent în seara asta și este următorul pe lista mea.”
„Jeff? Îl cunosc de ani de zile. Este un tip bun și are o dură
timpul chiar acum.”
"Știu. Este un agent aflat în dificultate financiară. Soția lui este pe moarte și ea
facturile medicale îl mănâncă de viu.”
„Nu este alunița”, a spus el convins.
Sable și-a pus mâinile pe șolduri și și-a arcuit o sprânceană. „Ascultă, Derek. Nu încerca
să-mi spui cum să-mi fac treaba. Chestia asta dintre tine și mine nu va funcționa
dacă începi să te amesteci. Știu ce naiba fac. Se întâmplă să fiu un agent al

naibii de bun.”
Derek și-a trecut o mână prin păr și i-a oferit un zâmbet de oi. "Stiu ca esti."
„Leroy a trimis o actualizare a misiunii sale la sediu în această dimineață. El

și-a reafirmat urmărirea lui Kennedy Smith.”
„Contrabandist, pirat extraordinar”, a completat el. „Și ce? Suna ca
este la serviciu.”
„Da, bine, Kennedy Smith a fost în arest în ultimele două zile.
Și nu este prima dată când Leroy minte cu privire la misiunile sale. A venit la
Rashier 6 cel puțin o dată la șase luni.”
Ochii lui Derek s-au mărit în timp ce a perceput implicațiile acestui lucru. „La naiba. Deci el este
aici pentru altceva. O să merg cu tine la bal”, a oferit el.

S-a dus spre pat și a început să se dezbrace. „Ar fi mai bine dacă
tu nu. Leroy va deveni suspicios dacă te vede prin preajmă.
A venit în spatele ei și i-a luat sânii goi în mâini. Cu un oftat de mulțumire,
ea se aplecă în pieptul lui. Părea că ea așteptase pentru totdeauna ca el să o
țină așa, cu pofta puternic temperată de tandrețe. Degetele lui i-au găsit
sfârcurile și i-au strâns, înainte de a le rostogoli ușor. Ochii ei s-au închis la un
geamăt blând.
„Nu pare corect ca toți ceilalți bărbați să te uite în rochia aceea.”
șopti Derek, înainte de a-și zgâria ușor colții pe umărul ei.
Sable zâmbi. „O voi purta pentru tine mai târziu.”
S-a apropiat și și-a rotit șoldurile spre ea, dezvăluindu-i pe ale lui
dorință reînnoită.
— La naiba, Derek. Ea a râs. „Nu renunți, nu?”

„Nu ai vrea să o fac.” O mână mare i-a mângâiat lungimea trunchiului și s-a
cufundat între picioare. Două degete o despărțiră, în timp ce un al treilea
a alunecat peste clitorisul ei. „Ai vrea?”

Neputând să vorbească, ea clătină din cap. Ea și-a lărgit poziția,
încurajându-l fără rușine să ajungă mai adânc.
„Ești ud, iubito.”
„Da...” Sable se cutremură în timp ce-i băgă un deget lung în ea. Și apoi
o alta.
Derek și-a lins partea laterală a gâtului. — Te-a încântat să mă sugi? a respirat,
trăgând-o strâns de penisul lui și frecându-l de ea. Chiar și prin pantalonii lui, simțea
cât de fierbinte era.
„La naiba, da.” Șoldurile ei s-au mișcat în timp cu degetele lui nenorocite. — Nu te
opri, gemu ea, cu ochii închiși.
— Și dacă aș prefera să te trag cu limba și să-mi întorc favoarea?
Topindu-se la gândul că gura lui era din nou asupra ei, ea fredonă un sunet de
încurajare. Mâinile lui s-au mutat la șoldurile ei și au îndemnat-o spre pat.
— Fii confortabil, iubito. Vom fi ocupați o vreme.”
— Leroy... murmură ea în semn de protest slab.
„Leroy își poate găsi propria păsărică de mâncare”, mârâi Derek.
Ea cunoștea acel ton al lui. Era tonul lui „Vei să vii până nu te poți mișca” . Corpul
ei a răspuns instantaneu. Sânii i-au devenit fragezi și plini. Păsărica ei s-a cremăt de
emoție și un fior puternic i-a parcurs lungimea corpului.
— Îți dorești rău, o tachina el, cu irisii topiți de poftă în timp ce o privea
se aranjează pe pat.
"Oh da." Și-a desfășurat picioarele larg și și-a arcuit o sprânceană. „Ești cu adevărat
bun la asta, știi.”
„Mă bucur că aprobi.” Derek sa târât de la picioarele patului, cu gura lui ticăloasă
curbată într-un zâmbet obraznic. „Pentru că sunt dependent de tine
gust."
„Umm...” Ea se așeză în perne în timp ce el îi linse glezna și apoi

mutat mai sus.
Simțirea limbii lui înconjurată de cercul cald al buzelor lui și vârful ocazional al unui
colț ascuțit i-au făcut spatele să se arcuiască în sus, corpul ei încordându-se în așteptare
fierbinte. Era o tandrețe la atingerea lui și o afecțiune în ochii lui care o treziu la fel de
sigur ca și atențiile lui carnale.
"Mă omori."
"Știu." El chicoti, umerii lui largi apăsându-i pe picioarele ei.
„Dar îți datorez un moment bun pentru a-mi spune adevărul.”
„Nu poți să mă plătești înapoi puțin mai mult?” se plânse ea, păsărica ei spasme
nerăbdătoare.
Ochii i s-au aprins la vedere. El întoarse capul și o tachina
be ivan. Ea a scâncit.
„Ham, iubito.” A deschis-o cu degetele și și-a înghițit buzele
împotriva ei, părul lui mătăsos mângâindu-i interiorul coapselor. „Ești udat.”
„Derek…”
— Taci, a lini tit el, gura lui a ezându-se încet în jurul ei i sugând
blând. Limba lui mângâie într-o mișcare leneșă înainte și înapoi peste clitorisul ei.
Ea strigă, cu picioarele tremurând la atingerea ușoară. El nu se petrecea atât de
mult, ci se închina și se simțea atât de bine că nu putea respira, fiecare celulă și capăt
nervos așteptând orgasmul care plutea la îndemână. Buzele lui s-au închis, a apăsat
un sărut blând asupra ei, apoi s-au deschis din nou, lingând-o într-un ritm răbdător,
iubitor. Mâinile ei strânseră cu pumnii în cuvertură, șoldurile ridicându-se și coborând
în ritmul potrivit.
„Ești gata să vină?” respiră el, două degete din mâna lui liberă strecurându-se prin
crema ei până când s-au așezat adânc în ea. Au tras-o încet, înăuntru și afară.
Sable se uită și își linse colții. Vederea lui făcându-i cu degetele era atât de erotică, încât
m-am gândit că ar putea veni tocmai din asta. Se uită înapoi la ea, cu zâmbetul blând. Apoi
și-a lăsat capul în jos, i-a supt clitorisul și a adus-o la un punct culminant puternic. Ea îi strigă
numele, păsărica ei strângându-se frenetic de degetele lui pompate. Derek o ținu acolo,
scoțându-i plăcerea până când se lăsă în pat cu un geamăt. Înainte ca ea să-și tragă sufletul,
el o făcu să vină din nou.
„Am nevoie de tine”, a implorat ea, în timp ce degetele lui lucrau în ea.
„Acestea nu sunt suficiente?” întrebă el, cu vocea răgușită. A lins gustul
ea de pe buzele lui. „Speram să stau aici jos o vreme.”
Scuturând rapid din cap, ea a scos un strigăt ușor în timp ce el înșuruba trei degete
în ea. „Vreau penisul tău.”
Derek și-a lăsat capul în jos și a supt-o din nou, folosind o tragere profundă și atrăgătoare
de clitoris, în timp ce degetele lui se răsuceau încet în ea. Strigând de plăcere, ea și-a bătut
totuși cu pumnii în saltea cu frustrare.
Părul îi era ud de sudoare, păsărica ei umflată și disperată.
„Penisul tău”, a icnit ea, cu gura și gâtul uscate.
Și-a scos degetele și le-a lins curat. „Ah, ce fiecare om
îi place să audă. Femeia lui implorând penisul lui.”
"Vă rog." Ea a reușit să zâmbească încordat. „Voi face bine pentru tine.”
"Bebelus." A râs, alunecând din pat și dezbrăcându-se. "Nu este

îndoială despre asta.”
Când pantalonii i-au căzut de pe șolduri și penisul i-a fost dezvăluit, ea a tremurat de
emoție. Era la fel de dur și gros de parcă nu ar fi venit cu câteva clipe în urmă. Capul era
plin și plângea, axul gros și căptușit cu venele pulsatoare pe care le iubea atât de mult.
„Grăbește-te”, a îndemnat ea, nevrând nimic altceva decât să simtă acel penis uriaș
înăuntrul ei.
S-a târât pe pat și a îngenuncheat între picioarele ei deschise. Prinzând partea
inferioară a genunchilor ei, Derek și-a drapat coapsele peste ale lui și a țintit, frecând
vârful lat de deschiderea cremoasă a păsăricii ei. „Uită-te că te iau.”
Ea a scâncit în timp ce acel cocoș frumos s-a scufundat în ea cu o alunecare lentă și
limpede.
— La naiba, Sable, icni el. „Ești îmbibat și arzi fierbinte.” Rulându-și șoldurile, a pompat
ultimii centimetri în ea. Cu șoldurile înclinate în sus pentru a-l primi, el a apăsat adânc.
„La naiba, am vrut ca asta să dureze.”
"Nu! Grabă."
Dar el nu a ascultat, alegând în schimb să se retragă și apoi să apese încet înapoi,
masând-o adânc în interior. Unghiile ei i se înfipseră în coapsele lui în timp ce el o luă cu
un ritm dureros de răbdare, mușchii strânși ai abdomenului lui ondulandu-se la fiecare
împingere. Luptându-se împotriva mâinilor lui, ea și-a înfășurat picioarele în jurul taliei
lui și s-a așezat pe penisul lui, învârtindu-și șoldurile.
„Oh, omule...” a respirat Derek, cu tija smucindu-se în ea. „Continuă să faci asta.”
"Da!" șuieră ea, simțind primele fluturi ale orgasmului ei care se apropie.
Folosindu-și partea inferioară a corpului ridicându-se pe coate, îl călărea cu toată puterea
pe care o avea, picioarele ei strângându-se pentru a-l arunca adânc și apoi eliberându-
se pentru a aluneca de pe el. Sus. Jos. Sus. Jos.
Și apoi a venit ea. Greu. Strângând atât de tare penisul lui Derek
a sufocat un sunet surprins înainte de a o inunda cu un vuiet.

Derek și-a înfășurat un prosop în jurul taliei și a spus: „Ești sigur că nu vrei să stai acolo?”
Sable a râs și a plecat din baie. „Îmi pare rău, iubitule. Am o misiune
Vezi la. Și acum am întârziat.”
— Bine, bine, mormăi el. „Trebuie să mă hrănesc oricum, apoi mă voi întoarce la
Starwing și mă voi uita în jur. Am bănuielile mele despre cum ne-au găsit acele nave ale
Federației.” A aruncat prosopul în colț și

a început să se îmbrace.
— Crezi că ne-au urmărit? Se întoarse să se uite la el.
„Trebuie să aibă. Și ca ei să vină după tine așa... ei bine, a fost evident un avertisment.”
Și-a periat părul de pe frunte. „Trebuie să te apropii mai mult de adevăr, cu care ei se simt
confortabil. Dacă găsesc un dispozitiv de urmărire pe navă, poate îl putem urmări.”
„Nu îmi las nava deschisă pentru manipulare, știi.”
"Nu? Nu o singură dată? Ce zici când l-ai prins pe Castle? Ai fost blocat
sus pe nava ta înainte să te pot prinde și sunt al naibii de rapid.”
„Nu, era încuiat. Tocmai l-am programat să se deschidă la semnătura mea biologică,
doar în cazul în care armele mele au atras atenția de la securitatea Concourse.
„Atunci trebuie să fi fost instalat la sediu.”
Ochii i se mijiră în gând. „Dacă este adevărat, l-ar exonera pe Leroy, deoarece era deja
aici pe Rashier 6 la acel moment. Sau”, a spus ea entuziasmată, „ar putea lucra cu altcineva!”
Se uită la Derek pentru a vedea ce părere el despre suspiciunea ei și a găsit
el privind-o cu o atenție răvășită.
„Îți place foarte mult slujba ta, nu-i așa, iubito?” întrebă el încet.
Sable și-a mestecat buza de jos pentru o clipă înainte de a răspunde. „Nu-mi place să
aflu că cineva în care avem încredere cu toții, cineva în care credem că lucrează pentru
binele Consiliului, chiar ne face rău. Urăsc partea aceea din

locul meu de muncă. Dar când rezolv un caz, când știu că cineva care a încălcat
jurământul în care cred atât de tare a fost îndepărtat din forță, îmi place.”
Derek o sărută, lung și adânc, apoi o bătu pe fund. "Obține
îmbrăcat. Și sună-mă dacă ai nevoie de ajutor.”
Se îndreptă spre u ă. Părea atât de fericit și ușurat că ea îi spusese adevărul
despre ea însăși, și-ar fi dorit să fi avut încredere în el mai devreme. Ea
se înfioră să se gândească la cât de diferit ar fi fost rezultatul dacă el
nu a fost stăruitor și a fost depozitat pe nava ei. Poate că l-ar fi pierdut.

— Încă nu știu cum să-mi folosesc chemarea, strigă ea după el.
„Ești mai puternic decât îți dai seama. Gândește-te la mine și te voi auzi. I i
promit." Făcând un ochi iritat, Derek a plecat.
OceanofPDF.com
Derek s-a întins pe spate și se uită confuz la dispozitivul de urmărire
furie. El a recunoscut designul și a fost Consiliul, nu Federația. Sable era

urmărit de oamenii lor. Dar de ce?
Cu un blestem, a îndepărtat piesa de tehnologie ofensată, a smuls
numărul de serie pentru o utilizare viitoare și a zdrobit cu ușurință restul
trackerului din mână. Ce naiba se întâmpla?
S-a risipit în ceață și a reapărut pe scaunul căpitanului. N-avea cum naiba
să mai aștepte doi ani să-l curteze pe Sable așa cum își dorea el. Trăise
câteva sute de ani și știa că multe lucruri se pot întâmpla în doar două. Nu
era dispus să riște să o piardă pe ea sau pe sentimentele minunate pe care
ea le inspira în el. Cu siguranță nu avea de gând să se strecoare pe furiș,
încercând să găsească timp să facă puțină dragoste. Nu s-ar sătura
niciodată de ea așa.
Rezemat capul de tetieră, Derek închise ochii și savura plinătatea din burtă. Fusese
la fel de ușor ca de obicei să găsești o masă. În trecut, el se bucurase de tripla țeapă a
penisului și a colților săi la o femeie dornică pe care apoi i-a oferit-o un orgasm uluitor
pentru donația ei.
În seara asta, deși doar s-a hrănit. Își dăduse masa lui orgasmul ei cu chemarea lui
și nimic mai mult. Sable îl scursese complet cu gura ei răutăcioasă mai devreme, dar
chiar dacă nu s-ar fi săturat, tot n-ar fi făcut-o.
am avut inima să ia dracu cu altă femeie. Îi ceruse lui Sable să rămână
credincios lui și pentru prima dată în viața lui, avea toate intențiile să fie credincios în
schimb.
Ea era omologul lui perfect, egalul lui. Erau atât de asemănătoare în atât de multe
privințe – slujba lor, vampirismul lor, apetitul lor sexual. Cine a spus că contrariile se
atrag a fost un idiot. Prefera cu mult o femeie care să-l înțeleagă fără să-l întrebe și să
știe de ce avea nevoie înainte să o facă.
Acum trebuia doar să o țină în siguranță și să o facă să treacă de misiunea ei dintr-o

bucată.
În timp ce ochii îi rămăseseră închiși, simți o perie de sentiment prin minte.
S-a concentrat asupra ei și a încercat să o amplifice. Deodată, se a eză drept pe scaun.
Era Sable. Gândurile ei erau într-un amestec, pulsul îi accelera și respirația era
neregulată. Simțea ceva întunecat, insidios și posesiv curgându-i prin minte.
Mișcându-se prea repede pentru a fi văzut de ochi umani, Derek a zburat afară
Starwing și era în drum spre RetroBall.

Sable stătea nemișcată, mintea ei îndemnând-o să fugă, în timp ce corpul ei refuza

să țină seama de dictările ei. Ea a privit cu groază uluită rolul lui Marius Drake
se apropie de ea, buzele lui curbate într-un rânjet prădător de anticipare. De ce

naiba a continuat să apară în viața ei în momentele cele mai nepotrivite?
Sala de bal întinsă a hotelului era bine iluminată, așa cum se cuvenea RetroBall
și Sable s-a luptat cu durerea de cap provocată de luminile strălucitoare
neobișnuite. Pe tavan se întindeau serpentine multicolore, iar oaspeții purtau
pălării ciudate și suflau din coarne cu un sunet bizar, toate acestea făcând-o
strângând din dinți.
Căutase marea de oaspeți pentru a-l zări pe Jeffrey Leroy, când o împingere
insistentă în gândurile ei îi atrasese atenția asupra lui Marius. Rămăsese la fel de
arogant de mândru de purtare ca întotdeauna, prezența lui transmițând fără
cuvinte puterea lui – o putere căreia îi luase ani de zile să învețe să reziste. Totuși,
Sable simțea o frică profundă și o presimțire. Ea a rămas atât de neinstruită în
felul vampirilor. Nu știa nimic despre ce drepturi
Marius s-a ținut de ea.
Sable, iubirea mea, trase el în gândurile ei. Ce plăcere neașteptată

să te văd din nou.
Se uită la bărbatul blond frumos care se opri în fața ei. Pulsul ei s-a accelerat, iar
pielea ei a devenit rece și umedă. „Marius”, a răspuns ea pe un ton înghețat, în
timp ce îl alunga fără milă din minte.
"Ce faci aici?"
El a râs și amărăciunea din sunet era aspră asupra nervilor ei.
„Ai devenit mai puternic. Nu ți-a luat deloc timp să mă scoți din gândurile tale. Ți-a
fost dor de mine, dulcele meu novice? Te-ai săturat încă să urmărești apele uzate
ale universului? Sunt mai mult decât gata să te fac să vii acasă.”
„Nu se va întâmpla niciodată”, l-a asigurat ea. „Prefer mult să-l am pe al meu
propriile gânduri și sentimente. Îmi place să-mi trăiesc propria viață.”
Ochii verzi adânci îi mângâiau fața cu o posesie lipsită de emoții. „Viața ta a fost
darul meu pentru tine. Ai fi fost mort cu ani în urmă dacă nu te-aș fi infectat cu
virusul.”
— Darul tău a venit cu prea multe restricții, se răsti ea, privind în altă parte, în
timp ce căuta în mulțime după Leroy. Se simțise îndatorată față de el atât de mult timp.
Chiar și acum, se simțea vinovată că l-a părăsit. — Pleacă, Marius. Nu sunt aici
pentru tine.”
„Trăiești pentru mine!” uieră el furios. El o prinse de cot în ceea ce ar fi fost o
menghină care rupe oasele pentru un om. „Știai ce ți-am cerut. Nu te-am înșelat
niciodată. Și ai fost de acord cu termenii.”
Capul ei se îndreptă spre al lui. "Rahat. Eram tânăr, abia femeie și eram prostește
îndrăgostit de un bărbat frumos care mi-a promis lumea și o veșnicie a iubirii lui.
Dar nu iubești pe nimeni și nimic în afară de tine. Nu mă vrei. Vrei o păpușă pe care
să o poți controla. Eram în viață înainte să te cunosc. Nu tu m-ai creat.”
„Te iubesc”, mârâi el în timp ce o trăgea spre dansul aglomerat

podea. "Mereu te-am iubit."
Sable a încercat să-și scuture strânsoarea, dar nu a reușit. — Vezi ce vreau să
spun, Marius? Doar faci ce vrei, fără să ții cont de sentimentele mele. Dacă m-ai iubi
cu adevărat, ai vedea cât de mizerabil mă faci și ai încerca să-l schimbi. În schimb,
vrei doar să mă schimbi.”
Trăgând-o în brațe, Marius începu să o răsucească în jurul muzicii străvechi de
care se bucurase adesea când erau împreună. O învățase cum să danseze, cum să
mănânce, cum să facă sex. O pregătise pentru a-i lua locul alături de el în cel mai
înalt eșalon al politicii și prestigiului universului. Dar ea nu și-a dorit niciodată nimic
din asta. Ea îl dorise doar pe el. Dar el a fost, și
întotdeauna ar fi, complet auto-absorbit și indisponibil. Nimic ca Derek, care s-a oferit
atât de liber și o dorea așa cum era.
Marius o scufundă și o ținu aplecată peste brațul lui. Capul lui lăsă în jos și îi lingă de-
a lungul gâtului în timp ce inspira adânc din parfumul ei. Brusc, el se clătina, aproape
scăpând-o. O smulse brusc în picioare, privirea lui de smarald trăgând scântei în furia
lui. „Puteți a alt bărbat.
Un alt vampir, scuipă el. „Ai jurat că nu vrei să fii cu un vampir.”
— Nu, a corectat ea lin, în timp ce ieșea din îmbrățișarea lui, acum laxă.
„Am jurat că nu vreau să fiu cu tine.” Ea a sărit surprinsă ca o puternică

brațul îi înconjura talia.
„Este vreo problemă aici, iubito?” întrebă Derek pe un ton lejer, care nu
ascunde posesivitatea.
Sable îi aruncă o privire u urată. El își schimbase hainele și stătea lângă ea într-un
ansamblu antic alb-negru despre care ea credea că se numește „smoking”. Nu arătase
niciodată la fel de seducător de frumos.
Ea se ghemui pe partea lui. — Nu mai, îl asigură ea.
— Prezintă-mi jucăria ta, Sable, mârâi Marius.
„Derek, dragă”, a guturat ea, mângâindu-l deliberat pe bărbatul blond.

„Fă cunoștință cu Marius. Marius, acesta este Derek.”
Marius întinse mâna. — Sunt Stăpânul lui Sable, spuse el mulțumit
zâmbi, urmărind cu bucurie cum rivalul său se înțepenia la vești.
Dar Derek și-a revenit repede și a zâmbit cu un zâmbet pur masculin. „Ei bine, atunci
trebuie să-ți mulțumesc. Infecția ta cu Sable i-a permis să trăiască suficient pentru a
deveni partenerul meu. S-a înclinat. „Sunt îndatorat cu tine.”
— Nu este partenerul tău, așa că bucură-te de ea cât poți, se răsti Marius. Mâinile i
se strânseră în pumni. „Nu va putea evita chemarea mea pentru totdeauna.”
Se uită la Sable. „Ai grijă, iubire. Pentru tine și jucăria ta.”

Sable făcu un pas rapid spre el, expresia criminală de pe chipul ei făcându-l pe Maestrul
vampir să facă un pas înapoi. „Nu mă amenința și nu-l amenința pe Derek. Crede-mă, nu-ți
va plăcea felul în care fac față amenințărilor.”
Derek o apucă pe Sable de talie și o trase înapoi. Își dezveli colții într-un avertisment
teritorial când Marius păși spre ei. Bărbatul blond a dat înapoi, cu înțelepciune, pentru
moment. Derek știa că în cele din urmă se va descurca cu trecutul lui Sable, dar în seara
asta nu era momentul și RetroBall nu era locul.
Odată ce s-au retras la o distanță sigură, el l-a lăsat pe Sable jos și și-a legat degetele de
ale ei, târându-o din cameră. — Ți-ai pierdut mințile? mormăi el.
— L-ai auzit, spuse ea supărată. „Ne-a amenințat, născuții
Bastard! Are noroc că nu i-am smuls mingile.”

Derek se uită la ea peste umăr și tresări. „Ai. Aminteste-mi
să nu fii de partea ta rea.”
Ea zâmbi. „Nu intra pe partea mea rea.”
— Punct luat, spuse el sec, apoi a devenit serios. „Lăsați-mi pe Marius Drake în seama
mea. Ai curaj, iubito, dar ești novice și ești novice lui . Încă nu ai suficient control ca să te
încurci cu un Maestru.”
„Ești un Maestru”, a subliniat ea. „Cred că sunt destul de bun să mă încurc cu tine.”
Se opri și o trase spre el, coborându-și buzele spre ale ei. O sărută lung și tare, cu o mână
la talie și cealaltă la sân. Degetul mare i-a mângâiat mamelonul până când a ajuns la vârf,
dornic de mai mult. Înfierbântată instantaneu pentru el, ea a gemut în gura lui, fără să țină
seama de îndrăgirea petrecăreților

in jurul lor.
— Nu vrei să te încurci cu el așa cum faci cu mine, murmură el.

Fără suflare, ea se uită la chipul lui intenționat și se pierdu în vârtej
dorinta pe care o vedea reflectata in ochii lui. "Nu, eu nu."
„Nu, nu faci.” Se îndreptă și o trase spre ieșire. „Sunt mult mai în vârstă decât Marius
Drake. Sunt foarte puțini vampiri care sunt la fel de bătrâni ca mine, așa că lasă-mi munca
grea.”
Ea îl trase de mână, înfipându-și călcâiele. "Bine. Încetini. Nu pot pleca încă. Nu l-am găsit
pe agentul Leroy.”
„L-am văzut plecând în drum spre tine.”
"Ce?" Umerii lui Sable se prăbușiră de dezamăgire. „La naiba, nu vom face niciodată
găsește-l acum.”
„Da, vom face”, a asigurat-o Derek.
„Ai un dispozitiv de urmărire pe el sau așa ceva?”
Derek pufni. "Asculta. Am găsit un dispozitiv de urmărire pe nava ta. Si este
nu un design Fed. Este Consiliul.”
„Ce naiba?” Sable sa oprit împiedicându-se, cu gura căscată în ceafă.
„Da.” A tras-o din nou. "Exact gandurile mele. Când vom termina cu Leroy, vom vedea
dacă numărul de serie este înregistrat undeva.”
— Uau, respiră ea, cu stomacul răscolit. „Nu știu ce să cred despre asta.”
— Nu te gândi la asta acum, îl liniști el. — Am să am grijă de tine, Sable.
Nu-ți face griji pentru asta.”
„A fost o zi cu adevărat grea, Derek. Uită-te la tot ce s-a întâmplat.”
„M-ai prins, așa că nu poate fi deloc rău.” El îi aruncă un zâmbet nepăsător peste umăr.
„Și l-am auzit pe Leroy primind indicații de la recepție. Știu exact unde este.”
— Să te iau merită toată rahatul asta, spuse ea încet, profund afectată de

acel zâmbet.
Ieși în hol și se îndreptă spre lifturi. „Vom merge în camerele noastre și ne vom schimba
hainele astea ridicole. Apoi vom vedea ce face.”
„Se întâmplă să cred că arăți foarte gustos în hainele alea.”
Gura i se curbă de amuzament sardonic. „Trebuie să mă întreb de tine
gust, Sable. Și ți-a plăcut de mine în uniformă.”
„Îmi place cel mai mult de tine goală”, toarcă ea.
Ușile liftului se închiseră și el o cuprinse într-o îmbrățișare caldă.
— Prostiile astea cu Leroy ar fi bine să se termine repede, gemu el, cu mâinile mângâindu-
i toată coloana vertebrală. „Al tău este singurul corp pe care sunt interesat să-l urmăresc
acum.”
Derek își ținea forma mare ascunsă strâns de peretele micului motel de la marginea
orașului. Muzica plutea în aerul lini tit al nop ii, în timp ce diver i ocupan i ai camerei
organizau petreceri improvizate. Aici, departe de oraș, noaptea era mai întunecată și
sunetele transporturilor mai puțin intruzive. Stelele străluceau pe cerul de deasupra, la fel
ca și luna, care atârna jos și plină.
A fost o noapte făcută pentru îndrăgostiți.
Sau vânători.
Își aruncă o privire înapoi spre Sable. Se mișcă pe picioare tăcute în spatele lui, cu mâna
zvâcnindu-i neliniștită de mânerul săbiei ei laser, care era legată de coapsa ei flexibilă.
Purta pantaloni negri strâmți și un maiou negru mai strâmt, sfarcurile ei erecte se
delimitau ușor prin materialul subțire. Când o adiere ușoară a suflat spre el parfumul
delicios al lui Sable, penisul i s-a umflat cu un
erecție nedorită.
Avea de gând să-l stropeze pe Jeff.
Privind din nou în față, Derek își croi drumul de-a lungul coridorului exterior slab
luminat. Uitase să-i menționeze lui Sable ce descoperise despre Marius Drake accesând și
eventual ștergerea înregistrărilor ei. În acel moment, fusese prea recunoscător că celălalt
bărbat nu-l recunoscuse

amintește-ți să-i spui.
În orice caz, asta cu siguranță nu fusese ultima lor întâlnire.
Președintele nu era evident de acord cu Sable că relația lor s-a încheiat. Derek intenționa
să facă ceva în privința asta.

Cumva, l-ar convinge pe celălalt Maestru că Sable era acum interzisă și prin propria ei
alegere.
Când ajunseră la ușa camerei de motel care îl ferea pe Leroy de ochii lor indiscreți, el
încetini și își puse un deget pe buze. Sable trecu pe lângă el și luă o poziție de cealaltă
parte a portalului. Ea a înclinat capul și a ascultat. Nările i s-au deschis și ochii i s-au mărit.
El dă naibii cu cineva! gura ea.

Derek știa că fața lui trebuia să fie la fel de șocată ca a lui Sable. Jeff a fost căsătorit pentru
Pentru numele lui Hristos și păruse întotdeauna devotată soției sale, care și acum zăcea pe
moarte. Ridicându-și sprâncenele, Derek ridică din umeri sfioasă.
Sable pufni cu dezgust și plecă.
El a urmat. „La naiba, o să-l înving pe Jeff într-un centimetru de viață când va ieși de
acolo.”
„Pentru că și-a înșelat soția?”
„Nu, pentru că am făcut ceea ce am face noi, dacă nu am fi fost aici, să-l urmărim.”
Ea a râs și Derek și-a înmuiat postura. Cu doar câteva zile în urmă ea îi fusese deschis
ostilă. Acum împărtășeau o conexiune tot mai mare pe care începea să o prețuiască foarte
mult. „Sable?”
„Da?” Ea întoarse acei ochi albaștri uluitor spre el.
„Dacă nu te-aș fi prins pe nava mea acum câteva zile, ai fi făcut-o
vii după mine când misiunea ta s-a terminat?”
Ea s-a scărpinat pe ceafă. "Probabil ca nu."
"De ce nu?" Era surprins că ea răspunsese fără ezitare.
„Ai spus că ești interesat de mine de la început, că ești înnebunit după mine.”
"Am fost. Eu sunt." Își încrucișă brațele sub piept. „Dar ești un nenorocit arogant. Am
avut partea mea de ego-uri umflate cu Marius. Iar reputația ta te precede. Nu stai niciodată
mult timp cu aceeași femeie.
Bilanțul meu cu bărbați nu este foarte bun, așa cum ai văzut în seara asta. Mă îndoiesc că
aș fi crezut că meritați riscul.”
„Nu sunt arogant”, a protestat el.
Ridicând o sprânceană, ea nu spuse nimic. Ceea ce spunea multe.
"Si acum?" a îndemnat el. — Mă consideri un risc bun acum?
Îi întâlni privirea și buzele ei coapte strânseră în gând. În cele din urmă, ea a spus,
„Juriul este încă în discuție. Va trebui să mi-o demonstrezi, cred.
„Și cum fac asta?”
— Rămâi, Derek, spuse ea încet. „Rămâneți doar pe aici.”
El deschise gura să vorbească, dar ea clătină din cap. „Fă-mi o favoare, bine? Încep să
bănuiesc că prietenul tău Leroy nu face nimic mai criminal decât adulterul. Nu-mi arunc
capacul pentru asta. Îl vei întreba când va ieși? Dacă suspiciunile mele sunt corecte, va
preveni risipa a doi ani de muncă.”
— Nicio problemă, aprobă el. „Voi veni cu un motiv bun de a fi

Aici."
„Bine, am ceva de care să am grijă.” Ea a pășit pe hol.
Ai de gând să mă lași aici? A sunat după ea surprins.

— Sigur, se aruncă ea peste umăr. — Am încredere în tine, Derek.
Sable a traversat strada și a intrat în cafeneaua de telecomunicații din apropiere. Ea

se informase cu superiorul ei mai devreme în acea zi, dar deja se întâmplaseră atât de
multe de atunci. Trebuia să știe unde dorea IAB să ajungă de aici. Se strecură într-o
cabină de intimitate, închise ușa și introduse cartea de identitate. Își trăgea căștile și
piesa bucală pentru a-și proteja și mai mult conversația, când a apărut căpitanul
Donnie.
— Bună seara, căpitane.
Jovialul Donnie zâmbi cu bunăvoință. — Aici abia e dimineață, Taylor. Ce-ai luat?"
„Încă o noapte întreagă? Cum te suportă soția ta?” Ea a zâmbit la grimasă. „Nu sunt
încă sigur, dar sunt destul de sigur că îl putem exclude pe Leroy.”
Căpitanul se a eză pe spate în scaun i se încruntă. „Un alt agent a fost autorizat.
Cazul ăsta m-a înnebunit.”
„Da, și eu, dar trebuie să ne apropiem. Cineva din domeniul STF
biroul a plasat ieri un dispozitiv de urmărire pe nava mea.”
„Mi-ai spus mai devreme despre tracker, dar nu mi-ai spus că a fost implantat la
sediu.”
„Nu am știut până acum câteva minute. Dispozitivul găsit pe nava mea a fost
un proiect al Consiliului.”
„Dar Fed a fost cea care te-a atacat.”

"Exact. Vă puteți imagina ramificațiile dacă Federația a achiziționat codurile pentru
trackere și are acces la urmărirea noastră
informație? Ei puteau localiza oricare dintre navele noastre, în orice moment. Ne-am așeza
rațe.”
— La naiba, Taylor. Donnie clătină din cap. „Dacă este adevărat, aceasta este mult mai
mare decât am crezut. O să desemnez pe cineva care să te ajute în investigarea agenților
rămași din acel birou de teren. Nu vreau să vă calc în picioare, dar ar face ca munca să
meargă de două ori mai repede.”
Sable dădu din cap și încercă să-și ascundă u urarea. Dacă i s-ar fi prezentat ideea asta
ieri, ar fi fost supărată ca naiba. Astăzi, însă, și-a dat seama că era peste cap. Era mândră,
sigur. Dar ea nu era proastă. „Sigur, căpitane. Sunt pentru a încheia asta cât mai curând
posibil.”
"Bun. Mă bucur că nu devii teritorial în privința asta.” Donnie arcui o sprânceană. „Într-
adevăr nu este ca tine să recunoști atât de ușor despre un caz pentru care te-ai chinuit.”
Ea ridică din umeri și se gândi la Derek. Își luase un concediu pentru ea și ea dorea să
facă același lucru pentru el. „Sunt obosit, șefu’. Aș putea folosi puțin timp departe.”
— În curând, Taylor, încuviin ă el. „Îți dau concediu de trei luni când va fi asta
peste."
"Grozav. Împărțiți agenții rămași și lăsați o listă cu misiunile mele în baza de date pentru
ca eu să o verific dimineața.” Ea s-a întins și a căscat. „Nu am mai dormit de zile. Mă întorc
la hotel să mă prăbușesc.”
Căpitanul dădu din cap cu simpatie. "Sa faci asta. Arăți obosit și pentru
un vampir, asta spune ceva.”

Sable se trezi încet. Deschizând ochii, își dădu seama, după lumina slabă care
pătrundea în jurul draperiilor opace, că trebuia să fie după-amiaza târziu. Ea se
întinse, zâmbind în timp ce piciorul ei trecea de coapsa lui Derek. Dormea la fel ca
majoritatea vampirilor, ca morții, cu trunchiul său puternic musculos ridicându-se și
coborând cu respirațiile măsurate ale somnului adânc.
Ea trecu o mână de-a lungul planurilor ondulate ale stomacului lui și zâmbi în
timp ce el gemea încet, lenjeria de pat începând să se ridice odată cu erecția lui. Ea
îi mângâie lungimea încinsă prin foaia subțire, simțindu-l umflându-se până la
duritatea stâncii cu câteva strângeri îndemânatice ale mâinii ei.
Privindu-l pe Derek în timp ce-și construia dorința, Sable a perceput frumusețea
masculină a trăsăturilor sale - curba plină și senzuală a buzelor lui, linia puternică a
maxilarului, îndrăzneala sprâncenelor sale de corb. Doar că îl privea atât de inocent
și de băiețel în odihnă i-a făcut inima să o dureze pentru el. Era frumos din punct de
vedere fizic, dar și din punct de vedere emoțional, ceva ce nu se așteptase cu
adevărat de la el. În ultimii doi ani petrecuți privindu-l și dorindu-și să-l aibă, nu și-a
permis niciodată să-și imagineze dincolo de durerea pe care crezuse că o va aduce.
Ea a devenit umedă și fierbinte în timp ce mâinile ei pluteau cu ușurință pe pielea

lui satinată și pe părul lejer de pe pieptul lui. Ea îl dorea.
A vrut să se trezească mereu la vederea lui, superbă și ciufulită și receptivă cu
nerăbdare la avansurile ei sexuale. Ea a împins cearceaful deoparte și și-a lins buzele
la vederea penisului lui uriaș, complet îngorjat și îndreptat drept în aer.
În timp ce aerul răcoros al camerei plutea peste pielea lui, Derek se întoarse
instinctiv către căldura ei. Sable și-a aruncat piciorul peste șoldul lui și s-a mișcat
până când capul fierbinte al erecției lui a apăsat pe deschiderea cremoasă a păsăricii
ei. O luase des în acele două zile pe Starwing lui.
De mai multe ori, se trezise cu conștientizarea corpului ei încordându-se în orgasm,
descoperind limba sau penisul lui Derek pătrunzând adânc în ea.
Era timpul să-l plătesc înapoi.
Ea închise ochii și, cu o împingere în jos a șoldurilor, s-a tras în țeapă asupra lui cu un
geamăt de plăcere chinuit. Tremurând în timp ce ace de senzație i-au trecut pe piele și i-au
întărit sfarcurile, Sable și-a pus mâinile pe umerii lui largi și și-a îngropat fața pe pieptul lui.
Ea l-a inspirat, absorbind parfumul delicios care a condus-o spre distragerea atenției și a
sperat din toată inima că vor putea face o relație să funcționeze.
Insuportabil de trezită, ea a căzut în jos, masându-și clitorisul cu osul lui pelvin. Fața ei
se odihnea la doar câțiva centimetri de cea a lui Derek și, când deschise ochii, se trezi
uitându-se în privirea lui șocată și plină de pasiune.
„La naiba, iubito,” a murmurat el cu o voce răgușită de somn, cu colții erecți scânteietori.
uitându-se afară în timp ce vorbea. „Un tip s-ar putea obișnui să se trezească așa.”
Sable l-a rostogolit ușor pe spate, călare pe șoldurile lui slabe și forțându-l mai adânc în
miezul ei. „Da? Ei bine, o fată s-ar putea obișnui să trezească un tip așa.” Ea s-a ridicat ușor,
greutatea grea a penisului lui alunecând umed de pe ea, apoi a alunecat din nou în jurul
lui, gâfâind la senzația grosimii lui plictisitoare.
Derek îi prinse vârful coapselor, cu expresia lui intensă. "Ai primit

o afacere."
El a ridicat-o și apoi și-a împins șoldurile în sus pentru a-i întâlni impulsul în jos.
Au gemut amândoi.
Ea a început să-l călărească cu aceleași mișcări lente pe care îi plăcea să le folosească
asupra ei. Stokes chinuitoare care i-au înnebunit pe amândoi. Din nou și din nou, ea i-a
călărit penisul până când nu și-a dat seama unde s-a terminat și ea a început. A ei
spatele arcuit, capul îi cădea înainte și colții îi coborau. Cu un șuierat rapid de avertizare,
ea îl mușcă în gât.
Bogat și amețitor, sângele lui Derek era o încântare aproape îmbătătoare. Ea întinse
mâna către mintea lui, simțind legătura în ceața roșie a dorinței ei copleșitoare. Ea s-a
zvârcolit peste corpul lui, sânii ei frecându-i pieptul, stomacul ei lipindu-se de al lui cu
transpirația lor amestecată, brațele ei înfășurate în jurul umerilor lui, în timp ce se
ținea de corpul lui zdruncinat cu toată puterea ei. Penisul lui tunel a întins-o delicios,
iar mâinile lui calde i-au ghidat ferm șoldurile, în timp ce vocea lui profundă îi toarcea
încurajare în ureche. Și apoi a fost acolo, în mintea ei.
Sable, mârâi el. Atât de bine. Nimic nu s-a simțit vreodată atât de bine.
Ea plângea aproape disperată pe gâtul lui. Nu era ceea ce a spus el, ci ceea ce a
simțit, mintea ei inundată de afecțiunea și nevoia lui. Întregul ei corp a început să se
contracte în așteptarea orgasmului ei și el a îndemnat-o într-un ritm mai rapid.
Sunt aici iubire. Sunt chiar aici în interiorul tău.

Ea nu experimentase niciodată această apropiere cu nimeni, această nevoie de a se
contopi complet cu un alt individ. Derek știa de ce avea nevoie și era alături de ea,
peste tot. Peste ea, sub ea, în jurul ei, în interiorul ei.
Corpul ei a început să tremure și ea i-a eliberat gâtul, lovindu-și șoldurile pe ale lui.
Orgasmul a măturat-o, tare și feroce, ca Derek, care a rostogolit-o sub el și a tras-o ca
pe o fiară, pompându-și penisul prin spasmele captivante ale climaxului ei.
Sable s-a ținut de sănătatea mintală printr-un fir în timp ce construia un alt val mare
de plăcere în venele ei. Puternic și insistent, nevoia lor unul pentru celălalt
nu ar fi refuzat.
Înfășurându-și picioarele în jurul șoldurilor lui, ea simți fesele lui oțel încleștându-se
și eliberându-se de gambele ei, în timp ce el se propulsa atât de adânc în corpul ei.
că îl sim ea în gât. Ea a țipat când un alt orgasm a revendicat-o.

Ochii ei s-au deschis de plăcere uluită și i-a întâlnit privirea – întunecată, posestivă
și fierbinte de pasiune. Fața lui era îmbujorată și sudoare i se prelingea de pe frunte
pentru a se împroșca pe pielea ei. Colții lui străluceau în semiîntuneric și ea și-a
arcuit gâtul spre el, dorind să-i facă cadou așa cum i-o dăduse el. Încetase să mai fie
doar sex și amândoi știau asta. Mai bine, amândoi au salutat intimitatea adăugată.
În timp ce el i-a străpuns pielea, ea a simțit că arborele lui se umflă și apoi

smucind înăuntrul ei, cum arzătoarea lui țâșnește în jeturi puternice care a adus-o
în pragul plăcerii și apoi a împins-o peste. Spatele ei s-a arcuit în pieptul lui, sângele
ei s-a revărsat liber în gura lui seducătoare de suge, păsărica ei a prins cocoșul lui
cheltuitor într-un pumn de mătase. Și în inima ei, îl simțea pe Derek exigent
intrare.
Ea a deschis ușa și l-a lăsat să intre.
OceanofPDF.com
Derek închise cu reverență micile înțepături pe care le lăsase în gâtul lui Sable
poale limbii și și-a dorit inima să-și încetinească bătăile febrile. A face dragoste cu ea a
devenit din ce în ce mai bine. Putea simți puterea pe care i-o dădea atingerea ei
înflorind în corpul lui. S-a rostogolit lângă el, luând-o cu el, savurând senzația pielii lor
îmbibate de sudoare, lipită împreună.
Îmi place și senzația.
Derek se uită în jos la Sable cu mândrie surprinsă și uimire.
Ea îi zâmbi. Îmi place cum miroși după sex. Miroși ca mine
— putere și vampir pur masculin. Este foarte delicios.
I-a dăruit-o cu un sărut exuberant. „Mă suni.”
Ea a dat din cap timid. „De fiecare dată când mă atingi, devin mai puternică. Am
simțit că puterea ta se construiește în mine de când am făcut dragoste pentru prima dată.”
El a dat din cap. "E la fel pentru mine."
"Ce înseamnă?" Sprânceana ei netedă era pătată de o mică încruntătură. "Este
asta normal? Nu m-am simțit niciodată așa cu Marius.”
Derek îi mângâie lungimea coloanei vertebrale. „Nu știu ce este. Dar imi place
aceasta."
" i eu." Degetele ei desenau desene invizibile pe pieptul lui. " i ce dacă
sa întâmplat după ce am plecat aseară?”
Știa că ea întreabă de Jeffrey Leroy. "Ai avut dreptate. Jeff primește o mică parte de acțiune în
lateral.”
Sable și-a ciupit mamelonul, reînnoind dorința din interiorul lui. Niciodată nu mai fusese atât de
adaptat fizic cu o femeie. A fost deranjant, din mai multe puncte de vedere.
„De unde ai smokingul pe care l-ai purtat aseară?”
„Cineva mi-a reamintit ieri că a fost Retro-bration aici pe Rashier 6. Am luat acel costum de la un
magazin din oraș. Doar în cazul în care." A zâmbit cu intenție lascivă. „Arătai uimitor aseară în rochia
moale pe care o purtai. Va trebui să păstrăm asta pentru o utilizare în afara serviciului.”
Ea i-a strâns din nou sfarcul și sângele i-a năvălit în vintre. „Putem primi
acel timp nefuncțional pe care l-ai dorit puțin mai devreme decât am anticipat.”
Își băgă o pernă sub cap să se uite în ochii ei. "Cum așa?"
„Am vorbit cu căpitanul meu aseară. O să desemneze un alt agent să se asocieze cu mine în acest
caz. El îi va împărți pe agenții rămași de la biroul tău de teren între noi și, sperăm, că vom termina
de două ori mai repede.”
„Deși vestea este bună pentru urechile mele, vreau să știu ce simți despre asta.” Își trecu vârfurile
degetelor de-a lungul feței ei. „Nu aș crede că ți-ar plăcea să trebuiască să împărtășești un caz la
care ai muncit atât de mult.”
Ridică puțin din umeri care se strădui să fie nonșalantă și aproape că reuși.
„Sunt de acord. Munca nu mai deține același atractiv ca înainte. Poate că sunt doar puțin ars.”
Sau poate aș prefera să fiu cu tine.
Derek și-a păstrat fața impasibilă în timp ce gândul ei i-a intrat în cap la fel de clar ca și
cum ea l-ar fi spus. Era încă atât de nou în apeluri, încât nu știa încă cum să se apere. Și nu
l-a deranjat. Inima îi tresări la simpla declarație și o strânse mai strâns. — Deci, care este
planul pentru seara asta, iubito?
„În seara asta părăsim Rashier 6.” Ea și-a sprijinit bărbia pe pieptul lui. „Cât timp ai
plecat de la muncă? Mai trebuie să te întorci?”
Te rog spune nu.
În timp ce simți strânsoarea tristeții care îi colora gândurile, îi sărută vârful nasului. Încă
mai avea îndoieli cu privire la interesul lui pentru ea. El, însă, nu mai avea. „Am tot timpul
din lume. Au trecut doar câteva zile. Pot să stau cu tine.”
"Câteva zile. Asta e tot? Simt că te cunosc de veci.”
„A trecut o săptămână de când te-am dus prima dată pe nava mea, dar avem doi ani
de preludiu înainte de asta.”
Majoritatea oamenilor i-ar considera străini, dar Derek îl cunoștea pe Sable din interior
spre exterior. Erau atât de complet conectați, încât îi putea simți gândurile și emoțiile.
— Umm, preludiu, toarcă ea.
— Nu că mi-ai dat o șansă pentru asta în dimineața asta. Mâinile lui se îndreptară spre
curba tentantă a fundului ei. El a strâns-o în creșterea lui

erecție.
„Ți-a plăcut.” Gura i se curbă într-un zâmbet provocator. Pariez că ți-ar plăcea să o fac și
eu din nou.
„Mi-ar plăcea să o faci din nou.” I-a mu cat lobul urechii i i-a ascuns zâmbetul.
Ea și-a mișcat șoldurile în poziție și s-a împins cu ușurință în jos pe penisul lui gros, pasajul
ei lubrifiat cu crema ei și esperma lui. El a privit ochii ei întunecându-se în timp ce o umplea.
Apoi vocea ei se auzi răgușită și caldă.
„Derek, dragă, mi-ai citit gândurile.”
Sable atârnă ultimele haine noi ale lui Derek lângă ale ei în dulapul camerelor ei de pe
Starwing. Într-un fel, era reconfortant să-i vezi bunurile cuibărite atât de intim cu ale ei. În
alt fel, a fost ca o invazie. El se contopise în viața ei atât de complet, încât se întrebă dacă se
va întâmpla
să fie la fel când a plecat.
Poate că nu va pleca, șopti un pic de speranță. Dar ea a stins gândul. Nu era o idee bună
să-i ridice speranțe atât de curând. Tot

era încă prea nou.
Oftând, ea a ieșit din navă prin ușa de marfă și a căutat pe Derek printre mulțimile pline
de pasageri.
„Bună, dragă Sable.”
Ea se înțepeni la vocea familiară și se întoarse. Marius stătea la câțiva centimetri distanță,
la capătul rampei. Pregătită, se ridică în vârful picioarelor și aruncă o privire peste umărul
lui, căutându-l pe Derek.
„Jucăria ta este încă în sală”, o asigură el.
— Ce vrei, Marius? întrebă ea cu răceală.
El a zâmbit și lumina din ochii lui de smarald a înghețat-o până la os. „Trebuie să te întrebi
ce vrei – vrei să-ți păstrezi iubitul?
Sau îți pasă suficient ca el să-l lase să plece?”

Sable își simți stomacul strâns într-un nod de groază. Petrecuseră zeci de ani împreună
și ea îl cunoștea atât de bine pe Marius. Nu ar fi un politician atât de de succes dacă nu
ar ști să joace murdar. "Despre ce vorbești

despre?"
"Prietenul tău."
"Ce-ai făcut?"
Marius a ridicat din umeri, părul blond până la umeri plutindu-se în jurul lui
chip frumos. "Nimic. Inca. Alegerea vă aparține.”
Cum și-a imaginat vreodată că îl iubește pe acest bărbat? „Să nu vorbim în ghicitori.
Spune-mi ce vrei și cât de mult va trebui să sângerez ca să ți-l dau.”
Se apropie, încremenindu-și palma în jurul obrazului ei. „Dacă vrei să stai cu Atkinson,
nu te pot opri, dar te pot scoate la

Forta. Si o sa."
Ea a oferit un zâmbet sumbru. „Încearcă și încearcă. Deja m-am dovedit a fi un agent
excelent. Veți avea un timp al naibii de a demonstra contrariul.”
„Nu trebuie să demonstrez contrariul. Ești un vampir. Întrucât opinia populară în acest
moment spune că un prădător nu ar trebui să păzească prada, nu va fi nevoie de mult
pentru a obține pensie.”
Doarcându-i mâna, ea a răsturnat: „Atunci, fă ce e mai rău. Dar stai
dracu din viața mea după aceea.”
„Dacă nu îți pasă de tine, îți pasă de Atkinson?” Buzele i se întăriră într-o linie aspră.
„Cred că el își apreciază munca un pic mai mult decât tine. Ai idee prin ce a trecut pentru
a intra în forță?
Academia era plină când a aplicat și căpitanul Hoff și-a început deja lobby-ul pentru a-i
ține pe vampiri departe. Atkinson s-a strecurat când te-am băgat.

"Tu ce?" Fața i se scurse de culoare.
„Chiar credeai că ai intrat pe meritul tău?” întrebă el încet.
„Oh, te-ai descurcat bine la academie și căpitanul Donnie te dorea pentru IAB, dar ar fi
trebuit să treci prin ani de patrulare cu un partener și apoi mai mult la un birou al Forței
înainte de a trece la Afaceri Interne. Dar știam cât de mult îți dorești slujba și am tras
câteva sfori. Crezi că nu-mi pasă de tine, Sable, dar da. Aș face orice ca să te văd fericit.”
Sable se dădu înapoi, cu mintea aproape năucită. De cât timp o urmărea Marius?
„Dacă ai vrea cu adevărat să fiu fericit, mi-ai fi lăsat să-l iau pe Derek.” Ea și-a ridicat
privirea pentru a-i întâlni pe a lui. "Îl iubesc."
Marius clătină din cap. „Nu este pentru tine. Nu vezi asta? El nu vă va rămâne credincios
și nu vă va prețui așa cum voi face mine. Nu a fost niciodată o singură femeie
un fel de om și nu va fi niciodată.”
— Poate te în eli, opti ea.
„Sunteți dispus să profitați de această șansă?” a întrebat el, exploatând cea mai mare
teamă a ei – pierderea lui Derek. — Ai văzut cât de mult îi place slujba, insistă el.
„Atkinson poate să nu-i pese la început dacă a fost dat afară din STF, dar în cele din urmă
te va supăra. Și oricum îl vei pierde. Sunt un om foarte puternic, Sable, și voi face tot ce
este necesar pentru a nu fi rănit.”
Marius avea să-și urmeze amenințarea, nu avea nicio îndoială. „Ce vrei în schimbul că-
l lași în pace?”
„Rupe-o cu el. Acum. Și întoarce-te la mine. Te vreau înapoi în casa mea, înapoi în patul
meu. Dacă faci asta, nu numai că îl voi lăsa în pace, dar îl voi ajuta să promoveze.”
Ea pufni. „Nu-ți voi împărți patul. Mă dezguști."
— Dar vei veni acasă? întrebă el cu vădită entuziasm.
„Nu mai este acasă pentru mine, Marius. Voi avea propria mea cameră și vreau în scris
că îl vei ajuta pe Derek cu cariera lui. Dă-mi acele asigurări și mă voi muta înapoi.” Și-ar
pierde interesul în cele din urmă. Ea ar fi

asigurați-vă de asta. Între timp, nu era corect ca Derek să-l atragă în greșelile ei. Ea
trebuia să-l protejeze și ar fi făcut-o. Oricare ar fi costul.
Marius rânji cu triumf. — Desigur, a fost de acord el pe tonul liniștitor al vocii pe care
l-ar folosi cu un copil petulant. „Nu vreau să nu vrei.
O să te răzgândesc, iubire. Vei vedea. Îți vei uita de Atkinson și vei aminti cât de mult
mă iubești, cât de bine suntem împreună. Ești a mea, Sable, și în curând îți vei aminti
asta. Mă vei cere înapoi în patul tău.
Și pot aștepta până când ești gata.”
Buzele ei se curbeau de dezgust. „Vei aștepta pentru totdeauna.”
Își aplecă capul în jos și o sărută pe obraz. „Este un lucru norocos că suntem vampiri
atunci. Trebuie să aștept pentru totdeauna.”
Derek a fluierat recunoscător când a pășit la bordul Starwing-ului lui Sable.
Ea diminuase luminile din cabina principală și din toate camerele alăturate.
Lumânări parfumate erau peste tot, pătrunzând aerul cu un miros sufocant.
Prin ea își simțea mirosul femeii sale, partenera lui. Chemarea ei seducătoare l-a atras
și abia își aminti să închidă ușa de marfă în graba lui de a găsi

a ei.
Când a pășit în carlingă, inima i s-a oprit. Sable stătea cu spatele la el, cu trupul ei
slăbănog acoperit cu o haină purpurie. Ea știa că el era acolo, putea simți excitarea ei
instantanee și plăcerea emoțională în apropierea lui, dar nu se întoarse.
— Scoate-ți hainele și du-te întinsă pe pat, ordonă ea într-un murmur răguș. „Tocmai
am terminat de programat coordonatele la sediu și apoi o să te trag până acasă.”

Penisul i s-a întărit până să izbucnească imediat. Vampii erau creaturi senzuale
prin natura lor, dar nu mai experimentase niciodată acest tip de răspuns fizic
instantaneu.
— La naiba, iubito, mârâi el, pășind spre ea. Respirând adânc parfumul ei
luxuriant în plămânii lui, el îi prinse obrajii fundului și-și întemeiază erecția în
despicătura dintre ele. „Poți să mă înnebunești cu doar câteva cuvinte.”
A mai apăsat câțiva nasturi și apoi s-a întors spre el. „Nu e tot ce pot face să
te înnebunesc.” Ea a căzut în genunchi, lovind prinderea costumului lui bio la
coborâre.
Dornic să ajute, ridică din mâneci cu o grabă care îi făcu pe amândoi să râdă.
Se uită la ea, admirând felul în care materialul purpuriu adânc arăta pe pielea
ei palidă și părul întunecat. Buzele ei delicioase s-au curbat într-un zâmbet
răutăcios, apoi limba i-a ieșit, prinzând doar vârful
erecție.
„Iubito”, mârâi el, tremurând de acel contact simplu, mic. Apoi capul lui a
căzut pe spate într-un geamăt în timp ce Sable îi sugea penisul dureros în gura
ei fierbinte.
La naiba, se pricepea să dea cap. L-a supt de parcă ar fi înfometat după el,
gura ei lacomă trăgând într-un ritm erotic care l-a făcut să vrea să vină. Dreapta.
Acest. Minut. Și ea a gemut în timp ce o făcea, spunându-i că iubește actul la fel
de mult ca și el. Vibrațiile sunetului au călătorit
prin penis, în mingi, făcându-i genunchii slabi.

Sunete blânde umplură carlinga. Era atât de crud și de josnic, vederea ei în
genunchi, buzele ei întinse larg pentru a se potrivi cu grosimea lui. Nu putea să-
l ia pe tot, nici măcar pe jumătate, dar asta îi plăcea. L-a încântat să vadă cât de
greu era, să-i vadă penisul strălucind cu saliva ei și cu pre-sperma, care s-a scurs
abundent, pentru că era atât de excitat. El a simțit limba ei mângâind rapid
peste venele tijei lui și apoi tachinandu-l
un loc sensibil chiar în spatele capului, iar el și-a încurcat degetele în părul ei
mătăsos pentru a-i ghida mișcările. El a început să-și împingă șoldurile, trăgându-i
gura, iubind cât de erotic părea să o duci așa.
Mâinile ei i-au părăsit fundul și și-au deschis halatul, degetele ei lungi prinzându-
i sfarcurile erecte și strângând. Rulare. Ea a gemut din nou și penisul lui s-a umflat
până când a simțit presiunea colților ei de ambele părți. Rotindu-și șoldurile, și-a
zgâriat în mod deliberat pielea de vârf, șuierând din cauza ușoarei dureri, dar
gâfâind o clipă mai târziu, când acel gust slab al sângelui lui o înnebunea. Sable a
început să-l suge atât de tare încât aproape că a crezut că ar putea să suge
esperma imediat din el.
Prea departe de pofta ca să se stăpânească, Derek împinse adânc, capul
penisului i se înfundă în strânsoarea gâtului ei. Oh, la naiba, a fost bine. Și-a simțit
mingile strânse și și-a desfășurat picioarele pentru a se ancora mai ferm
spre punte.
Una dintre mâinile lui Sable i-a părăsit sânul și i-a alunecat între picioare. El
mârâi în timp ce trupul ei flexibil tremura de plăcere.
„La dracu-te,” ordonă el răgușit, știind că, dacă o făcea, ar veni
mai greu decât a avut-o vreodată în viața lui.
Sable a scâncit și și-a lărgit poziția îngenunchiată, lăsându-și cealaltă mână între
coapse. Un deget s-a înfipt direct în pisiciul ei. Derek a auzit umezeala care a
întâmpinat-o și a știut că îi pregătea penisul.
El a prins-o strâns de cap și i-a tras gura ca un bărbat posedat. A simțit nevoia
crescând, mingile îi dureau, penisul umflandu-se. Și apoi și-a scos degetul din
păsărică, a întins mâna sub mingile lui trase și, folosindu-și propriul esperma
pentru lubrifiere, și-a strecurat degetul adânc în fundul lui. A strigat când venea,
sperma lui pompând afară din el, acoperindu-i fundul gâtului.
Iar și iar penisul i s-a smucit, vederea lui devenind neagră în timp ce ea i-a tras
fundul cu degetul.
Ea gemu, sugându-l atât de tare, încercând să-l scurgă. Când el se legăna, ea s-a scos
din el și i-a sprijinit șoldurile cu strânsoarea mâinilor.
Derek și-a tras brusc capul de el, încă aruncându-i cu esperma și el a ridicat-o și a tras-
o în țeapă într-o singură lovitură brutală. De îndată ce tânguița ei încălzită s-a înfășurat
în jurul lui, Sable s-a înțepenit în orgasm.
El a privit-o, uimit și uimit în timp ce spasmele din punctul culminant îi sugea penisul
la fel de puternic ca și gura ei. Sexul a fost uimitor, fantastic, dar a dispărut în
semnificație în comparație cu felul în care ea îl privea. Ca ea

l-a iubit.
Condus de o frenezie de adorație și poftă, el i-a ridicat corpul până când doar vârful
penisului i-a înțepat deschiderea cremoasă și apoi a împins-o pe el. Iar și iar el a ridicat-
o și a tras în țeapă, pretinzând-o, marcând-o, inundând-o cu esperma lui.
Ea s-a zvârcolit pe penisul lui și în mâinile lui, țipându-i numele și el nu i-a arătat nicio
milă, lovindu-o pe erecția lui până când ea a revenit.
Și totuși nu s-a oprit să-și ia dracu.

Mintea lui s-a întins spre a ei și ea l-a lăsat să intre. De data aceasta, ea l-a lăsat
aproape complet și el a învăluit-o în chemarea lui senzuală. A simțit efectul imediat pe
care îl avea asupra ei, corpul ei topindu-se în mâinile lui, păsărica ei de mătase
strângându-l ca pe o menghină. Și a simțit altceva, ceva întunecat și foarte disperat, de
parcă ea s-ar îndepărta sau ascunde ceva. Nu era ceva ce putea lua, nu atunci când era
pierdut în ea, total înnebunit

pentru ea.
Continuați să veniți, îl îndemnă el, hotărât să treacă de acele ultime scuturi. Asta este,
bebelus. La naiba, e atât de bine... Strânge-mi penisul cu târgul acela strâmt.
Și a făcut-o, la nesfârșit, sucurile ei picurând pe coapsele lui încordate, ea

gâtul închis la un țipăt.
Derek a ținut-o sub vraja lui, refuzând să-și cheltuiască din nou, deși păsărica ei
lucra cu lăcomie pentru a-l mulge. Și-a păstrat pula tare și a tot făcut-o plăcere cu ea,
pentru că satisfacția ei era primordială, mai importantă decât a lui.
În partea minții lui care încă mai funcționa, se gândi dacă ar putea-o sătura
destul, ar trebui să recunoască ce simțea. O va face să recunoască.
Era atât de frumoasă în brațele lui, părul ei negru umed de transpirație, pielea ei
palidă înroșită de pasiune, buzele ei umflate și strălucitoare de esperma lui, corpul ei
flexibil înțepenit de unul singur. Nu se simțise niciodată așa în viața lui – plin de iubitul
său în mintea, trupul, sufletul, inima lui.
Ochii lui Derek se mariră.
Inima lui.
Îl iubea pe Sable.
Bucuria, înverșunată, sălbatică și dulce, se răspândi în el și dorea să o împartă cu

ea. Te iubesc, a declarat el cu fiecare fibră a ființei sale. Iubito te iubesc foarte mult.
Și în adâncul ei, a simțit că ceva moare.
OceanofPDF.com
Sable a auzit declarația pasională a lui Derek și și-a simțit dragostea strălucind
strălucitor în mintea ei și în sufletul ei. Dragostea ei pentru el a crescut într-un val aprig,
amenințând să se reverse și să-i spele pe amândoi. Dar ea l-a îmbuteliat, ascunzând-o,
știind că, dacă Derek ar fi simțit profunzimea afecțiunii ei, nu i-ar fi lăsat-o niciodată să
plece.
Și a trebuit să o lase să plece.
În ciuda cât de mult și-ar fi dorit să poată fi împreună acum, ea nu i-ar fi stricat
viața pentru propriile ei dorințe egoiste. Ar fi greșit să-i iei dragostea și să-l rănești
cu ea, și asta s-ar întâmpla dacă nu ar avea grijă de Marius acum.
După ce l-a văzut pe Derek în acțiune în ultimii doi ani, ea știa că se pricepe la meseria
lui și că îi place. Poate mai mult decât o iubea el. Era nouă în viața lui și el era obișnuit să
trăiască fără ea. Ea ar prefera să plece

cu el iubind-o, decât să-l piardă dintr-un resentiment purtător în inima lui

pentru că ea îl costase un trai care însemna atât de mult pentru el.
Dar pentru seara asta el era al ei și ea îi va iubi trupul până dimineață

și sufletul lui până la veșnicie, deși nu avea să știe niciodată.
Ea și-a înfășurat brațele în jurul lui și i-a sut partea laterală a gâtului, fără a mușca
sau hrăni, doar iubind. El o eliberă încet, permițându-i picioarelor să atingă podeaua
metalică rece. Putea simți împingerea plină și grea a periei lui de excitare pe șoldul
ei și și-a dat seama că el nu mai venise. Ochii ei s-au ridicat spre ai lui și respirația i
s-a blocat în gât la dragostea pe care o vedea strălucind acolo.
„Derek?” întrebă ea, confuză.
El o sărută pe frunte cu atâta tandrețe încât îi venea să plângă. — Îl păstrez
pentru tine, iubito, îi spuse el în timp ce o conducea, cu degetele legate, în dormitor.
„Intenționez să vă fac plăcere toată noaptea.”
"Mereu faci."
Ridicând-o picioarele de pe podea, Derek o așeză pe pat. Sable s-a grăbit în
genunchi. Oricât de mult ar fi vrut să-l iubească, să-l țină cu tandrețe și să-și spună
inima, nu putea. De fapt, cel mai bine ar fi să înceapă să-l împingă acum, așa că,
când va pleca mâine, n-ar părea o surpriză atât de mare.
"Te iubesc." El i-a luat fața și a sărutat-o lung și încet. "Iubesc

totul despre tine."
Inima i se strânse dureros și îi acoperi gura cu vârful degetelor. "Vă rog."
"Te rog ce?"
„Nu spune asta.”

Derek se încruntă în timp ce se uita la ea. Îi cercetă chipul, cu privirea lui argintie
prea perceptivă. "De ce nu?"
Îl simțea în mintea ei, cercetând, căutând. — E prea devreme, a scapat ea,

împingându-l din gânduri. „Nu știi cum te simți. Și mă face… incomod.”
Trăsăturile lui nu îi dădeau niciun gând, dar ea simțea ce făcea el și știa că l-ar fi
rănit. Îi venea să plângă, să țipe, să mărturisească. În schimb, ea se mișcă nervoasă.
„După Marius, pur și simplu nu...”
— Taci, a lini tit el, linia încordată a maxilarului i se înmuia. "E în regulă. Pot să
aștept oricât de mult va dura să crezi în mine.”
Ochii arzând de lacrimi nevărsate, ea a prins penisul lui umflat și l-a mângâiat,
ușurarea o inundă când a simțit concentrarea lui modificată. O fată își putea
distrage întotdeauna atenția bărbatului cu sex. „Te vreau din nou”, murmură ea,
trecând în poziție pe mâini și genunchi. Ea se uită peste umăr la el.
"Acum."
Derek stătea în spatele ei, atingerea mâinilor lui pe șoldurile ei, trimițând
gândurile și sentimentele lui revărsând în ea. El a sărutat în sus de-a lungul coloanei
ei, adâncimea sentimentului său acoperind-o într-o pătură caldă, sigură.
„Mă ai”, a spus el încet și apoi și-a strecurat penisul în ea într-o alunecare lentă.
Ea a gâfâit și și-a arcuit spatele, căldura i-a aprins imediat pielea, înroșind-o.
Corpul lui mare a trecut peste al ei, mâinile lui peste ale ei, trupul lui ținând-o în
cușcă în pat. Șoldurile și-au mișcat penisul în mișcări de masaj superficiale. Legătura
dintre ei s-a adâncit, până când ea a simțit ecourile a ceea ce a simțit el – strângerea
strânsă a țesuturilor ei umflate, căldura lichidă a ei.
cremă.
— Uau, respiră el, cu obrazul sprijinit de umărul ei. "Simte asta?"

"Da…"
„Vreau să simt totul cu tine.”

Sable închise ochii, știind că nu avea timp să împărtășească totul.

Mai aveau doar câteva ore.
Derek se ridică, mâinile lui mângâind coapsele ei tremurânde, apoi frecă cu
degetul mare de-a lungul rozetei strânse. „Mă lași să te duc aici?” râpă el. „Mi-ar
plăcea să simt asta.”
Înghițind în sec și incapabil să vorbească, ea dădu din cap, strângându-se strâns
în jurul lui, în timp ce el se umfla în ea. A continuat acea frecare blândă, tachinatoare și
ea tremura la senza ie.
— Ai mai luat un bărbat aici?

"Nu."
„Ma doare primele câteva ori”, a avertizat el, dar micile tremurături din mâinile lui
a trădat cât de mult își dorea asta.
„Ești mare.”
"Da." El s-a strecurat din ea, iar ea a protestat cu un scâncet plângător.
Așezat pe pat lângă ea, Derek o trase în poala lui. Ridicându-i bărbia cu un deget
blând, el îi ridică privirea spre a lui. „Fie că ești pregătit pentru asta sau nu, te iubesc.
Nu trebuie să o spui înapoi și sigur că nu trebuie să dovedești asta. Sunt fericit să fiu
cu tine așa cum ești. Cea mai fericită pe care am fost vreodată. Sunt complet
mulțumit, Sable.”
Neputând să se abțină, ea a permis puțin din dragostea pe care o simțea pentru el
strălucește în ochii ei. „Trebuie să fii atât de minunată?”
El a râs.
„Vreau să-ți dau asta, Derek. Ceva ce nu am dat niciodată nimănui.
Nu ți-ar plăcea asta?”
„Mi-ar plăcea atât de mult încât probabil m-ar ucide.” I-a sărutat vârful nasului și a
strâns-o în brațe. „Dar nu vreau să te rănesc. Este nevoie de timp și pregătire. Pofta
mă călărește destul de greu acum și nu cred că sunt capabil de controlul inițiat de
care ai nevoie.
„Sunt un vampir. Mă vindec repede.”
Se trase înapoi și îi cercetă din nou fața. „Asta este ceea ce vrei ? Sau
te oferi doar să-mi faci pe plac?”
Ea și-a mișcat fundul pe lungimea arzătoare a penisului lui. „Bănuiesc că o voi face
imi place. Cu tine." Vocea ei coborâtă. „Este ulei în sertar.”
El a chicotit rău, a dus-o în pat și a ținut-o jos când a încercat să se rostogolească pe

burtă.
„Nu te mișca”, a ordonat el în timp ce stătea între coapsele ei și își lăsa capul în jos pentru
un sărut. Gura lui dulce seducătoare a apăsat ușor peste a ei, convingându-o să se relaxeze
cu mișcări tachinate ale limbii lui catifelate. Gândurile lui îi mângâiau mintea. Ușor, iubito.
Concentrează-te pe senzația mâinilor mele, pe atingerea buzelor mele, pe căldura corpului
meu apăsat pe al tău.
„Mmm,” gemu ea în gura lui în timp ce mâinile lui pricepute îi mângâiau partea de
dedesubt a sânilor ei, degetele mari strângându-i sfarcurile. Au atins vârful tare și strâns,
dependenți de atingerea lui. Chiar și atunci când Derek era în afară de ea, ei tânjeau să-i
strâng degetele.
Mâinile ei se îndreptară spre spatele lui, masând mușchii pe care a simțit-o îndoiți în
timp ce el o blândea. Pielea îi era atât de caldă, atât de netedă și de fluidă peste frânghiile
strânse de tendoane de dedesubt. Corpul lui era la fel de superb ca chipul lui, o operă de
artă în perfecțiunea ei. Ea s-a predat acelui corp, seducției pe care o mânuia cu atâta
pricepere desăvârșită.
Seduce-mă, a implorat ea. Fă-mă să uit totul, în afară de tine.
Sable simți dragostea lui răspunzătoare în măduva oaselor ei. Apoi chemarea lui
senzuală s-a învăluit în jurul ei ca o ceață deasă, ascunzându-i neliniștea, ștergându-i pe
Marius și amenințările lui exact așa cum sperase ea. Din ce în ce mai adânc, el a atras-o sub
vraja lui, caldă și primitoare și minunat de excitantă la cel mai profund nivel. El nu a cercetat
și nici nu a zguduit, doar a înconjurat-o în al lui

afec iune.
Dintr-o dată, mâinile lui au simțit că erau peste tot deodată, gura lui sugând și
mișcându-se peste pielea ei în mii de locuri diferite în același timp. Mirosul lui era atât
de minunat, ca sex și vampir. Avea un gust atât de bun, ca un păcat acoperit cu ciocolată.
Buzele lui, acele buzele frumos sculptate, erau larg deschise pe ale ei, atât de moi și
senzuale.
Uneori, se gândi el, te vreau atât de mult încât nu pot să gândesc.
Sable închise ochii și îl cuprinse în esența ei, dorind să-l atingă peste tot în timp ce o
atingea. Derek gemu, sunetul atât de erotic încât pielea de găină i se extinde pe piele.
Nu e niciodată de ajuns, iubito. Nu pot ajunge niciodată suficient de adânc.
Gura lui fierbinte a părăsit-o pe a ei, călătorind peste maxilarul ei și apoi mai jos,
lingându-i de-a lungul venei gâtului, făcându-i corpul să plângă de un val de umezeală.
Ajungând la sânii ei, el i-a înconjurat sfârcurile, ținându-i unul ușor între dinți, în timp ce
limba i-a trecut peste vârf, până când ea a miăunat ca un pisoi și s-a răsucit neliniștită în
brațele lui. Apoi i-a acordat aceeași atenție iubitoare celuilalt. Mâinile lui calde îi mângâiau
lungimea trunchiului, frământând și mângâind-o într-un ritm înnebunit, până când i-au
alunecat printre coapse, le-au întins larg și au găsit-o picurând de nevoie.
Degetele lui lungi au întins pliurile păsăricii ei și s-au strecurat înăuntru, unul
învârtindu-i în jurul clitorisului, încă două pătrunzând-o adânc. Ea gemu incontrolabil,
strigându-i numele. Derek era delicios, mușchii frumos delimitați ai brațului său flectându-
se la fiecare plonjare adâncă, atingerea lui atât de reverențioasă și posesivă.
Îmi place asta, pizică ta umplută cu esperma mea. Trebuie să te umplu peste tot.
Acoperite cu crema ei și sămânța lui, degetele lui lubrifiate alunecară mai jos. Mângâi
rozeta strânsă cu cercuri liniștitoare. Învârtirea blândă a degetelor lui era la nesfâr it
stârnitoare i totu i complet răutăcioasă. Dar nu i-a fost frică. Cum ar putea fi ea?
Acesta era Derek și el o iubea, o adora. El
n-ar fi rănit-o niciodată și ea îi putea simți așteptările, controlul lui atent. O dorea așa, o
dorea atât de mult încât aproape că tremura de anticipare. La urma urmei, era un
Maestru, un vampir obișnuit să-și facă propriul fel. Și ea l-a controlat complet, l-a condus
în cel mai josnic mod. Acesta era darul ei – supunerea ei deplină – și el o cunoștea suficient
de bine pentru a recunoaște nivelul de încredere pe care i-o dădea.
Un deget apăsat ferm pe rozeta strânsă și cu un gâfâit de
plăcere, Sable s-a relaxat și a alunecat adânc înăuntru.
Fierbinte. Atât de strâmt. La naiba, Sable, o să mă arzi de viu.
Ea își ridică călcâiele până la marginea saltelei și gemu, mâinile ei
mergând la sânii ei să-și maseze durerea umflată. Ia-mă.
Curând. Degetul i s-a retras și apoi a revenit.
El a mârâit când păsărica ei a avut spasme.
Ea gemu.
A fost ciudat, ciudat. O presiune arzătoare, dar nu prea dureroasă. Și-a muncit degetul
mai repede, dracându-i-o până când șoldurile i s-au rostogolit disperat. Apoi s-a retras.
Derek întinse mâna spre singurul sertar care ieșea din perete și găsi uleiul. A rostogolit
sticla între mâini, încălzind fluidul auriu. Apoi a deschis partea superioară și a picurat
lichidul între picioarele ei desfăcute. Ea a scâncit, o mână trecându-i între picioare și
masându-i clitorisul care pulsa.
Nu veni, a avertizat el. Nu până nu sunt în tine.
„Derek!” protestă ea, aproape nebună de poftă. Două dintre degetele lui îi dădeau
orificiul strâns, întinzându-se și totuși plăcute. A fost aproape dureros, dar ea era protejată
de chemarea lui, învăluită în dragostea lui. Trei degete.
Arsură, mai multă întindere. Dar era udă, atât de udă încât degetele ei pompate în
păsărică au fost umezite și șoldurile ei au început un tempo blând în timp cu împingerile
lui. Se aplecă asupra ei, gura lui prinzând un mamelon în epenit i

alăptarea. Erecția lui era dură ca piatra și îi înjunghia partea din spate a coapsei, plângând râuri
de pre-esperma.
Acum? întrebă el, îngrijorat și totuși atât de nerăbdător că putea simți asta.
Da acum. Îl dorea atât de mult, voia să-l simtă în interiorul ei.
S-a dat înapoi, la distanță suficientă pentru a-și poziționa lungimea groasă a penisului lângă
rozeta ei strânsă și bine unsă. Mâna lui moale și-a lucrat penisul, ungându-l. Vederea lui
masturbându-se aproape a făcut-o să vină și ea își mușcă puternic buza de jos pentru a preveni
acest lucru. Era disperată după el, atât de excitată încât abia mai putea respira.
Grabă.
Curând, iubite.
Acum!
Și apoi a fost acolo, uriaș și atât de greu, făcând presiuni să intre. Apăsând până când gaura
strânsă a înflorit pentru el și capul gros al penisului i-a trecut prin inelul strâns. Sable gâfâi și se
zvârcoli când intră. Foarte incet.
Durerea a crescut și s-a răspândit. Și-a întors capul în pernă și a scâncit:
Îl simt, se gândi el. Relaxează-te, iubito.
Strângând cearșafurile, se forța să se relaxeze.
Derek făcu o pauză, cu respirația grea, cu palmele umede acolo unde o ținea
coapsele deschise. Vrei să mă opresc?
Nu, gemu ea, simțindu-i penisul pe degete prin subțire
membrana care le separa.
Lasă-mă să intru, Sable. Pot să îndepărtez durerea dacă mă lași să intru.
Pătura caldă a apelului lui se înfășura și mai strâns în jurul ei și ea simți
nimic altceva decât lungimea încinsă a lui, tunelând adânc cu o grijă infinită.
A mea.
Da.
Pentru totdeauna.
Și Sable nu a spus nimic, nu a putut spune nimic. Voia să-și apere gândurile, dar Derek
preluase controlul, stăpânindu-i mintea în timp ce el controla corpul ei, alunecând mingile acasă
până în adâncul fundului ei. Plăcerea turnată

din conștiința lui în a ei. Mușchii stomacului lui erau
strâns strâns în timp ce el a început să împingă, la început blând pentru a-i permite ei să-l
acomodeze, apoi mai repede.
Fierbinte, atât de strâns și dulce, gemu, transpirația curgându-i de pe frunte
pe burta ei. Te iubesc. Te iubesc atat de mult.
Răspândită larg, ea era prinsă sub el, penisul lui mângâind prin ulei în adâncurile întunecate
ale ei. Ea gemu, pierdută în plăcere, simțindu-l alunecând pe lângă degetele ei la fiecare
aruncătură adâncă.
Sable s-a spulberat în orgasm, izbucnind într-un milion de bucăți. Pierdută în dragostea lui,
dragostea ei, ea a simțit penisul smucindu-i și cum s-a năpustit în explozii fierbinți, umplându-i
fundul cu sămânța lui. Și prin puterea orbitoare a orgasmului lor reciproc, ea a fost inundată de
gândurile lui.
Atât de bine. Al tău, eu sunt al tău. Nu te satura niciodată. Vreau mai mult. Am nevoie de tine.
Te iubesc. Te iubesc. A mea. Totul meu, iubirea mea.

I s-a frânt inima.
Derek s-a trezit cu un rânjet larg. Știa că trebuie să arate uluit, dar nu se putea abține. Se simțea
lipsit de os și săturat până la suflet. Perechea lui aleasă a știut să-i facă pe plac foarte bine. Sable
dormise cel mult o oră și apoi îl trezise cu o cârpă fierbinte de curățare înfășurată în jurul
penisului lui, care mai târziu a fost urmată de gura ei fierbinte.

Nesățioasă, ea îl trase în mod repetat de-a lungul nopții și el se dăduse complet în

mâinile ei. Ea îl atrasese în chemarea ei, îl udase cu senzualitatea ei luxoasă și îl iubea
până la capăt. Zâmbetul lui a început să-l doară, era atât de mare.
Ea îl iubea. Sable Taylor îl iubea.

Ea nu spusese de fapt cuvintele, nici măcar nu se gândise la cuvinte, dar el simțise
la fel. Dragostea ei pentru el era un lucru prețios. Cea mai prețuită posesie a lui.
A întins mâna spre ea, dar nu a simțit-o. Derek se încruntă și se ridică,

căutând-o cu ochii și simțurile lui. „Sable?”
Tăcere. În cameră și în mintea lui.
A aruncat cuverturile pe spate și și-a aruncat picioarele peste marginea patului. Un

fo net îl lini ti. A săpat printre coperți până a găsit
Notă.
Derek,
Suntem andocați la sediul biroului dvs. de teren. Am plecat.

Nu veni după mine. S-a terminat între noi. N-aș putea niciodată să simt pentru
tine ceea ce pretinzi că simți pentru mine și nu ar fi corect să te conduc mai
departe sau să-ți dau speranță în lucruri care nu vor putea fi niciodată.
Nu vreau să-ți fac asta mai greu. Îmi pare rău dacă te-ai implicat
emoțional mai mult decât ar fi trebuit. Nu a fost niciodată intenția mea
să te rănesc, dar după Marius, dragostea ta nu este ceva ce vreau.
Vă mulțumesc pentru ajutorul acordat în investigația mea. Multumesc

pentru tot.
— Sable
Derek clătină din cap și clipi rapid. Avea un coșmar?

S-a uitat la dulapul deschis pentru haine și a văzut că toate lucrurile lui Sable
au plecat.
Oare înnebunise? Oare îi scoase simțul din creier?

Trebuie să fi avut, dacă ea credea că avea de gând să cumpere rahatul ăsta. Ea îl
iubea. Nu se îndoia de asta. Nici unul.
Îi simțise tulburarea toată noaptea, se întrebase despre asta și în cele din urmă o
socotise drept nervi. Ea se îndrăgostea din ce în ce mai profund de el, iar el știa că
asta o speria.
A mototolit biletul în mână.

Oftă resemnat când se dădu jos din patul cald care mirosea atât de puternic a
sex și Sable. Trebuiau să lucreze la asta să-l draci și să lase prostii.
A naibii de femeie imposibilă.
OceanofPDF.com
Derek a intrat în camera lini tită a echipei. O privire rapidă la monitor
i-a spus că toți ceilalți agenți erau pe teren. Numele său de pe listă a fost estompat, arătând statutul
său de concediu.
„Atkinson.”
Se întoarse spre căpitanul Hoff. "Da domnule?"
„Este Starwing al lui Sable Taylor în docking station 7?”
"Cu siguranță e."
"Unde este ea?"
Ridicând din umeri, Derek spuse: „La naiba dacă știu”.
„Este în laboratorul de medicină?”
Derek se întoarse și se rezemă de tejghea, cu brațele încrucișându-și pieptul. Îl privi atent pe
căpitan. „Nu de care să fiu conștient. De ce ar fi
ea ar fi?"
Hoff zâmbi u or. "Mă bucur să aud asta. Am auzit că există o pată de
probleme cu nava ei. Mă ușurează să aud că nu a fost rănită.”
— Hm, fredonă Derek. Asta devenea interesant. "Credeam că tu
nu-ți plăceau vampirii?”
"Eu nu. Pe Forță. Este o vânătoare de recompense și una bună. Ne-a ajutat destul
de mult, nu crezi?”
"Sigur. Sunt doar surprins să aud că faci asta.” Se îndepărtă de tejghea. „Ei bine,
a fost distractiv să vorbesc cu tine, căpitane, dar încă sunt în concediu, așa că voi
pleca acum.”
— Pleci cu Taylor?
Derek îl studie din nou pe căpitan. "De ce aș face asta?"
O sprânceană roșie se arcui sardonic. — Ai venit aici cu nava ei.
„Cu siguranță știi multe despre ce se întâmplă cu ea”, a subliniat Derek.
— Asta e treaba mea, Atkinson. Trebuie să știu ce se întâmplă cu toți cei care
intră în această clădire.” Hoff se îndreptă spre biroul lui. „Bucură-te de tine
concediu de odihna."
Derek îl privi pe căpitan îndepărtându-se, încruntat la gândul care i-a intrat în

minte. Hoff era mult prea interesat de Sable, întotdeauna fusese. A fost reținută în
permanență, uneori ore întregi. În trecut, el a presupus întotdeauna că metodele ei
neconvenționale de capturare au atras atenția nedorită. Acum, el se întreba dacă
mai este cazul lui Sable
decât ar lăsa ea să treacă.
Câte secrete avea ea?

Derek s-a instalat pe scaunul de căpitan al Viperului și a stabilit o legătură de

comunicare sigură cu asistentul său. Nu era într-o dispoziție bună. De fapt, se
simțea criminal. Își dăduse seama unde fugise Sable. Era cu Marius Drake. Și îi
urmărea pe cei doi de aproape trei săptămâni. Spre furia lui, părea să fie mereu cu
un pas în urma lor.
Marius era un om bogat, cu o duzină de reședințe diferite împrăștiate în toată
galaxia. Din nefericire pentru Derek, el părea hotărât să-l ducă pe Sable la fiecare
dintre ei, făcându-l pe Derek să-și piardă încet mințile. Până acum reușise să
detecteze după miros că Sable își folosea propria cameră și că Marius stătea la naiba
departe de ea, dar cât ar dura asta? Iubindu-l pe Sable așa cum a făcut-o, Derek știa
că trebuie să fie o tortură pentru
Marius să o aibă atât de aproape și să nu o ia. Dar dacă celălalt bărbat s-a atins
ea... Și dacă ea îl lăsa...
mârâi Derek.
Ecranul din fața lui s-a luminat cu imaginea asistentului său și a lui
a oferit un salut scurt.
— Bună ziua și dumneavoastră, domnule, răspunse Stein. „În ceea ce privește
Vipera , văd, și din tonul tău, înțeleg că nu ai reușit să-i ajungi din urmă.”
— Nu pentru mult timp, mormăi Derek. „Ai descoperit ceva

interesant de când am vorbit ultima dată cu tine?”
„Destul de puțin, de fapt.” Stein bâjbâi pe biroul lui aglomerat. „Eu
a reușit să pirateze dosarul președintelui Drake.”
Derek mormăi. „E vremea naibii.”
— Treaba mea nu este atât de ușoară pe cât pare, domnule, a replicat Stein. „Cu
toate acestea, în ciuda întârzierii, cred că vei fi mulțumit. Odată ce am obținut acces
la dosar, l-am găsit pe doamna Taylor. Nu o ștersese așa cum am crezut inițial, doar
l-a înghițit în al lui.”
„Fiu de cățea”, mârâi Derek.
„Au fost niște lucruri foarte interesante acolo. În primul rând, apare
că doamna Taylor a fost un proiect al președintelui aproape de la naștere.”
„Știam asta deja. El a pregătit-o să fie partenerul lui. El doar
nu ma bazat pe ea să aibă coloana vertebrală.”
„Ei bine, știai că a urmărit-o?” întrebă Stein. „A avut un dispozitiv de urmărire pe fiecare
dintre navele ei de când ea a rupt relația lor personală.”
Ochii lui Derek se mariră. Marius pusese dispozitivul de urmărire pe nava ei? „Eu
cred că acel dispozitiv de urmărire aproape că a ucis-o.”
„Așa ai spus. Am cercetat schemele anumitor dispozitive folosite pe navele doamnei
Taylor. Președintele le-a conceput special pentru ca autoritățile să nu poată capta
semnalul. Poate fi citit doar de un receptor special, unul pe care numai el îl posedă.”
„La naiba, așa că Federația nu a găsit-o așa.”
— Nu pare probabil, aprobă Stein. „Pe măsură ce am căutat mai adânc în contul
președintelui, am observat că nu suntem singurii care am cercetat

în informațiile lui.”
„Hoff.”
Stein rămase cu gura căscată. „Cum naiba faci asta?” el a intrebat,
uimindu-l pe Derek cu blestemul rar.
„Hoff mi-a pus câteva întrebări ciudate ultima dată când l-am văzut și el a știut
despre atacul împotriva navei lui Sable.”
„Deci ai descoperit vinovatul. Doamna Taylor a fost cheia până la urmă.”
„Presupun că este adevărat, dar nu în modul în care am presupus inițial. Poate sa
demonstrezi că Hoff a avut acces la informațiile dispozitivului de urmărire?
"Fara indoiala. Voi trimite o echipă de securitate să-l prindă imediat.” Stein a zâmbit.
„Acum că trădătorul a fost descoperit, domnule,

îți vei lăsa acoperirea și te vei întoarce la Consiliul de Securitate?”

— În curând, spuse Derek evaziv. El al naibii de bine nu se întorcea nicăieri fără
Sable. „Ai primit o copie a videoclipului de la sala în continuare
Rashier 6?”
"Da domnule. L-am descărcat pe nava ta cu doar câteva clipe în urmă.”

"Excelent. Sunt în drum spre Sarjon să verific o altă reședință Drake.
Comunicați-mă dacă aveți probleme cu Hoff.
"Desigur. Mult succes, domnule. Abia aștept să o cunosc pe doamna Taylor.
Sună ca o femeie remarcabilă.”
— Ea este, murmură Derek. „Atkinson afară.”
A inspirat adânc înainte de a reda videoclipul realizat prin andocarea securității pe

Rashier 6. Chiar dacă știa în adâncul sufletului său că Sable îl iubește, o parte din el
încă se temea la ceea ce va fi martor în videoclip.
A înghețat când ecranul pâlpâi și a apărut Sable, stând pe rampa de marfă a Aingei
ei Starwing, vorbind cu Marius Drake. Stein făcuse o treabă excelentă de a filtra
zgomotul de fundal, iar Derek a ascultat cu o atenție răpită în timp ce Marius îl
șantaja pe Sable să întrerupă relația lor.
„Îl iubesc”, i-a spus Sable lui Marius pe bandă.

Și inima lui Derek s-a umflat. Nu o citise greșit. A derulat înapoi videoclipul
și și-a jucat din nou cuvintele. Și din nou.

Micuța sămânță a îndoielii care încercase să prindă rădăcini, insidioasă și
pedepsitoare, îndemnându-l să creadă că poate nota lui Sable fusese adevărul, s-a ofilit.
și a murit și nu s-ar mai întoarce niciodată.
„Vin după tine, iubito”, îi șopti el pe chipul ei iubit, încremenit

Monitorul. "Vin."
Se apropia miezul nopții când cabina de transport s-a îndepărtat de casa

mare. Sable mai așteptă câteva clipe înainte de a-și părăsi ascunzătoarea în
tufișuri, doar pentru a fi sigură că nu se vor întoarce pentru ceva ce uitaseră.
Ea își rezolvase în sfârșit ancheta. Acum nu mai trebuia decât să-l captureze
pe vinovat. Se întrebase cum va avea loc această vânătoare când căpitanul
Hoff ieșise din casa lui cu familia în remorche. Dar apoi le-a sărutat la revedere
și le-a trimis mai departe.
Acum erau doar ei doi.
A traversat aleea circulară luminată de lună și a ocolit partea laterală a
casei. Știind cât de fericiți erau unii agenți, Sable așteptase până acum câteva
momente pentru a comunica în apelul ei de rezervă. Nu putea risca ca ei să
sosească prea devreme și să-și sperie prada. Nu după ultimii doi ani de muncă
grea.
Marius făcuse tot posibilul pentru a-i strica viața, așa că era ironic că el o
ajutase cu adevărat în schimb. Locuința cu el îi oferise acces la computerele și
parolele lui. Cu acele avantaje, ea plantase
informații sub codul său de acces. Ea a creat două dosare secrete ale Consiliului...
unul cu referire la o nouă armă fabricată și unul cu un „leac” inexistent pentru

vampirism. Știind că ambele articole ar fi de neprețuit pentru Federație, ea
lăsase în mod deliberat o ușă din spate deschisă la acele dosare și așteptase
ca trădătorul să facă mișcarea lor.
Fusese un pariu riscant, dar care a dat roade. Trădătorul nu se deranjase să-
și ascundă informațiile personale când descărcase fișierele.
Ar fi durat săptămâni pentru a ocoli programele anti-hackeri ale Consiliului cu
o identitate anonimă și, din moment ce Sable a setat fișierele pentru automat
ștergerea în câteva zile, ea îi forțase mâna. Își folosise propriul cod de acces unic și și-a dezvăluit
identitatea în lăcomia lui.
Și acum concertul lui s-a terminat, după cum spunea vorba arhaică.
Intrând pe furiș în casă prin ușa bucătăriei, Sable intră în sufragerie și se târă pe perete până
în tavan. Îl auzea pe Hoff făcând rapid împachetarea, împingând documente într-o geantă
împreună cu câteva articole de îmbrăcăminte. Degetele ei zvâcniră neliniștite în jurul mânerului
săbiei ei laser, împiedicând-o să alunece și să se prăbușească pe podeaua de dedesubt. Se
îndreptă spre hol cu pași fără zgomot.
A teptare.
Vânătoare.
Hoff a tăcut și simțurile i s-au întărit. S-a ghemuit jos, îmbrățișând tavanul, în timp ce firele de
păr de pe ceafă i se ridicau pe cap. Și apoi ea a auzit, zgomotele transporturilor care se mișcau în
unitate.
La naiba, cum a ajuns grupul operativ aici atât de repede? Cu un blestem înăbușit, ea s-a târât
de la tavan până la podea fără niciun sunet. Pregătindu-se să se năpustească, a tresărit de un braț
de oțel care i-a cuprins gâtul.
— Cățea vampir, șuieră Hoff la ureche. „Speram că acele nave ale Federației te vor ucide! Și ei
ar fi făcut-o, dacă nu l-ai fi avut pe Atkinson la bord să te ajute.
Sable s-a liniștit, dar nu i-a fost frică. Putea rupe cu ușurință bărbatul uman în jumătate cu
mâinile goale. — Nu este o mișcare înțeleaptă, spuse ea degajată. Ea a simțit o lovitură ascuțită la
spate.
"Simte asta?"
„Da, nu-mi rupe rezervorul. Este favoritul meu."
„O să-ți smulg inima”, mârâi el. „Și apoi am de gând să pun în joc. Federația lucrează la un
program pentru eradicarea ta

drăguț. Nu pot decât să sper că informațiile pe care le-am vândut îi vor grăbi apariția.”
Sable î i dădu ochii peste cap, apucă bra ul care îi zdrobi trahea i
a rupt-o.
Stâlpul de lemn din cealaltă mână a lui Hoff s-a apăsat pe pielea ei, apoi s-a scufundat
într-un centimetru. Ardea ca metalul forjat și ea șuieră, colții coborând, natura ei animală
răsărind în prim-plan. Se întoarse spre el, furioasă și pregătită să omoare. Vampii nu s-au
pus în defensivă. Au ucis. Pe deplin un prădător, ea s-a aruncat spre gâtul lui și a fost
atacată din lateral, forța loviturii purtand-o prin cameră. Îndurerat din cauza rănii din
țeapă, Sable a luptat cu fericiți împotriva bărbaților care o țineau jos.
„Taylor!”
În timp ce înregistra sunetul vocii căpitanului ei, a simțit că ceata roșie a furiei se scurge
din ea. Se uită în sus la agenții STF care se străduiau să o rețină.
„Sunt bine”, mârâi ea. „Am spus că sunt bine!” repetă ea când ei
a refuzat să o elibereze.
"Vedea?" țipă Hoff. „Nu poți avea încredere în ei! Nu le poți controla!
Sunt animale infectate, bolnave, turbate, care trebuie puse jos. Ne vor ucide pe toți. Nu
suntem altceva decât mâncare pentru ei.”
Sable sări în picioare și se uită cu privirea la bărbatul cu ochi sălbatici și cu părul roșu care
s-a zbătut între strânsoarea a doi agen i. „Scoateți-l de aici.”
Căpitanul Donnie a pășit în prag după ce agenții l-au târât pe Hoff departe. Fața lui era
sumbră când se îndrepta spre ea. „Ce naiba e cu tine, Taylor? Nu ai mai pierdut controlul
așa până acum.”
Ea tresări. Căpitanul avea dreptate. Ar fi lăsat ca tulburările ei personale să-i afecteze

acțiunile într-un moment în care ar fi trebuit să dețină controlul. Și ea știa
De ce. A trăi cu Marius o înnebunea.

„Îmi pare rău, căpitane. Ai dreptate." Umerii i se lăsară. "Am fost
având unele... probleme. Ei au luat mai bine pe mine.”
Donnie clătină din cap și oftă. „Ți-am promis trei luni de concediu când acest caz s-a
terminat. De ce nu le porniți acum? Doar trimite-mi raportul tău până la sfârșitul săptămânii.”
Sable dădu din cap. „Mulțumesc, căpitane.”

Apoi s-a îndreptat acasă la Marius.
Sable a intrat într-una dintre cele zece conace ostentative și opulente care i-au aparținut lui
Marius Drake și a fost recunoscătoare că nu va mai trebui să intre niciodată în el.
În timp ce se afla în baza de date sub codul de acces al lui Marius, dăduse peste ceva care îi
zdrobise inima. Derek nu era deloc omul care spusese că este. Ea a stat cu Marius încercând
să-l protejeze pe Derek și s-a dovedit că nu avea deloc nevoie de protecția ei. Asta însemna
că niciunul dintre maeștrii vampiri nu mai avea stăpânire pe ea. Era liberă și, odată ce și-a
împachetat lucrurile, plănuia să se ascundă o vreme și să aștepte
pentru ca inima ei frântă să se vindece.
Urcase doi pași pe scări în drumul ei să-și facă bagajele când mârâitul și ciocănirea din
sala de bal întinsă i-au oprit ascensiunea. Obosită, dar curioasă, Sable și-a ridicat nasul și a
adulmecat aerul. Ea a mirosit imediat cei doi vampiri Maeștri. Hormonii lor teritoriali
umpleau aerul, sângele lor amețitor și îmbătător pătrunzându-i simțurile, făcându-i inima să
bată repede și palmele umede.
S-a mutat la ușa deschisă a sălii de bal și a observat pagubele. Locul era o mizerie.
Draperiile grele de catifea, înalte de trei etaje

atârnat în zdrențuri și fiecare piesă de mobilier din cameră zăcea sfărâmată în bucăți.
Privirea ei i-a căutat și i-a găsit pe combatanți la peste douăzeci de metri deasupra
podelei. Se agățau de pereții opuși ai camerei, gâfâind și mârâind, trăsăturile lor frumoase
deformate de furie și poftă de sânge. Ambele nări li s-au fulgerat când ea a intrat, mirosind
sângele din rana ei.
Au devenit și mai înfuriați, mai multe animale decât bărbați, hormonii și instinctele lor
conducând spectacolul. După evaluarea ei, bătălia pentru o pereche începuse cu câteva
ore în urmă.
Bătălia pentru ea.
Ea a băut în vederea lui Derek, observând rănile ușoare pe care le-a purtat. Era evident
că câștiga, pentru că Marius era într-o formă mult mai proastă. O respirație u urată îi
scapă într-un oftat. Era furioasă, da, și rănită îngrozitor, dar nu i-ar fi dorit niciodată rău.
De fapt, nu putea suporta dacă i s-ar întâmpla ceva.
Dacă Marius nu ar fi atât de încăpățânat, ar recunoaște că ea nu era partenerul pentru
el. Avea nevoie de o soție care să savureze puterea și politica la fel de mult ca și el.
Lui Sable îi plăcea acțiunea și abordarea practică. Ocolirea politică pur și simplu nu era
ceva pe care să-și petreacă o eternitate. De asemenea, nu s-au mai iubit, dacă s-au iubit
vreodată cu adevărat. Era timpul ca el să meargă mai departe,

de asemenea.
Și Derek... Ce naiba făcea el aici? Nu scosese de la ea tot ce avea nevoie? Durerea scobită
din piept a devenit aproape

insuportabil și ea a ridicat o mână pentru a-și adăposti inima. Stomacul i s-a făcut puțin
flip la gândul că el vine după ea și luptă pentru ea, dar ea a stins micuța speranță fără milă.
Mințise despre cine era, îi folosise corpul pentru a obține ceea ce își dorea, îi ceruse
adevărul și apoi nu-i oferise aceeași curtoazie. Tot ceea ce împărtășiseră fusese o minciună.
Nu conta dacă mai voia să o ia dracu. Nu o iubea. Nu ca

ea îl iubea.
În ciuda tuturor acestor lucruri, corpul ei s-a înmuiat, răspunzând instinctiv la
parfumul partenerului ei și la feromonii pe care îi emana în lupta lui pentru a o
câștiga. Privind la el și având nevoie de el cu fiecare răsuflare pe care ea a luat-o, i-a
frânt puțin mai mult inima. Îl iubea cu disperare, dar nu putea avea încredere în el
și nu avea niciun viitor de avut cu cineva în care să nu ai încredere.
Și-a amintit conversația lor la hotel de pe Rashier 6...
— Măcar ești sinceră.

— Pentru că asta vreau de la tine în schimb, Sable, onestitatea ta.
„Și ți-o dau.”
Ce proastă fusese. Și acești doi erau și mai proști pentru lupte
peste ea când nu voia nimic de-a face cu niciunul dintre ei.
— Sunteți amândoi idioți, spuse ea cu dispreț.
Apoi s-a întors pe călcâiul cizmei și a plecat.
OceanofPDF.com
Simțurile lui Derek au fost inundate de apropierea partenerului său, de corpul său
recunoscându-i parfumul și adaptându-se la el. Se uită la chipul frumos al lui Sable

cu un dor adânc în suflet. Trei saptamani. Trei al naibii de săptămâni de când o
văzuse ultima oară. A așteptat ca ea să zâmbească, să-și arate o oarecare plăcere să-
l revadă. În schimb, ea îl privi impasibil doar o clipă înainte de a părăsi camera.
Plin de nevoia animală de a-și revendica femeia, el nu mai era nici măcar un om.
Mișcându-se cu o viteză extraordinară, se târă de-a lungul peretelui și ieși din
cameră, urmând-o pe scară. Marius a făcut același lucru, ținându-se cu înțelepciune
de peretele opus.
Maestrul blond era tăiat rău și sângera abundent, dar a rămas hotărât să lupte.
Derek simți o admirație reticentă și un mic grăunte de
milă pentru celălalt om. Să o fi avut o dată pe Sable și apoi să o fi pierdut-o — își putea
imagina doar durerea din asta. Dar imaginația lui era suficientă.
Sable urcă scările cu un pas lejer, fără grabă. Trebuia să-i simtă pe cei doi Maeștri
teritoriali târându-se de-a lungul zidurilor de deasupra ei, dar i-a ignorat pe amândoi. Asta
îl îngrijora foarte mult pe Derek, dar nu atât de mult

era îngrijorat de parfumul sângelui ei.
Sigur, era dură și putea avea grijă de ea însăși, el n-ar încerca să o protejeze pentru că i-
ar fi urât asta și i-ar fi supărat. Totuși, știa că va fi îngrozit de fiecare dată când ea era în
pericol. Dar a acceptat asta, pentru că o iubea așa cum era.
Când a intrat în dormitorul ei, a lăsat ușa deschisă și Derek l-a precedat pe Marius în
camera din spatele ei. În timp ce scotea o geantă de sub pat și începu să-și împacheteze,
Derek simți că furia care clocotea în sângele lui se reduce la un foc constant. Îi aruncă o
privire lui Marius. — Vine cu mine, mârâi el triumfător.
Marius șuieră la el și se ghemui pentru o nouă fante când Sable e calm

vocea îi lini ti pe amândoi.
— Nu, nu sunt, președinte Atkinson. Ea pufni dezgustată. "Ești asa de
al naibii de arogant, nici nu ai încercat să-ți ascunzi numele.”
Derek tresări. La dracu, rahat, rahat. Ea aflase înainte ca el să-i poată spune.
Își simți coloana vertebrală îndreptându-se, mușchii lungindu-se, colții și ghearele
retrăgându-se, în timp ce animalul se retrăgea și îi lăsa bărbatului să iasă. A întins mâna
spre ea cu chemarea lui, aruncând-o peste ea ca pe o pătură caldă.
Sable, iubire...
Ea a aruncat-o imediat înapoi. Frumoasă încercare, iubito, dar misiunea este încheiată.
N-ai auzit? Nu mai trebuie să mă seduci.
mârâi Marius, rămânând în forma lui de luptă din pură autoconservare. — Sable, avem
o înțelegere, îi aminti el cu o voce guturală

niciun om nu putea înțelege.

— Acordul este oprit, spuse ea cu răceală. Ea a continuat să împacheteze fără să
se uite la niciunul dintre ei. „Nu m-ai auzit? Derek nu este un agent STF. La naiba, el
controlează STF. Este președintele Consiliului de Securitate Interstelar. El este la fel
de puternic și conectat ca și tine. De fapt, nu pot să cred că nu i-ai plasat numele și
fața. Nu-i poți face nimic și nu-mi poți face nimic. Nu mai. Niciodată din nou.”
— O să te protejez, o asigură Derek lin, încercând încă să se conecteze cu ea, dar

lovindu-se de zidul impenetrabil pe care îl ridicase împotriva lui. Capacitatea ei de a-i
bloca chemarea a fost uimitoare și impresionantă. Pe măsură ce îmbătrânea și se
maturiza, avea să devină un vampir formidabil pe care Derek nu-l văzuse niciodată.
Și voia să fie alături de ea la fiecare pas al călătoriei.
— Bineîn eles că mă vei proteja, încuviin ă ea, apăsând un buton de pe partea

laterală a gen ii, care o compactă la un sfert din dimensiunea anterioară. Ea trecu
pe lângă el. „Nu ai vrea să se știe cum te-ai sedus în patul unui agent IAB doar pentru
a rezolva un caz.”
Mâna lui ieși șerpuit și o strânse de cot, oprindu-i retragerea. El a cercetat privirea
ei de safir și a găsit-o înghețată și îndepărtată. — La naiba, Sable.
Nu este adevarat!"
Furia ardea în ochii ei. „Negi că ai fost sub acoperire și m-ai urmărit doi ani?”
Maxilarul i s-a strâns. "Nu dar-"

„Vrei să spui că atunci când m-ai reținut la bordul navei tale după incidentul de la
Windemere, intenția ta nu a fost cel puțin parțial să tragi
informații din mine?”
Nările i s-au deschis. „Parțial, dar apoi...”

„Și încerci să-mi spui că, atunci când te-ai așezat pe nava mea, intenția ta nu a fost să te
decizi odată pentru totdeauna dacă eu eram agentul care vinde informații Federației?”
A înghițit greu. Asta a fost rău. Ea știa totul. „La naiba, nu este
ce crede i."
„Este exact ceea ce cred”, a replicat ea, înainte de a-și smulge brațul de pe al lui
strângând și ieșind cu furtună.
Marius se mi că primul să o urmeze. „Sable. Am încercat să te avertizez despre el.”
Ea a continuat jos, lăsându-i pe cei doi bărbați să urmeze în urma ei. — Du-te dracului,
Marius. Cum crezi că am descoperit cine era? Ai continuat să apară în viața mea în toate
locurile greșite. Primul lucru pe care l-am făcut după ce m-am mutat a fost să vă folosesc
computerul pentru a vă accesa înregistrările. Știu totul despre dispozitivele de urmărire pe
care le-ați pus pe navele mele.”
— Pot să explic... începu el.
— Nu te deranja, spuse ea scurt. „Într-un fel, sunt recunoscător, chiar dacă acel blestemat
de dispozitiv de urmărire aproape că m-a ucis de către Federație. Odată ce am intrat în
dosarul tău, am văzut un Charles Stein trăgând acolo. L-am căutat și am aflat că este
asistentul președintelui Consiliului de Securitate D.
Atkinson, în prezent într-o misiune a Securității Interstelare. Nu mi-a luat o secundă să-l
adun. Poate dacă ți-ai fi făcut treaba în loc să mă urmărești, ți-ai fi amintit că l-ai votat în
funcție.” Și-a aruncat mâna liberă în aer. „Am terminat cu Maeștrii vampiri împovăratori,
îngăduitori, dominatori, mincinoși, prostii. Cred că o să-mi găsesc un bărbat docil și drăguț
pentru o dată. Cineva pe care îl pot împinge pentru o schimbare.”
„Sable!” au strigat cei doi Maeștri îngroziți.
Ea le făcu semn peste umăr și trânti ușa de la intrare
in spatele ei.
Derek stătea la marginea sălii de bal întinse din Cartierul General al Consiliului
Interstelar și privea sutele de demnitari și întâlnirile lor trecând pe ringul de dans.
Din coada ochiului, o licărire de păr auriu i-a atras atenția.
Marius Drake a dansat cu logodnicul său, o femeie frumoasă care semăna foarte
mult cu el – rece și blondă. Celălalt Maestru îi luase mai puțin de o lună să găsească
un partener mai nou și mai docil, după ce și-a dat seama că Sable era mult mai
vampir decât putea să suporte. Marius tolerase ca ea să iasă cu el o dată, dar a doua
oară era prea mult pentru monumentala lui
ego-ul.
Derek gemu în interior. El, pe de altă parte, încă se simțea după singura lui
dragoste adevărată. Așteptase șapte sute de ani să o găsească și o va iubi pentru
totdeauna. Încercase să o găsească, dar ea pur și simplu dispăruse și nu avea idee
unde să caute. Când Sable Taylor a vrut să se ascundă, a știut cum să o facă.
Se întoarse de la festivități și se îndreptă pe hol spre birourile sale. Munca a fost

întreaga lui existență în ultima vreme. Toată munca și nicio joacă l-au făcut pe Derek
un vampir foarte morocănos. Nu trecuse atât de mult fără sex de peste șase sute
de ani și se vedea. Era scurt și irascibil și, din moment ce ordonase jumătate din
personalul său să cerceteze universul după Sable, toată lumea știa de ce.
Trecu cu pași mari pe ușa deschisă care ducea la birourile sale exterioare și apoi
mai departe în propria sa suită întinsă. S-a dus direct la birou și și-a verificat
mesajele. Șaisprezece agenți raportaseră, dar rezultatele erau toate aceleași – nici
urmă de Sable.
A trântit cu pumnul în birou. „La naiba, iubito, unde ești?”
Am auzit că m-ai căutat.
El ridică privirea șocat, apoi se ridică în picioare. Sable stătea în prag, cu picioarele
lungi încrucișate la glezne, cu trunchiul învelit în rochia argintie de modă veche de la
Rashier 6. Părul îi era îngrămădit pe cap și era superbă. uluitoare.
— Te-ai întors, șopti el, îngrijorat nebunește că ar fi speriat-o
departe.
Îndepărtându-se de stanbul ușii, ea a intrat cu o balansare exagerată a șoldurilor, care
a făcut ca penisul lui să se întărească instantaneu. „De ce m-ai bănuit de trădare?” întrebă
ea pe un ton conversațional care nu putea
ascunde durerea din ochii ei.
„Fișierul dumneavoastră era incomplet, cu lacune mari și inconsecvențe. De fapt,
căpitanul Donnie te-a ascuns atât de bine, că de curând l-am promovat. Te-a trecut în
baza de date a IAB ca droid, o zonă pe care mi-e rușine să spun că nu m-am gândit
niciodată să mă uit, așa că n-am prins-o niciodată. Din câte știam, ai fost un vânător de
recompense, dar, spre deosebire de majoritatea, nu ai luat pauze după fiecare capturare.
Nu te-ai oprit niciodată din vânătoare. A fost un steag roșu pentru mine că aveai nevoie
de atât de mulți bani și, în ciuda câte capturi ai făcut, părea că nu ai ieșit niciodată înainte
financiar. Scurgerea ieșea din biroul de teren din sectorul Delta și acesta este cel la care
ați lucrat cel mai mult. A fost rezonabil să te investighez.”
"Înțeleg." Și-a lins buza de jos. „Când ți-ai dat seama că ai greșit?”
„După acele două zile pe nava mea.” Și-a rotunjit biroul. „Când am stabilit prima
noastră conexiune mentală, erai distant și secret, dar nu simțeam nimic altceva decât
bine în tine și o puternică dorință de dreptate.”
— Încă ai crezut că sunt un criminal.

„Au fost prea multe întrebări, iubito, și mă blochezi foarte bine. Prea bine. Dar chiar dacă
ai fi fost implicat în ceva ilegal, aș fi găsit o modalitate de a te ține.”
Bretea stângă a rochiei i-a alunecat pe umăr, arătând umflarea cremoasă a sânului ei. „De
ce nu mi-ai spus cine ești când ți-am spus că sunt IAB?”
Derek înghiți în sec și se rezemă de partea din față a biroului său. „Deja mă îndrăgosteam
de tine. Știam ce ai crede dacă ți-aș spune. Mi-a fost teamă că nu vei crede că interesul meu
pentru tine este real. Și vezi că am avut dreptate. Ai întrerupt-o cu mine de îndată ce ai știut.”
Pașii ei au încetinit. — Aveai de gând să-mi spui vreodată?
"Sigur. Imediat după nuntă.”
Cealaltă bretea i-a alunecat și rochia i-a atârnat pe trunchi împotriva legile gravitației,
agățandu-se abia de movilele sânilor ei. Colții i-au coborât în timp ce penisul i s-a umflat.
Privirea ei de safir se îngustă. „Nu crezi că e puțin arogant?”
El a ridicat din umeri, apăsând o palmă pe erecția lui încordată și dureroasă.
„Ce mod mai bun de a-mi dovedi dragostea?”
De îndată ce rosti cuvintele, sim i apelul ei senzual învârtindu-se în jurul lui
— fierbinte, cețoasă și atrăgătoare. Transpirația i-a izbucnit pe frunte.
„Te iubesc”, șopti el cu evlavie. „Dacă poți să crezi ceva, eu
spune, crede asta.”
Rochia a căzut pe podea, iar Sable era minunat dezbrăcată sub ea, dezvăluindu-și sânii
fermi și înalți, cu sfarcurile lor de culoarea fructelor de pădure, abdomenul ei elegant și
picioarele ei incredibil de lungi. Toate încordate și tonifiate, acoperite de palidă cremoasă

piele.
La naiba, îi iubea trupul.
— Mi-am dat seama că trebuie să-ți pese, măcar puțin, murmură ea.
„Mai mult decât puțin, iubito. Mai mult decât orice."
— Altfel, nu m-aș fi întors după tine.
Derek și-a smuls jacheta argintie, simbolul postului său, de pe corp. Pantalonii i-au
căzut și ei în zdrențuri pe podea. Și încă stătea în picioare, neclintită, așteptând.
Asteptand pentru ce?
— Dă-i drumul, îl îndemnă ea într-un murmur gutural. „Ca prima dată când ai luat
pe mine și m-a făcut al tău. M-ai revendicat atunci, ca o fiară. Și mi-a plăcut.”
El o privi înfometat, memorând-o exact așa cum era acum, apoi ochii i s-au închis. Își
simți puterea și nevoia crescând în el, îi auzi sângele pompând prin vene și simți
mirosul ei de excitare. Animalul l-a sfâșiat, luptând să fie eliberat, iar el s-a chinuit să-l
rețină, să-l controleze. A început să iradieze prin celulele lui, crescând în putere.
Apoi a spus ceea ce el dorea să audă.
„Te iubesc, Derek.”
Și nu s-a mai putut abține.
Sable a simțit cum se construiește energia în interiorul partenerului ei. S-a revărsat din
el în valuri fierbinți, care radiau constant. Îl simți mirosul – bărbat vampir pur și
puternic. Vampirul ei. Stăpânul ei. Sclavul ei. Iubirea ei.
Tot. Toate lucrurile. Voi fi tot ce ai nevoie. Tot ce vrei, a promis el.
Apoi a sărit la ea.

Ea îl privea năucită, de parcă timpul ar fi înghețat, cuprins într-o bulă.
Puternic, puternic, frumos masculin, corpul lui se întindea prin aer.

Și apoi deodată bula a izbucnit și ea a sărit în partea de sus a biroului lui,

evitându-i cu grijă strânsoarea.
El a mârâit, un huruit profund care a vibrat prin aer în corpul ei.
Smântâna îi inundă între picioare, în timp ce sfârcurile i se întăreau și i se lăsa
gura apă la vederea lui. Penisul lui magnific era atât de tare, încât s-a curbat în
sus până aproape să-i atingă buricul.
Ea s-a ghemuit și buzele ei s-au curbat într-un zâmbet venit aici. Mișcându-se
încet, cu grijă, se răsuci să se așeze pe marginea biroului și își desfăcu picioarele
larg, lăsându-l să-i vadă binevenită. Ea și-a sprijinit greutatea pe o mână, în timp
ce cealaltă a întins mâna între picioare și i-a mângâiat clitorisul umflat.
Ea i-a privit nările fulgerându-se, l-a privit lingându-și colții cu o mângâiere
iubitoare a limbii. Ochii îi erau de argint topit, mușchii îi strângeau și se
îngroșau, penisul i se umfla și plângea. Și prin căldura și pofta lui fără minte, ea
a simțit dragostea lui, puternică și adevărată. Ea își ridică călcâiele până la
marginea biroului, deschizându-se complet pentru a primi montura lui. Dă-mi naiba.
Cochetele lui Derek s-au strâns mai strâns cu ghemuirea lui și apoi a sărit.
Ea a închis ochii și s-a forțat să se relaxeze. Ceruse fiara și exact asta avea să
primească – o afirmație brută, primordială.
Singurul avertisment pe care îl primise că calculase greșit a fost aburul
fierbinte al respirației lui pe interiorul coapselor ei cu o clipă înainte ca limba lui
să se strecoare în ea. Gâfâind de surprindere, Sable se ridică pe coate, oferindu-
i o vedere uluitoare asupra chipului lui superb, îngropat de entuziasm între
coapsele ei.
Limba lui, alungită de vampirismul din interiorul lui, a spălat pereții cremosi
păsărica ei cu o tandrețe surprinzătoare în starea lui animală. Lăsind, lins și
dracului, el i-a stârnit dorința, i-a construit pasiunea. El s-a prins de clitorisul ei
în timp ce două degete i-au strecurat prin crema și au început să se cufunde
încet. strigă Sable în timp ce ea se spasme în climax, teaca ei ritmic
sugându-i degetele împinse. Gura lui s-a mutat în vena pulsatorie de pe interiorul coapsei ei
și a lovit adânc cu colții.
Instantaneu, chemarea lui senzuală a cuprins-o și ea s-a pierdut în plăcerea fără minte a
degetelor lui nenorocite și în tragerea profundă și erotică a gurii lui calde pe pielea ei. Ea a
venit din greu, orgasmul ei orbindu-o de plăcere.
Când în cele din urmă o eliberă, Sable se prăbuși pe spate pe birou.
Inima i-a bătut puternic împotriva cutiei toracice, coapsele i-au tremurat și întregul corp i-a
tremurat în urma eliberării ei puternice. Derek s-a târât peste ea, ochii lui luminați de
satisfacție masculină, iar rânjetul lui seducător era sălbatic și prădător. El și-a prins penisul
gros într-o mână și a început să intre în ea când ea l-a împins cu atâta forță încât s-a întins
pe spate pe podea. Ea s-a năpustit asupra lui și a râs.
„Nu atât de repede, iubito. De data asta, ești al meu.”
Derek ridică privirea spre frumoasa femeie care l-a împins cu trupul pe podea și s-a
îndrăgostit și mai profund. Sable își lăsase propriul animal în libertate, eliberându-și puterea
și dorința de a uda aerul din jurul lor.
Tot ceea ce era primitiv și înverșunat în ea a răspuns chemării tot ceea ce era josnic și
carnal din el. Ea era partenerul lui, jumătatea lui mai bună, cea mai adevărată iubire a lui. Ea
l-a completat și completat. Și ea se întorsese

către el.
Ea îl iubea.
Într-o singură lovitură, ea și-a împins șoldurile în jos și i-a înghițit penisul în îmbrățișarea
încălzită și cremoasă a cunei ei. Spatele i s-a arcuit în timp ce durerile ascuțite de plăcere
ieșeau din vintre și i-au declanșat fiecare sfârșit nervos din corp.
Dar Sable nu i-a dat timp să-și revină, pisica ei a alunecat în sus și în jos erecția lui într-
un ritm în creștere rapid, supraomenesc. El nu fusese niciodată fugit de un vampir în
starea ei de animal completă înainte. A fost glorios, primordial. Putea să simtă fiecare
centimetru din ea și a experimentat, prin gândurile ei, cum se simțea în ea. Cum a întins-
o și a umplut-o perfect.
Pompând și gâfâind, Sable l-a călărit din greu și apoi mai tare, revendicându-l. Bilele i
s-au strâns, penisul i s-a umflat, ochii i s-au încleștat împreună cu maxilarul. Derek i-a
simțit gura sugându-i gâtul în secunda înainte ca colții ei să se afunde adânc. Capul ei a
rămas nemișcat în timp ce a băut din el, în timp ce șoldurile ei continuau sălbaticul
axului lui. Ea îl strigă, trecându-i dulce mintea și sufletul.
Te iubesc te iubesc te iubesc te iubesc.
Mârâind, mârâind și înjurând, el a explodat în orgasm cu jeturi tari și pulsatoare de
esperma, vărsându-și esența direct în miezul ei, marcând-o din interior. Ghearele i se
sfâșiară în covorul de sub el. Plăcerea l-a inundat, revărsându-se din el și în mintea ei.
Sable a țipat, pisiciul ei strângându-se de penisul lui smucind în timp ce ea i s-a alăturat,
încă cântând dragostea ei, în timp ce se absorbea pe tot din a lui.
Sable se agită încet, înghițindu-și gura de pieptul umed al lui Derek. În adâncul corpului
ei, ea încă îl simțea pulsand și în adâncul sufletului ei îl simțea

căldura iubirii lui.
"Te casatoresti cu mine?" întrebă el în timp ce mâinile îi mângâiau lungimea coloanei
vertebrale.
"Desigur."
I-a sărutat vârful capului. „Am o altă propunere pentru tine ca

bine."
"Într-adevăr?" trăgă ea, ridicându-se în coate să se uite la el. Pentru prima dată,
afecțiunea din ochii lui îi aducea bucurie și nu durere.
Gura lui sexy se curbă într-un zâmbet. „Vreau să lucrezi pentru mine.”
„Hmmm.”
„Vreau să te țin aproape. Am o idee care te va ține ocupat

de necaz.”
„Probleme?” Ea î i arcui o sprânceană. „Nu am niciodată probleme.”
Derek și-a dat ochii peste cap și a râs. "Ascultă-mă. Trebuie să facem lovituri
preventive împotriva Federației. Ei știu că jumătate din Consiliu este format din
vampiri. Dacă găsesc o modalitate de a ne ucide, va perturba întregul univers. Am
decis să înființez un corp de elită de agenți vampiri care să se ocupe de misiuni care
necesită abilități supraomenești și cel mai mare secret. Și vreau să mă ajuți să-i
antrenez pe agenții pe care îi aleg.”
Sable clătină din cap cu tristețe. „Consiliul nu va merge niciodată. Vampii se
confruntă cu prea mult bigotism și opoziție așa cum este. A crea un grup care
exclude oamenii pentru că nu au abilitățile noastre va fi o sinucidere politică pentru
tine.”
El a zâmbit. „De aceea nimeni nu va ști că corpul există, cu excepția
pentru tine si mine."
— Și dacă vom fi prinși, Derek? Ce atunci?"

„Îmi permit să ne susțin la infinit, dar nu se va întâmpla.” A lins
buzele ei. "Ce crezi? Sunteți gata să luați cu mine universul?”
Ea dădu pe spate o șuviță umedă de păr care îi căzuse pe frunte.
"Cred ca te iubesc. Și dacă pot să te iau pe tine, pot să accept orice.”
Mârâia el. "Este un DA?" S-a întărit din nou în ea.
Ea și-a dat ochii peste cap. „O să folosești întotdeauna sexul pentru a obține ceea ce ai?
vrei de la mine?”
Tulcând-o sub el, el i-a dăruit un zâmbet diavolesc. „Acela este al meu
intenție.”
Ea toarcă. „Cum pot refuza o astfel de ofertă?”
OceanofPDF.com
OceanofPDF.com
Această poveste este dedicată editorului meu fabulos, Briana St. James, după
pe care îi poartă numele eroinei mele. Ea mă împinge să ajung puțin mai adânc și,
făcând asta, face poveștile pe care le împărtășesc cu tine mai bune. Mulțumesc, Bree.
OceanofPDF.com
Întregul corp al lui Alex Night a fredonat cu anticipare ca blonda minunată
tăie prin salonul aglomerat și se îndreptă direct spre el. Mulțimea dansatoare s-a
despărțit de micuța femeie fără protest, prezența ei atât de convingătoare încât a
cerut respect și a primit-o fără îndoială.
Cu o clipă în urmă, populara trupă îi reținuse toată atenția. Acum, auzul lui ascuțit
a dezactivat muzica și s-a concentrat, în schimb, pe ciocănirea constantă și ritmică a
cizmelor ei cu tocuri înalte pe podeaua de oțel ventilată.
Îmbrăcată într-un costum bio negru care îi ascundea rangul, reprezentanta Briana
Michaels renunțase la obișnuitul ei chignon strâmt în favoarea buclelor moi, până
la umeri. Nu făcuse nicio încercare fățișă de a-și masca trăsăturile celebre, dar
diferența creată de îmbrăcămintea și părul ei era destul de remarcabilă încât să nu
fie recunoscută de toată lumea, în afară de el.
Părea destul de inofensivă, drăguță de fapt, dacă cineva nu observa blasterul legat de
coapsă. Un model de armă mai nou, după aspectul ei. Briana era o frumusețe mortală cu o
minte ascuțită – o combinație puternică pentru a

bărbat ca Alex.
Continuarea misiunii când creierul responsabil era între picioarele lui a rupt fiecare protocol
din baza de date. Dar atunci Alex nu era cunoscut pentru respectarea protocolului, motiv
pentru care fusese ales să se ocupe de o misiune sub acoperire atât de delicată pentru început.
Eșecul nu era o opțiune și Special Task Force dorea un agent care să meargă la distanță,
folosind orice mijloace necesare. Alex fusese prima lor alegere și când a aflat că Briana
Michaels era ținta, a profitat de ocazie.
Rulând un mic cip de date cilindric între palma lui și masa rece de metal, Alex și-a păstrat
ochii pe misiunea lui, în timp ce ea se legăna spre el cu șoldurile subțiri și ochii verzi îngustați.
Presei îi plăcea să o înfățișeze pe Briana ca pe o femeie ale cărei pasiuni au fost incitate doar
de dezbaterea politică, dar Alex a văzut pasiunea sexuală neexploatată în buzele ei roșii pline
și în fruntea arcuită arogant.
Doar privirea la ea îi încingea sângele și îl doare maxilarul.
A închis ochii și a savurat mirosul ei – picant, dar puțin acru. O da.
Fusese perfect, ca de obicei. Șeful Donny a jurat că un bărbat nu ar putea spune nimic despre
nimeni dacă i-a urmărit pe o unitate video, dar Alex știa mai bine.
Un vampir nu a ajuns la 223 de ani și nu a învățat să citească femeile.
— Să tragi un pui de somn, căpitane noapte?
Ummm... Vocea ei era și ea divină. Doar partea dreaptă a primului cu a
inflexiune raspoasa.
Fusese în poftă de puternicul politician din momentul în care a văzut-o pentru prima dată
la comunicatul video. Susținerea ei a drepturilor vampirilor și cercetările medicale controversate
care ar putea duce la capacitatea de reproducere a vampirilor l-au intrigat. Dar realitatea
prezenței ei fizice era departe

mai atrăgător decât ar putea portretiza orice monitor. Era atras de convingerile ei și
de neînfricarea ei politică, dar când asemenea trăsături admirabile erau împachetate
într-un corp ca acesta...
Ah, la naiba. O dorea rău.
— Dacă preferi, continuă ea. „Pot angaja un alt contrabandist să facă spectacol
sarcinile de care am nevoie.”
Alex își ridică încet pleoapele și se trânti mai adânc în cabina barului. Degetele i s-
au ondulat în jurul cipul de date și apoi l-au strecurat în suportul cu lanțuri pe care îl
purta la gât. „Ah, dulceață. Sunt mai mult decât dispus să performez în orice fel doriți.”
"Pun pariu." Briana se strecură în cabină vizavi de el, picioarele ei lungi lovindu-se
de ale lui, provocând o conștientizare senzuală mai profundă. Ea a deschis o legătură
de comunicație și a rotit-o, astfel încât el să poată vedea ecranul divizat.
— Duncan Chiles și Mitchell Sandoval, spuse el, uitându-se la ștafetă. După cum
arată, ceilalți bărbați erau așezați în același bar. Ei așteptau ca Briana să-și facă
apariția, la fel ca și el. Și-a învățat chipul să rămână impasibil, în timp ce înăuntru îi
admira inițiativa. Cu toate acestea, nu i-a putut permite ei să-i angajeze. Spre
deosebire de Alex, erau criminali. „Foarte buni contrabandi ti. Dar nu cel mai bun,
motiv pentru care tu
nevoie de mine."
„Da, am auzit că abilitățile tale sunt egalate doar de ego-ul tău. După ce am fost
martor la unul, sunt impresionat de celălalt.”
El a râs. Ar fi distractivă, în mai multe moduri.
— O sută de mii de credite, spuse Alex, ajungând direct la obiect, ca să poată
merge direct la nava lui. Barul era plin și trupa cânta prea tare pentru o seducție
adecvată. Nu ar fi ușor să o atrag în patul lui. Ar fi trebuit să o fină în mod
corespunzător și asta a durat timp. Un om nerăbdător din fire, era dornic să înceapă.
Ea și-a arcuit o sprânceană blond închis și ritmul cardiac i-a crescut. "Cincizeci."
„Ești înnebunit”, a batjocorit el. „Pentru a te duce la Simgan 2 fără să atingem niciun punct
de control, ne va forța să trecem prin Câmpul de Gheață Ligerian, spațiul Federației și cea
mai mare groapă de deșeuri a Consiliului. O sută de mii este un furt.”
"Saptezeci si cinci."
Se îndreptă, bucurându-se de troc. Era curajoasă pentru un om. "Unu

sută."
„Ouzeci sau îl angajez pe Sandoval.”
„Nouăzeci și ai o înțelegere.”
Și-a împletit degetele pe blatul mesei. "Optzeci și cinci."
Alex a râs din nou. „Optzeci și cinci și jumătate.”
"Terminat." Briana a zâmbit și pentru prima dată după multe decenii el
a pierdut momentan capacitatea de a gândi.
Scaunul ei de reprezentant interstelar al întregului cadran al Deltei, cel mai mare cadran
din teritoriul Consiliului, făcea din orice urmă de blândețe o slăbiciune pe care nu și-o putea
permite și Alex a înțeles asta. Ea zâmbea rar și nu râdea niciodată, dar lui îi plăcea provocarea
pe care o prezenta. El ar scoate din ea gama de emoții în timpul zborului către lumea ei
natală și să se bucure de fiecare

moment al acesteia.
Ea a glisat legătura de comunicație. „Introduceți informațiile și vă voi plăti acum.”
Odată ce a făcut ceea ce a cerut ea, el și-a întins mâna pentru a pecetlui acordul, o practică
străveche pe care o folosea pur și simplu pentru a o atinge. Ea a ezitat și apoi și-a strecurat
mâna în a lui. Alex a savurat momentul. Cu o simplă atingere, putea simți bătăile rapide ale
inimii ei și respirația ei accelerată.
Îi simți fermitatea strângerii și uscarea palmelor ei.
Politicianul foarte apreciat a fost trezit, dar nu surprins să fie. În
de fapt, el bănuia că îi plăcea sentimentul. Poate chiar îi plăcea de el.

Fără să o elibereze, el a întrebat: „Pot să vă întreb de ce preferați să vă strecurați în
propriul cadran decât să luați calea diplomatică mai eficientă și mai confortabilă?”
"Poți întreba. Nu înseamnă că voi răspunde.”
„Aș dori să știu pentru ce îmi risc gâtul.”
Își trase mâna, vârfurile degetelor ei trecând peste palma lui. Pleoapele ei coborau,
închidendu-i gândurile. „Poate că evit doar presa. A lua o pauza."
„În timp ce Camera este în sesiune?” întrebă el îndoielnic.
Briana întoarse capul și nu spuse nimic.
Alex bătu cu degetele peste masă pentru a ușura furnicăturile pe care o lăsase atingerea
ei în urmă. „Nici mie nu-mi place mass-media, dar ar fi nevoie de mult mai mult decât o
nevoie de intimitate pentru a mă face să risc moartea.”
— Ah, da, tocni ea sec, aruncându-i o privire amuzată. "Despre
optzeci și cinci de mii de credite.”
„Și o femeie frumoasă”, a adăugat el.
„AP-ul meu m-a avertizat despre tine.” Ea a răsuflat un oftat exasperat care nu a făcut
nimic să-i distrage atenția de la roșeața ei. „Ar trebui să fie aici într-o clipă, odată ce îi trimite
pe Sandoval și pe Chiles. Atunci putem ieși din

Aici."
"Aștepta i un minut. Nimeni nu a menționat doi pasageri.”
Ea și-a arcuit din nou acea sprânceană și penisul lui s-a zvâcnit de interes. „Nu călătoresc
niciodată nicăieri fără asistentul meu.”
Se încruntă. „Am o unitate perfect acceptabilă pe navă.”
„James are toate preferințele și contactele mele programate”, a argumentat ea, în timp
ce închise legătura de comunicație și se apleca să-l bage în buzunarul de la coapsă al
costumului ei bio.
„Nu-mi pasă dacă...”
Focul brusc al blasterului le-a luminat cabina și a lăsat o gaură deschisă în spatele scaunului
Brianei. Exact acolo unde stătuse cu doar o fracțiune de secundă înainte.
"Ce naiba?" Alex sări de pe scaun și se așeză între Briana și restul camerei. Muzica a
continuat fără pauză, majoritatea ocupanților salonului nefiind atenți pericolului din mijlocul
lor. Scurtă rapid camera, folosindu-și atât ochii, cât și instinctele.
Nu a detectat nimic, nicio atingere de răutate sau intenție răutăcioasă, ceea ce nu putea fi
corect. Dacă a fost, au fost într-o problemă mult mai mare decât
ar vrea să recunoască.
Întinzând o mână în spatele lui, a fost u urat să-i simtă strânsoarea înapoi.
„Sari mai departe”, ordonă el. Mâna lui liberă ținea mânerul săbiei lui laser, gata să devieze o
nouă lovitură. Ea se târă pe spatele lui, coapsele ei slăbite strângându-l de talie cu o putere
ușoară, sânii ei plini lipiți strâns de el. Dacă n-ar fi atât de îngrijorat, ar fi avut o problemă.
"Ține-te bine."
A sărit peste dansatori, aterizand primul pe bar înainte de a se arunca afară
u ă batantă spre noaptea întunecată de afară.
Thieves' Cove era un oraș înspăimântător pentru majoritatea cetățenilor respectabili, dar
Alex lucrase sub acoperire aici în cea mai mare parte a ultimului deceniu. Cunoștea labirintul
aleilor din spate la fel de bine ca și curbele corpului unei femei și asta spunea ceva.
Aerul rece al nopții curgea peste ei, ciufulindu-i părul și pe al ei. În depărtare, diverse
sunete se luptau pentru dominație — sunete de muzică, râsete, strigăte. Sunete ale orașului.
Dar Alex era conștient doar de Briana și de greutatea luxuriantă a corpului ei pe spatele lui.
Ea a rămas tăcută pe tot parcursul călătoriei, deși el știa că viteza cu care se mișca ar
dezorienta orice om.

Era întuneric și doar stelele le luminau drumul. Putea vedea perfect, sărind peste
lăzi aruncate și deșeuri cu ușurință, dar un om nu ar putea să-și vadă mâna în fața
feței. În ciuda acestui fapt și a faptului că era un străin pentru ea, când i-a cercetat
mintea, Alex a constatat că Brianei nu îi era frică. Ea a fost la fel de dură pe cât
pretindeau mass-media și Alex nu i s-a părut deloc intimidant. De fapt, cu cât o
cunoștea mai mult, cu atât o plăcea mai mult.
A durat doar câteva momente pentru a ajunge la docul privat unde a așteptat
Starwing, modelul său timpuriu. A pus-o pe picioarele ei și s-a rotunjit asupra ei.
"Esti bine?" Privirea lui o duse din cap până în picioare.
Ea a dat din cap.
„Te superi să explici ce tocmai s-a întâmplat?”

Înghițind în sec, Briana îi întâlni privirea fără să tresară. „Ce e de explicat?”
Cercetându-și mintea, Alex a simțit o evaziune minoră, dar nicio intenție de a

înșela. „Cineva tocmai a venit al naibii de aproape să te omoare.” El a apucat-o de
cot și a condus-o pe rampa de marfă în burta navei sale, dorind-o.
înăuntru unde era în siguranță.
— Am observat asta, spuse ea cu doar o mică șovăială în voce. "Si eu sunt

obisnuit. Nu sunt o persoană foarte populară, dacă nu ai fi observat.”
"Amantă!"
S-au întors amândoi, Alex cu sabia pregătită. Rămase cu gura căscată la priveliștea
care îl întâmpina. Se îndrepta spre ei un bărbat cam la înălțimea lui, deși nu atât de
mare, cu părul blond strălucitor și ochi albaștri strălucitori.
„Acesta este PA-ul tău?” se răsti Alex. „Arată ca un droid sexual.”
„Ei bine...” a spus ea.
El întoarse capul să se uite la ea. "Iti bati joc de mine."
"Ce?" mormăi ea defensivă, o înroșire roz moale măturandu-i pomeții. „Ați văzut cei mai
noi asistenți personali? Arată ca niște contabili. Trebuie să lucrez cu el toată ziua. De ce să-
l faci tare cu ochii?”
„Asta e tot cu care e greu?”
Alex și-a înfipt colții în buza de jos ca auto-pedepsire pentru că a lăsat acel comentariu
să scape, dar nu s-ar fi putut abține dacă ar fi încercat. Împărtășirea minunatului
Reprezentant cu un droid sexual/PA nu a fost ideea lui de o perioadă bună.

Ea merita mai bine.
"Nu este treaba ta!" replică ea, întinzându-și șoldurile.
S-a aplecat peste ea, cu nările deschizându-se. „Este atunci când este pe nava mea.”
„Atunci voi comanda o altă navă.”

"Da i-i drumul!"
Gura ei a căzut deschis și apoi a închis-o. "Eu voi!" Ea s-a năpustit înapoi pe rampă.
„Încăpățânarea ta te va împușca”, strigă el după ea. Ca
ar lăsa să se întâmple asta vreodată.
Ea îl ignoră, dar și-a scos blasterul din toc, strânsoarea ei stabilă și ușoară. Briana
Michaels a știut să se apere, fapt pe care Alex l-a păstrat cu atenție pentru o examinare
ulterioară.
A așteptat până când călcâiul cizmei ei a lovit golful, apoi a închis ochii și și-a eliberat
Chemarea. A trimis-o încet, seducător, ca valuri de pe un lac. Calmând-o mai întâi, apoi a
mărit căldura, dezvăluind a

un pic din dorința și atracția lui de a o atrage înapoi la el.
El putea să ascundă ceea ce făcea, să o facă să creadă că dorința de a se întoarce la el
provine de la ea, dar în schimb, Alex a mângâiat-o cu esența lui, a udat-o cu ea, astfel încât
să nu existe nicio îndoială în mintea ei că o dorea.

înapoi. A simțit momentul în care ea a devenit conștientă de el, a simțit scânteia de

poftă și a zâmbit.
— E nedrept, mormăi ea în timp ce se întorcea. Ea se uită la el o clipă, apoi trecu
pe lângă el în navă. Prin voința ei , nu a lui.
„Ar trebui să existe o lege împotriva vampirilor care arată ca tine.”
Privind după ea, Alex și-a lins colții și i-a admirat curba fundului
până când ea a dispărut din vedere.
— Mulțumesc, spuse James când se opri lângă el.
"Pentru ce?"
„Pentru că i-a salvat viața. Era speriată.”

Unul dintre lucrurile care nu i-au plăcut la droidi a fost implantul care le-a permis
să monitorizeze gândurile proprietarilor lor în timp real. Sigur, le-a crescut eficiența,
dar cu ce preț pentru confidențialitate? Droizii puteau fi furați și informațiile pe care
le transportau puteau fi accesate.
— Am să am grijă de ea, spuse Alex tăios. „Dar trebuie să știu ce se întâmplă.” A
pășit în navă și a lovit blocul de blocare, așteptând până când ușa de marfă a fost
asigurată înainte de a intra în carlingă.
„Care cameră este a mea?” strigă Briana de pe coridor.
„Orice îți place cel mai mult”, a țipat el înapoi, sperând în secret că ea l-a ales pe
al lui.
„Este datoria mea să am grijă de ea”, a spus James. „Slujba ta este pur și simplu să transporti
ea unde dorește să meargă.”

Pufnind, Alex se lăsă pe scaunul căpitanului. A efectuat o scanare pentru a
verifica dacă există dispozitive străine și apoi și-a început rutina de zbor înainte.
„Pareți puternic posesiv pentru un droid.”
„Ea m-a programat așa.”
„Pentru ce naiba a făcut asta?”
Dar când Alex a întors capul, unitatea dispăruse.

Pofta si decadenta.
Aceștia au fost cei doi descriptori care mi-au venit în minte când Briana se uita în
camera căpitanului și saliva. Decorată în tonuri bogate de bijuterii și materiale voluptoase
suspendate, camera nu semăna deloc cu restul navei. Se simțea de parcă stătea în
pragul unui harem antic – o retragere pur masculină, cu tot confortul pe care o femeie
și-ar putea dori. Adaugă Alexei Night în imagine și o femeie ar avea tot ce-i trebuie
a fi saturat.
Respirând adânc, Bree se rezemă de stanbul ușii și și-a imaginat infamul pirat întins
pe pat, întins pentru plăcerea ei. Prezența întunecată și periculoasă a lui Alex ar fi
evidențiată frumos într-un astfel de dormitor. Ea închise ochii și inspiră parfumul lui,
amintindu-și senzația lui între coapsele ei, corpul lui puternic flectându-se și strângându-
se sub ea în timp ce zburau prin noapte. Niciodată în viața ei nu a experimentat ceva
atât de palpitant, lumea trecând pe lângă ea neclară, lăsându-l doar pe Alex drept
singurul lucru solid de care se putea ține. Chiar și acum, amintirea lui în brațele ei a udat-
o, i-a făcut sânii să se umfle și să devină grei, vârfurile dureroase.
Când a pornit pe această cale de acțiune, își spusese că el era

alegere evidentă pentru că el era considerat cel mai bun și ea încerca să creadă
acesta era singurul motiv pentru care îl angajase. Dar asta nu era în întregime adevărat.
Din momentul în care James deschisese fișierul de date, ea fusese captivată de căpitanul
arătos.
Promisiunea seducătoare din privirea lui și zâmbetul răutăcios o captuseră,

făcându-i pulsul să iasă în atenție doar de la vederea fotografiei pilotului său.
Ar fi trebuit să știe că realitatea va fi mult mai bună – la urma urmei, cine arăta bine
în poza de licență? Alexei Night, asta e cine. Și al naibii era că fusese o fotografie
proastă.
Briana îl dorise la vedere și, când expertiza lui fusese dovedită, aceasta îi dăduse
scuza să-l aibă. Se îmbrăcase special pentru prima lor întâlnire, alegându-și ținuta și
coafura pentru a fi mai atrăgătoare. Misiunea ei era vitală și concentrarea ei
principală avea să rămână pe finalizarea ei cu succes, dar în timpul nefuncționării
ea dorea să fie sedusă. Într-adevăr, complet umplut de poftă sedus de un maestru
iubit. Ea a vrut, doar o dată, să experimenteze genul de plăcere de topire a minții
despre care citise în cărțile electronice de dragoste erotică, iar Alex Night era mai
mult decât suficient de vampir pentru a-i oferi ceea ce își dorea. Întrebarea era,
oare ar putea ea să-i dea ceea ce își dorea?
Era al naibii de bine pregătită să încerce. De câte ori este necesar.

El avusese secole de experiență, în timp ce ea, o simplă om, avea doar o duzină
de relații în trecutul ei sexual lamentabil. Niciunul dintre ei nu fusese extraordinar.
Din fericire, vampirul era interesat, dar ea îl dorea mai mult decât interesat. Îl voia
gâfâind și flămând după ea. Disperat să o trag. Ea a vrut să-și dezlănțuie latura
animală și să lase în urmă o amintire pe care nu o va uita prea curând.
Asta ar dura mai mult decât o capitulare rapidă. Alex ar trebui să-și câștige
dreptul să o ia. Trebuia să lucreze pentru asta. Apoi ar aprecia, ceea ce, la rândul
său, ar face-o mai apreciată.
Motoarele puternice au luat viață și au scos-o pe Bree din reverie. Se întoarse să
găsească o altă cameră și alergă cu capul înainte în aliajul solid de titan care
acoperă pseudo-piele moale.
„La naiba, James!” se plânse ea. „M-ai speriat pe jumătate de moarte. Cum poți să
mergi atât de tăcut când cântărești atât de mult?”
El a zâmbit cu un farmec nesfârșit. Singurul mod în care cineva putea să-și dea seama
că nu era om era lipsa de căldură potrivită din ochii lui albaștri. — Gândurile tale sunt
obraznice, stăpână.
Bree și-a încrețit nasul și a mormăit: „Nu știi nici jumătate.”
"Neadevarat. Îți detectez pulsul rapid și respirația accelerată. Aceste reacții fizice nu
se datorează pur și simplu pericolului recent.” A scuturat din cap. „Când vei afla că nu
poți ascunde lucruri de mine?”
— Este o expresie arhaică, dragă James, explică ea oftând.

„Tatăl tău va fi bine.”
Gâtul i s-a strâns. Încă o deconcernea să-și dea seama cât de adânc îi putea citi James
în gândurile.
— Toată vina mea este că este în pericol, spuse ea cu amărăciune. „Știam poziția mea
vampirismul m-ar face o mulțime de dușmani.”
„Dar nu ai știut niciodată că se va ajunge la asta.”
Bree î i arcui o sprânceană. "Dar tu ai facut. Oricine folosea raționamentul logic ar
fi știut că, dacă nu ar putea ajunge la mine personal, ar merge după familia mea. Să fiu
împușcat, să fiu vânat... La naiba, m-am obișnuit cu asta. chiar mă aștept. Am acceptat
inevitabilitatea morții mele timpurii cu mult timp în urmă. Dar familia mea…?” Ea se
cutremură.
„Familia ta este motivul pentru care faci asta, stăpână. Ei cunoșteau riscurile și te
sprijină complet.”
„Pentru că am jurat că vor fi în siguranță. Le-am spus că îi voi proteja”.
În urmă cu trei ani, când sora ei mai mică, Stella, s-a căsătorit cu un vampir, Bree știa
că trebuia făcut ceva pentru a promova drepturile vampirilor. Li s-au interzis din anumite
sectoare, li s-au refuzat locurile de muncă și le-au asigurat minimul necesar de îngrijire
medicală. Sigur că aveau abilități de vindecare care erau mult dincolo

capacitatea umană, dar virusul care i-a infectat i-a împiedicat și să aibă copii și unii
oameni au vrut să rămână așa, temându-se ca vampirii să preia controlul și rasa
umană să dispară.
James o înconjura și își puse mâinile pe umerii ei. „Tu ai făcut singurul lucru la
care te-ai putut gândi pentru a-ți ajuta sora să aibă copiii pe care și-a dorit. În calitate
de reprezentant Delta Quadrant, puterea ta este aproape nelimitată.”
La fel ca orice politician care își merită carbonul, ea mințise, înșelase și înșelase
până la această funcție. Practic, jucase la perfecțiune rolul blondei proaste. Ea le
permisese puternicilor lobbyști care ar fi putut-o împiedica să câștige să creadă că
va fi ușor de controlat și prea proastă pentru a lua propriile decizii. Apoi, odată ce a
câștigat alegerile cu o alunecare de teren, a făcut tot ce a vrut. Ea a făcut ce era
corect.
Mulți dintre colegii ei și-au început cariera cu atât de mari speranțe, dar în cele
din urmă nevoia de fonduri pentru campania de realegere i-a determinat să-și
vândă voturile celui mai bun ofertant. Briana a avut noroc că vampirii, cei mai mari
contributori ai ei, aveau tendința de a fi foarte bogați. Pe baza cunoștințelor istorice
de primă mână, vampirii erau foarte cunoscători de previziunile monetare.
Ei aproape puteau prezice schimbările pe piață și și-au ajustat finanțele în consecință.
Frământându-și umerii încordați, James murmură: „Cu sprijinul financiar masiv

în spate, stăpână, nu ești susceptibilă de a fi mită.
Ești de neatins, imbatabil și hotărât ca naiba să-ți iei drumul.”
„Sunt hotărât în regulă, hotărât să nu-mi las familia să sufere din cauza urătorilor
de vampiri. Vor să mă lovească unde doare? Îi voi lovi imediat înapoi.
De două ori mai greu.”
„Și vei reuși. Nu am niciun dubiu."

Ea a oftat. „Aș vrea să pot fi la fel de sigur.”
— Ești încordat, îi tocăni el la ureche, ceea ce face greu să gândești clar. Vrei să
te usurez?”
Închizând ochii, ea și-a lăsat capul să cadă înainte pentru a se bucura mai bine de
magia degetelor lui care le masează. „Ummm... Sună divin.” Ea știa cât de bine se
simțeau mâinile lui pe tot corpul ei.
Lui Alex poate să nu-i placă ideea de a transforma un droid sexual într-un asistent
personal, dar nu exista nicio posibilitate ca un droid PA să ofere astfel de confort.
Doar că nu era în programarea lor rigidă să învețe plăceri efemere. Totuși, droidii
sexuali au fost făcuți pentru a mulțumi și, dacă asta a însemnat să gestioneze
comunicațiile și datele pe lângă celelalte sarcini, au făcut-o doar cu o mică ajustare
la procesoarele lor.
Bree se îndepărtă de James și se mișcă pe coridor pentru a găsi
alta camera.
— Ce zici de aceste sferturi, stăpână? întrebă el în spatele ei. „Par confortabile și

spațioase.”
Făcu o pauză, crezând că nu-i păsa prea mult unde doarme. Dacă ar fi vrut, ar fi
împărțit locuința căpitanului înainte de prea mult timp, iar Alex Night ar putea-o
face să uite, dacă nu ar fi decât pentru o oră sau două, că alegerile pe care le făcuse
pentru a-și ajuta familia îi puneau acum în pericol. .
În timp ce nava s-a ridicat din golful privat de aterizare și și-a început călătoria de
două săptămâni către lumea ei natală, Tolan, Briana s-a dezbrăcat și a început să-și
planifice liniile de atac – una împotriva deliciosului Alex și cealaltă împotriva forțelor
care doreau să fie eliminate genul lui.
OceanofPDF.com
Alex aruncă o privire pentru ultima oară în jurul mesei, asigurându-se că
totul a fost cât se poate de perfect. Atenuase luminile cabinei, pusese muzică
slabă și pregătise masa preferată a Brianei. Ultimul fusese cel mai greu. Din
moment ce nu putea gusta mâncarea, nu avea idee dacă a gătit-o corect sau nu.
Mirosea... comestibil. Cu toate acestea, dacă era cu adevărat rău, el cumpărase
suficiente rații de spațiu pentru a o menține în viață.
El a ridicat din umeri. O putea seduce oricând să uite de abilitățile lui
îndoielnice de gătit. La naiba, plănuia să o seducă oricum. O seducție lungă și
lentă. Să o ținem pe Briana pe margine a fost cel mai bun mod de a păstra
controlul, ceea ce era o necesitate. Indiferent de pofta pe care o simțea pentru ea, avea o trea
do.
Munca ei în Consiliu a fost de o importanță de neegalat pentru întreaga rasă

a vampirilor și el a fost însărcinat cu sarcina de a o păstra în siguranță până la
amenințarea împotriva familiei ei ar putea fi rezolvată. A fost o misiune pe care

a luat-o în serios. Greșelile trecutului său nu dispăruseră și nu s-ar stinge
niciodată, dar se putea ridica deasupra lor dacă muncea suficient de mult. I se
dăduse o a doua șansă și orice ar fi, se va dovedi demn de ea.
Totuși, el nu vedea răul în a se bucura de ea. Dacă a dat focul.

Cu o multitudine de gânduri tentante în minte, Alex se deplasă pe coridor
până la locuința Brianei, simțurile sale ajungând la o conștientizare sporită pe
măsură ce se apropia. Trecuse mult timp de când nu simțise acest tip de
atracție. Uitase ce grabă era. I-a inundat mintea cu o plăcere decadentă, ca
niște mâini calde care îi curg pe piele, frământându-i carnea, făcându-i coloana
să se arcuiască...
Oooohhhh... Mai greu, James... mai profund...
Alex sa oprit împiedicat.
Ce naiba?
Senzațiile pe care le trăia nu erau închipuiri de poftă, ci

sentimente radiind de la Briana.
A înjurat în timp ce colții îi coborau. Nu a existat o altă femeie în univers ca
Briana Michaels. Din punct de vedere fizic, ea nu era nici mai mult nici mai puțin
decât orice altă femeie pe care ar fi putut-o avea, dar cine era în interior era
complet și frumos unic. Ea și-a pus viața în pericol pentru o cauză care nu i-ar fi
avantajat deloc, pur și simplu pentru că era ceea ce trebuia făcut. Să corecteze
o nedreptate și să lupte cu prejudecățile erau tot ce îi păsa și din această cauză,
lui Alex îi păsa de ea. Era o combinație puternică, convingerile ei neclintite,
puterea pe care o mânuia atât de ușor și natura ei pasională.
Pur și simplu, Briana era unică.
Următoarele săptămâni au fost tot timpul pe care i-ar fi permis vreodată să aibă
cu ea. Lucrarea lui și a ei erau literalmente între lumi. După această misiune
nu o va mai vedea niciodată, așa că trebuia să se întâmple acum. În niciun caz nu a

fost uzurpat de un droid. Nu după toate aceste luni de așteptare, planificare și visare.
În câteva secunde, Alex stătea în interiorul ușii camerei ei și privea cu ochi posesivi
cum droidul blond se întindea pe el gol.
femeie.
Un mârâit a fost singurul avertisment pe care l-a dat înainte de a trece la acțiune.
Bree a ajuns într-o stare de semiconștientizare, imaginându-și ochi întunecați hipnotic

și colți erecți atașați de mâinile care se mișcau în prezent pe tot spatele ei. Cipul din
mintea ei i-a semnalat preferințele lui James, ale cărui mișcări mergeau împreună cu
gândurile ei, facilitând masajul până când a fost complet relaxată.
Apoi deodată se încordă, corpul lui devenind o presiune zdrobitoare pe coapsele

ei. L-a simțit înclinându-se înainte și a țipat, știind că greutatea grea a droidului ar
putea să o omoare.
Dar înainte ca asta să se întâmple, povara a fost smulsă cu un mârâit.
Se rostogoli, confuză și abia văzu picioarele îndoite ale lui James mișcându-se
orizontal pe u ă.
"Hei!" strigă ea, sărind din pat și târând cearceaful cu ea.
S-a acoperit în timp ce a fugit pe coridor. Alexei era deja la jumătatea holului, cu
droidul ei ascuns bine sub brațul lui. Bree rămase cu gura căscată. James cântărea o
tonă, dar vampirul îl purta de parcă n-ar fi cântărit nimic.
Picioarele ei goale s-au lovit de podeaua rece de metal în timp ce ea o urmărea.

„Ce naiba faci?”
„Trebuie să dispară,” mormăi el.
Ea a studiat liniștea ciudată a droidului ei. „Ce i-ai făcut?”
„Închide-l.”
„Nu poți să faci asta!” a protestat ea.

"Tocmai ce am facut."
Alex a ocolit coridorul și a intrat în cala de marfă. Găsind un colț neglijat, l-a auzit
aruncând pe James fără ceremonie la pământ.
„O să-l spargi”, se plânse ea, poticnându-se orbește în întunericul din spatele lui.
El s-a rotunjit spre ea, ochii întunecați sclipind roșii în interiorul neluminat. „Dacă eu
ar putea fi atât de norocos.”
Bree se încruntă. „Oricum, ce treabă ai?”

Strălucirea laser a privirii lui a devenit mai intensă, semnalând că se apropie. Ea a
rămas în picioare și și-a ridicat bărbia chiar și în timp ce inima i-a bătut viteza de
emoție.
„Nu te împart cu un droid. Am în eles?"

Ea clipi surprinsă și apoi mușcă un zâmbet, recunoscător că nu putea să vadă
aceasta.
„Îmi place zâmbetul tău”, toarcă el, apropiindu-se. „Chiar și atunci când vine pe
cheltuiala mea.”
Sufocându-se, a făcut pași repezi înapoi. La naiba! Ea uitase că putea
vezi în întuneric.
— Nu e nevoie să mă faci gelos, spuse el încet, înflexiunea străină din cuvintele lui
făcându-i sfarcurile tari. "Sunt usor."
La reamintire, ea pufni și se învârte pe călcâie.
"Hei!" Acum o urmărea.
— Pleacă, Alex.
Ea a țipat când picioarele ei au părăsit puntea și a fost ridicată în brațele lui.
— Nu fi supărată pe mine, dulceață, spuse el, ghințuindu-i gâtul. "Eu pot
îți deservesc mult mai bine decât ar putea un droid.”
— Fără îndoială, spuse ea petulantă. „Cu experiența ta.”
Se deplasă pe coridor, trecând drept pe lângă camera ei. „Nu este al meu
experimentezi ceva ce vrei?”
Bree se uită la el. — Stai departe de capul meu, căpitane.
„Spune-mi Alexei, așa cum faci în gândurile tale.”
„Ascultă…” a început ea, dar apoi a tăcut când au intrat în zona de luat masa.
Întorcând capul, se uită prin cameră și starea ei de spirit a trecut de la iritare la o plăcere
înfloritoare. Sala de mese, de obicei un spațiu utilitar, cu pereți metalici, scaune și mese,
a fost transformată. "Wow,"

a respirat.
O masă mică aranjată pentru unul era învelită într-o multitudine de eșarfe colorate și
luminată încet de lumini suspendate deasupra capului. A inhalat parfumul delicios al

păsărilor Tolan cu curry și i se lăsa gura apă.
"Vă place?"
Privind în sus la el, a fost arestată de zâmbetul lui băiețel și plin de speranță. Părul
negru, mătăsos, îi cădea pe frunte, încadrându-i chipul exotic de frumos, cu buzele
senzuale și cu ochii groși. Ea a fost brusc conștientă de felul în care sânul ei drept era
apăsat pe pieptul lui și cum șoldul ei se sprijinea de întinderea ondulată a abdomenului
lui.
„Oh, da, îmi place.” Ea nu vorbea despre mâncare. Și el știa asta.

"Bun." Alex a dus-o la locul ei și a pus-o jos.
„Nu ar trebui să mă schimb?”
„Dacă nu te oferi să pierzi foaia, răspunsul este nu.”

Reținându-și un zâmbet la aroganța lui, Bree a admirat grația seducătoare cu care
vampirul s-a așezat lângă ea. Îmbrăcat într-o vestă roșie intensă care îmbrățișează
trunchiul și pantaloni largi, fluidi, Alexei Night a fost simbolul sex-appeal-ului masculin
extravagant.
„Drakish”, a spus el ca răspuns la întrebarea ei nespusă despre moștenirea lui.
„De partea mamei mele.” Ridicând capacul vasului de încălzit, i-a gătit mâncarea în bolul
puțin adânc din fața ei, înainte de a se relaxa.
„Asta explică culoarea ta. Nu am văzut niciodată o piele atât de frumoasă pe un
vampir înainte. Este foarte atrăgător.”
„Ați dori să vedeți mai mult?” întrebă el solicitant, cu degetele lungi
întinzându-se la singurul nasture care îi ținea clapele vestei împreună.
Ea a râs fără suflare. "Comporta."
"De ce?" Întinzându-se cu picioarele libere pe scaun, întinse mâna spre paharul din fața
lui și apoi puse brațul care îl ținea peste spătar, înclinându-și corpul spre ea. Poza a făcut
ca o parte a vestei lui să se deschidă, oferindu-i o vedere nestingherită asupra pectoralilor
lui puternici. Aerul din jurul lor era gros și umed, cu sexualitatea lui flagrantă. I se lăsa
gura apă.
Înghițind în sec, Bree și-a îndepărtat privirea forțată. Avea un obiectiv și se ținea de el,
chiar dacă păsărica ei nu era de acord prin pulsații și umezeală.
„Păsările curry este preferata mea.”
"Știu." Tonul profund al vocii lui a trecut peste pielea ei și a părăsit gâsca
denivelări în urma lui.
„Mi-ai citit și asta în minte?” întrebă ea, întinzându-se spre lingură.
„Nu, am citit-o în biografia ta în baza de date a Consiliului.”
"Într-adevăr?" Ea se uită la el. — Are lucruri atât de personale acolo?
"Într-adevăr." A luat o înghițitură și și-a încrețit nasul. În timp ce își îndrepta paharul,
ea a urmărit modul în care lichidul vâscos se agăța de partea laterală a paharului.

Încă nu a întâlnit un vampir căruia să nu-i displace gustul sângelui depozitat.

„Fără grupări?”
Alex a chicotit la referirea ei ireverentă la adepții vampirilor care și-au oferit
sângele în schimbul plăcerii sexuale. Majoritatea vampirilor aveau unul sau doi cu
ei tot timpul. Ființe extrem de sexuale prin natura lor, vampirii au savurat
oportunitatea de a avea sânge proaspăt și orgasme ușor accesibile.
„Nu în această călătorie, nu.”
„Fie ești masochist, fie îngrozitor de sigur pe tine în ceea ce mă privește.”
„Dacă cineva crede cu tărie într-o cauză, ar trebui să se dedice pe deplin ei. Lăsând
loc eșecului, îl inviți să se întâmple.”
Briana se uită cu privirea. Ea ținuse acel discurs anul trecut la inaugurarea noii
ambasade a vampirilor construită lângă sediul Consiliului. „Niciodată nu am avut
cineva să mă citeze în față.”
„Te deranjează asta?” întrebă el, răsucindu-și paharul lângă tulpină.
Ea clătină din cap. "Nu. De fapt, sunt foarte flatat.” Luând niște curry, și-l duse la
buze. Bulionul bogat condimentat a explodat de aromă în gură și ea și-a gemut
aprecierea. „Ai o unitate de gătit grozavă. Majoritatea nu pot obține corect raportul
de curry.”
„Nu am o unitate de gătit.”
Ea se încruntă. "Tu nu?"
„Ce aș face cu unul?”
"Oh da…"
Atunci trebuie să fi gătit singur masa. După ce a cercetat alimentele ei preferate.
Stomacul i se fâlfâi și își puse lingura jos. „Ce vrei de la mine, căpitane? Sânge? Sex?
Ambii? Și de ce să faci toate aceste probleme?”
Alex și-a studiat conținutul paharului cu o atenție nejustificată. „A mea

te deranjează ocupația?”
Bree strânse cear aful mai strâns între sânii ei i evită întrebarea lui, deoarece
el o evitase pe a ei. „ Te deranjează ocupația mea ?
Ținând cont de ceea ce fac pentru a-mi câștiga existența, te face să nu te simți confortabil să ai?
eu la bord?”
"Nu." A mai băut. „Te admir, Briana. Te respect și puterea convingerilor tale. Chiar
dacă ai susține o altă cauză, tot aș simți la fel.” Demnitatea liniștită a tonului lui îi
spunea că era
serios.
Și-a mușcat buza de jos înainte de a întreba: „Ce transporti? De obicei."

„Străinii ilegali, bunuri de contrabandă, reprezentanți ai Consiliului.”
„Ha ha. Amuzant. Dar drogurile? Arme?"

El tăcu mult timp, atât de mult timp ea se întrebă dacă avea de gând să răspundă.
În picioare, Alexei și-a scurs paharul, l-a pus jos și s-a dus la fereastră. „Contrabanda
acelor articole ar afecta decizia ta de a mă duce în patul tău?”
"Da."
„Din cauza carierei tale?”

„Mă îndoiesc că ceea ce introduci de contrabandă ar avea vreo importanță pentru
inamicii mei politici, doar faptul că mă consortez cu un criminal cunoscut ar conta.”
Ea și-a eliberat răsuflarea în grabă. „Drogurile și armele ilegale servesc unui singur
scop: să rănească oamenii pentru profit. Nu m-am putut culca cu un bărbat știind
că a luat parte la asta, indiferent de cât de mult am fost tentat.”
Alex și-a blocat mâinile la spate, aducând frumusețea musculară a bicepșilor și a
umerilor săi în ușurare totală.
Doamne, era superb. O operă de artă vie.
Degetele ei se jucau cu lingura înainte să înceapă să mănânce din nou. Era atât de nervoasă
încât nici măcar nu se putea bucura de mâncare, dar trecerea prin mișcări i-a dat ceva de
făcut.
„Aș putea să te mint, Briana, doar ca să te trag.” Declarația lui bruscă a fost punctată de o
succesiune rapidă de imagini în mintea ei – imagini cu gura lui pe ea, cu mâinile lui pe ea, cu
limba lui lingându-i sfarcurile și strângând crema dintre picioarele ei. L-a văzut așa cum era
îmbrăcat acum și pe ea însăși așa cum era îmbrăcată acum. O strânse de el și o prinse de
peretele etanș. Îl putea simți pe el, pe toți, penisul lui pătrunzând în păsărica ei dureroasă cu
atâta forță că picioarele ei părăseau podeaua.
Transpirația i-a izbucnit pe piele în timp ce lingura ei a zgomotit în bol. „O, Doamne…”
gemu ea, cu tot trupul tremurând de poftă, în timp ce imaginile au venit într-un torent atât
de puternic încât abia le putea înregistra pe toate.
„Sau te-aș putea face să mă dorești atât de tare încât ceea ce fac pentru a-ți câștiga
existența nu ar conta pentru tine.” Vocea lui joasă era însoțită de senzația degetelor talentate
care îi smulgeau sfarcurile, apoi se mișcau între picioarele ei.
Totul era în mintea ei, știa ea. Mirosul pielii lui... căldura lui
respirație... priceperea atingerii lui...
Briana s-a împins de la masă atât de repede încât a răsturnat scaunul.
Alexei s-a întors spre ea într-o mișcare grațioasă, complet stăpânind.
— Încetează, spuse ea cu o voce tremurândă.
Cu o arcuire a sprâncenei, imaginile și senzațiile au dispărut.
Rezemată de masă cu o mână, a respirat tremurând,
dorind să-i încetinească pulsul.
„Vroiam să știi, Bree, că nu am niciun motiv să mint. Ți-ai desfășura picioarele cu nerăbdare
dacă aș fi vrut. S-ar putea să ne urăști pe amândoi dimineața, dar dacă tot ce aș fi vrut era să
mă trag sau să mă hrănesc, nu ar conta. Vampii își au chemarea cu un motiv: să
supraviețuiască. Supunerea prazii nu este nimic pentru noi.”

Se îndreptă spre ea cu o grație prădătoare, picioarele largi ale pantalonilor lui

învârtindu-se în jurul picioarelor goale. „Dar sentimentele tale contează pentru mine,
așa că îți voi spune adevărul. Nu mai fac contrabandă cu droguri sau arme, dar am făcut-o
timp."
"La naiba cu tine." Ea tremura de dorință. „Puteai să spui ce

ai vrut să spun și nu m-ai torturat mai întâi.”
A ajuns la masă și a început să o curețe, ducând vasele la

bufet. „Dar atunci nu puteai fi sigur.”
„Cum pot fi sigur acum?” Frustrată de calmul lui în fața căderii ei, ea a renunțat la
orice iluzie de a-și ascunde gândurile. "Te vreau. Te-am vrut înainte, dar acum este
insuportabil. Te-aș bate cu o ladă de blastere în acest moment și știi asta. Briana se
îndreptă și se îndepărtă cu pași repezi, hotărâtă să ajungă în camera ei și să aibă
grijă de
se.
Dar Alex s-a mișcat prea repede. Înainte să știe ce a lovit-o, stătea cu spatele pe
masă. "La naiba!" se răsti ea, lovindu-i pieptul tare ca o piatră ineficient cu mâinile
ei. „Am vrut să aștepți. Cerșiți pentru asta!”
De parcă ar fi făcut-o. O putea obține de la oricine.
— Vreau doar de la tine, murmură el, prinzându-i pumnii care se agitau
și sărutând degetele.
"De ce?" Ea se uită în sus, surprinsă de gestul dulce.
„Trebuie să existe un motiv?” Degete agile se înfipseră în valea dintre sânii ei și
ridicară cele două jumătăți ale cearșafului. Respirația i-a tras brusc la vederea
goliciunii ei. Pentru o clipă i-a fost frig, apoi căldura privirii lui a alungat frigul. Ea a
privit uluită, trezită de uimire, când colții lui coborau și apoi urcau din nou foarte
încet.
"Ce…?"
Dând din cap, Alex și-a întins degetele și le-a trecut peste umflarea sânilor ei până
a ajuns la vârfuri. "Nu in seara asta." Îi întâlni privirea. „Niciodată, dacă nu vrei.” Și-a
lins buzele și apoi și-a aplecat capul, cu limba învârtindu-se în jurul unui mamelon
dur și dureros, cu o îndemânare uluitoare, înainte de a trece la celălalt.
Bree se arcui în sus, neputincioasă. Ea a vrut ca el să-și înfășoare gura în jurul ei și

să suge. Ea voia degetele lui pe pielea ei și în interiorul corpului ei. Voia ca el să
îndeplinească acele imagini pe care i le arătase mai devreme. La naiba, voia ea. Prost.
— Uh-uh, spuse el încet. "Nu in seara asta. Ești prea agitat, prea fierbinte pentru
asta. Nu gândești clar și va trebui să fii pentru a te hotărî. Nu vreau regrete între noi.”
Ea și-a apăsat sânii în mâinile lui. „Vrei să cerșesc.”

„Nu, dulceață. Nu am nicio problemă să cerșesc. De fapt, abia aștept.” Alexei se
aplecă, sprijinindu-și obrazul pe burta ei goală, mâinile lui talentate frământându-i
carnea. Limba lui a șerpuit afară și s-a cufundat în buricul ei. „Când ești gata și nici
un minut mai devreme.”
"Sunt gata." Și ea a fost. L-a crezut complet și a avut încredere în el. Cum a putut
să nu? Stătuse între ea și un blaster împușcat după
ea îl plătise deja. Nu avusese nimic de câștigat. Îngrijorarea lui de azi fusese reală.
„Nu, ești excitat”, a argumentat el cu un chicotit scăzut. „Nu este același lucru.”
Ea și-a mutat degetele prin părul lui întunecat și mătăsos și a simțit pofta pe care
o ținea strâns reținută. Erau profunzimi la acest bărbat pe care nu-l luase în
considerare, pentru că nu știa despre ele. Fusese captivată de frumusețea lui fizică,
dar mai erau multe de învățat, cum ar fi
o privire de onoare pătată care a surprins-o și a încântat-o. Putea să o ia dracu acum, dar s-
a ținut în frâu. Pentru ea.
Alex se îndreptă și își scoase vesta, captându-i atenția cu mușchii ondulați ai trunchiului
său. În timp ce se cobora deasupra ei, Briana și-a desfășurat picioarele pentru a face loc
trupului lui, absolut și complet nepreocupată că i-ar fi fost întinsă ca la ospăț. Planurile
dure și încleștate ale stomacului lui intrau în contact cu carnea umedă dintre coapsele ei și
ea gemu, febra din sângele ei urcându-i până când pielea i se acoperi de sudoare.
oldurile lui Alex se ondulară, alunecându- i abdomenul crestat de-a lungul pliurilor ei
păsărică și ea a gâfâit când un alt val de căldură a trecut prin ea.
„Aș putea să te fac să vii așa?” se întrebă el cu voce tare. Lăsându-și coatele pe masă,
întinse mâna spre sfarcurile ei și trecu din nou. „Doar trupurile noastre se ating, nimic mai
mult?”
— Nu știu, spuse ea pe nerăsuflate. "Ai putea?"
Când el și-a arcuit o sprânceană, i-a explicat ea. „Spre deosebire de tine, nu sunt ușor. Este
nevoie de multă muncă pentru a mă face să ajung la orgasm. Majoritatea bărbaților sunt frustrați
și renunță.”
Zâmbetul care îi curba buzele îi tăia răsuflarea. "Eu nu voi renunța." El îi rostogoli
sfârcurile între vârfurile degetelor, zâmbetul lui lărgându-se în timp ce ochii ei s-au închis
pe jumătate dintr-un geamăt de plăcere. „Am pentru totdeauna, dulceață, dar nu va dura
atât de mult.”
"Nu e vina mea." Bree oftă. „Îmi place sexul și îmi place să ajung la orgasm. eu doar
Se pare că nu le pot face pe amândouă în același timp.”
El a chicotit. „Asta e problema cu voi, oameni. Ești mereu într-o
grabă. Unele lucruri necesită timp și atenție la detalii.”
Timp. Întotdeauna și-a dorit să aibă mai mult. Mai ales acum. Alexei
Noaptea era un lux de savurat.

Mâinile ei s-au mutat de la ceafa lui pentru a-i mângâia coloana vertebrală, iubind
felul în care el sa arcuit în atingerea ei. Auzise că vampirii sunt creaturi foarte
receptive și senzuale. Ar vrea să testeze această teorie legându-l pe Alex de patul lui
decadent și făcându-și drumul cu el ore în șir.
— Și mie mi-ar plăcea asta, șopti el.
„Nu e corect.” Buza ei inferioară ieșea într-o mufă. „Nu am capacitatea de a știu
ce gândești.”
El i-a lins buza și apoi a început să se miște, mângâindu-și trunchiul de-a lungul
clitorisului ei, instigând o revoltă de senzații care i-au strâns pântecele și i-au făcut
sânii să se umfle în mâinile lui. Gustul lui – întunecat, exotic și bogat îmbătător – îi
aroma gura. Bree voia ca el să o sărute și să o lase să guste mai mult din el
profund, dar el nu i-ar fi dat ceea ce dorea. Și el o făcea intenționat, știa ea.
„Cred că răbdarea nu este una dintre virtuțile tale”, a tachinat el. „Cred că îți plac
dracuțele tare și rapide, dar nu ai suficient preludiu în prealabil pentru a avea
orgasm de la ele. Cred că pielea ta se simte ca satinată și miroase delicios.”
Bree gemu. Ea era pe moarte aici, iar el era mult prea adunat pentru gusturile ei.
Sperând să-l îndepărteze de sub controlul lui rigid, ea se mișcă sinuoasă sub el,
unghiile ei greblandu-i spatele, picioarele înfășurându-i talia slabă. Ea și-a ridicat
capul și i-a mușcat lobul urechii. — Te simți atât de bine, respiră ea.
Strângerea mușchilor lui era singurul indiciu că ea îl mișcase deloc.
Și-a frecat sfarcurile dureroase de pieptul lui, chinuindu-se în ea

încercarea de a-l chinui. „Te-am visat, Alexei.”
— Întinde-te, Bree, spuse el, cu vocea înnebunitor de calmă, cu un indiciu de
amuzament indulgent. „Doar bucură-te de el.”
Ea a căzut înapoi pe masă. "E ti na pa."
El a râs. „O voi face mai târziu, dacă asta ți-ar plăcea.”

Închizând ochii, ea s-a concentrat asupra simțirii corpului lui mângâindu-și
păsărica și strângerea strânsă a vârfurilor degetelor lui pe sfarcurile ei. Udată de
sudoare și dureroasă peste tot, și-a arcuit gâtul și a scâncit de plăcere.
Da. Vocea tocătoare joasă a lui Alex îi pluti prin minte. Nu te gândi
eu, dulceata. Plăcerea mea se va găsi în a ta.
„Am vrut să-ți fac pe plac.”
Tu faci.
„Vreau să fiu specială.”

Tu esti. Limba lui i-a lins coloana gâtului, trasând linia unei vene care pulsa rapid.
Blocându-și gleznele împreună, Briana s-a legănat în contra-ritm cu mișcările lui,

permițând erotismului crud al momentului să treacă prin ea. Alexei era în brațele
ei, așa cum și-a dorit ea să fie el, iar plăcerea îmbrățișării lui a depășit cu mult ceea
ce și-a imaginat ea.
Gura lui fierbinte și umedă s-a închis în jurul sânului ei și a supt pe îndelete, o
tragere lentă insistentă pe care a simțit-o până la miez. Nevoia de a veni a devenit o
forță motrice și ea s-a zvârcolit sub el, scărpinându-l pe spate, luptându-se pentru
asta, urând disperarea pe care o simțea la gândul că s-ar putea să nu ajungă acolo.
Din nou.
Te duc acolo, a lini tit el, gura lui lucrându-i mamelonul cu pricepere.
Relaxeaza-te.
„Acum, Alexei!”
Răbdare.
Lacrimi frustrate i-au trecut pe lângă gene și i-au căzut în păr. Pielea îi era prea
strânsă, prea fierbinte. Pasarica ei a spasmat disperat. Durerea... nevoie... dorin ă...
Ea se zgudui sub el. „La dracu’-mă!”
Brațele lui Alex s-au aruncat sub șolduri și au ridicat-o mai sus. El și-a schimbat poziția,
aliniându-și penisul rigid la fanta ei și împingând prin buze - o dată, de două ori, de trei ori -
materialul pantalonilor lui creând o frecare delicioasă pe

clitorisul ei.
Asta era tot ce avea nevoie pentru a veni.
"Oh Doamne!" Briana s-a înclinat în sus cu orgasmul ei, păsărica ei apucându-i cu lăcomie
penisul și nu găsi nimic de ținut. Simțind nevoia ei, el a strecurat o mână sub coapsa ei și a băgat
două degete în păsărica ei udă. El a continuat să-și balanseze penisul de clitorisul ei, ducând-o
de la o eliberare tentantă la alta. Și apoi altul. Înfometată de el, ea a luat tot ce i-a oferit și a cerut
mai mult.
A călărit-o până când ea l-a implorat să înceteze, pielea ei atât de sensibilă încât nu putea
suporta să fie atinsă. Coborând-o la masă cu o grijă infinită, el îi dădu buclele de pe față înainte
de a o săruta încet. Degetele lui i-au părăsit păsărica și ea a scâncit la pierdere. Apoi ea tremura
când el le băgă în gură și le suge curat, limba lui învârtindu-se în jurul fiecăruia cu un geamăt
moale și dureros.
Preocuparea mișcărilor lui o înfuria. Era goală, transpirată, vulnerabilă, în timp ce vampirul
devastator nu arăta cu nimic diferit de el la cină – rece, calm și stăpâne complet asupra dorinței
sale. Înainte să se îndepărteze, Bree și-a luat penisul cu mâinile ei, deloc surprins să-și găsească
pantalonii îmbibați cu crema ei.
Nu! I-a prins încheieturile.
— Da, insistă ea, luptându-se strânsoarea lui. Ea și-a ridicat privirea spre a lui, ea
determinarea evidentă.
Ea s-a ținut. S-a ținut. Între ei a avut loc o luptă tăcută pentru control.
„Tocmai am avut o lecție brutală de răbdare, Alexei. Poate că nu trebuie să vă arăt pentru
totdeauna ceea ce am învățat, dar am două săptămâni la dispoziție.”

În timp ce respira adânc, nările i s-au deschis. Ochii lui s-au îngustat și au ars de ceva
nu tocmai uman, dar ea nu i-a fost frică. Ea știa fără îndoială că nu o va răni niciodată. Era
ciudat să fii atât de sigur despre un străin aproape complet, dar ea era.
Zâmbind, ea a tachinat: „Nu fi atât de încăpățânat”.
Mâinile lui s-au strâns un moment și ea a crezut că va refuza, apoi
au căzut.
Grăbindu-se înainte să se răzgândească, Bree îl trase de centură. Materialul confortabil
s-a întins și s-a coborât, prinzându-se de vârful arborelui său de împingere în sus, care
ținea cortul în față. Trăgând mai tare de elastic, ea îl eliberă și gâfâi.
"Wow." Ea clipi, uimita la vederea lui. Alexei Noaptea a fost groasă, foarte groasă și
lungă. Ea și-a lins buzele și el a gemut. „Nu e de mirare că ești atât de înfățișat.” Ea a
chicotit. „Fără joc de cuvinte”.
Fascinată de mărimea și frumusețea perfect formată a penisului lui, ea l-a mângâiat, l-
a admirat și l-a râvnit. Își strânse mâinile în spatele lui, acordându-i permisiunea să facă
tot ce dorea ea. Încântată, ea ridică privirea

la el. Și liniștit.
Alex rămase nemișcat, cu maxilarul încleștat atât de tare încât mușchiul s-a bifat în
semn de protest. În timp ce ea îl privea, el se cutremură, ruptura momentană a rezervei
lui trădând o bogăție de dorință legănată fără milă. Nu avea atât de mult control pe cât
încerca să pară. De fapt, cea mai bună presupunere a ei ar fi că el era pe punctul de a-l
pierde.
Și a vrut să-l împingă.
Urmând venele groase care căptușeau arborele mândru, Bree s-a mirat de textura
mătăsoasă și de o duritate incredibilă. Ea a ajuns mai jos și a luat sacul greu de dedesubt,
testându-i greutatea. „Nu ai păr aici”, remarcă ea, furnizându-i palmele oriunde îl atingea.
Îți place asta? Chiar și în gândurile ei, vocea lui era încordată.
"O da. Ce nu e de placut?"
Se cutremură din nou și bilele i se strânseră strâns în mâinile ei. Prinzându-i penisul cu
doi pumni, ea a început să pompeze. uieră i- i aruncă oldurile înainte.
Mai tare.
Ea și-a îndulcit atingerea.

Mai repede.
Ea a încetinit.
La naiba, Bree!
Ea zâmbi. — Nu prea distractiv când tu ești cel care așteaptă, nu?
Apoi, în mintea ei s-a format o imagine cu Alex. Ea a văzut cadrul puternic încordându-
se în orgasm și a simțit eliberarea fierbinte a esperma lui stropindu-i sânii. Sunetele plăcerii
lui răsunau în mintea ei, iar inima ei năpădi de tandrețe.
"Ți-ar plăcea?" întrebă ea pe nerăsuflate, cu sângele încălzindu-i

dorință reînnoită.
Foarte mult.
„M-ai implora pentru asta?”
Gura lui rea s-a curbat, dezvăluind colți scânteietori. "Vă rog."
Inima Brianei tresări. Era pur și simplu nedrept ca un bărbat să fie atât de dureros
perfect. „Cum ar putea o femeie să refuze o astfel de cerere?”
Strângându-și pumnii, ea a început să-i lucreze penisul cu trăgări puternice, folosind
sunetele strigătelor lui guturale pentru a-i ghida viteza și ritmul.
„Te simți bine, iubito?” întrebă ea răgușită când a fost ultimul lui mormăit
tare și chinuit.
Știi că da. Prea bun.

Se simțea atât de fierbinte în mâinile ei, atât de solid și de gros. Ea tremura. "La naiba. eu
abia aștept să-l trag cu cocoșul ăsta.”
Bree... Se umflă ca răspuns la cuvintele ei, cu vocea stricată de nevoie.
Știind că era aproape, ea l-a îndemnat să continue.
„Știi cât de tare te voi strânge, Alex? A trecut mult timp de când nu am fost cu cineva, iar
el nu era nici pe departe de mărimea ta. Va trebui să mă întinzi, să-mi faci păsărica să ți se
potrivească, dar sunt atât de udă. Picură. Asta va ajuta.
Vă puteți imagina cum se va simți?”
„Ah, la naiba!” El a prins-o de umerii și a început să-i tragă pumnii în timp ce ea îi pompa
axul în contra-tempo. Ritmul lui era frenetic, pofta lui era palpabilă. El a mârâit chiar înainte
ca penisul să se zvâcnească violent. Briana l-a privit într-o agonie de poftă cum venea, cum i
se arunca pe sânii ei în explozii fierbinți și constante. Coapsele lui tremurau, degetele i se
înfipseră în pielea ei cu o forță de vânătăi și îi scanda numele în mintea ei – Bree, Bree, Bree
– așa că ea știa, deși ochii îi erau închiși strâns, că el era alături de ea în plăcerea lui.
Umplut de încântarea lui, cu sfârcurile ei strânse și cum picură din ele pentru a stropi în
poală, respirația ei era la fel de grea ca a lui. El a terminat în cele din urmă, bilele lui grele
atârnând goale sub penisul semi-tare.
Era glorios, gol de la brâu în sus, corpul lui slăbit și strâmt și strălucind de sudoare.
„Bree,” icni el, ochii deschizându-și apoi strălucind posesiv în timp ce se uita la revendicarea
lui primitivă pe tot pieptul ei. Mâinile lui mari s-au întins, cuprinzându-i sânii, frământându-i
sperma în pielea ei.
„A fost minunat”, a spus ea, cu un râs mirat. "Wow."
"Tu imi spui mie?" Și-a arcuit o sprânceană în timp ce își ridică pantalonii, o prinse în brațe
și o duse pe hol, în camera lui. „Abia pot să merg și sunt un vampir. Asta ar trebui să-ți spună
în ce formă sunt.”
"Unde mergem?" Patul lui, spera ea.

"Dusul."
"Oh." Nu putea ascunde dezamăgirea din vocea ei.

Alexei râse, un sunet răgușit profund care i-a alimentat afecțiunea crescândă
pentru el. „Nu ți-am dat destule orgasme, dragă?” A sărutat-o
frunte. „Va trebui să lucrez la asta.”
Roșind de rușine, ea și-a îngropat fața în umărul lui. — Nu mă pot abține, mormăi
ea pe pielea lui umedă. „Asta a fost cel mai tare lucru
Am văzut vreodată.”
Mă bucur că nu ești jignit.

„Huh?” Bree își ridică capul și îi întâlni privirea zâmbitoare. „Cine s-ar supăra să
aibă un tip minunat atât de fierbinte pentru ea, încât să scape fără
sex?"
Cred, trăgă el, că unele femei ar fi găsit că nu este computerizat.

— E nasol să fie ei, a respins ea ridicând din umeri. „Numără-mă în tabără
dintre femeile care consideră că manifestările flagrante ale testosteronului sunt excitante din punct de vedere sexual.”
Când a pășit în spațiile sale decadente și apoi în baie, el

a strâns-o strâns. „Ești altfel decât credeam că vei fi.”
"Oh da?" Ea s-a legănat puțin în timp ce el a lăsat-o jos și el a liniștit-o înainte de a-
și lăsa pantalonii jos. Trecând la duș, Alex a deschis apa și a încercat să nu saliva.
"Este bine sau rău?"
"E minunat."
Întorcându-se, Bree a privit împrejurimile ei. Călătorise într-o mulțime de
transporturi și un lucru pe care toți aveau în comun era „capul”.
De obicei, camera era o cutie de metal cu o chiuvetă, o toaletă și un duș
dreptunghiular căptușit cu metal. Baia privată a lui Alexei era cât se poate de
îndepărtată de acele spații. Piatra de culoare taupe cu auriu
venele au acoperit podelele și pereții, iar când și-a terminat cercul, ea

a remarcat că și dușul era căptușit. De asemenea, nu avea ușă.
Alex, complet gol și picurat de apă, întinse mâna înăuntru
invitație. Trezită din nou dureros, ea a acceptat cu bucurie.
— Ești atât de serios la unitatea video, spuse el. „Atât de formal și...”
"Crispat?" Oftând la senzația de apă caldă curgându-i pe spate, Briana închise ochii
și-și înclină capul pe spate sub pulverizator. Apoi a gemut în timp ce Alex și-a mângâiat
sânii cu mâinile cu săpun. „Trebuie să fiu cu ochii în picioare tot timpul. Adversarii mei
caută mereu orice slăbiciune de exploatat.”
„Trebuie să fie greu pentru tine.” El a tras de sfarcurile ei cu vârfurile degetelor și
senzația i-a curs pe corp, făcându-i păsărica să se încleșteze.
raspuns.
— Sper că da, respiră ea, deschizând ochii pentru a se uita la el în timp ce îl lua
penisul lui în mână. Se umfla instantaneu la atingerea ei. „Timp mare de recuperare.”
Gura i s-a curbat și a întins mâna între picioarele ei, degetele lui alunecoase de săpun
o despărțiră și apoi frecându-i clitorisul umflat. „Aștept de mult timp asta. Este inspirant
să te am în sfârșit aici și goală.”
Lărgindu-și atitudinea fără rușine, ea s-a strâns de vârful umerilor lui pentru sprijin,
în timp ce genunchii i s-au slăbit. „C-ce?” Tremura la o lovitură deosebit de pricepută.
"Tocmai ne-am cunoscut."
Alex se întinse în jurul ei, luând un obraz la fund pentru a o sprijini în timp ce clăti
săpunul. Apoi a băgat două degete în ea, studiindu-i cu atenție răspunsul. „Ești gata
pentru acele orgasme pe care le-ai dorit?”
„Oh, la naiba...” Ea se lăsă în îmbrățișarea lui în timp ce el începea să o tragă cu a lui
degetele, mângâind cât putea de adânc.
— Ai dreptate că ești strâns, mârâi el în urechea ei înainte de a mușca lobul. „Și te
simți ca mătase înăuntru. Mătase udată.” Tonul lui era aspru,

aproape brutal, iar ea și-a amintit brusc că el nu era om, nu
mai mult.
În timp ce degetul mare i-a găsit clitorisul și a frecat în timp cu degetele lui pompate, ea
a încercat să rețină orgasmul, dorind ca acest moment să dureze. Simțirea pielii lui,
alunecoasă de apă și ceața din jurul lor, au creat o scenă mai bună decât oricare despre
care ea citise vreodată. „Ce vrei să spui că ai așteptat asta?” gâfâi ea.
„Te-am urmărit pe videoclip de mult timp.”
Ridicând capul de pe umărul lui, se uită la el. Ochii lui erau întunecați, irisii inele subțiri
în jurul pupilelor mărite. — Și ai vrut să mă tragi? Bree nu-i venea să creadă.
"Oh da." Zâmbetul lui răutăcios și-a dezvăluit colții. "Greu. Aplecat peste biroul tău, fundul
tău strâns în aer, pizică cremoasă...” Alexei și-a răsucit degetele înăuntrul ei, în timp ce
mintea ei era inundată de imagini cu fanteziile lui. „Și fierbinte în jurul penisului meu. Vocea
ta răgușită de la țipat numele meu.”
Ea a scâncit și și-a mișcat șoldurile în ritm cu împingerea lui.
„Scoate-mă din nou”, a ordonat el, cu vocea lui atât de guturală încât abia putea
intelege-l.
Comanda grosolană venită de la orice alt bărbat ar fi pus capăt imediat întâlnirii. Dar
venind de la Alex, a fost atât de excitant încât aproape că a avut un orgasm. Ea nu numai că
avea dreptul să-l atingă, dar și el dorea ca ea. Cu disperare. Niciuna dintre fanteziile ei nu
se putea apropia de asta.
Visele pe care le avusese erau despre sex fierbinte, transpirat și dezordonat. Nu-și
imaginase parfumul întunecat și seducător al lui sau senzația aspră de satin a pielii lui aurie.
Cu siguranță nu și-a imaginat atingerea lui, atât de blândă și reverentă, de parcă ar fi fost
valoroasă pentru el pentru mai mult decât banii ei.
Atingerea ei, când întinse mâna spre el, era la fel de afectuoasă ca a lui. Ea
a prins lungimea încinsă a penisului și l-a mângâiat cu dragoste. Cu dor.

— Ești atât de frumoasă, respiră ea, urmărindu-i abdomenul
mușchii strânși de tensiune.
"Mă bucur că crezi asta."
Ridicând bărbia, îi întâlni din nou privirea. Ea l-a lăsat să vadă în întregime ceea ce
simțea — minunea descoperirii, plăcerea atingerii lui, pofta inspirată de simțirea penisului
său gros care pulsa în mâinile ei.
Alex se cutremură. „Când te uiți la mine așa…” Penisul i s-a smucit.
"Ce? Ce se întâmplă?"
El clătină din cap, dar ea știa. Era prea multă... emoție... între ei. O durea gâtul, ochii îi
ardeau. Bree a fost recunoscătoare pentru ceața de duș care i-a ascuns lacrimile bruște. A
vrut să-l păstreze, la naiba. Nu doar pentru a avea un bărbat superb în patul ei, ci pentru
că gătise pentru ea.
Pentru că fusese protector în bar și gelos pe James. Pentru că îi păsa suficient de ea încât
să vrea ca amintirile ei despre el să fie bune.

Și asta era tot ce putea avea de la el. Amintiri. Și-ar aminti
ea peste un secol? Două? Mai multe?
Erau străini. De ce îi păsa?
Deschide-ti picioarele.
În timp ce o bătea cu degetele cu mai multă urgență, Bree și-a prins un picior peste
șoldul lui slab și i-a călărit mâna. „O, Doamne...” Era atât de aproape de a veni, dar nu voia
să meargă singură. Erau în asta împreună, orice ar fi asta

a fost.
Da.
Acea șoaptă întunecată era răgușită și a devenit și mai răgușită pe măsură ce ea îl
plăcea fără milă, ambele mâini pompându-i penisul exact așa cum învățase ea.
mai devreme.
„La naiba da...” gemu el, mângâindu-i păsărica în același ritm pe care l-a folosit pentru
el. Șoldurile li s-au legănat ușor, trupurile încordate. Ea s-a oferit

el gura ei, disperată după un sărut. În schimb, el și-a lipit obrazul de al ei, astfel încât
respirațiile lui obositoare îi treceau peste ureche.
„Te vreau”, a icnit ea, dorind sărutul lui și penisul lui și un pat în care să se rostogolească.
Ea dorea confort și încetarea acestui sentiment de a fi grăbită.
Voia să reducă la tăcere vocea conducătoare din mintea ei care spunea că această fericire era
doar temporară, dar creștea în volum, izbindu-se de ea în valuri fierbinți de nevoie.
I-a luat un moment să-și dea seama că era Alexei pe care îl auzea.
De atunci, moale și dulce nu a mai fost posibil. Dorința lor reciprocă de a veni era crudă și
înfometată, amândoi fugind în brațele uituitoare ale climaxului. Dar când au ajuns la orgasm
împreună, trupurile lor tremurând unul împotriva celuilalt, păsărica ei udă mâna lui, cocoșul
lui vărsând sămânța, tandrețea cu care se țineau unul pe celălalt era de netăgăduit.
Nu era să faci dragoste.
Dar era îngrozitor de aproape.
OceanofPDF.com
Ce dracu tocmai sa întâmplat?
Alex și-a trecut o mână prin părul ud și a simțit că tocmai ar fi fost lovit de
un transport. Chiar și-ar plăcea să stea jos pentru o clipă și să se gândească la
mizeria în care se afla, dar bipurile insistente de la legătura de comunicație nu ar
permite-i să facă asta.
Căzând obosit pe scaunul său de pe pod, a activat comunicația și a privit

cum președintele Consiliului de Securitate Interstelar intră în
vedere.
„Ce naiba ți-a luat atât de mult, Noapte?” lătră Derek Atkinson. „Trebuia să
te înregistrezi acum câteva ore. Ați luat legătura cu reprezentantul Michaels?”
„Da, e la bord. Suntem pe drum."

Privirea de oțel a lui Derek se îngustă. „Părul tău este ud.” Buzele i se răsuciră cu
amuzament ironic. „La naiba, te miști repede. M-am gândit că îți va rezista măcar o zi sau
două.
Încruntat, Alex a spus: „Am făcut un duș”.
"Sigur. Orice ai spune. Ce faci cu Michaels la timpul tău
este propria ta afacere. Doar nu-l lăsa să interfereze cu misiunea.”
„Nu ești îngrijorat că îmi voi pierde marginea?” întrebă Alex cu sprâncenele ridicate.
Președintele a râs. „Tu, noapte? In niciun caz. Și cu siguranță nu cu un om.”
Rezemat pe spate în scaun, Alex și-ar fi dorit să poată spune același lucru cu cât mai
multă convingere. Din păcate pentru toți cei implicați, obiectivitatea lui a fost doborâtă în
iad. Ceea ce trebuia să fi fost două săptămâni de plăcere cu o femeie pe care o admira, se
transformase în ceva ce nu prea înțelegea.
— În plus, continuă Derek. „Intimitatea cu ea va face mai probabil să aibă încredere în
tine. Trebuie să știm ce se așteaptă să dea în schimbul siguranței familiei ei.”
Maxilarul lui Alex se încordă. Mai devreme fusese distras de poftă, dar dragostea Brianei
pentru familia ei strălucise. Era îngrozită pentru ei. „Sunt în siguranță?”
„Din câte știu, da. Tatăl ei nu a fost văzut la reședința lui în ultima vreme, dar încă nu
sunt sigur dacă asta e un lucru rău sau nu. Poate că tocmai a plecat, mă uit la asta.
Reprezentantul Michaels și-a trimis sora și cumnatul într-o călătorie. Poate că a făcut
același lucru pentru tatăl ei. Se pare că ea nu le-a dezvăluit nimic, așa că ei nu știu că sunt
în pericol. Dacă lucrurile se încălzesc totuși, va trebui să le pun pe toate în custodie de
protecție.”
„Acolo ar trebui să fie acum.”

Derek î i arcui o sprânceană. „Dacă le mutăm, riscăm descoperirea, știi asta. Dacă aș fi vrut
pur și simplu să-i păstrez în siguranță, nu v-aș fi trimis sub acoperire.”
— Atunci siguranța Brianei nu este obiectivul tău principal? întrebă el sumbru.
„Briana, nu-i așa? Da, siguranța reprezentantului Michaels este de o importanță capitală.”
„Dar a familiei ei nu este.”
— Nu, aprobă Derek. „Al familiei ei nu este.”
Alex nu știa de ce era surprins. El cunoștea dezavantajele meserii sale. Asta nu însemna că
trebuia să-i placă. În acest caz, cu siguranță nu a făcut-o, dar îi datora viața lui Derek Atkinson,
așa că și-a ținut gândurile pentru el.
Ar găsi o modalitate de a păstra familia lui Bree în siguranță atunci când avea ceva timp
gândi.
— Află ce știe, Noapte. Și verifică-mă zilnic. S-ar putea să se întâmple aici lucruri despre care
nu știți.”
"Da domnule."
„Sunt ușurat că e în siguranță cu tine.”
„Aproape că nu era.” Alex bătu cu degetele pe consolă.
„Cineva a încercat să o asasineze la punctul de întâlnire. Un blaster a ratat-o cu un fir de păr.”
Stomacul i se strânse la amintire. Aproape ar fi făcut-o

a pierdut-o.
Tăcerea de moment care a salutat dezvăluirea lui a fost asurzitoare. "Acea
locația era un secret păzit cu grijă, spuse Derek strâns.
„Ea a adus Chiles și Sandoval ca monede de negociere pentru a-mi negocia
taxa. Sunt sigur că s-au lăudat. Doar să fiu întrebat de ea a fost o lovitură de stat uriașă.”
"La naiba. Are mingi.”
„Da și un nou droid PA, ceea ce explică de ce nu eram conștienți de
întâlniri cu ceilalți doi contrabandiști”.

„O să mă uit. Va trebui să accesăm noul droid și să vedem ce evenimente am

putea fi ratat de când l-a înlocuit pe cel vechi. Îți voi trimite schemele după ce le voi
avea.” Derek a îndepărtat privirea de pe ecran. „Trebuie să fi fost o achiziție foarte
recentă. Nu am nicio mențiune despre asta aici, ceea ce mă îngrijorează. Dacă
sursele mele sunt defecte, s-ar putea să fie multe altele pe care nu le știm, ceea ce
ne lasă vulnerabili. Ai idee cine a fost asasinul? Le-ai vazut?"
Alex clătină din cap. "Nicio idee. Dar am impresia că a fost fie un droid, fie un
profesionist instruit în Shinite.”
Derek fluieră.
Shiniții erau o rasă străveche, cunoscută pentru abilitățile lor de luptă mortale.
Au devenit atât de concentrați pe misiunile lor încât s-au deconectat mental, făcând
imposibil ca un vampir să-i detecteze.
— N-ai simțit absolut nimic?
"Nimic."
"La naiba. Shiniții costă o avere, la fel și asasinii droizi. Dacă ai dreptate, aceasta
nu este o persoană despre care vorbim, ci un grup. Voi desemna mai mulți agenți
care să te susțină în Tolan. Între timp, ai grijă de spate, Noapte. Și ține-mă la curent.”
"Da domnule. Se va face. O seara afara."
Ecranul s-a înnegrit când Alex s-a încheiat. Pentru o clipă, se uită peste
consola lui semicirculară la vederea spațiului din afara ferestrei podului.
Ce naiba avea de gând să facă? Nu avea habar.
Stând cu un oftat obosit, se întoarse pe hol și intră în camera lui Bree. El stătea
deasupra formei ei adormite, luând în ea buclele umede și buzele abia întredeschise.
În adâncul lui, o bogăție de compasiune s-a umflat, amenințând să se reverse. Părea
atât de moale și inocentă în somn,
nimic ca vulpea care aproape că-l adusese în genunchi sub duș, deși îi plăcea și acea parte
a ei. Mult.
Fusese forțat să o adoarmă, ceva ce toți vampirii aveau capacitatea mentală de a face,
când ea încercase să-l convingă în pat cu ea. Fusese atât de aproape să-și piardă puținul
control pe care îl avea și să-i scoată pe amândoi din mizerie. O perspectivă tentantă, dar
mai întâi trebuia să-i câștige încrederea. Odată ce a băgat-o în patul lui, a intenționat ca ea
să rămână acolo pe toată durata călătoriei lor și nu voia ca ea să simtă remu cări pentru
nimic din ce s-a întâmplat între ei.
Derek dorea ca el să-i câștige încrederea de dragul misiunii. a vrut Alex
câștigă-i încrederea pentru el însuși. El spera ca ea să-și dea seama ce l-a costat să-i refuze
pe amândoi în seara asta. Foamea lui pentru ea era o forță motrice, făcându-i durerea
maxilarul și întregul corp încordat. Pofta, știa bine. Acest tip de nevoie era complet
necunoscut, pe cât de motivat era de respectul pentru puterea ei și tandrețea față de
vulnerabilitățile ei.
Sânge și sex. Asta era tot ce putea avea de la ea.
S-a rugat ca să fie suficient pentru a-l sătura.
Ținându-și lanterna cu atenție, Briana și-a făcut drum prin magazia de marfă neagră ca
beznă până la găsit pe James. Ea și-a încrețit nasul văzându-l înghețat în poziția lui
îngenunchiată, între două lăzi, cu ochii deschiși și fără vedere. Bietul părea atât de trist și
cam înfiorător. Ea a căutat de-a lungul ceafei lui până a găsit micul buton de resetare.
James clipi și apoi se încruntă înainte să se ridice.
— Nu-mi place căpitanul Noapte, stăpână, mormăi el.

„Îmi pare rău, James. Căpitanul s-a dovedit a avea un pic de posesiv
strigă.”
„Nu are niciun motiv să simtă vreo proprietate asupra ta.” Se opri o clipă cu capul înclinat
în lateral. „Toate sistemele funcționează corect și legătura dintre noi nu a fost întreruptă,
dar dacă ți s-ar fi întâmplat ceva, nu aș fi putut să răspund.”
„Nu s-a întâmplat nimic”, a lini tit ea, trecându-i o mână de-a lungul bra ului lui. "Să
iesim de aici. Locul ăsta îmi dă voințele.” Cu tavanul înalt de trei etaje și macaralele masive,
spațiul vast o făcea să tremure.
James a urmat. „S-au întâmplat destul de multe. Tu și căpitanul sunteți acum implicați.”
Roșind, Bree închise ușa de marfă în urma lor. „Nu aș spune asta. Noi
—”
— A devenit intim, spuse el categoric. „Știam că ai considerat acel scenariu o posibilitate,
dar am sperat că simțul tău mai bun se va afirma.”

"Scuzați-mă?"
Droidii au fost programați să nu-și contrazică niciodată în mod agresiv proprietarii.
Datorită naturii ei pasionale, programarea lui James modificase puțin pentru a facilita
discuția, știind că ascultarea unui punct de vedere pur logic o va ajuta considerabil. Cu toate
acestea, discutarea despre viața ei sexuală nu era unul dintre lucrurile pe care dorea să le
dezbate. Și să discute despre intimitatea pe care o împărtășise cu Alex părea... greșit. Era
prea privat pentru a fi distribuit.
— Îmi cer scuze, spuse el repede, citindu-i iritația. „Cum vă descurcați treburile personale
este decizia dvs. Este pur și simplu dincolo de raționamentul meu să înțeleg de ce ai investi
atât de mult din viața ta și ți-ai risca însăși existența pentru o cauză, apoi ai pune-o în pericol
atât de ușor, aliniându-te cu un

criminal cunoscut.”
„Nu mă aliniez cu el!” se certa ea i apoi fa a i se încinge din nou. S-au aliniat
bine. Perfect. Ea tremura în amintire.
Știa că Alex va fi un amant expert, dar să o facă să vină în mod repetat fără să-și
folosească penisul? La naiba, a avut cele mai bune orgasme din viața ei noaptea
trecută. Cum ar fi să fie când a dracu-o de fapt?
— Sunt echipat cu toate uneltele necesare pentru a te mulțumi la fel de bine pe cât
poate Noaptea, spuse James, mâna lui așezându-se pe spatele ei.
Dar, spre deosebire de când Alexei a atins-o, Briana nu a simțit niciun fior de
conștientizare sau scânteie de căldură. Se știa că unii proprietari se îndrăgosteau de

tovarășii lor droidi, dar Bree nu reușise niciodată să privească dincolo de faptul că
emoțiile lui James nu erau reale și, cu o simplă schimbare de cod sau două, ar putea
avea grijă de un alt proprietar la fel de bine. întrucât avea grijă de ea.
„Îți cunosc gândurile, Stăpână, și din această cauză te pot atinge exact așa cum îți
dorești, în momentul în care îți dorești. Nimeni altcineva nu poate face asta pentru
tine.”
— Îți mulțumesc pentru ofertă, James, dar știi ce simt în legătură cu asta.
„Sexul cu o ființă vie care nu te iubește este mai bun decât sexul cu o
droid al cărui singur scop al existenței este să te servească?”
Nemulțumită de starea lui ciudată, ea a întrebat: „Ce e cu tine astăzi?”
James a ridicat din umeri. „Pareți hotărât să vă ignorați propriile îndoieli. Îți repet
pur și simplu gândurile cu voce tare.”
„Nu mă gândesc deloc la asta”, a negat ea. Își aminti clar vederea colților lui Alex
coborând atunci când o văzuse goală și felul în care luptase împotriva instinctului
primordial retrăgându-i din nou. Bree știa destule despre vampiri ca să știe că trebuie
să fi fost dureros și totuși o făcuse. Pentru ea.
De asemenea, făcuse un truc pentru a o adormi. Ar fi schimbat câteva cuvinte despre
încercarea asta din nou, dar ea știa că era un alt sacrificiu pe care îl făcuse pentru ea, o
modalitate de a-i oferi stăpânirea de sine de care nu fusese capabilă noaptea trecută. Alex
nu o iubea, dar o respecta, ceea ce era mai mult decât era capabil un droid.
„Alexei Night este un criminal, Doamnă. Sper să ții cont de asta. Este foarte bogat și un
pilot foarte talentat. Nu există niciun motiv pentru care să-și trăiască existența în afara legii,
dar asta alege să facă.”
Bree și-a mușcat buza inferioară. Ea plănuise deja să-l întrebe pe Alex despre alegerea lui
în ocupație. Existau alternative pe care i le putea oferi, dacă era interesat. Ea spera că era.
Consiliul și-ar putea folosi priceperea și el ar face-o

să fie un bun valoros pentru ei.
Făcând o pauză pe coridorul de lângă camera ei, Briana l-a auzit pe Alexei cântând de pe
scaunul său de pe pod. Intraseră devreme în acea dimineață în Câmpul de Gheață Ligerian.
Traversarea prin monstruoșii ghețari plutitori era dincolo de perfidă. Mulți piloți își găsiseră
sfârșitul aici și totuși, priceperea lui Alex era atât de mare încât de-abia simțise o lovitură de
când intraseră. Faptul că cânta îi spunea cât de relaxat era sub presiune. Se opri o clipă în
pragul cabinei ei, ascultând sunetul frumos al unei melodii străine cântată în baritonul lui.
Era un bărbat cu multe straturi și ea știa că abia zgâriase suprafața. Era nerăbdătoare să
zgârie câteva
Mai mult.
— James, murmură ea, cu gândurile pe jumătate distrase de dorința de a-l urmări pe Alex
în elementul lui. „Ați reușit să primiți relee de spațiu adânc în timp ce vă aflați în stază? Nu
am ratat alte cereri, nu-i așa?
„Am monitorizat știrile, dar nu au mai fost făcute cereri prin canalele dumneavoastră
private. Sora ta i-a transmis salutări recunoscătoare și a spus că se bucură de vacanța cu
soțul ei. Rețelele au

a raportat boala ca motiv al absenței tale de la etajul Camerei, așa cum ai declarat
în comunicatul tău de presă. Această scuză ar trebui să continue să funcționeze
pentru încă câteva zile cel puțin, poate chiar mai mult.”
"Excelent. Fii cu ochii pe asta pentru mine. Ajustați rapoartele de la biroul meu
după cum este necesar pentru a menține impresia. De asemenea, la sfârșitul fiecărei
sesiuni, vreau ca minutele să fie descărcate și gata pentru revizuirea mea. Absența
mea va crea o oportunitate pentru unul dintre adversarii mei de a-și prezenta
agenda. Vreau să știu în momentul în care fac o încercare.”
"Desigur." El o prinse de braț în timp ce ea se îndepărta. „Crezi că este
înțelept să-i distragi atenția căpitanului în acest moment?
Se uită peste umăr la el încruntat, încercând încă să se obișnuiască să-și spună

gândurile cu voce tare. „Nu-i voi distrage atenția, vreau doar să observ.”
Cu acest gând absolut delicios în minte, ea l-a lăsat pe James în camera ei și s-a
dus la un vampir foarte sexy.
Alex zâmbea ca un idiot. El știa asta și nu l-a putut opri.

Pofta și admirația Brianei au saturat aerul din jurul lui, curgându-i pe piele ca o
apă caldă și făcându-i să-și accelereze respirația. Anticiparea îi tremura prin vene, la
fel ca în ale ei. Îl urmărise în ultima oră, complet tăcută, cu excepția puterii
gândurilor ei, care erau puternice. Privindu-l la comenzi, o aprinsese și dorința ei o
aprinsese pe a lui.
În ultimele două secole, el a fost dorit pentru o mulțime de lucruri – vampirismul

lui, reputația lui rea, înfățișarea lui. Niciodată nu și-a putut aminti că era
dorit pentru că era talentat la ceva. Niciodată o femeie nu a devenit moale și umedă, pur
și simplu pentru că el știa să zboare și știa să o facă foarte bine.
„Suntem în senin”, strigă el încet, lăsându-se pe spate în scaun. "Puteți
vino mai aproape, dacă vrei.”
Pe măsură ce se apropia, parfumul acru al pielii ei a devenit mai puternic și Alex a tras
aer în piept, absorbind excitarea ei în sângele lui.
Foamea din interiorul lui se trezi ca răspuns. Zborul prin câmpurile de gheață din Ligeria
a fost întotdeauna o grabă, dar nu a fost niciodată atât de interesant ca atunci când Bree
l-am privit făcând-o.
— A fost minunat, respiră ea, cu vocea joasă și guturală. „Sunt atât de impresionat încât
nu știu ce să spun.” Întorcându-se în jurul scaunului lui, ea sa oprit chiar în fața lui.
Alex se apucă de cotiere pentru a se împiedica să o strângă aproape.
De data aceasta, prima mișcare trebuia să fie a ei. "Mulțumesc."
Ochii ei scânteiau de apreciere și apoi s-au încălzit în timp ce îl trântea din cap până în
picioare. Aproape că toarcă de încântare. Îmbrăcată în pantaloni scurți și un tricou strâmt
de luptă, Briana părea pregătită să învingă lumea. S-ar mulțumi cu ea doar să-l ia. Și când
buzele ei s-au curbat într-un zâmbet lent, îmbietor, el a știut că era pregătită să facă exact
asta.
Și-a rezemat șoldul de consolă, arătându-și picioarele lungi și flexibile.
"Pot să vă întreb ceva?"
"Sigur. Intreaba-ma orice." Roagă-mă să te duc în pat, să fac dragoste cu tine zile
întregi, să...
„Ești cel mai uimitor pilot pe care l-am văzut vreodată. De ce faci contrabandă?”
El a oftat. „De ce nu am o slujbă respectabilă, vrei să spui? De ce sunt un
penal?" Alex și-a trecut o mână prin păr. "E o poveste lunga."
„Nu am încotro.” Ea și-a arcuit sprânceana și când a făcut asta, el nu i-a putut nega
nimic. La naiba, îi plăcea când ea arăta așa.
Acea atingere ușoară de aroganță trufașă l-a făcut să-și dorească să o ia dracu atât de
tare încât nu ar putea merge. A fost o înșelăciune, acel dispreț rece. Ea era tot foc și
pasiune sub acea fațadă, așa cum știa el de la sine.

„Am crescut sărac”, a început el. "Foarte sarac. Tatăl meu a fugit când eram copil,
iar mama abia a putut să strângă câteva credite. Ne era foame de cele mai multe ori,
iar eu și fratele meu nu am putut face lucrurile pe care ceilalți copii trebuie să le facă.
A fost mizerabil și am petrecut mult timp visând că evad din acea viață. Tot ce voiam
să fac era să fiu pilot. Să ies de acolo, să văd universul... aș fi făcut orice pentru asta.
„La acea vreme, acum două sute de ani, costul academiei de zbor era atât de mare
încât a făcut din aceasta un obiectiv de neatins pentru mine, iar armata dorea o școală
avansată pe care nu ni le puteam permite. Când fratele meu mai mare a spus că știe
o modalitate prin care aș putea face suficiente credite pentru a ne susține mama și a
învăța să zboare în același timp, am profitat de șansă.” Buzele i se răsuciră cu tristețe.
„Desigur, a existat un preț.”
„Uh-oh.” Buzele lui Bree făceau un muș în semn de simpatie. „Asta nu sună bine.”
„Depinde cum te uiți, dragă. Fratele meu mi-a prezentat liderul unei bande locale
numită The Crew. Erau contrabandi ti de mare succes. Banii erau buni și stabili, iar
toți recruții noi au fost trimiși la academia de zbor. Echipa a vrut doar cei mai buni
piloți. În schimbul jobului, banilor și școlii, a trebuit să accept virusul și să renunț la
mortalitatea mea. A trebuit să mă dedic lui The Crew pentru eternitate.”
"Wow." Se uită la el cu ochii mari. „Asta e abruptă pentru avisonare.”

„La acel moment, părea un vis devenit realitate – să devin pilot, să-mi câștig
creditele și să am grijă de mama mea. Să nu fiu grosolan, dar femeile au fost
abundent și gândul de a trăi pentru totdeauna în floarea vieții mele suna destul de
bine.” El a ridicat din umeri. „Așa cum ai spus aseară, ce nu-ți place?”
Ea a roșit și Alex a râs. Briana a fost mai drăguță astăzi decât a fost ieri. Era
strălucire pentru ea și o dulce familiaritate adusă de intimitatea lor din noaptea
precedentă.
„Și atunci ești în această meserie pentru totdeauna?” întrebă ea, încercând să-și
ascundă dezamăgirea și eșecul.
"Nu." El a zâmbit la interesul ei brusc plin de speranță. "Am fost prins."
"Cum?" Surpriza ei evidentă a fost foarte măgulitoare.
„Fratele meu m-a vândut. Evan m-a adus în The Crew ca să ies
o zgârietură și apoi m-a sacrificat ca să-și iasă din alta.”
Briana rămase cu gura căscată. „Cum ar putea cineva să facă asta unui membru al familiei?”
„Nu toată lumea are sentimentul loialității familiale pe care îl ai. Este unul dintre
multe lucruri pe care le admir la tine.”
Îndepărtându-se de consolă, Bree se apropie și îi puse o mână blândă pe umăr.
Micul gest de confort l-a lovit cu atâta forță, s-a bucurat să fie așezat.
A înghițit în sec și a privit în altă parte, uitându-se pe fereastra podului la spațiul

nesfârșit de dincolo. „Evan a accesat droid-ul meu de marfă și mi-a descărcat toate
rutele. Apoi mi-a cerut să schimb cursa cu el. El a spus că are o prietenă pe Rashier 6
care se supăra că vizitează atât de rar. Traseul lui a plătit mai mult decât al meu, așa
că am făcut schimb fără îndoială și m-am considerat norocos. Dar el era cercetat și
am fost luat în custodie în locul lui. Am petrecut trei ani pe Hazin Prime.”
Stând în picioare, Alex se îndreptă spre fereastră și pune distanță între ei.
Erau prea multe pe care nu le putea spune și atașamentul lui față de ea era suficient
de puternic încât ea să-și simtă tulburarea dacă stătea prea aproape.
Nu putea să-i spună cum venise Derek Atkinson în colonia penală de vampiri și i-a oferit
o a doua șansă de a trăi o viață demnă. Nu putea să-i spună că a lucrat de aceeași parte a
legii ca și ea. Nu putea
spune-i că interesul lui pentru ea a mers cu mult dincolo de bani, sânge sau plăcere
trupească. Cel mai mult putea să facă era să respire adânc și să se roage ca ea să-l
dorească oricum.
„De ce nu ai luat-o de la capăt când ai ieșit?” întrebă ea în spatele lui și el îi simțea
deznădejdea. Ea nu știa că el și-a început viața din nou. Și nu i-a putut spune.
„Este greu să găsești un loc de muncă remunerat când ai un record. Nimeni nu are
încredere în tine.”
„După toate conturile, aveți suficiente credite pentru a renunța.”
„Nu m-am putut lăsa să zbor. E în sângele meu. Este o parte din mine la fel de mult ca și
vampirismul meu.”
„Dar comerțul turistic?”
„Nu mă calific pentru un permis.” Alex se întoarse și inima i se strânse la vederea
suferinței ei. A fost nevoie de tot ce avea pentru a-și ține limba, când tot ce-și dorea în
univers era să-i spună că el este genul de bărbat care și-ar fi dorit ea să fie. „Este atât de
important pentru tine ca să cad în status quo?”
Briana întinse mâinile spre el. „Vreau să lucrezi pentru mine. aș putea folosi
un transport privat și...”
"Esti nebun?" întrebă el cu ochii mari.
„A fost doar un pic de contrabandă, nu...”
„Nu a fost „doar un pic de contrabandă”, Bree. Blasterii pe care i-ai menționat?
Le aveam la bord plus o jumătate de cală plină de torpile fotonice. Desigur, The Crew îl
făcuse să creadă că îi ajuta pe Gorani să lupte împotriva etnicilor

curățare, dar apoi nu făcuse cercetările pentru a verifica asta. De fapt, nu voise să
știe. El a vrut doar să creadă.
"Oh." Se lăsă pe scaunul lui de căpitan.
Lovindu-se mental pentru că a spus cuvintele care ar împing-o departe,
Alex se întoarse cu spatele la ea, cu pumnii strânși de frustrare.
— Nu înțeleg, spuse ea încet în spatele lui. „Nu pot să te imaginez
făcând acele lucruri fără scrupule.”
"De ce nu?" a mu cat.
„Pentru că pur și simplu nu pot.”
„Nu știi de ce sunt capabil. Nu mă cunoști.”

„Știu că ai avut destulă onoare să nu faci sex cu mine aseară, deși te-am implorat,
doar pentru că nu ai vrut să regret.” Vocea ei se apropie. „Știu că ieri te-ai pus în
pericol pentru mine, fără niciun motiv întemeiat.”
„Nu crezi că s-ar putea să raționalizezi bunătatea în mine când ești acolo
nu este vreunul, doar ca să te simți confortabil să vrei să mă tragi?”
„Hmmm...” Degetele ei i-au trecut încheietura mâinii, transformându-i instantaneu
furia în poftă aprinsă. „Deci suntem într-un impas. Nu poți să te culci cu mine pentru
că vrei să-mi câștigi încrederea și eu nu pot să mă culc cu tine pentru că dacă o fac,
încrederea mea devine îndoielnică. Oricum suntem năuciți, dar doar în sens figurat.”
Bree a început să se îndepărteze și pierderea prezenței ei a provocat o durere

fizică. Alex se întoarse repede, strângându-și forma ușoară la pieptul lui. „Trebuie să
mă vrei așa cum sunt, Briana. Record, carieră și tot.”
"Fac." Ea se uită la el cu o privire serioasă. „Dar asta nu înseamnă

Nu pot să-mi doresc ca situațiile noastre să fie diferite.”
Îi cercetă fața cu bărbia hotărâtă și gura carnală, trăsături cărora nicio unitate
video nu le putea face dreptate. În persoană, a fost uimitor de perfectă.

"De ce? Cum va afecta asta ceea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni? Ai vrut o
fantezie. Lasă-mă să ți-l dau.”
Mâinile ei îi mângâiau coloana vertebrală. „Poate că vreau fantezia

fii serios."
Înțepenindu-se în îmbrățișarea ei, el a început să se îndepărteze. Asta era și fantezia lui.
La naiba, cât și-ar fi dorit să o poată păstra! Dar asta nu va deveni niciodată realitate.
"Îmi pare rău." L-a eliberat fără proteste. „Nu ar fi trebuit să spun asta.
Fără presiune sau altceva. Eu doar-"
Alex a căzut în genunchi în fața ei, incapabil să-și lupte cu atracția când
părea atât de disperată. "Te vreau." Și-a ridicat privirea pentru a se bloca cu a ei.
"Wow." Ochi verzi uluiți i-au privit în jos. „Acesta este... total neașteptat. Și foarte fierbinte.”
„Ești foarte fierbinte. Pentru prima dată în viața mea, sunt destul de sigur că a face sex cu
o femeie frumoasă este o idee proastă.” I-a sărutat interiorul coapsei.
„Dar oricum nu pot rezista să o fac.”
Degetele ei s-au prăbușit în părul lui și i-au frământat scalpul. Toarcă de plăcere. „De fapt,
a fost un lucru destul de romantic de spus, Alexei. Într-un fel nenorocit.”
„Cine știa că este în mine”, a tachinat el.
„De obicei nu ești atât de fermecător?” întrebă ea cu un arc îndoielnic din ea

frunte.
„De obicei nu trebuie să folosesc farmecul deloc.”
Ea a oftat și a clătinat din cap. „Da, doar scoate cocoșul ăla și probabil că vor pătrunde.
Trebuie să fie minunat pentru un tip să fie atât de frumos încât femeile pur și simplu cad în
pat cu el.”
„Este destul de minunat dacă femeia pe care o vrea face asta. Altfel, poate fi enervant.”
Briana a râs. „Acum înțelegi de ce am vrut să te rogi pentru asta.”
„M-ai pus în genunchi, dulceață.” Cuprinzându-i gleznele, el și-a alunecat mâinile în sus,
urmărind curbele grațioase ale picioarelor ei. „Ești într-o formă grozavă.”
„Da. Cu toate stările pe care le fac, ai crede că aș fi gras.”
„Te menții în formă intenționat și porți un blaster cu o îndemânare evidentă.
Când am alergat prin Thieves' Cove, te-ai mutat cu mine...
„A fost uimitor”, îl întrerupse ea cu un zâmbet care l-ar fi adus în genunchi, dacă nu ar fi
fost deja acolo.
Stând încet, Alex și-a tras corpul de al lui. Orice simțise pentru ea noaptea trecută nu era
nimic în comparație cu ceea ce simțea pentru ea azi. Și erau pe cale să facă sex – plini de
sex cu penisul îngropat adânc în ea.
Știa că când vor termina, va fi într-o formă mult mai proastă. — În câte probleme ai, Bree?
Ea înghiți în sec și se trase puțin înapoi. „Cine spune că am probleme?”
„Ai încredere în mine cu corpul tău.” Mâinile lui îi cuprinseră sânii, strângându-se
pulpa fermă blând. — Dar nu secretele tale?
„Nu-ți face griji pentru mine. Mă descurc, respiră ea, cu ochii în derivă
închis în timp ce degetele lui îi treceau sfârcurile.
Palmele lui furnicau, apoi ardeau în timp ce pielea ei se încălzește chiar și la atingerea lui
prin tricou-ul ei. „Poate că vreau să te ajut să te descurci.”
„Poate că vreau să nu mai vorbiți și să vă ocupați de mine.”
Alex a luptat cu dorința de a-și dezveli colții, de a-și exercita dominația și de a-și ține
pretenția. Nu era nevoie să faci asta. Existau și alte moduri, mai puțin înfricoșătoare, de a
o face a lui. O putea inunda de plăcere. El ar putea să se alăture trupurilor lor atât de
complet încât nu ar fi în stare să spună unde s-a terminat și el a început. „Dezbracă-te.”
Ochii lui Bree s-au deschis. "Ce?"

"Lua. Oprit. Ta. Haine."
Ea pufni. „Nu ar trebui să faci asta?”
"Cu siguranță." Ridică din umeri din vesta de zbor.
„Voiam să spun, n-ar trebui să- mi faci asta?”
„Dacă vrei să porți din nou acea ținută sexy”, a spus el îngrozit, lăsându-și pantalonii
jos, „îți sugerez să o faci. Dacă te ating, o voi sfărâma.”
"Oh." Privirea ei a căzut spre penisul lui ca un magnet pe metal. Ea a lins
buzele ei. „Crezi că arăt sexy?”
La naiba. L-a înnebunit când limba ei i-a ie it a a. Destul de curând avea să simtă
gura aceea luxuriantă moale și fierbinte în jurul lui.
„Grăbește-te”, ordonă el. „Și îți voi arăta ce cred.”
Nu văzuse o femeie dezbrăcat atât de repede în viața lui.
— Știi, mormăi Bree, sărind într-un picior pentru a se scoate din pantaloni scurți.
„În romanele de dragoste, eroul o dezbracă încet pe eroina și este complet

erotic."
„Apoi se dracu și cerurile se deschid și stelele explodează și galaxiile
se ciocnesc.” A pufnit și s-a apropiat. „Adevăratul este mai bine.”
Vocea îi era înăbușită de rezervorul ei când îl trase peste cap. „Pentru bărbați, poate.”
Ea a aruncat cămașa deoparte și și-a scuturat buclele. „Voi, băieți, coborâți mereu”.
Alex o prinse de talie și făcu un pas înainte până când o prinse de fereastră. Făcu o
pauză, observând vederea ei goală pe fundalul spațiului negru și al stelelor strălucitoare.
Apoi a învârtit-o ca să poată vedea și ea.
Briana s-a zvârcolit între corpul lui și pahar până când și-a îndoit genunchii și și-a
strecurat penisul între picioarele ei. „Oh, la naiba...” Vocea ei era un gâfâit fără suflare.
„Cred că o stea tocmai a explodat.”
Înclinat să fie de acord, el i-a înghițit urechea și a respirat parfumul ei. "Să vedem
cât de mult rău putem face.”

OceanofPDF.com
Bree tremura când vocea lui Alex, joasă și seducătoare ca păcatul, trecea peste cap
urechea ei și răsuna în minte. În spatele ei, căldura și duritatea penisului îi ardeau
între coapsele ei. Simțirea pieptului lui musculos lipit de spatele ei o făcu udă. Frigul
paharului, în contrast puternic cu căldura lui, îi întărea sfârcurile. „Te simți grozav”,
i-a spus ea, crezând că ar trebui să știe asta.
Mâinile lui alunecară în sus și legănau curba sânilor ei. „Știi”, a spus el, cu vocea
răgușită, „Nu am niciun loc de muncă pregătit după această cursă”. A tras-o departe
de pahar și i-a mângâiat sfarcurile. Rulându-le cu degetele, el ciupi și trase până
când ea scânci de plăcere. „Aș putea să rămân și să te ajut.”
"Oh, Doamne. Cum poți gândi într-un moment ca acesta?” Ea avea

probleme chiar la respirație.
"Ma gandesc la tine. Tot ce fac este despre tine. Ave i încredere în mine."
Sprijinindu-și obrazul îmbujorat de sticlă, Bree închise ochii și îndepărtă emoția
pe care nu o simțea. „Ești din nou romantic, la naiba.”
Chicotul lui Alex a făcut-o să doară peste tot.
„Lasă-mă să mă întorc.” Voia cu disperare să pună mâna pe el.

„Lecția numărul doi cu răbdare – când un vampir are o problemă ca mine,
nu vrei să-l inciți mai departe.”
Tonul ușor amenințător al vocii lui o făcu atât de fierbinte, încât se zvârcoli
împotriva lui. "De ce nu? Mi-ar plăcea să văd că pierzi controlul, devii puțin sălbatic,
transformi lucrurile...”
Bree gâfâi când două vârfuri ascuțite i se zgârie pe partea superioară a umărului ei.
Ea se uită la reflexia lui în sticlă și văzu sclipirea mortală a colților lui și strălucirea
laser a privirii lui.
— De aceea, spuse el încet, privind înapoi la ea. „O foame o hrănește pe cealaltă.
Lăsat necontrolat, bărbatul pe care îl cunoști va lăsa locul animalului pe care nu îl
cunoști. Nu voi risca să vă rănesc.”
„Uau, te văd.”
„Nu, te fac să mă vezi. Nu vreau să te sperii.”
„Oh, Alex...” Ceva în ea s-a moale. Ascundea însăși esența a cine era, pentru că nu
voia să o sperie. „Mă faci să-mi doresc tot ce poți să faci. Încearcă-mă. Mă descurc."
Cu o grijă infinită și o atingere reverentă, palmele lui i-au alunecat pe cutia

toracică și între picioarele ei. Deschise buzele sexului ei și se strecură prin umezeala
de acolo. "Nu. Nu po i. Ești uman – moale, dulce și fragil.
Nu ai văzut niciodată un mascul vampir în plină rutină teritorială sau nu l-ai cere.”
„T-teritorial?” Doamne, asta suna sexy ca naiba. Ea și-a desfășurat picioarele și a gemut în
timp ce el a strecurat un deget lung în ea și apoi altul, mângâind adânc, exact acolo unde o
dorea pentru el. Îi plăcuse asta noaptea trecută, simțirea lui în ea. Chiar și această mică
parte din el o făcea să se simtă mai puțin goală, mai puțin singură.
"Da. Aș vrea să te marchez, să te revendic, să te fac al meu. Te-aș speria, pentru că nu aș
arăta la fel. Aș fi mai mare și mult mai puternic. O mișcare greșită și te-aș putea ucide. Aș
putea să beau prea mult de la tine, să te trag prea tare, să-ți tai pielea satinată. Nu aș mai fi
eu în control,
Bree. N-aș ști ce am făcut până nu se va termina.”
„Atunci atunci te draci doar cu vampirii?” Imaginea bruscă a lui cu altul
femeia o făcu să strângă din dinți.
„Nu am spus asta.” Alex și-a frecat călcâiul palmei de clitorisul ei, făcându-i păsărica să se
strângă cu foame în jurul degetelor lui pompate. „La naiba, ești strâns.”
„Atunci ce este diferit la mine?” se certa chiar în timp ce picioarele i se clătinau
precar. „Nu sunt slab.”
Își strânse strânsoarea pentru a o susține. „Nici eu nu am spus asta. Eu sunt cel slab,
dulceata. Nu mi-am dorit atât de mult o femeie în... ei bine, pentru totdeauna.” I-a lins pulsul
care flutura în gâtul ei și s-a înfiorat, degetele lui împinse lucrând mai repede, făcând-o
cremă. „Nu ai idee cât de mult vreau să te țin pe podea și să-mi înfund penisul și colții în
tine. Nu am fost niciodată teritorial cu nimeni, dar aș fi cu tine. Eu pot
simte."
„Niciodată nu ai...? Vreodată?"
"Niciodata."
Cuvintele sale rostite încet erau devastatoare. Dintr-o dată nu a mai fost vorba despre sex
și totul între ei s-a schimbat într-o singură respirație.

Lucrurile pe care nu se gândise niciodată să le ofere unui bărbat au devenit cadouri necesare.
„Fă-o”, a îndrăznit ea, imaginea lui încordându-se peste și în interiorul corpului ei

făcând-o incredibil de umedă. "Ia ce ai nevoie. Pun pariu că mă descurc
aceasta." Vocea ei tremura. „Vreau să mă descurc.”
Alex mârâi când ea îi înmuia mâna. „Nu știi ce ceri.”
„Vă întreb pentru voi, toți. Nu ascunde o parte din tine

pe mine."
El se îndreptă spre ea cu un geamăt scăzut. „Arca-ți spatele și pregătește-te.”
"Aici?" mormăi ea, comanda lui aspră ducând-o în pragul

orgasm.
Degetele lui se retraseră și ea gemu în semn de protest. Prinzând-o de șolduri, el i-
a ridicat picioarele de pe podea, furând-o echilibrul. Ea a țipat când palmele ei au
lovit fereastra și capul lat al penisului lui a rupt-o. Abia și-a luat respirația înainte ca
el să o coboare pe el, lățimea și duritatea uimitoare a tijei lui apăsând necruțător în
ea.
„Ah dracului.” Brațele lui tremurară când făcu un pas înainte, folosind greutatea
corpului ei pentru a se adânci. Picioarele ei nu puteau atinge puntea, el era mult mai
înalt decât ea, dar o ținea în sus cu puterea fără efort a unui vampir.
Bree șuieră și se gheare în sticlă în timp ce ea se așeza cu totul pe el, bilele lui
grele sprijinindu-se de clitorisul ei. "Dumnezeul meu! Ți-a crescut cocoșul peste
noapte?” S-a zvârcolit într-un efort de a se potrivi cu dimensiunea lui, ea a fost atât
de dureros de acut trezită încât a crezut că își pierde mințile.
"Doare?" Gâfâi el, buzele lui atingându-i umărul într-o tandretă
mângâiere.
„Doamne, nu. Se simte minunat.”

„Da... Nu, nu te mișca. Stai nemișcat. Dă-mi un minut."
„Te rog”, o imploră ea în timp ce el rămânea complet nemișcat, obrazul lui umed
sprijinindu-se de umărul ei, pieptul zvârnându-i-se pe spatele ei. Ea a întins mâna în
spatele lor și l-a tras de fund. Fundul lui strâmt, încordat și superb.
„Bree... La naiba!” Alex i-a prins încheieturile și le-a prins deasupra lor
capete, ținându-i corpul deasupra podelei înțepenit pe penisul lui.
— Încerci să mă omori? se plânse ea, cu păsărica tremurând în jurul lui, disperată
după o frecare. Își încolăci picioarele în jurul genunchilor lui, încercând să găsească
pârghia de care avea nevoie pentru a-l călăre.
În cele din urmă, a început să se miște în săpături scurte și dure, frecând mai mult
decât împingând. Ea a venit imediat, plăcerea mișcându-se în afară din locul în care
el a umplut-o, încrețindu-i degetele de la picioare și încordându-i corpul. Păsărica ei
s-a strâns în jurul lui în spasme ondulante, în timp ce ea îi striga numele și se zbătea
împotriva sticlei alunecoase.
„Se simte fantastic”, gemu el, trecând la un ritm mai rapid. "Continuă."
De parcă ar avea de ales. Valurile fericite de orgasm s-au rostogolit și au crescut,

slăbindu-se ușor doar pentru a reveni cu o forță mai mare în timp ce își învârtea
șoldurile și pătrundea mai adânc. Atat de adanc. Fără brațele sau picioarele ei, nu
putea să ia decât ceea ce i-a dat el, corpul ei neputincios și răspândit pentru
impulsurile lui ritmice.
Îmbrăcăndu-și degetele cu ale lui, Bree se ținu, strângându-i mușchii interiori, în

timp ce el o făcea în fante lungi.
„Oh, da”, îi suspiră el în ureche, transpirația de pe pielea lui legăndu-le. „Mă faci
să vin.” El se cutremură, penisul lui umflându-se înainte de a â ni în explozii tari,
puternice, inundând-o atât de plină încât a strigat în orgasm cu el. Sunete aspre de
plăcere i-au smuls din gât, guturale și incredibil de incitante.
„Alex...” Ea închise ochii în timp ce corpul ei deveni lăngăduit, dezosat în urma infuziei lui de
căldură. Și totuși a continuat, pompându-și penisul prin crema lor amestecată. „Nu te opri. Se
simte atât de bine, o să mor dacă te oprești.”
„Nu o voi face”, a promis el răgușit, menținându-și dracului lent și profund, al lui
arborele încă dur ca oțelul. „Acum că marginea este oprită, pot face asta ani de zile.”
El i-a eliberat mâinile și a împins puternic. „Mâini și genunchi.”
Ea a râs neîncrezător. „Cum naiba ar trebui să fac asta?”
Ea nu se putea mișca. În plus, erau verticale.
„Aveți încredere în mine, dulceață. Trebuie să înveți să ai încredere în mine.”
Mâinile lui se mișcau repede, atât de repede încât părea că într-o clipă ea stătea în picioare și
în următoarea poziție exact așa cum își dorise el. Lăsând capul în jos, se uită între picioarele ei
desfăcute, uimită să vadă podeaua la câțiva metri

sub ei. "Wow."
„Ummm”, a fost de acord el. „Acum chiar te pot duce adânc.”
Briana se uită o clipă șocată, corpul ei legănându-se în timp ce el începu să împingă constant.
Pleoapele i s-au îngreunat în timp ce el o mângâia adânc în interiorul ei, frecându-se de locurile
pe care niciun bărbat nu le mai atinsese vreodată. Ea abia s-a mișcat, oprită de vederea coapselor
lui încordate și a sacului greu în timp ce el a pompat în ea cu un tempo langouros și seducător. A
fost atât de al naibii de erotic să-l privești cum o dracu, păsărica ei flutura în jurul penisului lui, în
timp ce el își învârtea șoldurile și se înșuruba adânc în ea.
„Îți place priveliștea?” toarcă el, vârfurile degetelor plutindu-i de-a lungul coloanei ei.
„Îmi place de tine”, a recunoscut ea. Prea mult. Departe, mult prea mult. Alexei era așa
o creatură aparent sexuală, ea nu se putea abține să nu-l adore.
Poate chiar mai mult decât să-l ador.
E în regulă, dragă.
„ Nu este atât de în regulă.”

Si eu te ador.
— La naiba, s-a plâns ea, cu ochii aburiți de lacrimi. „Primești
romantic din nou.”
Romantic.
Nu așa se simțea Alex deloc. Posesiv și nevoiaș, poate. Foame și excitat, cu

siguranță. Dar romantic?
Briana a gemut numele și i s-a strâns intestinul. Ah, la naiba, pe cine glumea?
Romantic a fost înfricoșător de precis. Doar profunzimea afecțiunii lui i-a permis să
țină foamea reprimată și sub control.
Îi dureau colții și puterea îi ondula sub piele, dar i-a reținut pe toți cu un frâu strâns,
pentru că sentimentele lui pentru ea erau mai puternice decât animalul din el. În
peste două sute de ani, nu fusese niciodată în stare să spună asta despre nicio altă
femeie.
Ea s-a împins în jos împotriva lui, luându-l pe tot, iar el s-a înfiorat la simțirea
buzelor moale ale cunei ei sărutând baza penisului. Căldura ei cremoasă se închise
în jurul lui ca un pumn în mănuși de catifea. Tocmai avusese orgasmul vieții lui, dar
acum nu-ți puteai da seama. Penisul îi era umflat până la proporții dureroase și bilele
îi amenințau să se târască în corpul lui.
„Ușor”, mârâi el când ea începu să se leagăne din greu, îndreptându-și toată
energia pentru a le ține suspendate deasupra puntei podului. Era singura modalitate
de a menține foamea ocupată, astfel încât să poată face dragoste cu Bree așa cum
merita ea, încet și tandru, în loc să o ia naibii.
Ea scoase încă un scâncet moale și el înjură, nevoia de orgasm crescând de fiecare
dată când se cufundă în ea. Gândurile ei, fierbinți și sexy și pline de
pasiunea pentru el, l-a înnebunit. Degetele ei se gheare de sticla, lăsând în urmă urme
umede de sudoare. „Fă-mă să vin din nou”, a rugat ea. "Innebunesc."
Încurcăndu-și corpul în jurul al ei, Alex și-a scurtat mișcările și a întins mâna între
picioarele ei. I-a înconjurat clitorisul cu vârfurile degetelor și a gemut la senzația că i se
simțea alunecat cu sămânța lui.
„Da...” Bree și-a învârtit șoldurile în timp cu tempo-ul lui, pizică unduindu-și de-a lungul
tijei lui înainte de a se strânge strâns în jurul lui. Plăcere pură centrată la baza coloanei
vertebrale. Penisul i s-a umplut de poftă și dorință înainte de a exploda în eliberare,
drenându-l de toate barierele emoționale pe care le stabilise între ei.
Având grijă să nu o trezească, Alex și-a alunecat brațul de sub capul Brianei și a alunecat
liniștit din pat. Se uită lung la ea, observând felul superb în care era afișată pe lenjeria lui.
Pierdută într-o mare de satin roșu-sânge și perne în tonuri de bijuterii, pielea ei palidă și
buclele aurii
i-a făcut gura apă.
Era tentat să se aplece asupra ei și să fure un sărut, un act pe care reușise să-l evite până
acum, dar știa deja că un gust din ea ar duce la o foame de mai mult. Animalul lui s-ar trezi
și s-ar dori sângele ei, și-ar dori tânga, și-ar dori trupul să se zvârcească sub al lui, complet la
mila lui. Nu putea risca să o facă rău. Nu pentru nimic în univers.
Cu un oftat, se forța să se îndepărteze. Și-a tras o pereche de pantaloni și a părăsit
camera. Mergând încet pe coridor, se îndreptă spre pod și se așeză la consola lui cu luminile
multicolore.
Alex își luă un moment să se gândească, creierul lui curățând treptat parfumul captivant al
lui Bree. Apoi a apăsat comunicatorul și a așteptat ca Derek să răspundă.
Ecranul s-a luminat aproape imediat, dezvăluind chipul sever al
președintele Securității. „Cum merge totul, noapte?”
„Așa cum se poate de așteptat.”
Răspunsul acela suna mai bine decât, mă îndrăgostesc de misiunea mea, ce zici de tine?
— Ți-a spus ceva?
Nu e nimic al naibii și asta chiar începea să-l deranjeze. Însemna acolo

a fost o problemă de încredere între ei. Nu că ar fi învinovățit-o cu informațiile
ea avea, dar el era suficient de arogant încât să-și dorească ca orice simțea ea pentru el să
fie suficient pentru a trece peste asta. Obținuse ceea ce îi trebuia cercetându-i mintea, dar
și-ar fi dorit ca ea să fi avut încredere în el pentru a-i spune necazurile ei cu voce tare. „Vor
ca ea să-și retragă sprijinul față de Eastern Bill”.
Derek se încruntă. "De ce? Este o lege minoră care nu dăunează intereselor nimănui.
Dacă îmi amintesc bine, înseamnă doar deschiderea unui sector îndepărtat al Cuadrantului
Gamma pentru călătorii.”
„Se pare că există o mică colonie de nomazi în acel sector care prezintă calități
regenerative remarcabile. Ei pot tăia un membru, îl pot lăsa să moară, apoi îl pot atașa din
nou și își va recăpăta funcția.”
„La naiba.” Derek căzu pe spate în scaun. — Înțeleg că reprezentantul Michaels speră să
deschidă calea cercetătorilor?
„Acesta este planul. Briana crede că dacă pot determina cum funcționează regenerarea,
ei pot regenera sistemele reproductive ale vampirilor.
Ea știa că opoziția ar fi mare dacă adevărata ei intenție ar fi dezvăluită, așa că a ținut-o sub
secret.”
— Ei bine, cineva și-a dat seama, mârâi Derek. „Încep să mă simt în afara buclei dracului
de aici. Am parcurs fiecare raport despre Rep.

Michaels și singura achiziție de droid pe care am putut-o găsi a fost un robot sexual acum
câteva săptămâni.”
„Asta este despre care vorbeam.”

— Ai spus un droid PA.
— Pentru asta o folosește, mormăi el. „Ea a avut-o

programare modificată.”
Derek și-a dat capul pe spate și a râs. „Ceea ce nu aș da pentru a fi pe nava
aceea! Nu l-am amestecat niciodată cu un robot sexual și sigur că nu l-aș lăsa pe
nimeni să se apropie de Sable, dar ideea este intrigantă. Poți să-mi spui totul
despre asta și voi trăi indirect prin tine.”
Alex pufni. Dacă cineva s-a uitat greșit la Sable, Derek s-a supărat.
Alex crezuse întotdeauna că acest tip de protecție era amuzant. Acum, că el însuși
era pe partea posesivă, nu era așa de râs. „Droidul ăla blestemat este în magazia
unde îi este locul. Este norocos că nu l-am scos, de parcă mi-ar plăcea să o fac.”
„Uh-oh. Se pare că cineva s-a atașat, spuse Derek încet. — Nu uita că e umană,
Noapte. Faptul că nu este un vampir ne ajută nemăsurat cauza. Nu există viitor cu
ea. Tu ești nemuritor, ea nu.”
"Știu că." Dar era prea târziu pentru a opri ceea ce simțea el pentru ea. Bănuia
că fusese pe jumătate îndrăgostit de ea chiar înainte să se întâlnească. Căldura,
nevoia dintre ei... la naiba, sexul uluitor îl terminase.
„Cum mai face familia ei?”
"Amenda. Pentru acum. Ascultă, Noapte, plănuiești să-i spui cine ești? Ea nu a
anunțat pe nimeni despre amenințările la adresa familiei ei, inclusiv a propriilor ei
paznici. Evident, nu avea încredere în nimeni care să o ajute.
Ești sigur că are încredere în tine?”
Nu, nu era sigur și ura asta. „Nu voi pune în pericol misiunea,
domnule. Știu care sunt riscurile pentru ea dacă se descurcă singură.”
„Nu reduceți riscurile pentru cei de la noi. Avem nevoie de ea.”
Alex trase adânc aer în piept și îndepărtă frustrarea care îl mânca. "Știu."
"Bun. Am avut încredere în tine cu această misiune. Nu-l dracu primind
implicat emotional. A intelege?"
— Da, a spus el. "Am înțeles."
„Nu am schemele despre droidul sexual la îndemână, dar ți le aduc într-o oră. Și bănuiala
ta a avut dreptate în privința potențialului asasin. Un călător care purta un pașaport Shinit
a trecut prin portul Thieves' Cove în același timp în care ați fost acolo.”
Alex și-a păstrat fața impasibilă, dar în interiorul lui totul s-a schimbat. Shinite
asasinii nu au dat greș. Blasterul împușcat în bar fusese fie destinat ca
un avertisment sau numai printr-un capriciu al sorții Briana trăia astăzi.
Oricum, ea se afla într-un pericol de moarte și această cunoaștere i-a consolidat următorul
curs de acțiune.
— Am toate măsurile mele de securitate la cele mai înalte niveluri, spuse Alex sumbru.
„Dar voi trece prin ele din nou în fiecare zi. Nu voi risca cu viața ei. Și ai avut dreptate în
privința tatălui ei. S-a ascuns la cererea ei. Nici măcar ea nu știe unde este.”
"Bun. Asta are grijă de această îngrijorare. Atingeți droidul din prima
oportunitate. Trebuie să știm tot ce știe. Atkinson afară.”
Derek s-a încheiat și ecranul de comunicații a devenit negru.
Alex a verificat de două ori setările de navigație și a făcut o scanare rapidă în subspațiu,
înainte să se ridice de pe scaun și să se întoarcă spre Bree. În puțin peste o săptămână, vor
fi în Tolan. Cumva trebuia să o facă să se îndrăgostească de el înainte de atunci. Trebuia să
aibă încredere în el implicit, altfel misiunea ar putea eșua, iar el

nu puteam lăsa să se întâmple asta. Nu era vorba să-și mai facă treaba sau să-l impresioneze
pe Derek. Era vorba despre Briana și despre protejarea femeii la care ținea mai mult.
Îl durea inima când a intrat în camera lui în care era parfumul sexului și al ei
pielea îi inunda simțurile. Dacă ar ajunge să-l iubească, l-ar fi sfâșiat să-și ia rămas bun de
la ea. Dar ar suferi durerea cu bucurie dacă ar fi ținut-o pe ea și familia ei în viață.
„Uf! Coborâți, se plânse Bree. „Mă zdrobești.”
James se rostogoli pe spate lângă ea pe covorașul căptușit. — Ar trebui să continuăm
asta altă dată, stăpână. Ești prea distras pentru a lupta corect.”
„Nu sunt distras.”
„Încă nu m-ai doborât și ne-am întrebat ore întregi.”

Se ridică și îi întinse mâna.
Și-a suflat părul din ochi și apoi a îndepărtat șuvițele care se agățau de pielea ei
transpirată. Alex. Alex. Alex. El era tot ce se putea gândi ea și îi afecta totul, inclusiv
capacitatea ei de concentrare.
— Pur și simplu nu sunt obișnuită să lupt cu gravitația artificială, mormăi ea, folosindu-l pe a lui
a oferit ajutor să se ridice în picioare. "Asta e tot."
„Scuza ta este îngrozitoare”, a batjocorit el.

"Musca-ma."
— Este o plăcere pe care o rezerv pentru mine, spuse Alex în spatele ei. Surprins,
Bree se întoarse rapid să-l înfrunte.

Stătea în prag cu brațele încrucișate, cu imaginea seducătoare a timpului liber

în vesta lui de culoarea safirului, pantalonii largi și picioarele goale. Părea de
parcă tocmai s-ar fi rostogolit din pat, ceea ce avea. De când a început să-i împartă
sferturile în urmă cu o săptămână, mai învățase despre vampiri: dormeau ca
morții. Nu mișcase niciun mușchi când ea scăpase din a lui
cabina mai devreme.
Ochii lui întunecați nu i-au părăsit niciodată pe ai ei. „Trimite chestia aia departe. Mă voi lupta cu
tine dacă vrei.”
Ea pufni. Alex nu avea de gând să-l accepte niciodată pe James. Fusese furios
să descopere că ea și-a reactivat droidul și a fost nevoie de o doză mare de
convingere carnală pentru a-și înveseli din nou vampirul. „Luptând cu tine nu mă va ajuta.
Ai abilități cu care nu pot concura.”
„Atunci trimite-l și ne vom face exercițiul în moduri mai plăcute.”
El a împins stangul ușii și a venit spre ea cu un pas sufocant pe care ea îl cunoștea.
Să dracului, a spus, și ea a răspuns întotdeauna imediat.
„Ești o amenințare”, mormăi ea în timp ce corpul ei tremura de așteptare, sânii
devenind grei, sfarcurile strângându-se. Și-a dorit sex fierbinte și orgasme cu un
tip superb și exact asta i-a oferit el.
Dar ea nu se așteptase ca Alexei Night să fie atât de tandru. Ea nu știa că ar vrea
să fie cu ea cât mai des posibil, că ar vrea să o hrănească cu mâna, să-i spele și să
perie părul, să o țină aproape în timp ce doarme...
La ce te asteptai ? Vocea lui, joasă și palpitantă de ceva care o făcea să transpire,
s-a încremenit în minte și felul în care o privea îi făcu respirația să-i taie. Credeai
că îți voi acorda atenție doar în pat?
— Ai spus că nu trebuie să fii fermecător.
El își arcui o sprânceană și se opri în fața ei. Ridicându-și mâna, și-a trecut dosul
degetelor pe obrazul ei umed. „Nu trebuie să fiu nimic, dulceață. Dar aleg să fiu
totul pentru tine.”
"De ce?"
„Pentru că îmi face plăcere să fac asta.” Buzele lui ferme îi treceau de-a lungul
sprâncenei. Sex-appeal-ul atât de înnăscut pentru felul lui a fost mărit în Alexei.
Aproape că putea să-l inspire, aproape să guste.
Bree și-a ridicat fața pentru sărutul lui, dar el i-a lins colțul gurii și
apoi s-a îndepărtat.

Ea gemu de frustrare. „De ce nu mă săruți niciodată?”
Mâinile lui înconjurau talia ei și se uită la ea cu un zâmbet. „Eu
credeai că vrei să lupți?”

— Nu, spuse ea încet. "Vreau să mă săruți."
„Pot alege unde?”
"Pe buze."
"Exact gandurile mele." Sclipirea răutăcioasă din ochii lui îi spunea că nu se
gândeau la aceleași buze.
Ieșind din îmbrățișarea lui, ea se întoarse. — Du-te pe tavan sau așa ceva, Alex și
lasă-mă în pace. Era atât de sătulă de controlul strâns sub care se ținea. Nu era
firesc și amândoi știau asta.
De fiecare dată când făceau dragoste – și cu siguranță făcea dragoste – el și-a
reținut instinctele mai josnice. De fiecare dată când mâncau, el suferea din cauza
sângelui depozitat când ea l-ar fi dat cu bucurie. Reticența lui era o barieră între ei,
una uriașă, iar ea nu mai putea trăi cu ea.
El a oftat. „Bree...”
„Nu mă „Bree” ! Ce este cu tine și cu controlul tău? Îți dorești un anumit nivel de
intimitate și atât. Tu decizi nivelul pentru tine, dar vrei totul de la mine.”
„Nu este așa și știi asta.”

Ea s-a rotunjit spre el. „Știu că nu mă vei săruta! Îmi pare rău, dar pentru mine,
sărutul este mult mai intim decât nenorocitul.”
— Stăpână, îl întrerupse James. "Trebuie sa vorbesc cu tine."

Alex se întoarse. "Pleaca dracului de aici!"
— Nu-i vorbi așa, se răsti ea, ordonându-i în tăcere lui James

cameră.
"De ce?" întrebă Alex. „Nu pot să-i rănesc sentimentele.”
Ea trecu pe lângă el, intenționată să-și urmărească droidul. „Nu fi nebun.”
"Unde te duci?" A prins-o de cot.
„În camera mea.”

— Te referi la camera noastră ? a mu cat.
„Nu, mă refer la camera mea .” Bree a încercat să-l scuture. „Cel în care am dormit
prima noapte.”
El s-a ridicat și s-a aruncat peste ea. „De ce nu poți discuta

ce trebuie discutat în fața mea?”
Îndreptându-și capul pe spate, ea se uită la fața lui superbă cu buzele strânse și privirea
intensă. Strânsoarea lui era neîncetată. Nu o rănea, dar nici ea nu putea scăpa.
— Pentru că nu te preocupă nimic, Alexei. Tragi linia intimității la
sărutând. O desenez când discutăm despre treburile Consiliului cu un criminal.”
Bree a simțit că frustrarea și durerea se răspândesc în el. Fiecare zi petrecută cu el îi
făcea emoții mai clare. Ea știa că o putea citi la fel de bine, chiar mai bine, din moment ce el
putea să citească gândurile, iar ea nu.
"Ce conteaza?" întrebă ea, ridicând bărbia și mai sus. "Tot ceea ce
vrei să știi, poți afla ascultându-mi gândurile.”
Maxilarul i s-a încleștat. „Vreau să vorbești cu mine. Vreau să împărtășiți lucruri
cu mine. Vreau să ai încredere în mine.”
„Parcă ai încredere în mine?” a provocat ea, arcuindu-și sprânceana.
„La naiba, asta e diferit. Aș putea să te omor, Briana, dacă nu sunt atent.
„Poate că ceea ce am de spus te-ar ucide și pe tine.”

— Ar fi întins, spuse el sec, pentru că sunt aproape nemuritor.
„În spațiu, poate, unde ești înconjurat de metal și fără soare. Tolan este o cu totul altă
lume. Avem doi sori acolo și unul dintre cele mai mari exporturi ale noastre sunt copacii.”
Ea îl privi trecându-i o mână agitată prin păr și își eliberă respirația în grabă. O durea inima.
„Oricum te uiți la asta,

suntem din două lumi diferite.”
El îi aruncă o privire îngustă. „Ce naiba ar trebui să însemne asta?”

Bree flutură o mână între ei. A trebuit să înghită în sec înaintea ei
putea vorbi. „Orice se întâmplă între noi este fără speranță. Vreau mai mult decât poți da
tu. Nu ar trebui să vreau mai mult, e ridicol să vreau mai mult, dar vreau. Ar trebui să
punem capăt asta acum.”
Deodată l-a durut strânsoarea. „Ce sugerezi să facem?” mârâi el.
„Ajungeți în port și spuneți: „La revedere, mulțumesc pentru dracu’ vieții mele”?”
„Cred că asta e cel mai bine, nu... Mmff...”
Gura lui Alex se îndreptă spre a ei – dură, expertă, exigentă. Mâinile lui se mutară la
încheieturile ei și o țineau absolut nemișcată, capul înclinându-se pentru a adânci unghiul
sărutului.
Întunecat, bogat și exotic, aroma lui îi inunda gura și o amețea.
Limba lui a trecut pe lângă buzele ei și în cele mai adânci adâncimi, lingând și gustând de
parcă ar fi înfometat după ea. El nu era iubitul blând și grijuliu pe care îl cunoscuse în
ultima săptămână. Acest Alex a fost dur, aproape brutal, limba lui i-a dracu gura într-un
ritm disperat, frenetic.
Bree a simțit controlul pe care-l exercita și a simțit bătălia care năvăli în el. Încurajată, își
trecu limba pe lângă vârfurile ascuțite ale colților lui și se aplecă în el, strângându-și sânii
de pieptul lui, spunându-i în tăcere să i-o dea. Te îndrăznesc, se batjocoră ea în gândurile
ei, cu mâinile ei prinzându-i fundul și strângând carnea fermă.

El a mârâit în gura ei, inundându-i mintea cu imagini cu el ca un

fiară furioasă și ea ca o victimă neputincioasă și înspăimântată a poftei lui.
Ea a ripostat cu propriile ei viziuni, cu poze cu ea dând cât de bine a primit, luând
tot ce avea el și cerând mai mult. Încălear pe el, luându-l, dracându -l.
Strânsoarea lui asupra încheieturilor ei s-a strâns până când a devenit vânătăi. Vrei să gusti
cum ar fi?
Înainte ca ea să se gândească la răspunsul ei, el se mișca. El i-a sfâșiat hainele,

ghearele ascuțite ca brici zdrobindu-i pantalonii scurți și zgâriindu-i scurt pielea. Ea
tremura și gemu, nevoia lui de ea stârnind pe a ei a ei pentru el. Cu mâinile
nerăbdătoare, ea îi smulse pantalonii, eliberând penisul de care nu se satură.
Înghesuindu-o, el a ie it din pantaloni, for ând-o să facă pa i repezi înapoi.
Nevrând să-i ofere vreun avantaj, ea se întinse între ei și îi prinse mingile. Răspunsul
lui mârâit nu a fost nici măcar uman, dar ea nu era speriată. Ea ar putea
sa nu te sperii niciodata de el.
Alex a tras-o la podea, cu gura lui blocată cu a ei. Sărutul după care tânjise și-a tăiat
buzele cu proprii ei dinți. Palma care îi prindea sânul strânse cu o presiune dureroasă,
iar coapsa prăfuită de păr care se împingea între al ei era aspră în intruziunea ei.
Blocați împreună, s-au rostogolit și s-au încordat pentru a se apropia, fiecare atingere
și mișcare plină de o disperare subiacentă.
Și apoi, cu o bruscă uimitoare, el s-a îndepărtat de ea.
"Merge." Respirația îi era aspră și zgomotoasă în camera căptușită. "Alerga."
„Nu, la naiba să fii.” Se grăbi în genunchi, ea se târă spre el.
„Nu mă împinge din nou.”
"Pleacă de-aici!" Se încovoi de lângă ea, pielea spatelui i se ondula
în timp ce se străduia să- i stăpânească foamea.
„Oprește-te acum, Alexei Night, și o să te lovesc în fund. Și să nu crezi că nici eu nu o pot
face. Nu vei riposta și eu voi continua să dau cu pumnii.”
El a aruncat o privire asupra ei peste umăr, dezvăluind ochi roșii strălucitori și colți
dezgolit. Împotriva voinței ei, tremura.

Ultima șansă... a avertizat el.
Bree și-a întărit nervii. Acesta a fost Alex. Ea îl cunoștea. Ea avea încredere în el.
"Aduceți-l."
Înainte ca ea să poată clipi, el era deasupra ei. Deschide-ti picioarele. Acum!
Abia și-a desfășurat picioarele înainte ca el să se cufunde cu disperare în păsărica ei,
săpând adânc cu acea lungime nesfârșită de penis gros. Gemeind în gura lui, ea nu-și
putea trage respirația, el nu-i dădu nicio șansă să se adapteze. El a tras-o ca pe un nebun
și ea nu a putut decât să se agațe, mâinile ei strângându-i fundul îndoit, în timp ce el o
aleză cu o viteză incredibilă, împingând-o sus și puternic. Bree s-a zvârcolit sub el, cerșind
aer, dar el și-a înfipt ghearele în covorașul căptușit pentru a le ancora pe loc și a făcut-o
mai tare.
„Oh Doamne... oh Doamne... oh Doamne...” O ucidea cu plăcere, forțând
ea să o ia, pedepsindu-o pentru că vrea prea mult de la el.
Mai mult, mârâi el.
„C-ce?” Nu a mai suportat nimic.
Antebrațele lui i-au prins umerii în jos, ținând-o imobilă, apoi a năvălit în ea, forțându-i
coapsele brutal, ca să poată împinge mai adânc. Mai mult!
Ea a țipat și a venit cu putere, păsărica ei strângându-i penisul pompat în tremurături
convulsive. Deodată mintea i s-a umplut de el, a devenit el. Ea a simțit plăcerea înecată pe
care o simțea în a o ține, în a o dracu, în a gusta sărutările ei. Ea a văzut cât de profund o
tânjea și o dorea la toate nivelurile posibile. Ea a văzut respectul pe care îl purta pentru ea
și nevoia de el
trebuia să o protejeze. Iar când el a gemut în gura ei și a inundat-o cu esperma lui,

ea a văzut și altceva, ceva care a umplut-o cu părți egale de bucurie și disperare.
Alexei o iubea.
Oh Doamne…
Dar aveau și părți întunecate pentru el, părți ascunse pe care a refuzat să i le
arate. În ciuda profunzimii afecțiunii sale, nu a fost suficient. Lacrimile i-au alunecat
pe lângă gene și le-au sărat sărutul.
El a pătruns în ea, mângâindu-și penisul cu adâncimile ei spasmoase până când
se golise. Apoi și-a tras gura de a ei și a privit-o cu un chin în ochi, cu pieptul
tremurat de respirații grele.
„Nu pot să-ți dau mai mult decât am”. Vocea lui era răgușită și crudă în timp ce a
scos din păsărica ei delicios învinețită. Sărind în picioare, își ridică pantalonii și își
ținu privirea abătută. „Ți-am dat deja totul.”
S-a întors pe călcâie și a lăsat-o acolo pe podea.
Devastată.
OceanofPDF.com
Briana se împiedică pe coridor, cu mâna trecând de-a lungul metalului rece
zid pentru a-i susține picioarele slabe. Nu a fost dragoste. Nu putea fi. Nu atât de curând.
Cu greu se cunoșteau.
Dar bătăile nesăbuite ale inimii ei o numeau mincinoasă și amețeala asta
înso it de respira iile ei gafate spuse la fel. Alexei nu a putut-o înșela cu privire la ceva
atât de important. Ar putea? Înainte de a începe această călătorie, fusese sigură că știa
totul despre vampiri, dar se înșelase. Ea nu știa dacă ar putea minți printr-o legătură
mentală. Nu era ceva ce ar fi trebuit să știe. Până acum.
Ușa de la vechea ei cameră s-a deschis în tăcere și ea a pășit înăuntru.
— Am vești de împărtășit, spuse James încet.
Înfășurându-și un prosop în jurul taliei, Bree se apropie de pat și se lăsă pe marginea
saltelei. Mâna i-a fluturat spre inimă în timp ce venerația se scufunda

în conștiința ei. Alexei Night a iubit-o. Și asta a speriat rahatul

a ei.
„Ați primit o altă cerere.” James se a eză lângă ea.
"Ce?" Ea se întoarse cu fața la el, cu gândurile la Alex alungate din minte.

"Ce a spus? Ce vor ei? Doamne, familia mea... Sunt bine?”
„Stăpână, calmează-te.” Își puse mâna peste a ei. „Nu au făcut nimic familiei tale,
dar știu că sora și cumnatul tău stau pe Rashier 6.”
„Nu…” Ea aranjase o călătorie în afara lumii pentru ei, având mare grijă să le
ascundă plecarea. Folosind un nume generic, cumpărase un serviciu privat pentru
a le transporta. Ea le spusese că vrea să-i ascundă de atenția presei adusă de poziția
ei, dar toate eforturile ei fuseseră în zadar. Oricum fuseseră descoperite.
"Ce vor ei?" întrebă ea cu hotărâre, cu pulsul accelerat aproape de panică. Dacă i
s-ar întâmpla vreodată ceva Stella, ea nu știa cum ar putea suporta
aceasta.
„Ei știu că ești în drum spre Tolan și nu sunt mulțumiți că ești

nu au ascultat cererea lor de a aștepta instrucțiuni.”
Bree se ridică și începu să pășească. „De unde naiba știu ei asta?”
James se ridică în picioare. „Undeva există o scurgere de informații,
Amantă. Este singura explicație logică.”

Aruncându-și mâinile în aer, îi aruncă o privire arcuită. "Nici unul
știe, James. Tu și cu mine, asta este!”
— Noaptea știe, spuse el încet.

Ea s-a liniștit, uluită. „O, la naiba, dă-mi o pauză! Alex nu m-ar vinde
afară.”
"De ce nu? Pentru că spune că te iubește? Un criminal cunoscut care are
a petrecut ani de zile făcând acte neplăcute pentru bani?”
„Nu-l cunoști”, a argumentat ea, chiar dacă i se întoarse stomacul.
"Nici tu. O săptămână de cunoștință este tot ce trebuie să vă bazați
convingere asupra.”
„În majoritatea cazurilor, aș fi de acord că nu este suficient de lung.” o reluă Bree
ritmul febril. „Dar el mi-a arătat lucruri, mi-a împărtășit lucruri...”
„V-a împărtășit oare motivul pentru care am rămas în memorie de zece minute?
bănci?” întrebă James.
Încruntându-se, ea încetă să se plimbe din nou. "Ce naiba zici

acum?"
Droidul stătea stoic, cu trăsăturile sale clasice frumoase, impasibile. „Am ezitat să vă
spun, pentru că nu am vrut să vă îndoiți de capacitatea mea de a performa. Dar, în lumina
cererii recente, trebuie să dezvălui anomalia.
Există o perioadă de timp de zece minute în urmă cu trei nopți pe care nu o pot da seama
pentru."
"Ce înseamnă asta?"
„Înseamnă că am executat mai multe interogări și în timp ce baza mea de date apare
netulburat...”
„Atunci nu-ți face griji”, a respins ea. „Care a fost cererea?”
„Nu pot să dau seama de zece minute, patruzeci și trei de secunde”, a continuat el cu
obstinație. „Exact timpul necesar pentru a descărca toate informațiile pe care le-am
obținut de când m-ați achiziționat.”
Mâna i s-a mutat pe stomacul ei, care dintr-o dată i s-a simțit greață. "Este asta
Ce s-a întâmplat? Ai fost manipulat?”
„Nu există nicio înregistrare a unei descărcări în baza mea de date, dar am fost curios.”
James se îndreptă spre u ă i o încuie. „Așa că aseară, în timp ce tu și căpitanul Night
dormeai, am căutat podul. Am găsit o sinapsă

întrerupător, stăpână. A fost setat la frecvența potrivită pentru a mă deconecta.
Niciunul dintre ceilalți droidi sau programe de pe această navă nu ar necesita acea
frecvență specială.”
"Oh Doamne." Înghițind în sec, Bree clătină din cap, refuzând să creadă.
James a fost conceput să vadă doar faptele. Nu era capabil să ia în considerare efectul
emoțiilor. Alex n-ar fi pus-o niciodată pe ea. Nu i-ar fi rănit-o niciodată atât de rău.
„Ce altă explicație există?” întrebă James.

"Nu știu. Dar trebuie să existe unul.”
„Mesajul a fost foarte clar. Locația dvs. exactă este cunoscută de ei. Ei sunt conștienți
că vom intra pe orbita Tolan în câteva ore. Au insistat să-l lăsați pe Căpitanul Night în urmă
și să aterizați singur pe planetă. De acolo ați primit instrucțiuni să călătoriți la un nod local
de transport public din apropierea casei tatălui dvs., unde veți primi instrucțiuni prin linkul
de comunicație publică. Trebuie să părăsiți această navă fără întârziere și să așteptați
aprobarea lor înainte de a lua orice altă măsură. Trebuie să te îmbraci în hainele care
afișează rangul tău și să te prezinți așa cum te-ai face la etajul Casei. Trebuie să intri în
hub fără escorta mea și...
„Este prea mult”, se răsti ea, cu mâinile ducându-se la șolduri. „Aceste cereri neplăcute
sunt concepute pur și simplu pentru a mă opri și a mă frustra să fac ceva stupid. Mi-au
cerut să renunț la Eastern Bill și am fost de acord. Nu le dau mai mult decât atât.”
„Niciodată nu ai intenționat să le oferi chiar atât de mult”, a subliniat James.
„Ai făcut doar aparența de capitulare până când ai putut asigura siguranța familiei tale.”
"Al naibii de drept! Nu voi fi dictat. Dacă cedez o dată, ce îi împiedică să ceară mai mult?
Voi fi prins într-un cerc vicios, nimic mai mult decât un pion folosit pentru a-și atinge
scopurile.”
Bree strânse pumnii. În ciuda frustrării ei, urma să facă ceea ce i-au cerut. Nu mai vorbise
niciodată direct cu ei înainte și nu putea să rateze ocazia. Această situație nu putea fi lăsată
să dureze la infinit. A vorbi cu ei ar aduce-o mai aproape de a descoperi cine se afla în spatele
acestor amenințări.
Trecând la fereastra rotundă, se uită la spațiul înstelat de dincolo.
Cu doar câteva zile în urmă, se bucurase de o priveliște asemănătoare, udată de plăcere când
Alex făcuse dragoste cu ea pentru prima dată, mișcându-se în ea cu o îndemânare uluitoare.
Ea dorise ca momentul să dureze pentru totdeauna, ca unirea să dureze dincolo de răpirea
fizică temporară. Cunoscută pentru pragmatismul ei, acela a fost singurul moment din viața
ei în care a trăit pentru moment.
Acum acel moment se terminase. Era greu de crezut când era cum Alex
curgându-i încet pe coapse, dar nu se putea nega. Era un vampir cu o viață nesfârșită. Mai
aveau încă cincizeci de ani, mai puțin de un deceniu dacă nu era asasinată mai întâi. Și nu
putea fi el însuși cu ea
oricum. Ce fel de viață ar putea avea dacă el ar trăi mereu doar cu jumătate din el?
Ea respiră adânc, tremurând, și își sprijini palmele pe margine.
Metalul era rece la atingere și liniștitor, amintindu-i că unele lucruri erau solide și de neclintit
într-o lume care se învârtea brusc în jurul ei.
Pufnind, Bree își sprijini fruntea fierbinte de sticla rece. Își pierduse concentrarea pentru
o vreme și lăsase unui vampir seducător să-i distragă atenția de la o chestiune de o
importanță majoră. Crezuse că această sarcină va fi atât de ușoară – să-și ascundă familia,
luând astfel puterea oamenilor care o amenințau. Apoi i-ar putea aborda pe picior de
egalitate. Odată ce familia ei va fi în siguranță, nu va avea nimic de pierdut.

Dar au depășit-o cumva. Acum era timpul ca ea să depășească înțelepciunea

lor.
„Cât de departe suntem de orbita Tolan?” întrebă ea, ajungând la a

decizie.
"Cateva ore." El dădu din cap în timp ce îi citi gândurile. „Un plan excelent. Voi merge și
voi dezactiva sistemele de alertă pentru podul navetei. Căpitanul Night nu va ști când
plecăm.”
„Va trebui să-l ții puțin ocupat. Dacă se apropie de mine, va ști. Nu vreau să-l trag în
asta.”
"Desigur. Voi avea grijă de el.” James descuie ușa și plecă
în tăcere, lăsând-o pe Briana cu gândurile ei tumultoase.
A fost greșit să te strecori de lângă Alex, ea a simțit asta în oase. Dar acum avea nevoie
de un cap limpede, iar ședința ei de luptă cu James dovedise ce distragere a atenției era
vampirul. Alex nu a fost niciodată menit să fie mai mult decât o plăcere temporară –
fuseseră condamnați de la început – iar acum circumstanțele prezente erau prea
periculoase. Ea știa că nu el era cel direct responsabil pentru scurgerea de informații, dar
cineva i-a spus că era.
Și după întâlnirea lor în sala de antrenament, el devenise o problemă pe care ea nu și-o
putea permite. Îi păsa prea mult de el ca să-l implice în asta. Cine știa ce se va întâmpla?
Ridicând bărbia, ea sa mutat în cap să facă un duș și să-și spele parfumul de pe piele.
În timp ce păși sub stropire, și-a împietrit inima dureroasă și și-a întărit hotărârea. Ea nu
atinsese nivelul ei de putere clătinând sau permițând emoțiilor să stăpânească. Întotdeauna
se bazase pe ea
inteligența de a supraviețui.
Și dacă ar putea să nu se mai gândească la Alex, poate chiar le-ar putea folosi.
Alex s-a trezit cu durerea de cap din iad. Mâna lui se întinse și atinse umflătura care
se vindeca rapid de pe ceafă, în timp ce simțurile îi căutau prezența lui Bree. Făcu o
pauză, încremenit cu mâna la ceafă, ochii închizându-se în timp ce se concentra să
cerceteze fiecare centimetru al navei. Inima lui a început să-i bată viteza.
Briana dispăruse.
Intrat în panică, a sărit în picioare și a zburat pe coridoare. Odată ce a constatat
că dispozitivul navetei dispăruse, s-a întors la pod și a reluat videoclipul de securitate,
fără a fi surprins să-l vadă pe blestematul de robot sexual/PA lovindu-l peste cap cu
capătul contondent al unui întrerupător de sinapsă. mârâi Alex. El ura cu adevărat
droidii și incapacitatea lui de a-i simți sau de a citi
lor.
Lăsându-și capul pe spate pe tetieră, și-a închis ochii, în timp ce durerea a izbucnit
din cauza rănii. Oare dragostea lui o făcuse pe Bree să fugă?
O simțise surprinderea ca pe un lucru tangibil și știa că o speriase.
Dar erau aproape de Tolan. Presiunea fusese asupra lui pentru a-i câștiga încrederea
înainte ca ei să ajungă pe planetă și ea a încercat să-l lase în urmă.
Știa acum că nu ar fi trebuit să părăsească sala de antrenament așa cum a făcut-o.
Dacă ar fi gândit clar, ar fi știut că va fi fragilă după felul brutal în care o luase. Iar
unei femei obișnuite să parcurgă singură o cale dificilă i-ar părea prea înfricoșător
gândul de a se baza pe cineva.
Ar fi trebuit să-și lase deoparte propria vulnerabilitate pentru a fi acolo pentru ea. În
schimb, el fusese la fel de supărat și prost arogant că era, o dorise pe ea
să vină la el.
Din cauza mândriei lui stupide, femeia pe care o iubea era acum acolo în pericol fără
el. Îngrijorarea lui era atât de mare încât era aproape fără minte cu ea.
Abia putea să stea nemișcat, cu greu să nu-și lase fiara liberă pentru a sfâșia orice ar
putea amenința siguranța ei. Voia să-și urle frustrarea, dar nimic nu ar fi salvat-o dacă nu
putea gândi limpede.

Alex s-a întins și a apăsat legătura de comunicație. Datorită timpului neobișnuit al lui
sună, a așteptat câteva clipe înainte ca chipul lui Derek să umple ecranul.
"Ce este?" întrebă pre edintele fără preambul.
S-a întărit înainte de a admite: „Reprezentantul Michaels a fugit din
nave cu droidul ei acum o oră.”
Derek respiră adânc. „Acum e din nou reprezentantul Michaels? Ai avut o ceartă sau o
ceartă de iubit, nu? La naiba !” urlă pre edintele, lovind cu pumnul în masă. "Unde naiba
esti tu?" Și-a întors privirea pentru a verifica citirea. „Tolan. Îți voi anunța backupul pentru
a începe căutarea ei. Întoarce-te la Thieves' Cove și așteaptă instrucțiuni suplimentare.”
"Nu plec!" protestă Alex. „Nu în timp ce ea este în pericol.”
„Ai făcut destule. Ai transportat-o la Tolan. Lăsați restul agenților de la suprafață.
Continuați să treceți prin informațiile pe care le-ați descărcat de pe droid și țineți-mă la
curent.”
— Nu plec, spuse el din nou, cu vocea mai blândă decât înainte, dar nu mai puțin
hotărât.
Derek î i arcui o sprânceană. „Ești dacă vrei să continui să lucrezi pentru
STF. Nu ascultați de un ordin direct, Noapte, și vedeți ce se întâmplă.”
Mâinile strânse în pumni sub consolă, Alex își păstră fața impasibilă. „Așa cum doriți,
domnule. O seara afara."
A oprit comunicatorul și a stat o clipă, gândindu-se la ce ar trebui să facă în continuare.
Un lucru era sigur – nu-l părăsea pe Tolan fără să se asigure că Briana era în siguranță.
A reactivat comunicația și o clipă mai târziu ecranul a fost umplut cu a
bărbat blond cu ochi albaștri care râd. Agent STF de multă vreme, Christian Beaumont a
fost unul dintre cei mai buni prieteni ai săi și singura persoană în care avea încredere să o facă
ce era pe cale să întrebe.
„Hei, Alex”, a salutat Christian cu un zâmbet larg care le-a făcut pe majoritatea femeilor
topi. "Cum stă treaba?"
"Nu e bun. Ascultă, am nevoie să faci ceva pentru mine și nu-l poți lăsa pe Derek să afle
ce faci.” Alex avea să-și piardă slujba pentru asta, ceva care până acum o săptămână fusese
cel mai important lucru din viața lui. Dar acum avea ceva mult mai prețios de pierdut.
„Aw rahat.” Christian gemu. „Ai necaz din nou?”
„Îți voi trimite câteva fișiere pe care le-am descărcat de pe un droid. Treceți prin ele și
vedeți dacă vă sare ceva.”
"Precum ce? Ce naiba caut?”
„Înregistrări ale amenințărilor de răscumpărare și orice se referă la Eastern Bill. Este o
bază de date a unui droid PA. Ar trebui să conțină informațiile de bază despre PA. Dacă
ceva nu se potrivește, semnalează-l și anunță-mă. Oh... și vei căuta aceste fișiere într-un
zbor către Rashier 6.”
„Rashier 6?” strigă Christian. „Am sarcini proprii de făcut.
De ce ai nevoie pe Rashier 6?”
„O să-ți trimit niște capturi video pentru referință vizuală. Vreau să găsiți cuplul în
fotografii și să-i păziți. Dar nu-i lăsa să știe ce faci.” Alex nu putea fi în două locuri deodată
și păstrarea familiei lui Bree era la fel de importantă pentru el ca și protejarea lui Bree. Nu
suporta să o vadă rănită, nici fizic, nici emoțional.
„Alex, trebuie să glumești. Aceasta nu este o favoare. Acesta este ca „datori”.
eu teritoriul primului tău născut.”

„Nu pot să am copii, nici tu, dar dacă îmi faci favoarea asta
s-ar putea schimba.”
Vampul blond s-a liniștit, trăsăturile lui schimbându-se de la o frustrare încruntă

pentru a alerta conștientizarea. "Ești serios."
„Da. Mă puteți ajuta?"
Christian dădu din cap. „Trimite-mi ce ai și mă ocup eu de asta. Ia o comunicație cu tine în
cazul în care am întrebări sau găsesc ceva ce ai putea dori

să știe.”
"Se va face. Îți sunt dator, omule. Imens."

"Da. Tu faci. Beaumont afară.”
Comunicatorul a dispărut.
Alex s-a ridicat și a părăsit podul. S-a dus în camera lui și a respirat adânc când a intrat,
absorbind parfumul lui Bree în plămâni. Înăuntrul lui, foamea se agită, ca întotdeauna, la
mirosul ei, zgâriindu-i vitalele cu o nevoie arzătoare, disperată după simțirea ei sub el și
gustul ei pe limba lui. Gura i se lasa apa si muschii i se unduira sub piele. Alex intenționa să-
și folosească pofta nesfârșită pentru ea în avantajul său. O va urmări cu ea și o va vâna. Ar
găsi o modalitate de a o ține în siguranță.
În felul acesta, când totul a fost spus și făcut, el ar putea-o sufoca el însuși.
Briana stătea în fața navetei și se uită la pădurea din apropiere. Strălucirea sorilor gemeni
scădea încet pe măsură ce ziua se prelungea până după-amiaza târziu. Iarba înaltă și verde îi
creștea până la șolduri. Legănându-se ușor în briza parfumată, semăna cu valurile ondulate
de apă din lacul chiar dincolo de ridicare. Păsări mai mari decât era ea zburau în aer deasupra
ei
în modele învolburate și scufundate pe care și-a amintit cu drag din copilărie.

În ciuda sumbrurii sarcinii ei actuale, aceasta nu a diminuat de la cunoștințele că ea
era acasă. Trecuse mult timp de la ultima ei vizită.
Prea lung.
În scurt timp, autoritățile aveau să vină să investigheze aterizarea neautorizată,
dar nu asta a îngrijorat-o. Poliția locală ar putea fi concediată cu o scanare rapidă a
ochilor pentru a-i verifica identitatea. Alexei Night a fost cea care i-a dat fiori.
Vampirii erau prădători. Ar fi capabil să o urmărească cu ușurință dacă ar vrea. Și
acesta era un lucru de care nu se îndoise niciodată despre el – și-l dorea. Prost.
— Hai să plecăm de aici, spuse ea sumbru, degetele ei găsindu-și confort în

strânsoarea blasterului ei.
James a coborât din navetă și a ridicat rampa, sigilând ambarcațiunea. „Am tot ce
ne trebuie.”
Au alergat repede peste pământul plin al luminișului și s-au strecurat în pădure,
îndreptându-se spre nodul de transport public, aflat la doar câțiva kilometri distanță.
În timp ce se mișcau în tăcere printre copacii aurii, Bree simți ocazional perii de
conștientizare de-a lungul coloanei vertebrale. Alex nu putea să fie încă pe călcâie,
mai erau câteva ore până la căderea nopții, dar era la fel de conștientă de el ca și
cum ar fi mers direct în spatele ei. Ea și-a grăbit pasul.
Lui James i se întâmplase un fel de manipulare, ea nu se îndoia de afirmația
droidului ei. Dar de ce ar trebui Alex să-și acceseze PA când propriile ei gânduri erau
o carte deschisă? Și cu cine comunicase în ultima săptămână a călătoriei lor? Nu
vedea niciun motiv pentru care el să-și fi împărtășit informațiile cu nimeni, decât
dacă ar fi vrut să profite de pe urma lor.
În ciuda cât de bine se potrivea asta cu trecutul său și cu reputația lui de criminal,
nu-i venea să creadă că Alex o va răni pentru credite. Ea a fost,
totusi incepand sa creada ca o iubea. Sau poate că ea spera doar că o iubește. Dar
dacă ea spera la dragostea lui, nu ar fi implicația că propriile ei sentimente erau mai
puternice decât recunoscuse ea?
Ce mizerie al naibii.
Nu spune un cuvânt, James, îl avertiză ea în tăcere.
Pentru o dată, droidul ei și-a folosit logica incontestabilă pentru a-și ține gura.
Alex a lovit gheața de pe cizmă și a privit cum încălțămintea i se sigila
automat. Îndreptându-se, și-a arcuit gâtul, ajustând potrivirea tecii care îi era atârnată
pe spate. Sabia lui laser i se agăța de coapsă și blasterul atârna complet încărcat în
tocul de lângă el. În mod normal, nu avea nevoie de nimic mai mult decât propria sa
putere fizică, dar habar n-avea în ce intră și avea de care Bree să-și facă griji. Ar avea
nevoie de sabia de lemn de la spate dacă ar fi trebuit să se confrunte cu ai săi, de
blasterul dacă s-ar fi luptat cu un droid și de sabia lui laser – cu o mare ajutor de noroc
– dacă ar lupta împotriva unui Shinit.
Mârâind de frustrare și îngrijorare insuportabilă, a început să se plimbe. Aterizase

la suprafață cu o oră în urmă, dar trebuia să aștepte pe geamănul blestemat
fiii lui Tolan să a eze.
Bree a fost aproape, în ciuda faptului că avea trei ore de avans. O simțea. Semnalul
unic de urmărire al navetei sale îl făcuse ușor de găsit și aterizase în cel mai apropiat
port. Era un nod de transport public și au protestat puternic la cererea lui de a ateriza.
Nava lui, Renegade, era un Starwing în spațiu adânc, mult prea mare pentru
proiectarea unui simplu hub local. A trebuit să cerșească, să facă troc și să pledeze
pentru permisiunea de a ateriza și, în cele din urmă, îl costase
o cutie de vin Anneri. Băutura nu era ilegală, dar era foarte greu de găsit și era foarte
scumpă.
Bipurile blânde de la pod îi spuneau că soarele apuseseră destul de departe încât
era în siguranță pentru el să se aventureze afară. Rampa de marfă coborî cu ceea ce
Alex considera a fi un timp liber neobișnuit. Piciorul lui cu cizme a bătut cu un
staccato nerăbdător în timp ce golful de aterizare apărea încet la vedere.
Afară, ființe de toate naționalitățile s-au grăbit cu treburile lor. Informațiile de
zbor au fost afișate din difuzoarele de deasupra capului și diverse mirosuri i-au
atacat simțurile. Dar animalul din interiorul lui s-a concentrat doar pe un miros – al lui Bree.
Era aproape, foarte aproape.
Ridicând din umeri, Alex lăsă fiara să elibereze. Colții i-au coborât din închisoare,
unghiile i s-au lungit în gheare mortale, mușchii i s-au îngroșat și s-au bombat. Simțul
mirosului i s-a ascuțit, auzul și vederea i s-au acutizat și puterea s-a ondulat vizibil
sub pielea lui încordată. Era aproape orgasmic, senzația de foame dezlănțuită. A ieșit
în hol și toate privirile s-au întors spre el.
Și-a lins colții și a zâmbit.

Vânătoarea a început.
OceanofPDF.com
Plimbându-se în întuneric, Briana bătu cu degetele pe mânerul ei
blaster și a cercetat nodul de transport din valea largă de dedesubt. Așteptase ore întregi
să vină instrucțiunile și răbdarea ei era de lungă durată

de când s-au epuizat.
— Vreau să intri în camera de comunicații, James. Atingeți liniile care intră în hub și
urmăriți expeditorul link-ului atunci când vine.” Cel putin cu
James lucrând pentru ea pentru că s-ar simți mai puțin neputincioasă și mai activă.
— Desigur, stăpână. James a tăiat peria și și-a croit drum
în jos dealul înclinat spre u a utilitare vizibilă de unde stăteau ei.
Ea l-a urmărit mișcându-se, observând felul în care a detectat videoclipurile de securitate
și le-a evitat. Pentru un robot sexual, varietatea abilităților lui a impresionat-o. El a fost cu
siguranță una dintre cele mai bune investiții pe care le făcuse.

Și cu mine cum rămâne?
Umerii ei s-au înțepenit, firele de păr de pe ceafă furnicându-i o conștientizare singulară,
la fel ca fiecare celulă din corpul ei. Știa că va veni după ea, pur și simplu nu se așteptase să
se întâmple așa de repede. „Nu ar trebui să fii aici.”
Mârâia el.
„Nu mârâi la mine. Aceasta nu este treaba ta.” Întorcându-se încet, l-a înfruntat pe Alexei
Night și i s-a deschis gura la vederea lui. „Alex…?” a respirat, în timp ce suprafața pielii ei se
aburi de la un nivel de dorință necunoscut până acum. Părea mai mare, mai rău și mult mai
periculos. Sclipirea din ochii lui era sălbatică și vorace.
La naiba, era fierbinte! Greu peste tot, el era cea mai frumoasă creatură pe care o văzuse
vreodată. Părul său des și frumos s-ar fi putut amesteca cu întunericul, cu excepția mângâierii
iubitoare a luminii lunii care prindea șuvițele și le făcea să strălucească ca lumina stelelor.
Ochii lui întunecați și lichidi străluceau într-un roșu strălucitor, arzând prin îmbrăcămintea
ei cu o intensitate râvnitoare. Îmbrăcat cu vesta lui obișnuită, brațele și pieptul lui s-au
ondulat cu putere slabă, în timp ce pantalonii care îmbrățișează pielea îi arătau frumusețea
picioarelor și a penisului delicios.
Sfarcurile ei s-au prăbușit în puncte dureroase și păsărica ei a devenit moale și umedă,
doar după vederea pielii lui întunecate, lustruită de strălucirea lunii. O excitare feroce și
dureroasă i-a inundat simțurile într-o forță atât de puternică încât aproape că a căzut în
genunchi. Ea se îndreptă spre el, incapabil să facă nimic altceva. Amintirile delicioase ale
întâlnirii lor în sala de antrenament o făceau să tremure și să meargă
Mai repede. Era disperată să-l aibă din nou așa.
„Stai departe”, a venit ordinul gutural.
Aruncând o privire la erecția uriașă conturată de pantalonii lui, Bree a lins-o
buze. Era îmbrăcat să omoare, la propriu, și era atât de uimitor de sexy.

Ea îl dorea. Și ea l-ar fi avut. Acum.
mârâi Alex. „Nu te apropia.”

Tensiunea de înfă urare care radia de el era un lucru tangibil. Pumnii lui s-au strâns și s-
au desfășurat ritmic pe părțile laterale, în timp ce mușchiul maxilarului îi ticăia cu efortul de
reținere.
El abia avea controlul, și-a dat seama ea, și a fost atât de încântat. Niciodată în viața ei nu
avusese nevoie de ceva atât de mare pe cât avea nevoie de el acum. Ea a parcurs distanța
dintre ei, hotărâtă să smulgă materialul care i-a ascuns trupul de vederea ei. Mâinile ei i-au
apucat pectoralii și s-au strâns, în timp ce ea își împleti păsărica dureroasă de carnea tare a
coapsei lui.
Următorul lucru pe care l-a știut, era cu fața în jos la pământ, îngrădită în sus
ca o pasăre Tolan.
"Hei!" strigă ea, luptându-se cu legăturile care o țineau. "Lasa-ma sa plec!"
"Nu." Vocea lui era aproape de nerecunoscut, profundă și joasă și seducătoare ca naiba.
Se îndepărtă și ea îl auzi plimbându-se ca o fiară în cușcă, frunzele căzute foșnind sub
cizmele lui.
„Alexei, te rog”, a implorat ea, cu tot corpul durerând și arzând pentru el.
„La dracu-mă.”
A venit peste ea, plutind... având nevoie... dorind... exact așa cum era ea. Putea simți
adâncimea foametei lui. Vreau să te mănânc, să-ți ling crema, să beau din tine.
"Vă rog!" strigă ea din nou, bătându-se neliniștită. "Am nevoie de tine."
Un mârâit zgomotos umplu aerul și apoi se îndepărtă sărită.
Nu-i venea să creadă. Chiar o părăsise. Ca aceasta!
Urechile ei se încordau pentru un sunet provenit de la el, dar pădurea era nemișcată și
tăcută, cu excepția strigăturilor blânde nocturne ale diferitelor insecte și animale care
a făcut din pădure casa lor.
Treptat, strângerea cărnii și a mușchilor ei începu să scadă, transpirația ceață de pe pielea
ei uscându-se în aerul rece al nopții. Abia după respirația ei

a revenit la normal și ritmul cardiac ia încetinit la un ritm mai rezonabil, Alexei a

revenit. A auzit scrâșnitul constant și ritmic al pașilor lui pe frunzele uscate în timp ce
se apropia.
Ghemuit lângă ea, Alex a îndepărtat șuvițele de păr care îi căzuseră din colacul
strâns de la ceafă. „Ești bine, scumpo?” întrebă el într-o șoaptă liniștitoare.
„Sunt legat de pământ. N-aș spune că sunt bine, se răsti ea. Ea se uită la el,
observând că arăta din nou ca el însuși. Doar un om. Un bărbat dureros de frumos,
cu un zâmbet seducător și puterea strânsă în lesă sub o fațadă flamboioasă.
Alex a râs și a lucrat rapid cu legăturile care o legau. "Bun.

Sună de parcă ești gata să mă omori, ceea ce, din păcate, este mai potrivit în acest
moment decât să mă violezi. Cu toate acestea, vă rog să simțiți liber să vă descurcați
cu mine oricând.”
Bree și-a tras mâinile libere și s-a împins într-o poziție așezată. "Ce
naiba a fost asta?”
„Chemarea mea.” El i-a oferit un zâmbet înjosit care i-a făcut inima să sară o bătaie.
"Îmi pare rău. Nu pot să-l rețin când vânez. Este instinctiv să supui prada.”
„Vorbește așa, de aceea mulți oameni urăsc felul tău.” Ea a încrețit-o

nas. „A fi numit „pradă” nu este foarte drăguț.”
El a chicotit și a întins o mână pentru a o ajuta să se ridice. În momentul în care s-
au atins, un fior fierbinte o străbătu. Sună sau nu, Alex a avut acel efect asupra
a ei.
„La naiba”, mormăi ea în timp ce era trasă în picioare. „Am vrut să te trag chiar aici,
chiar acum, în mijlocul așteptării unei comunicări importante.” Ea clătină din cap și
pufni dezgustată. „Mă purtam ca una dintre eroinele romantice Too Stupid to Live din
cărțile mele electronice. Știi, cei care
Vreau să tragi chiar în mijlocul pericolului, iar cititorul stă acolo și spune: „Ce naiba face
ea?”.
— Hm, nu, spuse Alex sec. "Nu știu."
El a început să-i îndepărteze frunzele moarte de pe ea cu mâini blânde, degetele lui
zăbovind în toate locurile potrivite. „Dulce, chiar trebuie să nu mai citești chestiile astea.
Dacă vrei ceva distracție, vezi-mă. Te voi ține ocupat.”
De parcă asta ar fi posibil. Nu-l putea ține legat de ea și disponibil pentru plăcerea ei,
așa cum era James, deși gândul era teribil de tentant. Alex își alesese calea cu mult timp
în urmă, la fel ca și ea. Căile lor converiseră pentru scurt timp pentru această călătorie,
dar pe termen lung nu putea exista niciodată ceva durabil între ei. Ea era muritoare și el
nu a fost. Avea prieteni și o viață în care ea nu s-ar putea încadra niciodată. Ceea ce a reamintit
a ei…
„Alex. Cu cine ai vorbit despre mine?”
Aruncând o sprânceană, a întrebat: „Ce vrei să spui?”
„Nu te juca nevinovat.” Ea îi plesni mâinile rătăcitoare. „Cineva știa că ne apropiem de
Tolan și știau că sunt cu tine. Cu siguranță nu am spus nimănui, așa că rămâne doar pe
tine.”
Îi prinse bărbia și o studie cu atenție. Nu doar trăsăturile ei, ci în adâncurile adânci ale
gândurilor ei. „Ai avut încredere în mine.” Plăcerea pură de pe chipul lui îi făcu să-i taie
respirația.
Ea a oftat. Ar trebui să fie ilegal să fii atât de delicios.
Mulțumesc, dulceață. Cred că și tu ești destul de gustoasă.
„Deși sunt sigură că a citi mințile este un truc frumos dacă tu ești cel care are
capacitatea”, mormăi ea, inconfortabilă de cât de profund a afectat-o.
„Din partea mea, e nasol.”
— Oricum, spuse el disprețuitor. „Toate femeile vor ca bărbații să-și citească
minti. Ești al naibii de norocos să mă ai. În cele din urmă îți vei da seama de asta.”
A făcut să pară că ar avea un viitor. Bree și-a mușcat buza de jos pentru a ascunde
i-au dat un fior ame itor cuvintele lui, dar licărirea din ochii lui spunea că tia.
„În ciuda dovezilor suspecte care arată contrariul, nu te-ai gândit niciodată că te voi
vinde.” Zâmbetul lui era strălucitor, peria vârfurilor degetelor lui de-a lungul chipului ei
reverențioasă.
A fost surprinsă de moment și de ușurarea lui evidentă, mintea ei răsucindu-se și
întorcându-se într-un efort de a înțelege sentimentele ei dezlănțuite. Gânduri sălbatice
nebunești se învârteau prin capul ei. Trebuia să existe o modalitate ca ea să exploreze
aceste emoții. Cum putea să continue, întrebându-se ce ar fi putut fi între ei dacă le-ar fi
dat doar o șansă?

„Nu ar trebui să fii aici.” Își încrucișă brațele peste piept. "Eu nu
te vreau aici.”
— Știu, spuse el agreabil, și îmi place că tu — om — vrei să mă protejezi pe mine, un
vampir. Să mă lovesc peste cap și să mă lași în urmă a fost de fapt un lucru destul de
romantic, Bree. Într-un fel nenorocit.”
„Nu te tachina, Alex. Aceasta nu este lupta ta.”

„La naiba nu este. Ești implicat, asta înseamnă că sunt implicat.”
„Nu pot să mă gândesc când ești prin preajmă”, se plânse ea, stingând focul
de plăcere cuvintele lui i-au oferit-o.
„Nu poți să-mi spui că nu te simți mai bine cu mine aici.” Nu poți minți
mie
Un fascicul strălucitor de lumină albastră a tăiat printre copaci.
— Sunt James, șopti Bree. "Este timpul."
"Știu." Degetul mare al lui Alex i-a trecut buza de jos. „Ești nervos.
Nu fi. Familia ta este în siguranță.”
"Ce?" Ea se uită la chipul lui frumos și știa fără îndoială că vampirul nu spunea doar
adevărul, dar era și înnebunit după ea.

Ceva în interiorul ei s-a topit.

Simte asta?
"Da." El era acolo, în gândurile ei. Un cald, iubitor, reconfortant
prezen ă.
Voi fi cu tine tot timpul. M-ai lăsat să mă ocup de mușchi, bine?
„Nu te-am angajat să mergi atât de departe, Alexei. Nu vreau să fii rănit sau rănit.
Nu am putut suporta.”
Și-a lăsat capul în jos și i-a luat gura. Disperarea din sărutul lui, lisurile adânci ale
limbii lui, mâinile tremurânde care i-au cuprins fața... Totul i-a frânt inima. Ea se aplecă
spre el, aliniindu-și curbele cu duritatea lui, împărtășind căldura ei cu corpul lui mult
mai rece.
Urăsc asta, Bree. Nu suport să te am în pericol. Mi-aș dori să existe o altă cale. Orice
alta cale.
Dar nu era și amândoi știau asta.
Se trase înapoi fără tragere de inimă. Apoi, urmând îndemnurile inimii ei, ea s-a
năpustit din nou împotriva lui și i-a apăsat un sărut persistent pe buzele lui care spunea
toate lucrurile pentru care nu găsea cuvintele.
Te iubesc, răspunse el, cu vocea răgușită și crudă în mintea ei.
L-a părăsit, spălându-și lacrimile de pe gene.
În timp ce Briana își făcea drum prin tuș până la butucul de dedesubt, a avut senzația
portentoasă că ceva oribil avea să se întâmple. Și deși Alex încerca să o liniștească, ea
știa că și el simțea asta.
OceanofPDF.com
Alex o privi pe Bree deplasându-se cu eficiență grațioasă până la centrul aglomerat
în timp ce foamea din el urla la pierderea ei. Frica lui pentru ea îi făcu pieptul să se
zvâcnească cu respirații grele și aproape i-a distrus mintea. Femeia pe care o iubea
mergea direct în pericol și nu putea decât să stea aici, neajutorat.
Gândurile și afecțiunea ei răsunau în mintea lui, umplându-i inima atât de

bucurie, cât și de disperare. Ea nu-l iubea, nu cum o iubea el, dar posibilitatea era
acolo și el și-a ascuns acea promisiune minusculă aproape de inima lui. Dacă ar
putea trece prin această misiune, el ar găsi o modalitate de a fi cu ea.
Oricare ar fi costul.
Închizând ochii, Alex i-a simțit pe ceilalți agenți ai corpului vampirilor din jurul lui,
dar asasinul Shinit, dacă era acolo jos, a rămas concentrat și
deci nedetectabil.
Briana era în aer liber. Îmbrăcată cu capcanele rangului ei, ea s-a remarcat și a făcut o
țintă evidentă. În haina ei oficială erau scuturi încorporate, care ar fi protejat-o de cele mai
multe focare indirecte de blaster,

dar nu avea să împiedice niciodată atacul complet al unei săbii laser și ea nu avea
protecție împotriva unei lovituri directe în cap. Singura lui mângâiere era gândul că ea va fi
inutilă pentru cei morți. Poate că încercarea din Thieves' Cove fusese pur și simplu un
avertisment. Trebuia să creadă că era, pentru că, dacă nu o făcea, n-avea cum naiba să o
lase să meargă acolo.
Scuturându-se de presimțirea care nu avea să-l părăsească, studie clădirile de dedesubt.
Nodul de transport a fost construit în design universal - patru hall periferice cu o curte
centrală în aer liber la care se poate ajunge ușor prin oricare dintre cele patru căi care se
intersectează. Pe planetele cu atmosfere mai periculoase, curtea ar fi acoperită cu sticlă
care reflectă UV, dar Tolan era cunoscut pentru aerul său proaspăt, care era menținut de
abundența pădurilor cu copaci aurii. Era o lume frumoasă și una pe care și-ar dori să o
exploreze
cu Bree.
Cu acest gând în minte, Alex s-a strecurat prin perie și a sărit pe cel mai apropiat acoperiș.
Din punctul său de vedere în întuneric, avea o vedere nestingherită asupra curții puternic
luminate de dedesubt. Mulțimile se adunau în jurul lui Bree, care aștepta lângă rândul de
legături de comunicații publice. Și-a eliberat foamea pentru a-și spori simțurile. El a oprit
paginarea constantă a informațiilor de zbor și a auzit doar ritmul accelerat al respirației lui
Bree și bătăile rapide ale inimii ei.
Privirea lui se îndreptă neliniștită asupra oamenilor și se înțepeni când câțiva s-au oprit
să vorbească cu Briana, a cărei persoană publică a alunecat cu ușurință peste ea, în ciuda
situației. În fața ochilor lui, ea s-a schimbat de la frumusețea pasională pe care o cunoștea
atât de intim într-un politician rezervat, dar, indiferent de înfățișarea ea, el o iubea la fel. Ce
femeie fascinantă era,

tăiată cu atât de multe fațete, o persoană pe care o admira mai mult decât orice altă ființă
Universul.
În ciuda atenției sale neclintite pentru Bree și oamenii care conversau cu ea, în fundul
minții lui Alex a menținut conștientizarea celorlalți agenți desemnați să-l susțină. S-au
mutat printre mulțimea ocupată nedetectați. La fel ca el, nu știau la ce să se aștepte.
Pentru că erau vampiri, îl cunoșteau la fel de bine ca și el și l-au întrebat de ce era acolo și
ce făcea. Le-a îndepărtat cu nerăbdare.
Fii atent la Michaels, mârâi el.
Comunicatorul cel mai apropiat de Bree a început să sune și ea s-a scuzat de admiratorii
ei. Mușchii lui Alex s-au încordat atât de strâns de frică și de teamă încât îl durea.
Ceva nu era în regulă. Firele de păr minuscule de pe ceafă îi stăteau pe cap și an
sudoare înghețată aburită pe pielea lui.
În timp ce ea ridică telefonul, el zări trecătoare o lunetă cu laser albastru în timp ce îi
trecea peste chignon-ul auriu.
Inima aproape că i-a explodat în piept.
Da-te jos! strigă el în timp ce trăgea blasterul și sări de pe acoperiș.
Corpul lui s-a întins și a zburat prin aer, traversând rapid distanța dintre ei. Cu o groază
fără minte, o văzu pe Bree întorcându-se spre el
surpriză și lumina albastră strălucitoare se așeză direct peste inima ei.
Sângele care urlă prin urechi făcea imposibilă auzul. Alex a scos un țipăt inuman de
agonie în timp ce lumina creștea și apoi fulgeră, lăsând în urmă o gaură căscată în pieptul
ei. Diferența dintre ei s-a micșorat cu o încetineală chinuitoare și el nu a putut decât să
privească cum ea se prăbuși în fața lui...
Cu clipa dinainte să fie cuprins de o plasă.

Legat și neajutorat, s-a prăbușit la pământ. Urlă, cu ghearele smulgând plasa în

panica lui. Bree stătea întinsă la câțiva pași, nemișcată în timp ce sângele ei prețios
curgea liber din rană pentru a păta podeaua de piatră a curții.
„Acesta este asasinul vampir! Tranchează-l înainte să scape!”

Înțepături ascuțite i-au lovit coapsa. O singura data. De două ori. Durerea și furia i-
au scăpat în strigăte care sfâșie aerul în timp ce călătorii înspăimântați se împrăștiau
nebunești, lăsându-l singur cu femeia pe care o iubea atât de disperat. Neputând să-
și îndepărteze privirea sau să ajungă la ea, Alex a fost arestat de vederea Brianei, cu
fața ei frumoasă nemișcată și palidă în repaus. Pierdut de suferință, abia a înregistrat
autoritățile locale care au tras în el cu săgeți tranchilizante de la câțiva metri distanță.
În timp ce Bree zăcea pe moarte, fără nimeni care să aibă grijă de ea.
S-a luptat cu plasa ca un om posedat, dar cu cât se lupta mai mult, cu atât
devenea mai încurcat. Vederea i s-a stins, mușchii i s-au slăbit. Își întinse mintea și
nu găsi altceva decât întuneric. În interiorul lui, disperarea îl ucide, inima lui atât de
zdrobită încât și-ar fi dorit să poată muri.
„Se potrivește exact cu descrierea...” „...un
criminal cunoscut și un contrabandist...” „...a
venit un pont despre o tentativă de asasinat... am sperat să prevenim...”
„Nu va reuși…”
„O pierdem...”
Alex s-a scufundat în iad cu o viziune de lumină laser albastră arsă în mintea lui.
OceanofPDF.com
"Cum ai știut?" întrebă Derek.
Alex stătea la fereastra ambasadei Consiliului de pe Tolan și a văzut orașul puternic

luminat și cerul nopții de deasupra. Oroarea evenimentelor din săptămâna precedentă
avea să rămână pentru totdeauna arsă în memoria lui. Dorea pur și simplu să se
târască printre cearșafuri încă parfumate de Bree și să doarmă pentru totdeauna. O
eternitate fără ea era mult prea chinuitoare pentru a fi luată în considerare.
„Laserul albastru”, a răspuns el cu o voce înecată. „Droidul l-a folosit mai devreme
pentru a semnala Brianei în pădure. Când am văzut-o din nou, mi-am dat seama că
James trebuie să fie responsabil. Mă bucur că am înțeles acest gând înainte să pierd
constiinta."
Derek își întoarse scaunul ca să se uite la el. „Beaumont a reușit să urmărească

programatorul droid prin fișierele de bază de date pe care i le-ai transmis. The
femeia responsabilă de coruperea robotului sexual a fost reținută săptămâna trecută, la
puțin timp după altercația din nodul de transport.”
Înghițind cu greu, mâinile lui Alex se strânseră în pumni. Autoritățile îl împușcaseră atât
de plin de tranchilizante încât dormea de o săptămână, împiedicându-l să se ocupe personal
de capturarea vinovatului responsabil de

Moartea lui Bree.
„Programatorul este membru al unei facțiuni relativ mici de urători de vampiri. Se pare
că, când și-a dat seama pentru cine pregătea droidul, a profitat de oportunitatea vieții. Ea a
programat robotul sexual să-l omoare pe Michaels într-un mod garantat să nu-și piardă nicio
bănuială asupra ei. De acolo droidul a preluat controlul. A ales un vampir de vina și a ales un
loc public aglomerat – precum Thieves’ Cove și apoi nodul de transport – astfel încât să nu
existe nicio îndoială că ești responsabil. Planul ar fi funcționat dacă ai fi fost criminalul care
credea că ești.”
"Pot pleca acum?" întrebă Alex, cu vocea răgușită. Cui naiba îi pasă de droid sau de cățea
care l-a programat? De când se trezise, tot ce-și dorise era să fie lăsat singur să se întristeze.
În schimb, i se ordonase să-l vadă pe Derek imediat.
„Trebuie să discut despre următoarea ta misiune. Te transfer la...”
— Nu-mi pasă, Derek! strigă el, întorcându-se de la fereastră. "Ea e moartă. Nu-mi pasă
de sarcini. Nu-mi pasă de corp. Nu-mi pasă de nimic.” Se îndreptă spre u ă.
"Noapte. La naiba! Aștepta i un minut."
— Du-te dracului, Atkinson. Alex trânti ușa în urma lui.
Vederea i s-a încețoșat în timp ce alerga cu viteză și rezistență inumane de la ambasadă
la nava sa. Inima îi pulsa de o durere ascuțită și nesfârșită și țipă agonia în timp ce zbura prin
pădurile cu frunze aurii. Fiara din el a urlat și a făcut gheare să iasă, iar el a eliberat-o
împreună
u urare, dornic să sfâ ie orice i-a ie it în cale. A sărit din copac în copac, ghearele lui
afundându-și ușor în scoarța solidă, marcându-și urmele cu cicatrici care le oglindeau pe

cele de pe inima lui.
Voia să plece de pe această planetă, de acest loc pe care Bree îl numease acasă. Voia să
se bată cu cineva, oricine care avea aptitudinile să-și pună capăt mizeriei. Și știa exact unde
să meargă pentru ca asta să se întâmple.
Ajungând la nava lui, Alex sări înăuntru înainte ca rampa să termine de coborât.
A aterizat ghemuit și a tras adânc aer în piept, nările umplându-se de parfumul iubirii lui
pierdute. Înconjurate de metal rece, amintirile lui Bree au încălzit spațiul – ecouri de râs și
strigăte guturale de plăcere care l-au înnebunit.
Bree! strigă el tremurând de adâncimea durerii. A simțit-o așa
profund aici, în locul în care o iubise.
Urmându-și instinctele, a zburat pe coridor și în camera lui. A sărit pe patul drapat cu
catifea și a făcut o pauză, cu simțurile bombardate cu esența persistentă a Brianei.
Închizând ochii, și-a imaginat frumusețea ei răspândită pe cearșafuri – buclele blonde
sălbatice pe satin roșu, buzele dulce întredeschise care știau cum să-i facă pe plac, ochii cu
pleoapele grele care cerșeau mai mult... aproape că o auzea chicotind în timp ce a gâdilat-
o și
comentariile ei deștepte când a tachinat-o... îi simțea mâinile pe ale lui
pielea, mangaierea si framantarea...
Într-un timp atât de scurt, împărtășiseră atât de multe. Pierdut în amintiri dulci-amare,
era deschis vulnerabil și complet nepregătit pentru

tackle venit din spate.
Uimit, el a reacționat fără să se gândească, rostogolindu-se peste patul mare și țintuindu-
și atacatorul. Colții complet descoperiți și dornici de luptă, mârâi el, gata să omoare. În
schimb, a înghețat în stare de șoc.

„Bree?”
Ezitarea de moment era tot ce avea nevoie. Aruncându-și piciorul peste șoldul lui, ea se
răsuci, luând avantaj. Frumos goală, ea s-a călărit pe el și a zâmbit, cu chipul ei iubit încadrat
de plete aurii răvășite.
Uimit, Alex s-a uitat la pieptul ei si a vazut cicatricea vindecatoare, de marimea pumnului,
deasupra sanului ei stang. O atinse ezitant, consumat de vinovăție că nu reușise să o protejeze.
— Bună, iubito, spuse ea cu o voce blândă și răsuflata.
Și apoi l-a mușcat cu colții.
Alex s-a arcuit în sus și a șuierat în timp ce disconfortul temporar se topea în poftă aprinsă
și ușurare nesfârșită. Penisul i s-a umflat dureros, umplându-se cu nevoia lui de ea.
Bree! El a zdrobit-o de el cu o bucurie pură, nealterată în timp ce a lui
mintea uluită se străduia să dea un sens tuturor.
Era un vampir. Ca el. Nu a plecat. Nu pierdut. Dar minunat, vibrant, minunat de real.
Taci, a lini tit ea, unduindu- i trupul flexibil peste al lui, frecându-se cu greu
punctele sfârcurilor ei peste pieptul lui acoperit de vestă.

Cum?
Unul dintre ceilalți agenți m-a salvat. Pierdusem atât de mult sânge, era singurul
cale.
Nimeni nu mi-a spus.
Președintele Atkinson m-a laudat când i-ați părăsit biroul. El credea că știi.
În timp ce se hrănea, ea a reluat evenimentele din ultima săptămână în mintea lui, în timp
ce părul ei moale și mătase îi trecea pe obraz. Uimit de senzația ei, Alex și-a arcuit gâtul în
gura ei de alăptare.
Te iubesc, gemu el, îmbătat de mirosul ei și de încântarea
descoperind că nu dispăruse pentru totdeauna.

Ea și-a ridicat capul, și-a lins colții și și-a arcuit o sprânceană răutăcioasă. „Am
încredere că mă protejezi, Alexei. Vreau să știi asta. Mi ești desemnat acum, ca pilot și
paznic personal.”
Alex înghiți în sec și clătină din cap. "Te-am dezamagit."
„Nu, nu ai făcut-o. Ai sfidat un ordin direct și ai trimis prietenul tău să-mi protejeze
sora. Nimeni nu ar fi putut face mai mult decât ai făcut tu.” Ea i-a netezit fruntea. „Nu
voi accepta „Nu” ca răspuns.”
— Oh, la naiba, respiră el, o singură lacrimă alunecându-i pe tâmplă. Mâinile lui
alergau neliniștite în sus și în jos pe coapsele ei. „Spune-mi că nu am cedat delirului
indus de durere.”
„Nu, nu ești nebun”, a spus ea, vârfurile degetelor ei plutindu-i pe pieptul lui și
tachinandu-i punctele plate ale sfârcurilor prin vesta lui. „Dar nu m-ar deranja dacă ai fi
puțin sălbatic. Sunt un vampir acum. O pot lua.”
El întinse mâna și îi dădu buclele înapoi. „Cum te simți în legătură cu asta?
Se pare că te-ai apucat de hrănire fără probleme.”
„Ești delicioasă, iubito. Mereu am crezut așa.”
"Este bine de știut." Alex i-a studiat cu atenție trăsăturile și i-a cercetat mintea. Își
punea o față curajoasă și încerca să joace, dar încă se adapta mental și fizic la schimbarea
drastică a stilului ei de viață.
Dragostea lui a trecut liniștitor peste gândurile ei amestecate.
Oftând, ea s-a așezat pe spate și s-a așezat peste penisul lui dureros. „Ei bine, așa
cum văd eu, am acest vampir minunat care se întâmplă să se îndrăgostească de mine.”
"Fată norocoasă."
"Da, sunt. Cu toate acestea, a existat o mică avertizare.”

"Oh?"
„Vezi, el a fost destinat pentru o veșnicie de fierbinte care te-a oprit inima și eu...
Ei bine, aveam să mă transform într-o bătrână șifonată. Sugea sângelui a fost

cel puțin aș putea face pentru a-l menține interesat.”
Vârful degetului lui alunecă în valea dintre sânii ei. „Pariez că te-ar iubi oricum,
indiferent cum ai arăta.”
Ochii lui Bree au devenit moi și lichidi de adorație. — Știi, murmură ea cu o voce
răgușită. „Cred că ar fi făcut.”
"Al naibii de drept." El îi ridică palma la buze. „Dar încă nu sunt
lini tit. Dar cariera ta?”
Ea a ridicat din umeri. „Eram destul de solid pe scaunul meu și a fi vampir nu va
schimba asta. În ceea ce privește PR, nu este la fel de demn de știre pentru un vampir
să susțină cauza vampirilor precum este pentru un om să o facă, dar ei bine. Sunt ceea ce sunt."
„Și iubesc ceea ce ești”, i-a promis el. „Îmi doresc ceea ce ești. Dacă trebuie să
vorbiți despre asta, sunt aici. A deveni vampir este o mare tranziție, dulceață.”
"Știu." Nasul i s-a încrețit. „Dar hai să vorbim despre tine chiar acum. Tu
ai fost destul de supărat când ai venit la bord.”
"Am crezut că ai murit."
— Ai înțeles rău pentru mine, nu-i așa?
"Într-adevăr rău. Îngrozitor de rău.”
Briana oftă. „Știi că pentru un tip cu reputația ta, ești îngrozitor

romantic."
„Taci și sărută-mă și apoi lasă-mă să te trag fără sens. E mai bine așa?"
Ea zâmbi. În primul rând, va trebui să mă prinzi!
Și în clipa următoare ea a dispărut.
Alex clipi în locul în care tocmai fusese. "Ce naiba?" el
strigă ridicându-se pe coate. La naiba! Fusese goală în patul lui și... Va trebui să mă
vânezi, Alexei.
De ce? mormăi el. Nu am trecut deja prin destule?
Ar fi trebuit să-mi spui că ești STF.
Dar atunci droidul ar fi știut, spuse el defensiv.
Da da stiu. Dar mă înnebunea încercând să mă gândesc la modalități de a păstra
tu.
Awww, Bree. Ce drăguț.
Am ceva dulce pentru tine, iubito. Chiar aici.
Mârâia el. ești sigur că ești pregătit? Trebuie să fii puțin slab.
Esti speriat? s-a batjocorit ea.
Glumești? S-a rostogolit din pat și și-a scos pantalonii și vesta. Sunt excitat. Și foame.
Vino și ia-l atunci.
Sărind în tavan, Alex a închis ochii și a lăsat să se scape foamea.
A izbucnit eliberat cu un vuiet de triumf. Puternic și puternic, își dorea femeia, își dorea
gustul ei pe limba lui și senzația cărții ei fierbinți și strânse prinse ca un pumn în jurul
penisului lui. Târându-se peste stanbul ușii, Alex se mișcă pe coridor, urmărind parfumul
excitării puternice a lui Bree. Și-a luat timpul, tăcerea fiind cheia.
Ce vă ia atât de mult? se plânse ea.

Dor de mine?
Am crezut că vei fi peste tot.

Oh, crede-mă, dragă. Voi fi.
Nedetectat, el a plutit deasupra locului în care ea stătea ghemuită în sala de
antrenament căptușită. Bree î i mestecă buza de jos i mormăi nerăbdătoare. Și-a dat
ochii peste cap. Avea atât de multe de învățat despre vânătoare și ascundere.
Fără avertisment, el a căzut grațios lângă ea.
Ea țipă surprinsă. "Cum naiba…?"
„Am înțeles!” strigă el, triumfător.

Înainte să știe ce l-a lovit, ea îl aruncase peste umăr și era
alergând pe coridor. "Nu. Te -am prins.”

"Hei!" protestă el râzând.

— Ai luat prea mult timp. Sunt excitat.” Bree îl aruncă pe pat și
s-a aruncat peste el.
„Ah, înapoi de unde am început.”
„Da, dar acum ești dezbrăcat.”

Gura i s-a curbat în timp ce întreaga sa ființă s-a umplut de fericire. „Ce ai de gând
să faci în privința asta?”
Ochii ei roșii sclipitori i-au dezvăluit foamea. „Termină ceea ce am început”.
„Yum.”
Briana și-a aplecat capul și i-a lins sfarcul, ochii ei închizându-se de parcă ar fi savurat
gustul lui. „Ummm… Cu siguranță yum.”
„Fă asta din nou”, a îndemnat el.
Ea întoarse capul și buzele ei fierbinți și luxuriante au închis celălalt mamelon al lui.

Limba ei s-a învârtit și el a gâfâit de plăcere, dorind cu disperare ca ea să facă același
serviciu pentru a-l odihni.
Orice vrei, toarcă ea. Sânii ei încordați și copți i-au zgâriat ondulațiile abdomenului
în timp ce ea aluneca pe pat. Acest truc de citire a minții este util, nu?
Capul tijei lui s-a scurs de bucurie în timp ce sânii ei îi mângâiau lungimea penisului.
„Oh, omule”, respiră el. „Am găsit o nouă plăcere preferată.”
Limba ei fierbinte și umedă a lins picătura de spermă de pe capul tijei lui. A tresărit
și apoi a tresărit în timp ce ace ascuțite ale dorinței îi trăgeau de-a lungul terminațiilor
nervoase.
— Ești o creatură atât de senzuală, murmură ea, răsuflarea ei pe pielea lui într-un
chin delicios. „Este unul dintre multele lucruri pe care le iubesc la tine.”
Alex închise ochii la cuvintele ei și se afundă mai mult în perne. Inima lui s-a umflat în
timp ce ea i-a luat penisul adânc în portul gurii ei și a sut exact așa cum îi plăcea lui. „Ah,
dulceață.” A gemut din adânc

gâtul lui. „Tu faci asta atât de bine.”
Fredonând, ea i-a mângâiat lungimea cu buzele și apoi l-a aspirat înapoi înăuntru. Ea a
repetat mișcarea, iar și iar, făcându-l să gâfâie și să strângă cuvertura cu pumnii strâns.
„Spune-mi că ești ud”, a icnit el, pe punctul de a veni.
N-ar fi nevoie de mult, îl asigură ea.
Strângând-o de umerii, el o ridică de pe el, gura ei părăsindu-i penisul cu un sunet umed.
„Oh”, strigă ea în timp ce el o răsturna și își îngropa fața între picioarele ei.
„Oh, wow.”
Întinzând-o cu degetele lui, Alex și-a înfipt limba adânc în cuna ei.
Mirosul și aroma ei au izbucnit în simțurile lui într-o strălucire orbitoare, dimensiunea
suplimentară a vampirismului ei potolind nevoia neliniștită a foametei lui. Ea era fierbinte,
alunecoasă și udată rapid, inundându-i gura până când el gemu de disperare și își înfipse
șoldurile în saltea.
„Sunt ud acum, Alex.”
Ești vreodată.
„Uh… poți… te poți opri acum… și… la naiba, nu te opri…” Bree

i-a arcuit spatele. „Oh, Alex…”
Ea a venit atunci, tremurând sub el, iar el s-a ridicat deasupra ei și și-a înfipt penisul adânc
în adâncurile ei.
El se cutremură la senzația mătăsoasă a ei și se ținea nemișcat, strângând din dinți în
timp ce ea îl mulgea cu orgasm. Abia când tensiunea strânsă a cadrului ei minuscul s-a
relaxat, el și-a scos penisul și apoi a plonjat din nou.

Unghiile ei i-au zgâriat părțile laterale, iar înjunghierea rapidă a durerii,

combinată cu căldura poftei lui și profunzimea iubirii lui, au rupt legăturile
care îi rețineau nevoile mai josnice. Crezuse că a pierdut-o și acum ea era aici,
înțepată de penisul lui, mielăndu-și numele în timp ce o fugea tare și adânc. El
a mârâit, iar avertismentul hohoteit îi făcu ochii deschiși într-o excitare uimită.
— Da, a încurajat ea, cu vocea răgușită și joasă. „Pot să o iau.”
Alex și-a prins șoldurile, și-a eliberat colții și, cu toată foamea pe care o
poseda, și-a revendicat corpul ca fiind al lui, spre plăcere, colții lui scufundându-
se adânc odată cu penisul.
În momentul în care sângele ei i-a inundat gura, el a venit. Gustul vieții ei care s-a
revărsat pe gâtul lui a provocat un orgasmic care a amenințat să omoare

l.
Urlându-și numele, zvârcolindu-se și scărpinând, Briana i-a fost mai
mult decât suficientă, aproape prea mult pentru el. Ceea ce crezuse că va
fi o revendicare era în schimb o potrivire. O unire a două ființe destinate una
celălalt.
Briana s-a arcuit în mușcătura lui și și-a înfășurat picioarele lungi și flexibile
în jurul șoldurilor lui împinse, întâmpinându-l lovitură după lovitură. A luat-o ca
pe un animal, cu pielea umedă de sudoare, erecția lui dureroasă neclintită, în
ciuda răpirii eliberării sale.
Atât de mult mai mică decât el, se potrivea al naibii de strâns, dar era
făcută pentru penisul lui și a luat tot ce i-a dat. Apoi a implorat mai mult.
Plângând și implorând, ea a cerut tot ce era el și el a intrat în ea
mintea cu un val de afecțiune.
Te iubesc, a plâns cu fiecare celulă din trup. El s-a înțepenit și a răcnit,

inundând-o cu sămânța și cu dragostea lui până când nu a mai putut să-
i ofere nimic.
Ea a căzut cu el în orgasm, strângându-l strâns în brațe, iar Alex a simțit că acea
promisiune minusculă din interiorul ei se transformă în ceva mult mai puternic. Un
sentiment suficient de puternic pentru a-i lua frica și durerea și reticența ei prudentă și alunga
ei pentru totdeauna.
Mai târziu, încurcată în cearșaf și ghemuită lângă el, Briana și-a întors capul și i-a sărutat
pielea răcoroasă.
fredonă Alex, cuprins de mulțumire. Era epuizat și se uita
nerăbdător să doarmă cu dragostea vieții în brațe.

„Awww…” a adulmecit ea. "Esti atat de romantic."
„Mă opresc dacă vrei.”
„Nu îndrăzni.”
„Dacă te deranjează...”
„Nu este.”
„Nu aș vrea să...”
„Dacă renunți, Alexei, te voi lăsa. Jur."

„Ei bine, nu putem avea asta.”
„Nu, nu putem avea deloc asta.” Ea a oftat și l-a îmbrățișat strâns.
„Promite-mi că nu vor mai fi secrete între noi.”
El o strânse puternic pe spate. „Promit, dragă. Nu va fi nimic între noi. Vreodată."
A fost tăcut o vreme, apoi Alex a spus: „Bree?”

„Umm?”
„Fără roboți sexuali. Bine?"
„Ar putea fi interesant.”

"Nu."
„Nu ai vrea...”
"Nu. nu aș face-o.”
Ea a râs și inima lui s-a umflat la sunet. „Nici eu nu aș face-o, tu

stiu. Ești mai mult decât suficient sex pentru mine.”
Complimentul rostit cu vocea ei bine săturată l-a stârnit din nou. "Face
asta înseamnă că ai terminat deocamdată?”
„Am crezut că ai somn.”

„ Sunt. Dar o altă parte din mine nu este.”
„Ooohh... Îmi place cealaltă parte.”
Făcu o bătaie simulată. — Doar acea parte?

„Ei bine, mai mult decât acea parte”, a recunoscut ea, aruncându-i un picior peste șolduri.
„Nu mă ține în suspans”, gemu el. „Ce altceva iubești?”

„Mi-ar lua o veșnicie să numesc totul.” Ea s-a aplecat în talie și l-a sărutat, lung și
greu și ud și adânc. El a ținut-o lângă el, sânii ei la pieptul lui, șoldurile ei la ale lui, până
când ea s-a îndepărtat suficient de mult încât să spună cu un zâmbet: „Noroc pentru
tine, exact atât timp avem.”
OceanofPDF.com
Sylvia Day este #1 New York Times, #1 USA Today, #1 Sunday Times, #1 Globe
and Mail, #1 Der Spiegel și #1 autoare internațională de bestselleruri a peste
douăzeci de romane premiate vândute în peste patruzeci de țări . Ea este
autoarea #1 cu cele mai bine vândute în douăzeci și opt de țări, cu zeci de
milioane de exemplare ale cărților sale tipărite.
Vizitați autorul la
www.sylviaday.com
OceanofPDF.com

Sylvia Day - Carnal Thirst 1-2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sylvia Day - Carnal Thirst 1-2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

Machine Translated by Google

LAUDĂ PENTRU ZIUA SILVIEI

„Știi că ai o carte bună atunci când alți autori – și vreau să spun

„Un întorcator de pagini!”

— Accesați Hollywood Live

fac din aceasta o concluzie emoționantă și îmbucurătoare a serialului.”

„[O] poveste foarte încărcată, care curge și lovește marcajul.”

„Te va face să răsfoiești paginile cu furie.”

„Sofisticat, captivant, inteligent și dulce.”

— The Irish Independent

„Scrierea superbă. . . Abia aștept să văd ce face Day în continuare!”

„Această poveste îndrăzneață și erotică despre pasiune și răzbunare prezintă o distribuție de

personaje pline de culoare și un complot complex și intrigant.”

ALTE CĂRȚI DE SYLVIA DAY

Seria Jax & Gia

Seria Îngerii renegați

Seria Gardienii Visului

Străinul cu care m-am căsătorit

Șapte ani până la păcat

Miniseria Shadow Stalkers

Seria Carnal Thirst

„Mischief and the Marques” în Perfect Kisses

SETE CARNALĂ: SĂRUTĂRI ÎNtunecoase

Copyright © 2005 de Sylvia Day.

„Induce în eroare” © 2005 de Sylvia Day, LLC.

„Sărutul nopții” © 2005 de Sylvia Day.

Număr de control al Bibliotecii Congresului: 2012921276

Editat de Briana St. James.

Design de copertă de Frauke, Croco Designs.

Design interior de VMC Art & Design, LLC

Publicat de Sylvia Day, LLC 5130 S.

Fort Apache Rd.

Las Vegas, NV 8918

SĂRUTUL NOPȚII: Cartea a 2-a

Sable Taylor avea să ajungă cu siguranță la închisoare de data asta.

Și Derek a urmărit evenimentele care au condus la arestarea ei cu un ușor zâmbet.

ei, de obicei el, să plece cu cariera lor.

stelelor și la fel de luminoasă.

luat mereu pe nepregătite.

lor inevitabile un fir comun pe care aștepta cu nerăbdare să îl exploreze.

Dar mai întâi trebuiau să treacă prin această captură.

calea vampirilor care alergau cu viteză maximă.

și să o prindă înainte ca ea să aibă șansa de a vorbi dulce. Era obosit să aștepte ca ea să

Doi ani, la naiba. Petrecuse doi ani poftind după ea.

Astăzi avea să obțină ceea ce își dorea.

uluitoare, au căzut la podea, amândoi mârâind într-o frustrare aproape asurzitoare.

Oameni speriați împrăștiați cu țipete pătrunzătoare. Derek a împins de perete și a mers la

salvare, arătându-și insigna cu un zâmbet.

„Bună ziua, ofițerilor”, a salutat el.

vampirul inconștient și-l predă ofițerilor în așteptare.

fost afișată vederii.

"Ce?" Ea a rămas în picioare.

S-a apropiat și a inspirat-o, corpul lui trezindu-se instantaneu la o excitare deplină.

— Ce naiba faci, Atkinson?

așteptând Starwing, urmând direct în spate.

Era unică. În toate secolele sale, nu întâlnise niciodată o femeie ca ea.

cu o răzbunare, penisul i se întări instantaneu și dureros.

— Nu-mi permit să am răbdare, Atkinson, când tu vânezi la fel

recompensă așa cum sunt eu.”

satisfacție în timp ce ochii ei s-au întunecat la vederea erecției lui fulgerătoare.

— Stai departe, spuse ea cu o voce înecată.

gândesc la conturile mele. Și chiar acum au nevoie de o infuzie de credit.” Ea a încercat