O bancă centrală reprezintă o instituție publică care gestionează moneda
unei țări sau a unui grup de țări și controlează oferta de bani – cu alte cuvinte, volumul de bani în circulație. Obiectivul principal al multor bănci centrale este stabilitatea prețurilor. În unele țări, legea impune băncilor centrale și să ia măsuri în vederea sprijinirii ocupării depline a forței de muncă.
Unul dintre instrumentele principale ale oricărei bănci centrale este
stabilirea ratelor dobânzilor – „costul banilor” – în cadrul politicii sale monetare. O bancă centrală nu este o bancă comercială. Cetățenii nu pot deschide conturi la o bancă centrală și nici nu îi pot solicita împrumuturi, iar banca centrală, în calitate de organism public, nu are scop lucrativ.
În schimb, aceasta funcționează ca bancă pentru băncile comerciale,
influențând astfel fluxul de bani și de credite din economie în vederea asigurării stabilității prețurilor. Băncile comerciale pot recurge la banca centrală pentru împrumuturi ce acoperă, de obicei, nevoi pe termen foarte scurt. Pentru a lua bani cu împrumut de la banca centrală, băncile comerciale trebuie să ofere garanții – un activ, precum o obligațiune guvernamentală sau o obligațiune corporativă, care are o anumită valoare și care garantează rambursarea banilor împrumutați.
Macroeconomia simplificată, investiția prin interpretarea piețelor financiare: Cum să citim și să înțelegem piețele financiare pentru a investi în mod conștient datorită datelor furnizate de macroeconomie